FUNDAMENTELEPEDAGOGIEI

NOTEDECURS

1. Pedagogiatiinafundamentalaeducaiei
2. Pedagogiaisistemultiinelorpedagogice
3. Noiunilefundamentalealepedagogieisiraporturiledintreele
4. Functiileeducatiei
5. Structuraeducaiei
6. Virtutisilimitealeeducatiei:educabilitatea.factoriideveniriifiineiumane
7. Formeleiconinuturilegeneralealeeducaiei
8. Noileeducaiicarspunsurilasfidrilelumiicontemporane
9. Perspectiveaxiologiceasupraeducatieidefinireavalorilor
10. Viitoruleducatieiorientaricontemporaneeducatiapentruschimbare
11. Educatiapermanenta
12. Autoeducatialadiferiteetapededezvoltareapersonalitatii
13. Aptitudini si capacitati specifice profesiunii didacticedreptuldea predadreptuldea
invata

FUNDAMENTELEPEDAGOGIEI
NOTEDECURS

I.PEDAGOGIATIINAFUNDAMENTALAEDUCAIEI

Termenul de PEDAGOGIE sa impus n a doua jumtate a secolului al XIXlea, desemnnd

ACEA

TIIN SOCIOUMAN AL CREI OBIECT DE STUDIU ESTE EDUCAIA.

Aceast idee dup care

PEDAGOGIA este TIIN, iar EDUCAIA este obiectul ei de studiu, sa impus cu destul dificultate,
nc i astzimaiexistattnteorie,ctinpracticconfuzia dintreacetitermeni,fieaacum
se ntmpl n literatura anglosaxon, desemnnd ambele realiti prin acelai cuvnt,
EDUCATION,urmndcasensulsfiededusdincontext.
O disciplina poate fi definite ca domeniu autonom, ca stiinta, atunci cand poseda
determinarile specifice cerute: un obiect de studiu, metode de investigare aacestuia,legiproprii
de existenta, din care sunt derivate norme si reguli de actiune eficienta. Dintro perspectiva
extinsa elemente necesare sunt: limbajul specific, hermeneutica, continut, metode de cercetare,
principiigenerativetransdiciplinaresiinterdisciplinare.
Obiectuldestudiu:educatia
Limbajul pedagogiei este de tip: retoric,filosofic,moralist,dogmaticepistemologicde
tipnarativ,logicargumentativ(teoriisimodeleteoreticeexplicative),detipmetaforic.
Hermeneutica: capacitatea de a avea un punct de vedere interpretativ cu privire la
realitate: construit pe o filiera teorie practica teorie unde o ipoteza valida conduce la
fundamentarea unei noi teorii.Statulepistemologicalpedagogieiiiconfera acesteiaprofilulunei
stiintepozitive:fundamentatapeaplicatiiexperimentalesideterminariifactuale.
Metodologia:istorica,comparativa,teoretica,experimentala.

Caracterultiinificalpedagogiei:

Definim n general tiina ca fiind un corpus de teorii i legi cu valoare explicativ

referitoare la un anumit domeniu al realitii. Facem n acest context precizarea c pentru a i se
recunoatestatutuldetiinoricedisciplintrebuiesndeplineascmaimultecondiii:
s aib un domeniu propriu de cercetare i investigaie, respectiv un obiect de studiu
specific
s dispun de o metodologie adecvat i mijloace tiinifice specifice de studiere a
domeniuluisu
s pun n circulaie i s utilizeze un limbaj tiinific suficient de consistent pentru a
descriedomeniulderealitatestudiat
s identifice i s clarifice legitile ce guverneaz domeniul de realitate pe care l
investigheaz
s dovedeasc relativ constant capacitatea de a formula, n temeiul legilor descoperite i
pe baza constatrilor teoreticoexplicative, predicii valide cu privire la evoluia
fenomenelorsupusecercetrii

nconstituireasacatiinpedagogiaaparcursdouetapeprincipale:

a) etapareflectriincontiinacomun a oamenilor(laacestnivelputemspunecpedagogia
se rezuma la o nsumare de constatri empirice, ocazionale, accidentale, cu privire la modul de
realizarealinstrucieiieducaiei)
b) etapa analizei tiinifice a fenomenului educaional i a constatrilor empirice acumulate
(ncepnd cu secolul XVII se constat existena unor preocupri sistematice referitoare la
organizarea i realizarea practic a educaiei, preocupri obiectivate n apariia unor teorii
pedagogicedincencemaiconsistente)
Menionm n acest context faptul c n ara noastr termenul pedagogie sa impus
efectivncepndcusecolulXVIIIcndIosifMoesiodaxscriecartea

Tratat despre educaia copiilor sau Pedagogia unde afirm c pedagogia este o metod
care ndrumeaz moravurile copiilor spre virtui i care le pregtete sufletul spre dragostea
fa de nsuirea nvturilor, menionnd nacelaitimpfaptulcaceastaesteunadintre
cele mai grele ndeletniciri de care viaa omeneasc are nevoie, pedagogia ocupnd locul
celdintiiavndscopulsaducolumindascluluicasneleagmaibinecearedefcut
(cf.Joia,E.,1999).
Din aceast perspectiv putem defini pedagogia ca fiind tiina care studiaz fenomenul
educaional sub toate aspectele realizrii sale i implicaiile pe care educaia le are asupra
dezvoltriifiineiumanenplancognitiv,afectivmotivaionalicomportamental.
n calitatea sa de tiin a educaiei pedagogia studiaz i analizeaz organizarea i
structura situaiilor educative n vederea identificrii posibilitilor concrete de valorificare la
maximum a potenialului acestora, de modelare n sens pozitiv i pe termen lung a subiectului
uman.
Dezvoltnd cele expuse anterior, pedagogia este n esena sa tiina care analizeaz
fenomenul educaional n toat complexitatea sa cu scopul optimizrii att a structurii sale
(relaia finaliti educaionale coninutinformaionalmetodeiprocedeepracticederealizare)
ctiainflueneloracestuiaasupradeveniriiiformriipersonalitiiceluicareseeduc.

