1)Sistemul informational al unei organizatii (definitie, activitati, scop)

Sistemul informational poate fi definit ca un ansamblu tehnico-organizatoric de

proceduri de constatare, culegere, consemnare, verificare, transmitere, stocare si
prelucrare a datelor, in scopul satisfacerii cerintelor informationale necesare
managerilor (conducerii) in procesul de elaborare a deciziilor.
Activitatile sistemului informational pot fi grupate astfel:
1.Constatare, culegere si consemnare a datelor primare provenite din locurile in
care se desfasoara procesele economice sau din spatiul economic extern
2.Verificare, transmitere si stocare a datelor pe diferiti purtatori tenhici de
informatie
3.Prelucrarea manuala si automata a datelor in concordanta cu cerintele
manageriale
4.Selectia informatiilor conform principiului selectiei si al informarii prin exceptie.

2)Sisteme informatice pentru management (definitie, componente)

Sistemul informatic reprez un ansamblu de elemente intercorelate functional, in
scopul automatizarii obtinerii informatiilor necesare managerilor in procesul de
elaborare a deciziilor.
Sistemul informatic are urmatoarele componente: hardware, software,
comunicatiile, baza stiintifica si metodologoca, baza informationala, utilizatorii si
cadrul organizatoric
Hardware-ul cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, verificare,
transmitere, stocare si prelucare automata a datelor.
Software-ul este alcatuit din totalitatea programelor necesare functionarii in bune
conditii a sistemului informatic in concordanta cu obiectivele si functiile care au
fost stabilite.
Comunicatile se referea la echipamentele si tehnologiile de transmitere a datelor
intre sisteme.
Baza stiintifica si metodologica contine modele matematice ale proceselor
economice precum si metodolociile, metodele si tehnicile de realizare a sistemelor
informatice.

Baza informationala cuprinde datele supuse prelucrarii, fluxurile informationale si

nomenclatoarele de coduri.
Utilizatorii reprezinta personalul specializat in culegerea, verificarea, transmiterea,
stocarea, si prelucrarea datelor.
Cadrul organizatoric se regaseste in regulamentul de functionare si organiazare al
unitatii in care se va implementa sistemul informatic.
3)Clasificarea obiectivelor sistemelor informatice pentru management (sfera de
cuprindere, domeniul afectat). Dati 6 exemple din ultima categorie.
a) Dupa sfera de cuprindere, obiectivele pot fi:
-obiectiv principal (general)- furnizeaza tuturor nivelelor de conducere, in timp util,
informatiile necesare si reale pt elaborarea deciziilor cu privire la desfasurarea cat
mai eficienta a intregii activitati din cadrul organizatiei.
-obiective secundare (derivate)- care trebuie sa fie conditii de prim ordin in
realizarea obiectivului principal.
In ceea ce priveste obiectivul principal si obiectivele secundare, acestea trebuie
sa fie compatibile intre ele si compatibile cu obiectivul principal, adica realizarea
unuia trebuie sa influenteze realizarea celorlalte si toate sa conduca la realizarea
obiectivului principal.
b) Dupa domeniul asupra caruia se rasfrang efectele utilizarii calculatoarelor,
obiectivele pot fi:
-obiective care afecteaza activitatile de baza din organizatiile economice
-obiective care afecteaza functionarea sistemelor informationale (ex: cresterea
vitezei de raspuns a sistemului la solicitarile utilizatorilor, cresterea preciziei in
procesul de prelucrare a datelor, cresterea exactitatii in procesul de prelucrare a
datelor, rationalizarea fluxurilor informationale, rationalizarea circuitelor
informationale, reducerea costului informatiillor)
4)Clasificarea obiectivelor sisteme informatice pentru management (sfera de
cuprindere, cuantificarea efectelor). Dati 6 exemple din ultima categorie.
a) Dupa sfera de cuprindere, obiectivele pot fi:
-obiectiv principal (general)- furnizeaza tuturor nivelelor de conducere, in timp util,
informatiile necesare si reale pt elaborarea deciziilor cu privire la desfasurarea cat
mai eficienta a intregii activitati din cadrul organizatiei.