Analiznd fenomenul educaional distingem existena a patru elemente fundamentaleale

procesului educativ: finalitile educaiei (ideal, scopuri, obiective educaionale), coninutul
nvmntului (ansamblul informaional vehiculat), actorii procesului educativ (educatorul i
educatul), i mijloacele i strategiile puse n joc de profesori i elevi pentru atingereaefectiva
scopuriloriobiectiveloreducaionalepropuse.
Din aceast perspectiv pedagogiei ca tiin a fenomenului educaional i revin
urmtoarelesarcini:
studierea activitii i comportamentului educaional al profesorului ca agent al aciunii
educaionale (personalitate, cunotine, aptitudini i deprinderi necesare derulrii n
condiiioptimeaactivitiiinstructiveducative)

 studierea tehnologiei educaionale, a strategiilor didactice de predare, a mijloacelor de

nvmntiaformelordeorganizareaprocesuluidenvmnt
investigareaactivitiiicomportamentuluielevilornactivitateadenvare
studierea sistemului de nvmnt i a componentelor saleattdinperspectivaeficienei
pedagogiceafiecreiadintreelectidinaceeaarelaiilordintreele

Rolul unei tiine este aceea de a conceptualiza domeniul la care se refer de a defini
noiunile care descriu domeniul respectiv i a stabili principiile care regleaz evoluia
fenomenelor caracteristice de a identifica i explica cauzele unor stri definite i de a permite
predicia unor stri probabile n condiii date. Pedagogia ndeplinete cerinele formale care si
confere statutul de tiin educaia, fenomen de care se ocup pedagogia,estedefinitcaobiect
alreflecieifilosoficencdinantichitate(Socrate,Platon,Aristotel).
Lucrarea lui R. Descartes Discurs asupra metodei 1637 catalizeaz definirea majoritii
tiinelor moderne este printre primele lucrri de acces larg care se ocup de metodele
cunoaterii tiinifice ca obiect se studiu. Pedagogia devine tiin niial sub denumirea de
Didactica cnd studierii educaiei i se asociaz observaia sistematic ca metod de
investigare legat de numele lui J.A.Comeniuscare,nsecolulXVIIpubliclucrareaDidactica
magna. Lucrrile lui Fr. Herbart Pedagogiegeneral,1806 i Prelegeri pedagogice, 1835
consacrdenumireagenericatiineloreducaieiPedagogia.
De la aceast dat, pedagogia i menine i consolideaz continuu acest statut (de tiin)
prin faptul c: i nnoiete continuu principiile n funcie de noilecunotineceaparnsistemul
tiineloridedinamicarealafenomenuluieducaional,deasemeneaprincipiilesaleteoreticei
metodologice instrumenteaz din ce n ce mai eficient educaia n sensul c permite producerea
unorrezultatebinedefinite,cuefecteanticipate.
Tendina de perfecionare continu a rolului jucat n ansamblul culturii i civilizaiei,
caracteristic fiecrei tiine, ca i evoluia noilor tiine de la nceputul secolului XX
sociologia i psihologia genereaz o diversificare a perspectivelor de abordare a domeniului
educaiei i nc o asociere metodologic, ntre pedagogie i experimentul tiinific adaptat
domeniului, ctre sfritul secolului XIX i nceputul secolului XX (G. Kerschensteiner,

E.Durkheim, J. Dewey, Maria Montessori, E. Claparede, Ellen Key). Se definete orientarea

sociologizant care cultiv o pedagogie n serviciul societii ea subordoneaz natura i
interesele individuale, naturii i intereselor societii. n aceast accepie educaia trebuie
realizat din perspectiva cerinelor societii, orientarea dezvoltrii persoanei se urmrete din
perspectiva prioritii socialului n raport cu individualul, acomunitiinraportcumembrii si.
Pedagogia este preocupat mai mult de educarea educatorilor prin instrumentarea acestora cu
mijloacele teoretice i metodologice, necesare impunerii perceptelor sociale celor educai
pedagogia trebuie s promovezecuprecdereoeducaieutilsocietiiSpencer,H.,scultive
ceteanul membru al comunitii Kerschensteiner, G. , s se constituie ntro tiin aplicat
care particularizeaz principiile sociologiei n domeniul educaiei Durkheim, E. Individualul
este total subordonat socialului. Aproximativ n aceeai perioad se contureaz o orientare
diametral opus, cea psihologizant, individualist a pedagogiei, care plaseaz n centrul
educaiei copilul, cu nevoile i interesele sale. Aceast orientare pledeaz pentru respectarea
individualitii copilului, a libertii sale de manifestare natural, fr constrngeri exterioare.
Pionierii acestei orientri au devenitautoritirecunoscuteninovareapedagogic:J.J.Rousseau,
Ellen Key, care scrie Secolul copilului 1900, John Dewey (1859 1952) Democraie i
educaie, Maria Montesori (1870 1952) Descoperirea copilului unele aprute i n limba
romn. Abordarea interdisciplinar a domeniului (educaia) i adaptarea metodelor
fundamentale de cunoatere tiinific (observaia, experimentul, abordarea sistemic) permit ca
pedagogia s devin o tiinintegrativaeducaiei,asigurndsuportulteoreticalunortiinede
ramur i beneficiind de aportul acestora, aport ce const n conceptualizarea experienelor
practice i exploatarea n folosul educaiei a descoperirilor altor tiine. Principalele tiine de
ramur ale pedagogiei se definesc prin particularitatea lor n raport cu vrsta celor educai
(Pedagogia precolar, Pedagogia colar, Educaia adulilor), al caracteristicilor biopsihice
(pedagogiile speciale, ale deficienilor motorii, senzoriali, mintali), al modului de realizare
(Didactica teoria procesului de nvmnt, Pedagogia nvmntului deschis al educaiei
nonformale,Pedagogianvmntuluiladistaneducaiaprinmijloaceinformatice).

Definirea pedagogiei este o preocupare nc actual a specialitilor domeniului. M. Stanciu

(Pedagogie. Elemente de teoria educaiei,suport de curs IDD, UAMV, Iai, 2001) selecteaz
principalelencercriireineurmtoarele:
Termenii paideutic, pedagogic, pedagogie i au originea n cuvntul grecesc
paidagogia, cuvnt compus din pais, paidos = copil i agoge= aciunea de a conduce,
folosit cu semnificaia de conducerea copilului, influenarea devenirii copilului sub aspect
practic, concret, adic creterea i educarea acestuia. Alte cuvinte derivate din aceeai rdcin
sunt paidagogos servul care conducea copilul ceteanului grec, carel nsoea pe drumul
ctre coal devenit grmticul de ieri sau pedagogul de astzi, desigur n sensuri mult mai
sofisticate, sau pedant atent, vigilent, meticulos principalul atribut ce se asocia rolului
respectiv.

Pedagogiaesteteoriageneralaarteieducaieigrupndntrunsistemsolidlegatprinprincipii
universale experienele izolate, metodele personale, plecnd de la realitate i separnd cu
rigurozitateceeaceaparinerealuluideceeaceaparineidealului.(LucienCellerier,1910)
Pedagogia ca tiin a educaiei are un dublu obiect: s descrie educaia ca pe un proces
natural, aa cum procedeaz tiinele descriptive apoi s fixeze un ideal de educaie i s dea
normepentruurmrireaacestuia,decisprocedezecatiinelenormative.(tefanBrsnescu)
Pedagogia este tiina care, baznduse pe cunoaterea naturii omeneti i innd seama de
idealul ctre care trebuie s tind omenirea, stabilete un sistem de principii dup care se va
ndrumainfluenaintenionataeducatoruluiasupraceluieducat.(G.G.Antonescu)
Pedagogia are ca obiect elaborarea unei doctrine a educaiei, n acelai timp teoretic i
practic, precum doctrina moralitii a crei prelungire este, i care nu este exclusiv nici tiin,
nici tehnic, nici filosofie, nici art, dar toate acestea la un loc i ordonate dup articulaii
logice(RenHubert).
Pedagogia se ocup de ceea ce este (realul), de ceea ce trebuie s fie (idealul), de ceea cese
face (realizarea), dovedinduse astfel c este, n acelai timp, o tiin teoretic i
descriptiv,tiinnormativitehnicdeaciune.(milePlanchard)

 Pedagogia poate fi interpretat ca o tiin a paradigmelor n rezolvarea problemelor cheie ale

educaiei(CezarBrzea).
Pedagogia mai poate fi neleas i ca tiinamodelelordeinterpretareirealizareaeducaiei
deoarece: obiectul ei este un proiect educaiaesteototalitateeducaiaesteoaciunesocial, un
sistem deschis intervenia educativ este supus condiionrii moralei i ideologiei pe care le
putemevitaprinmodele(CezarBrzea).
n accepiunea lui C. Cuco (Pedagogie, 1996) pedagogia este tiina educaiei care
studiaz esena i trsturile fenomenului educaional, scopul i sarcinile educaiei, valoarea i
limiteleei,coninutul,principiile,metodeleiformelededesfurareaproceselorpaideutice.

Stanciu M. observ de asemenea c, ncepnd cu anii 1960 70 denumirile tiine ale

educaiei i pedagogie se folosesc n paralel pedagogie este folosit mai mult ca un atribut
(intenie pedagogic, relaiepedagogic)dectcaunsubstantivcareardesemnaodisciplinbine
definit. Astzi, recunoaterea diversitii posibilitilor de abordare tiinific a educaiei este
poziiaceamairspndit.
Gaston Mialaret (1976) este preocupat de conturarea unui tablou general al tiinelor
educaiei, considerndcdiversitateafactorilor implicainactuleducaieiesteraiuneaprofund
a diversitii tiinelor educaiei. tiinele educaiei sunt constituite de ansamblul disciplinelor
care studiaz condiiile de existen, de funcionare i de evoluie ale situaiilor i faptelor
educaiei precizeaz autorul menionat. Coerena disciplinelor tiinelor educaiei este dat de
pluridisciplinaritate,criteriucareiasigurunitatea.
Dup 1980, crescnd, se revalorizeaz pedagogia pedagogia general capt din nou
statut de tiin fundamental n categoria tiinelor educaiei. Ea se ocup n principal de
(re)sistematizarea continu a cunotinelor i integrarea experienelor conceptualizate privitoare
la situaiile educaionale, inclusiv a celor cotidiene. Aceast sintez se adreseaz explicit
educatorului,darprincipalulbeneficiartrebuiesfieeducatul.
Se impune o distincie ntre aciunea pedagogic i teoria structurat n urma studierii
aciunii paideutice practice, concrete. Se folosete termenul Pedagogie pentru desemnarea
teoriei generale, cea care regleaz aciunea de modelare a evoluiei unei persoane, principiile

empirice, populare sau tiinifice i metodele de producere a unor rezultate anticipate. n

consecin, admitem existena unei pedagogii populare care cuprinde principii naive de genul
btaiai rupt din cer, copilul se srut doar n somnalecrorvaloriilimitenulediscutm
aici, precum i a unei pedagogii tiinifice care cuprinde principiiimetode empiricvalidate(pe
baz de experien) n abordare profesionistimaialesrezultatealecercetriitiinifice.Pentru
desemnarea aciunii practice de intervenie social n evoluia unei persoane, se folosete
termenul de educaie. n literatura anglosaxon termenul educaie desemneaz ambele
ipostaze.

CARACTERULINTERDISCIPLINARALPEDAGOGIEICATIIN

Dac gndirea premodern i modern au fost caracterizate deobsesiafiecruidomeniu

al cogniiei de ai delimita, ct mai clar i distinct, obiectul propriu de cercetare i de a se
delimita ct mai mult cu putin de alte domenii, n prezent, datorit creterii n complexitate a
oricrui act de cunoatere, disputele privind identitatea de sine a diferitelor tiine particulare i
limitele cmpurilor

investigative sunt nlocuite de preocuparea fireasc pentru

interdisciplinaritate.
Complexitatea fenomenului educaional i diversitatea sarcinilor i provocrilor crora
pedagogiacontemporantrebuieslefacfa(problemasoluionriicorectearaportuluicultur
generalcultur de specialitate la nivelul coninutului nvmntului, problema asigurrii unei
mai mari apropieri a colii de viaa real etc.) audeterminatnecesitateaconsolidriicaracterului
interdisciplinaralpedagogiei.
Prezentm n continuare principalele raporturi de interdisciplinaritate ale pedagogiei cu
altetiine:
relaia pedagogiebiologie (are drept suport necesitatea studierii att a naturii organice a
dezvoltrii psihice i a bazelor neurofiziologice ale vieii psihice ct i a influenelor
educaiei asupra dezvoltrii morfofiziologice, intelectuale i atitudinale a subiectului
uman)