-obiective secundare (derivate)- care trebuie sa fie conditii de prim ordin in

realizarea obiectivului principal.
In ceea ce priveste obiectivul principal si obiectivele secundare, acestea trebuie
sa fie compatibile intre ele si compatibile cu obiectivul principal, adica realizarea
unuia trebuie sa influenteze realizarea celorlalte si toate sa conduca la realizarea
obiectivului principal.
b) Dupa cuantificarea efecteor:
-obiective cuantificabile
-obiective necuantificabile (ex: cresterea calitatii produselor, crestrea calitatii
serviciilor, cresterea calitatii informatiilor, cresterea gradului de satisfacere a
clientilor, cresterea prestigiului firmei, cresterea increderii)
5)Calasificarea sistemelor informatice (enumerarea criteriilor si prezentarea a 5
clasificari)
Enumerarea criteriilor:
a) Dupa scopul urmarit:
b) Dupa elementul supus analizei
c) Dupa modul de prelucrare a datelor:
d) Dupa modul de organizare a datelor
e) Dupa metoda folosita la analiza si proiectarea sistemelor informatice
f) Dupa gradul de centralizare
-sisteme centralizate
-sisteme descentralizate
g) Dupa gradul de dispersie a resurselor informatice
-sisteme informatice locale
-sisteme informatice distribuite
h) Dupa modul de exercitare a responsabilitatilor de coordonare a activitatilor
informatice
-SI coordonate de componente proprii
-SI coordonate de centre informationale
-SI coordonate de terti
i) Dupa beneficiarii activitatii de informatizare
-SI orientate spre utilizatori finali
-SI orientate spre manageri
-SI orientate spre utilizatori finali informatizati
-SI orientate spre manageri informatizati
j) Dupa gradul de integrare:
-sisteme neintegrate(insule de informatii)
-sisteme partial integrate
-sisteme total integrate

6) Limbajul SQL(definitie, istoric, componente)

Limbajul SQL este limbajul utilizat de majoritatea SGBD-urilor relationale pt
definirea si manipularea datelor.
Istoric
In 1974 compania IBM a dezvoltat limbajul SQL in cadrul unui sistem prototip de
gestiune a bazei de date relationale numit Sistem R.
In 1979, Oracle a lansat pe piata prima implementare a limbajului in varianta
comerciala SQL Oracle
In 1986 Institutul National American de Standardizare (ANSI) a elaborat standardul
pentru limbajul SQL.
In 1992 Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a adoptat limbajul SQL
ca limbaj standard pentru SGBD-urile relationale.
Componente:
1.Componenta de descriere a datelor reprezentata de limbajul Data Definition
Language (DDL)
CREATE, ALTER(modifica structura), DROP(sterge), RENAME(modifica denumirea)
2.Componenta de manipulare a datelor reprezentata de limbajul Data
Manipulation Language
SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE(sterge doar inregistrarile)
3.Componenta de control a tranzactiilor
COMMIT(finalizeza tranzactia), ROLLBACK(anuleaza)
4.Componenta pentru controlul securitatii si protectiei datelor reprezentata de
limbajul Dara Control Language
DEFINE USER, GRANT, REVORE
7) Limbajul SQL (definitie, istoric, caracteristici)
Limbajul SQL este limbajul utilizat de majoritatea SGBD-urilor relationale pt
definirea si manipularea datelor.
Istoric
In 1974 compania IBM a dezvoltat limbajul SQL in cadrul unui sistem prototip de
gestiune a bazei de date relationale numit Sistem R.

In 1979, Oracle a lansat pe piata prima implementare a limbajului in varianta

comerciala SQL Oracle
In 1986 Institutul National American de Standardizare (ANSI) a elaborat standardul
pentru limbajul SQL.
In 1992 Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a adoptat limbajul SQL
ca limbaj standard pentru SGBD-urile relationale.
Caracteristici:
-este un limbaj de programare; ca orice limbaj formal, limbajul SQL este definit
prin reguli sintactice si semantice.
-este un limbaj usor de invatat
-este un limbaj neprocedural
-este un limbaj inglobat si interactiv
-este un limbaj standardizat
8)Structura lexicala a limbajului SQL
O instructiune SQL este alcatuita dintr-o secventa de elemente componente care
se incheie cu caracterul.
Fiecare intructiune este compusa dintr-o comanda care ne specifica ce actiune va
avea loc si mai multe elemente componente care ne indica clauze, parametri si
operatii.
Un element ale unei instructiuni SQL poate fi :
-un cuvabt cheie(key word) adica un element component care are o semnificatie
fixa in cadrul limbajului. Cuvintele cheie pot fi reprezentate de comenzi, clauze si
operatori.
-identificatoru (identifier) adica element prin care se desemneaza tabele, coloane
sau orice alt obiect din baza de date
-constanta (literal) poate fi un sir de caractere, un nr intreg, un nr real sau chiar
constanta NULL.
-caracter special nu este o litera si nici cifra si are un rol de operator sau poate
avea o semnificatie speciala in cadrul limbajului.
Limbajul SQL este case-insensitive, adica nu deosebeste literele mari de cele mici.
9) Operatorii SQL

Un operato SQL poate fi exprimat prin :

-unul sau mai multe caracteristici speciale
-un cuvant cheie
Operatorii pot fi clasificati dupa 2 criterii:
-dupa nr de operanzi, operatorii sunt: -unari
-binari
-dupa tipul operatiei, operatorii sunt: -aritmetici
-de comparatie SQL
-logici
-relationali
Operatorii aritmetici binari sunt: +, -, *,/,%,^
Tot operatori aritmetici sunt si operatotii binari de comparatie:
<,>,=,<=,>=,<>.
Operatorii de comparatie SQL sunt: IS NULL, IS NOT NULL, BETWEEN, IN, LIKE
Operatorii logi SQL sunt notati prin cuvinte cheie AND, OR, NOT.
Operatorii logici se aplica unor valori logice trivalente (T,F, NULL) si rezulta tot o
valoare logica trivalenta.
Operatorii relationali sunt: UNION, INTERSECT, MINUS.

10) Functii ale limbajului SQL (tipuri, functii pentru siruri de caractere)
In limbajul SQL exista 2 categorii de functii:
-functii scalare(single-row functions)
-functii de grupare/totalizatoare/agregate (multiple-row functions)
Functiile de scalare sunoscute si sub numele de functii care actioneaza la nivel de
inregistrare, primesc unul sau mai multe argumente si returneaza un singur
rezultat pt fiecare inregistrare din tabela sau NULL in caz de eroare.

Functiile de grupare sau functiile care actioneaza asupra mai multor inregistrari
calculeaza un singur rezultat fie pt toare inregistrarile din tabela fie pt un grup de
inregistrari.
Functiile scalare includ:
-functii numerice;
-functii pt siruri de caractere;
-functii pentru data si timp;
-functii de conversie.
Functiile pt siruri de caractere accepta la intrare doar valori de tip caracter si
furnizeaza atat valori de tip caracter cat si valori numerice. Aceste functii se
impart in 2 categorii:
-functii care modifica tipul literei:
UCase(sir)- returneaza un sir in care literele mic au fort transformate in litere mari
LCase(sir)0returneaza un sir in care literele mari au fost transformate in litere
mici
-functii care manipuleaza caracterele:
Mid(sir,nr1,nr2)-extrage un subsir dintr-un sir, primul argument numeric
reprezentand pozitia de unde incepe extragerea si al doilea nr de caractere
extrase
Len(sir)-returneaza lungimea sirului de caractere
Trim(sir)-elimina spatiile libere din satanga si dreapta sirului TRIM
Replace(sir, litera1, litera2)- inlocuieste o litera sau un grup de litere dintr-un sir cu
o alta litera sau alt grup de litere
Instr([nr]sir, litera)-returneaza prima aparitie a unei litere intr-un sir; argumentul
numeric optional specificand pozitia de unde incepe cautarea.