 relaia pedagogiepsihologie (determinat att de necesitatea cunoaterii n detaliu a

personalitii umane i componentelor sale, a determinrii psihologice a situaiilor
educaionale i amecanismelorceghideaznvareactideposibilitileeducaieidea
facilitaevoluiaunorproceseinsuiripsihice)
relaia pedagogiesociologie (impus de faptul c n ultim instan aciunea educativ
este una eminamente social i axat n special pe problematica msurii i modului n
carefactoriidemediucontribuielarealizareauneiaciunieducaionaleeficiente)
relaia pedagogielogic (util cu deosebire n structurarea adecvat a limbajului i
terminologiei pedagogice i n realizarea unei transpuneri adecvate i eficiente a teoriei
pedagogicelanivelulconcretalrealitiieducaionalelacareaceastafacereferire)
relaia pedagogiefilosofie (confer aciunii educaionale o dimensiune sistemic,
integratoare, cu privire la realitate, contribuie la o mai bun definire i ncadrare a
finalitilor educaiei n contextul sociocultural al existenei umane i ofer un suport
conceptualadecvatcorelriidiferitelororientriicurentepedagogice)
Sintetiznd putem spune c pedagogia este o tiin cu caracter interdisciplinar avnd ca
obiect studierea modalitilor de producere intenionat a unor modificri n plan cognitiv,
afectivmotivaional i comportamental la nivelul elevilor n direcia formrii unei personaliti
armonios i echilibratdezvoltate.Caracterulinterdisciplinaralpedagogieiiconstituireaacesteia
ntrun sistem de tiine ale educaiei sunt elemente n msur s conduc la corelarea teoriei
pedagogice cu comandamentele sociale ale comunitii dar i cu posibilitile i aspiraiilecelor
care se educ, la asigurarea unei congruene logice ntre premisele biologice, sociale,
psihologice, etice i filosofice ale educaiei i la creterea capacitii de restructurare a
pedagogieinacordcuevoluiatiineiiasocietiingeneral.

Temedereflectiesiaplicatii:
1. Propuneti o definitie a pedagogiei caresareflecteviziuneapropriecu
privirelaspecificulacesteistiinte.
2. Argumentatiideeacapedagogiaesteostiinta.

10

3. Argumentaticaracterulinterdisciplinaralpedagogieicastiinta.

11

SISTEMULTIINELOREDUCAIEI
PEDAGOGIAISISTEMULTIINELORPEDAGOGICE

Cuvintecheie:educaie,pedagogie,tiineleeducaiei,intradisciplinar,interdisciplinar.

Educaia reprezint unul dintre domeniile de cunoatere cu mari implicaii n vastul

proces al dezvoltrii umane i sociale. Complexitatea sa este dat de abordrile multiple care
trebuiesc avute n vedere:perspectivaadultuluipecareoconine idealuleducaional,perspectiva
subiectului aflat sub influen educaional (nevoi i particulariti), perspectiva cadrului
educaional, aspecte instituionale sau neinstituionale, aspecte statice (constante, valori) i
dinamice ale procesului. Astfel, educaia se contureaz ca fapt pluridimensional, aflat sub
incidena abordrilor din domenii conexe: filosofie, sociologie, psihologie, biologie,
antropologie,economie,politologie,igienetc.
Specificul

discursului

pedagogic

asupra

educaiei

const

perspectiva

axiologicnormativ: rolul major al pedagogiei nu este da a descrie fenomenul educaional,dea

observa ceea ce se petrece, ci insist pe ceea ce este bine i trebuie s fie n perspectiv
(C.Cuco).
Statutul pedagogiei ca domeniu de reflecie asupra fenomenului educaional a fcut
vreme ndelungat obiectul unor dezbateri aprinse, situate n jurul binecunoscutei interogaii:
Estepedagogiatiin,tehnicsauart?
Astzi majoritatea specialitilorafirmc,deipedagogiasenfieazcaotehnicichiarcao
art (n cazul celor mai talentai dintre educatori) atunci cnd ne referim la dimensiunea sa
practicaplicativ, ea a atins maturitatea epistemic a unei tiine de sine stttoare, ndeplinind
toate rigorile: are ca obiect de studiu fenomenul educativ i toate datele empirice i teoretice
despre acest proces dispune de metode specifice sau adaptate de investigare i explicare a
proceselor educative aspir la sistematizarea i raionalizarea domeniului educaional prin
determinarea de norme i legi (principiile pedagogice) i prin constituirea unui corpus unitar de
concepteiteorii.

12

Astfel, pedagogia apare ca tiin pozitiv care are n vedere realul concret, fenomenele
observabile i cauzele explicabile. n acelai timp, pedagogia intr n sfera domeniului filosofic
prinreflexiileasupravaloriiiprinprezenafinalitiloreducaionale(C.Cuco).
Complexitatea domeniului cercetat i incapacitatea abordrilor tradiionale de a rspunde unor
probleme noi legate de fenomenul educaional au condus la crearea unor ansambluri ideatice
interdisciplinare tiinele educaiei. Fenomenul, foarte frecvent n tiinele sociale
(interpenetrarea disciplinelor Mattei Dogan, Robert Pahre), const n crearea, la grania
disciplinelor, a aanumitelor cmpuri hibride, cele mai profitabile din punctul de vedere al
inovaieitiinifice.

Sistemultiineloreducaieiinclude,alturidedisciplinelepedagogicenucleultarealtiinelor
educaiei filosofia educaiei, psihologia educaiei, sociologia educaiei, statistic educaional,
igiencolar,economiaeducaiei,biopedagogie,ergonomiaeducaiei,etnopedagogieetc.
Pedagogia reprezint tiina de sintez aeducaiei,iarprocesuldezvoltriisaleinterneacondus
laconstituireadisciplinelorpedagogicesauaramurilorpedagogiei.
Acesteapotfigrupatentreicategorii:
dup nivelul de instituionalizare al educaiei: pedagogia precolar, pedagogia colar,
pedagogia profesional, pedagogia militar, pedagogia religioas, pedagogia
nvmntului superior, pedagogia adulilor, defectologia sau psihopedagogia special
etc.
dup gradul de studiere a unor laturi, sarcini sau forme ale educaiei: didacticile
(metodicile),teoriaeducaiei,teoriainstruirii,teoriaevaluriietc.
discipline care evideniaz abordri diferite ale problematicii educaionale: istoria
pedagogiei,pedagogiacomparat,pedagogiaexperimental,prospectivaeducaiei.