11)Functii ale limbajului SQL (tipuri, functii pentru data si timp)

In limbajul SQL exista 2 categorii de functii:
-functii scalare(single-row functions)
-functii de grupare/totalizatoare/agregate (multiple-row functions)

Functiile de scalare sunoscute si sub numele de functii care actioneaza la nivel de

inregistrare, primesc unul sau mai multe argumente si returneaza un singur
rezultat pt fiecare inregistrare din tabela sau NULL in caz de eroare.
Functiile de grupare sau functiile care actioneaza asupra mai multor inregistrari
calculeaza un singur rezultat fie pt toare inregistrarile din tabela fie pt un grup de
inregistrari.
Functiile scalare includ:
-functii numerice;
-functii pt siruri de caractere;
-functii pentru data si timp;
-functii de conversie.
Functii pentru data si timp:
-date()-returneaza data curenta
-time()-returneaza ora curenta
-now()-returneaza data si ora curenta
-day(d);mounth(d);year(d)-extrag ziua, luna, anul din data care este trecuta ca
argument.
-datediff(interval, d1,d2)-returneaza nr. de intervale de timp dintr 2
date(calculeaza diferenta intre 2 date)
-dateadd(interval,nr,d)- adauga un nr de intervale de timp la o data (an,
semestru, nr, zi)
-datepart(interval, d)-extrage un interval de timp dintr-o data

12) Functii ale limbajului SQL(tipuri, functii de grupare)

In limbajul SQL exista 2 categorii de functii:
-functii scalare(single-row functions)
-functii de grupare/totalizatoare/agregate (multiple-row functions)
Functiile de scalare sunoscute si sub numele de functii care actioneaza la nivel de
inregistrare, primesc unul sau mai multe argumente si returneaza un singur
rezultat pt fiecare inregistrare din tabela sau NULL in caz de eroare.

Functiile de grupare sau functiile care actioneaza asupra mai multor inregistrari
calculeaza un singur rezultat fie pt toare inregistrarile din tabela fie pt un grup de
inregistrari.
Functiile scalare includ:
-functii numerice;
-functii pt siruri de caractere;
-functii pentru data si timp;
-functii de conversie.
Functiile de grupare sunt reprezentate de:
COUNT-pt orice tip de data
SUM si AVG doar pt valori numerice
MIN si MAX pentru orice tip de data
Functiile de grupare nu se trec niciodata in clauza WHERE
Functiile de grupare ignora valorile de tip NULL.

13) Tipuri de date SQL

In limbajul SQL sunt definite mai multe tipuri de date:
-tipul numeric
-tipul sir de caractere
-tipul sir de biti
-tipul data calendaristica si timp
Tipul numeric contine:
1.numere intregi de diferite dimnesiune
-integer sau int reprezentat pe 4 octeti
-smallinteger sau smallint reprezentat pe 2 octeti
2.numere reale definite cu diferite precizii
-float reprezentat pe 4 octeti

-real, double reprez pe 8 octeti

3.numere zecimale reprezentate cu precizia dorita:
-tipul numeric
-tipul decimal
Tipul sir de caractere permite definirea unor siruri de caractere de lungime
fixa(char(n)), precum si a unor siruri de caractere de lungime
variabila(varchar(n)).
Tipul de sir pe biti defineste secventele de cifre binare de lungime fixa (bit(n)) si
secvente de cifre binare de lungime variabila (bit varying(n))
Tipul data calendaristica si timp sunt reprezentate de:
-DATE
-TIME
-TIMESTAMP
-INTERVAL

14. Instructiuni de definire a datelor (sintaxa si explicatii)

CREATE TABLE nume_tabela
camp1 tip1 [restrictie_coloana1]
camp2 tip2 [restrictie_coloana2]
.........
Camp n tip n [restrictie_coloana3]
Restrictiile definte la nivel de coloana si la nivel de tabel sunt optionale. Aceasta
instructiune defineste atat un tip de relatie care are o anumita structura, cat si o
variabila de relatie care, initial nu contine nicio interogare. Instructiunea
precizeaza numele tabelei si descrierea campurilor, fiecarui camp fiindu-i
specificate numele, tipul si dimensiunea.