Complexitatea fenomenului educaional a determinat diversificarea pedagogiei ca tiin,

ajungnduse la un corpus sau sistem de tiine ale educaiei. Aceast diversificare a fost
determinatde:
a)deosebiriletotmaimaridintrediferiteleinstituiideinstrucieieducaie:

13

pedagogieanteprecolar
pedagogiecolar
pedagogieuniversitar
pedagogiespecial(pentrucopiiicudeficiene)
b)necesitateastudieriimaiaprofundateaunorlaturisauformealeeducaiei:
teoriaeducaieiintelectuale
pedagogiafamiliei
pedagogiasocial
educaiaadulilor
c)necesitatearacordriipedagogieilaaspectelestudiate:
pedagogia prospectiv (anticipeaz cunotinele i competenele pe caresocietatealeva reclama
delaabsolveninviitor)
pedagogiacomparat(analizeazcomparativsistemeleeducaionaledindiverseri)
pedagogia experimental (studiaz experimental posibilitile de optimizare a procesului de
nvmnt)

Temedereflectiesiaplicatii:
1. Evidentiati care sunt principalele domenii ale pedagogiei si ariile sale
specificedereflectiesiaplicatie.

14

NOIUNILEFUNDAMENTALEALEPEDAGOGIEI
SIRAPORTURILEDINTREELE
Orice tiin odat cu precizarea obiectului su de studiu i precizeaz i noiunile cu
ajutorulcroravarealizaefortulexplicativ.Acestenoiunifundamentalesunt:
EDUCAIE
INSTRUIRE
FORMARE
NVMNT
DEZVOLTARE
Precizarea lor este absolut necesar n msura n care date fiind numeroasele zone de
contactdintreele,potapareconfuziicuefectenegativenpracticaeducaional.
A EDUCA are sfera mai mare dect instruirea, i nseamn: a modela, a asimila
cunotine,avalorificansocietate,comportamentul
AINSTRUInseamnaioferianumiteinformaii,cunotine.
AFORMAadezvoltadeprinderi,pricepri,capacitatisicompetente.

Rezult c INTRUIREA este punctul de plecare a EDUCAIEI. Educaia este o aciune cu o

sfer mai larg de cuprindere, care presupune ntreaga activitate de formareapersonalitiiunui
individ. Instruirea presupune o activitate particular cu sfer mai restrns de achiziionare de
cunotine, priceperi, deprinderi, pn la nivelul formrii unei concepii despre via. Relaia
dintre ele este una reciproc, n sensul c pentru ca o persoan s fie educat, trebuie s
primeascinstruire,unminim.Instruireasingurnueduc.
NVMNTUL esteuncadru (form)organizat()derealizareaeducaieiiinstruirii(la
care mai particip i familia, grupul etc.). PEDAGOGIA este o tiin sociouman, care are ca
obiect EDUCAIA. Educaia este abordat i interpretat dintro multitudine de perspective,
ceea ce evideniaz complexitatea sa teoretic i dificultatea sa practic. n calitate de tiin,
PEDAGOGIA lucreazpermanentasuprapropriilorconcepte,noiuni,termeni,ncercndcaprin
intermediullorsajunglaexplicareaeseneifenomenuluiEDUCAIEI.

15


EDUCAIAOBIECTULDESTUDIUALPEDAGOGIEI
DEFINIIIALEEDUCAIEI

Similar termenului grecesc paideia, romanii foloseau institutio, iar francezii, mai trziu,
l`ducation. Acesta dinurmproveneadincuvintelelatinetieducoeducare=acrete,ahrni,a
forma, a instrui educatio = cretere, hrnire, formare educo ducere = a scoate din,aridica,a
conducectreTermenulestentlnitnlimbafranceznsecolulXVI.
Semnificaia etimologic este lrgit astzi, prin extinderea cercetriipedagogice,asupraactului
de EDUCAIE, desfurat cu subieci de orice vrst. Termenul de EDUCAIE are o etimologie
latin,existdouinterpretrialerdciniicuvntului:
Educaie, care vine de la verbul EducoEducare, cu sens de cretere, de hrnire, de
dezvoltare. Termenul a fost preluatdindomeniulcultivriiplantelor,pentrulatinulEducocare
nseamn cultivarea plantei. nacestsens,EDUCAIAESTEOACTIVITATEDEASIGURAREADEZVOLTRII
NATURIIUMANENSI.

Educaie, care vine delaverbulEducoEducere,cusensdeanla,aridica,adepi,

o treapt anterioar, indic ideea de progres, de evoluie. n acest sens, EDUCAIA ESTE O
ACTIVITATEDELRGIREAPREDISPOZIIEIDECULTIVARE,DEMODELAREAUMANULUI.

nelegerea corect a complexitii termenului de EDUCAIE presupune nsumarea celor dou

semnificaii, adic Educaia = Creterea, cu Dezvoltarea, att din punct de vedere calitativ,
ct i cantitativ. Din punct de vedere istoric, EDUCAIA a reprezentat obiect de interes, mai nti
pentru filosofi, apoi pentru ali gnditori. nAntichitate,PlatonconsideraCEDUCAIA AREDREPT
SCOP S DEA SUFLETULUI I CORPULUI NTREAGA FRUMUSEE I PERFECIUNE, DE CARE ACESTEA SUNT
SUSCEPTIBILE, de aici rezult c OBIECTUL EDUCAIEI,DUPELESTEMAI NTICULTIVAREASUFLETULUI I
APOIACORPULUI.

n perioada modern, I. Kant vasusineCEDUCAIAURMRETEREALIZAREANTREGIIPERFECIUNI,DE

CARE NATURA UMAN ESTE CAPABIL. Mai mult, John Dewey va considera c EDUCAIA NUNSEAMN
PREGTIREAPENTRUVIA,CIREPREZINTVIAANSI.

16

Pedagogii i filosofii secolului al XVIlea, printrecarePestalozzianfiinatunsistempedagogic

ce considera ca EDUCAIA

ESTE DEZVOLTAREA NATURAL, PROGRESIV I SISTEMATIC A TUTUROR

FACULTILOR.

n Frana Maurice dMontaigne, aprecia

EDUCAIA

ESTE ARTA DE A FORMA OAMENI I NU

SPECIALITI. Jan Amos Comenius (Comenski), la jumtatea secolului XVIlea, a scrisDidactica

Magna, subintitulat Artauniversaldeanvapetoii,totul.ElconsideracDidacticaeste

art i aprecia Trebuie si ndeplineti viaa, astfel nct s devii demn de venicie. El
considera c ARTA ARTELOR este SL FORMEZI PE OM, cea mai instabil i complicat fiin dintre
vieuitoare.
n literatura noastr, autori ca t. Brsnescu, la jumtatea secolului al XXlea, considera c
EDUCAIA este un proces de dezvoltare a omului, aciune de formare a personalitii umane n
integralitatea ei. Considera C EDUCAIA ESTE UN DEMERS CONTIENT, SISTEMATIC,FLEXIBIL,PERMANENT,
CAREAREDREPTSCOPFORMAREAPERSONALITIIUMANENTRUNSENSBINEPRECIZATANTERIOR.

Pe parcursul timpului, educaiei i sau dat mai multe definiii, care au ncercat s

surprind esena i complexitatea fenomenului. Astzi, termenuleducaieareolargcirculaie

mondial, fiind unanim acceptat n ceea ce este esena ei. Cu semnificaie similar, dar nu
identic,sefolosescnprezentsintagmeprecum:formarea,modelarea,cultivareapersonalitii.
Deoarece demersurile de definire a educaiei au fost foarte numeroase, i se poate anticipaipe
viitor multiplicarea lor, vom ncerca s surprindem elementele eseniale care permit nsuirea
conceptuluincomplexitateafenomenologicarealitiipecareodesemneaz.
Educaia este un fenomen existenial, o form de manifestare a realitii socioumane. Inerent
vieii sociale, educaia este o realitate acional direct perceptibil mai ales la nivelul ntlnirii
dintre generaii, este cognoscibil din urmele lsate de istoriacivilizaiilor (documente,instituii
i nu numai) i logic deductibil n abordarea sistemic a evoluiei societii n care exist
diferene mari de potenial de cunoatere ce tind, legic, ctre echilibru. Echilibrarea continu se
realizeaz ntrun proces comunicaional schimb de informaii i se supune legilor acestuia.
Educaiainedenaturasocialacomunitilorumane.

17

Educaia este o form de aciune uman practic, efectiv care poate fi analizat prin prisma
modelului aciunii umane practice elaborat de Tadeus Kotarbinschi (1976) structurat dup cum
urmeaz:
PRAXISUL=AGENTUL+OBIECTULACIUNII+SITUAIA+REALIZAREA
Altfel spus, educaia este o desfurare practic (praxisul) ea rezult din interaciunea unui
subiect individual sau colectivcareoiniiaztiindceurmreteaobine(agentulaciunii)cuun
alt subiect individual sau colectiv (obiect al aciunii), se desfoar ntrun context organizat
(situaia) i produce anumite rezultate, n principal modificri la nivelul sistemului
psihocomportamental al celui educat (realizarea). Anticiparea rezultatelor confer caracter
contient acestei aciuni ea orienteaz organizareai desfurareaaciunilorprin carerezultatele
potfiproduse.
Particularitatea aciunii educaionale n raport cu aciunea uman n general, const n
urmtoarelefapte:
aciunea educaional estenesenorelaiesocialntredouentitidenatursubiectivcare
urmreterealizareaunuiscopcunoscutambilorparteneri,darnmsurdiferit
relaia are un caracter activ i creativ prin faptul c fiecare (profesor, elev) reacioneaz la
manifestrileceluilaltconformproprieiidentiti
realizarea practicii educative este o permanent intervenie deliberat n evoluia unei
personaliti.Precizmdinaceastetapdedefinireaeducaieifaptulcmodificrileproduse
neintenionatlaniveluluneipersonalitisuntefectedecreterei/sauevoluientrunanumit
mediu dat, numai schimbrile rezultate dintrun demers anticipat cel puinlanivelulrezultatelor
ateptatedacnuiamoduluiderealizaresuntefectealeaciuniieducative.
Natura subiectiv a obiectului aciunii educative ne determin s evitm utilizarea termenilor
definii de praxiologie i s le nlocuim cu termenii de educator (printe, profesor, formator,
mentor) pentru agentul aciunii i cel de educat (copil,adolescent,tnrelev,student,cursant
.a.)pentruobiectulaciuniieducative.
Termenul de aciune presupune prin definiie existena unui scop, reprezentat pe plan mintal de
subiectul aciunii, scop ce se urmrete a fi realizat prin succesiunea de operaii concrete sau
mentaledectreparteneriiaciunii.

18

Educaia este o aciune contient, specificumanprinfaptulcareunmotivvoluntarintenia

de a induce o modificare la nivelul sistemului de personalitate al celui educat i urmrete un
scop bine definit precizeaz coninutul sporului de cunoatere (teoretic sau practic), a
eficienei acionale i/sau modificarea atitudinal ce urmeaz a fi indus/e. Partenerii aciunii
educative coparticip la realizarea scopului pemsuracapacitilorpropriidecontientizarei
nelegere a finalitii urmrite. Educatorul tie ce urmrete a obine la nivelul sistemului
psihocomportamental al educatului, educatul nelege (pe msura vrstei i a particularitilor
individuale) i accept modificrilepropusedeeducator,insuete,parialsauintegral,scopul
propus ca parte a propriului sistem motivaional. A urmri scopuri ascunse educatuluisaualtele
dect cele declarate nu nseamn educaie ci manipulare, aciune corelat educaiei dar etic
indezirabil.
Intenia de a realiza un anumit scop presupune capacitatea de a anticipa capacitate specific
uman, dependent de potenialul de conceptualizare, de verbalizare. Capaciti specific umane
sunt implicate ncvasitotalitateaproceselorpecarele presupuneeducaia:selectareacontienta
valorilor ce urmeaz a fi transmise, definirea rezultatelor pariale prin care devine realizabil
scopul urmrit, judecarea (evaluarea)evoluieitransformrilorproduse,elaborareavariantelor de
programe prin care devine realizabil scopul urmrit, anticiparea efectelor pe termen lung a
schimbrilorproduselanivelulpersonalitii.a.
Caracteristicile enumerate permit precizarea genului proxim n definirea aciunii educative ca
fiind un demers sociouman complex de intervenie modelatoare n evoluia persoanei dac ne
oprim la acest nivel de definire, nu difereniem aciunea educativ de alte aciuni intreprinse cu
acelai scop generic, precum cele medicale ori juridice de exemplu. Aciunile educative se
particularizeaz n raport cu celelalte aciuni sociale prin specificitatea scopului urmrit dar i
ceaamodalitilorderealizarealacestuia.
Educaia este o form de activitate uman, de mare complexitate alctuit din ansamblul
aciunilor educative intreprinse n cadrul unei societi definite. Activitatea educativ se
realizeaz prin confluena activ i interdependent a rezultatelor produse de surse educogene
diferite, careacioneaznacelaitimp(familie,coal,clubsportiv.a.)saunmomentediferite
aleevoluieiontogeneticeapersoanei(sugar,precolar,licean,student).