15. Instructiunea pentru selectia datelor dintr-un tabel (sintaxa, explicatii): selectie
simpla si selectie agregata

Selectia simpla:
SELECT[domeniu]lista_selectie
FROM tabela1, tabela2
[WHERE criteriu_selectie]
[ORDER BY campuri_ordonare[ASC/DESC]]
Selectia agregata
SELECT[domeniu] f-grupare(nume_camp)as alias [lista_selectie]
FROM nume_tabela1, nume_tabela2, ..
[ WHERE criteriu_grupare]
GROUP BY camp_grupare
[HAVING criteriu_grupare]
[ORDER BY campuri_ordonare[ASC/DESC]];
Clauza GROUP BY precizeaza campul sau campurile pe baza carora se va efectua
gruparea inregistrarilor.
Clauza HAVING impune o conditie clauzei GROUP BY, in acelasi fel in care
actioneaza clauza WHERE asupra clauzei SELECT.

16) Asocierea tabelelor (cu clauza WHERE si JOIN)

Asocierea tabelelor cu clauza WHERE
Dupa existenta si continutul clauzei WHERE asocierile se pot clasifica in:
-asocieri CROSS mai putin utilizate, cu rol in ilustrarea elementelor specifice
proprietatilor combinatorii ale asocierilor;
-asocieri de ECHIVALENTA, cele mai folosite, presupun utilizarea in clauza WHERE
a operatorului de egalitate;
-asocieri de NONECHIVALENTA care fac apel in clauza WHERE la oricare operator
de comparare in afara de semnul egal.
SELECT[domeniu]lista_selectie
FROM nume_tabela1, nume_tabela2

WHERE criteriu_asociere
[GROUP BY camp_grupare]
[HAVING criteriu_grupare]
[ORDER BY campuri_ordonare[ASC/DESC]];

Asocierea tabelelor cu clauza JOIN

Dupa tipul asocierii, asocierile se impart in:
-asocieri interne(jonctiuni interne sau inner join) genereaza o tabela rezultat care
contine doar inregistrarile care au corespondent in tabelele asociate;
-asocieri externe (jonctiuni externe sau outer join) permit crearea unei tabele
virtuale care contine atat inregistrarile care au corespondent in tabelele asociate,
cat si inregistrarile care nu au corespondent.
SELECT [domeniu] lista_selectie
FROM nume_tab1
{INNER/LEFT OUTER/RIGHT OUTER} JOIN nume_tab2 ON criteriu_de_asociere
[WHERE criteriu_selectie]
[GROUP BY camp_grupare]
[HAVING criterii_de grupare]
[ORDER BY campuri_ordonare[ASC/DESC]];

17)Instructiunea INSERT
-permite adaugarea datelor in tabele;
-presupune folosirea a trei valori:
1.numele tabelei;
2.numele campurilor;
3.vaorile corespondente.
Sintaxa
INSERT INTO nume_tabela(camp1, camp2,...)

VALUES (valoare1, valoare2, ...)

18) Instructiunile UPDATE si DELETE

Instructiunea UPDATE
-permite actualizarea valorilor campurilor inregistrarilor dintr-o tabela;
-presupune folosirea a 4 valori:
1.numele tabelei;
2.numele campului/campurilor;
3.noile valori;
4.conditia pentru modificare
Sintaxa:
UPDATE nume_tabela
SET camp1=expr1 [, camp2=expr2]
[WHERE conditie_actualizare];
Instructiunea DELETE
-permite stergerea uneia sau mai multor inregistrari dintr-o tabela.
Sintaxa:
DELETE FROM nume_tabela
[WHERE conditie_stergere];