19


Caracteristicileeducaieicaactivitatecomplexsunt:

Caracterul social al educaiei este dat de interdependena i corelaiile ce se stabilesc ntre

educaie i societate. Educaia are menirea de a favoriza dezvoltarea individualului prin
intermediul socialului i a socialului prin intermediul individualului. Fiecare persoan, fiecare
comunitate beneficiaz de educaie i genereaz la rndul ei potenial educativ: fiecare membru
al societii, n fiecare moment al existenei sale poart efectele educaiei de care a avutpartei
acioneaz n consecin fiecare persoan contribuie la educarea celorlali, direct sau indirect:
educ explicit n roluri profesionale sau parentale, produce cunotine noi, produce mijloace de
stocare sau transmitere de cunotine, realizeaz spaii destinate educaiei, alimenteaz baza
financiar necesar educaiei, stimuleaz educaia. Dependena educaiei de societate genereaz
sisteme educaionale distincte marcate mai ales de valorile societiirespectiveistoriaeducaiei
cunoate cteva asemenea sisteme din antichitate cel spartan sau cel atenian ori mai noi
sistemulsociocentricsausistemulantropocentric,umanist.

Caracterul axiologic presupune ca fundamentarea actului educativ s se fac n funcie de ceea

ce este semnificativ n dezvoltarea persoanei i a societii creia i aparine.Demersuleducativ
tinde ctre realizarea idealului educaional care exprim ateptrile societii fa de fiecare
dintre membrii ei. Sistemul social ntreine subsistemul educaional tocmai pentru a cultiva
valorile fundamentale dezirabile care s asigure conservarea valorilor perene i naterea altora
noi, generate i generatoare de progres social. Valorile umane fundamentale ale unor societi
sunt precizate n documente fundamentale ale unor epoci relativ largi pot fi invocate n acest
sens, Vechiul testament cu cele zece porunci sau, n epoca contemporan Carta drepturilor
omului.

Caracterul prospectiv constituie trstura care cere ca actul educativ s fie orientat spre viitor,
pregtind persoana pentru mine. Acest caracter crete categoric complexitatea educaiei,
deoarecetrebuiesinseamaattdeevoluiaposibilapersoaneinansamblulsituaieisale,ct

20

i de evoluia probabil a exigenelor mediale crora va trebui s rspund. Iniiatorul i

realizatorul educaiei profesionale de exemplu, va trebui s in seama de rspunsul la dou
ntrebri complementare n acest context: Cine va fi mine elevul de azi? Care vor fiexigenele
meseriei/profesiei de ? Ignorarea acestei dimensiuni a educaiei poate determina dificultide
adaptare. Dac actul formativ ine seama numai de prezent i de o situaie standar
nediversificabil,actulrespectivestemaidegrabdresaj,nueducaie.

Sensul teleologic, strns legat de caracterul prospectiv, arat ceducaiaurmreterealizarean

timp a unor modificri definite, n coninuturi abstracte sau concrete, n intervale mai mari sau
mai scurte de timp. Atunci cnd vorbim despre educaie la modul general nu avem n vedere
scopuri concrete ci finaliti ctre care procesul de formare tinde continuu. Demersul educativ
este neles ca un proces deschis, plurinivelar i interdependent desfurat n faze succesive de
formare i autoformare care, practic, nu se ncheie niciodat, deoarece educaia i autoeducaia
pregtesc persoana permanent pentru roluri existeniale viitoare. Scopurile educaiei sunt
concretizabile (pot fi bine definite) pentrufiecarefaz,nsfenomenulnansambluvizeazdoar
reperele eseniale, date de valorilefundamentalealefiecreisocieti.Finalitileeducaieintro
societate se schimb ori de cte ori n aceea societate apar schimbri socioeconomiceipolitice
semnificative. Suntem contemporani cu o asemenea schimbare n societatea romneascactual
prin faptul c asistm la reformarea nvmntului, reformare impus tocmai de schimbarea
finalitii educaiei, de trecerea de la formarea personalitii multilateral dezvoltate la
formarea personalitii autonome i creative. Particularitatea socialmente determinat a
finalitii activitii educative, diferit de la o societate la alta i de la o epoc la alta, confer
urmtoarelecaracteristiciparticulareeducaiei:

Caracterul permanent are n vedere faptul c educaia trebuie s se desfoare continuu, dea
lungul vieii, fiind singurul mijloc prin care o persoan poate face fa transformrilor de la
nivelul propriei personaliti, celor din societate, mutaiilor din planul profesiunilor, evoluiei
cunoaterii i civilizaiei i chiar micilor schimbri care apar zi de zi n viaa cotidian. Calitate
instrumental a educaiei, caracterul preventiv formativ netraumatic i netraumatizant face ca

21

prin raionalitate, agreabilitate i utilitate subiectiv asimilat (neleas i acceptat) de educati

educator, educaia s determine coparticipareaparteneriloractivitii.Pentrumaibunanelegere
aacestuicaracterpropunemocomparaientreactivitateajuridiciceaeducaional
Pe baza analizei prezentate definim educaia ca fiind un fenomen existenial, o activitate
socioumancomplexdeformarepermanent,valorizatoare,preventivisistematicaunei
personalitisocialmentedezirabile,nprezentinperspectivaprevizibil.
Definiii din literatura de specialitate care se bucur de o accepiune foarte larg n rndul
specialitilor, cu precizarea c o selecie mai ampl se gsete n carte lui C.Cuco, Pedagogie,
1996,p.2627.
tefan BRSNESCU (1935): Educaia este activitatea contient de al influena pe om
printro tripl aciune: de ngrijire, de ndrumare i de cultivare, n direcia crerii valorilor
culturaleiasensibilizriiindividuluifadeacestea.
Pedagogul francez G. Mialaret (1993) argumenteaz extinderea actual anoiuniideeducaie,
care reprezint simultan: a)oactivitateorganizatinstituionalconformunorfinalitieducative
b) un produs al activitii, determinabil i adaptabil la cerinele societii c) un proces, angajat
ntremaimultefiineumane,aflatendiferiterelaiidecomunicareidemodelarereciproc.
Educaia reprezint activitatea psihosocial proiectat la nivelul unor finaliti pedagogice
vizeaz realizarea funciei de formaredezvoltare permanent a personalitii umane prin
intermediul unei aciuni pedagogice structurat la nivelul corelaiei subiect / educator obiect
/educat,desfuratntruncmppedagogicdeschis.(S.Cristea)

Ioan NICOLA (1994, p.21) d o definiie operaional preciznd c educaia este o activitate
social complex care se realizeaz printrun lan nesfrit de aciuni exercitate n mod
contient, sistematic i organizat, n fiecare moment un subiect individual sau colectiv
acionnd asupra unui obiect individual sau colectiv , n vederea transformrii acestuia din
urm ntro personalitate activ i creatoare, corespunztoare att condiiilor istoricosociale
prezenteideperspectiv,ctipotenialuluisubiopsihicindividual.

FUNCTIILEEDUCATIEI

22


Functiile educatiei sunt percepute in mod diferentiat de catre teoreticienii acestuifenomen.Unii
pedagogi releva functiile de selectare si transmitere a valorilor si de pregatire a acestuia pentru
insertia in social (Nicola, 1993, p. 21). Alti autori evidentiaza functia cognitiva (devehicularea
tezaurului de cunostinte), functia economica (de pregatire si formare a indivizilor pentru
productia materiala) si functia axiologica (de valorizare si creatie culturala) (Safran, 1982, pp.
7374).
Analiza funciilor educaiei (Sorin Cristea, note de curs) presupune elaborarea unui model
ierarhic aplicabil n contextul sistemului social global. Taxonomia rezultat asigur astfel
evidenierea a dou categorii de funcii: 1) funciile generale, care include: funcia central sau
funcia fundamental a educaiei i funciile principale ale educaiei 2) funciile derivate care
suntsubordonatefunciilorgeneralealeeducaiei.
Funciile generale ale educaiei au un caracter obiectiv, reprezentnd consecinele i
proprietile celei mai importante ale activitii de educaie, care se regsesc la nivelul oricrei
aciuni educaionale. Ele au un caracter stabil, anumite modificri intervenind doar la nivelul
ordonrii prioritilor n cazul funciilor principale ale educaiei, subordonate n ansamblul lor
funcieicentralesaufundamentaleaeducaieiformareadezvoltareapersonalitiiumane.
Funciile derivate, subordonate, n mod direct sau indirect celor generale, au un caracter
instabil, cunoscnd anumite variaii i particularizri n raport de contextul n care are loc
activitatea de educaie n cadrul unui sistem i proces de nvmnt determinat din punct de
vederesocialistoric.
innd seama de aspectele metodologice evideniate anterior, putem avansa urmtoarea
taxonomieafunciiloreducaiei:
1) Funciacentral/fundamentalaeducaiei funciedemaximgeneralitate vizeaz
formareadezvoltarea personalitii n vederea integrrii sociale a acesteia (care la modul ideal
poatefipermanentioptim)
2) Funciile principale ale educaiei funcii cu caracter general implicate direct n
asigurarearealizriiefectiveafuncieicentrale/fundamentaleaeducaiei:

23

Funcia cultural a educaiei: formareadezvoltarea personalitii prin intermediul valorilor

spirituale preluate pedagogic din toate domeniile cunoaterii umane (tiin, tehnologie, art,
economie, filosofie, moral, politic, religie etc.) n raport cu particularitile fiecrei vrste
colare i psihologice aceast funcie angajeaz integrarea social a personalitii prin
transmiterea, nsuirea, interiorizarea i aplicarea valorilor culturale generale, de profil i de
specialitate
b) Funcia politic / civic a educaiei: formareadezvoltarea personalitii prin
intermediulvalorilorcivicecarereglementeazraporturileacesteiaculumeaicusinencondiii
proprii fiecrei vrstecolareipsihologicevizeazintegrareaomuluinsocietatencalitatede
cetean, integrat n viaa comunitii (familiei, comunitii socioprofesionale, comunitii
politice, comunitii religioase, comunitii ruraleurbane comunitii locale, teritoriale,
naionaleetc.)
c) Funcia economic a educaiei: formareadezvoltarea personalitii prin intermediul
valorilor tehnologice, aplicative, care vizeaz capacitatea acesteia de realizare a unor activiti
socialmente utile n diferite contexte sociale, ntro perspectiv imediat i pe termen mediu i
lung urmrete integrarea omului n societate n cadrul unei activiti cu valoare
socioeconomicpentruelipentrucomunitate.
Raportarea funciilor principale la funcia central a educaiei evideniaz ponderea
specificafuncieiculturale,relevantpedagogicdinperspectiva:
contribuiei prioritare a valorilor culturale la realizarea activitii de formaredezvoltare a
personalitiinvedereaintegrriisalesocialeoptime
contribuiei determinante a valorilor culturale la realizarea calitativ a celorlalte dou funcii
principale ale educaiei: funcia politic (realizabil prin cultur politic / altfel nregistrm
tendina negativ, de politizare a educaiei) funcia economic (realizabil prin cultur
economic/altfelnregistrmtendinanegativ,depolitehnizareaeducaiei)
contribuiei eseniale a valorilor culturale la proiectarea funciilor principale ale educaiei
(cultural politic economic) i n implicarea acestora n realizarea adecvat a funciilor
derivate(vezi3).

24

3) Funciile derivate sunt subordonate funciilor principale ca exemple semnificative

avansm urmtoarele variante, aflate n schimbare n raport de contextul socialistoric i de
particularitilefiecruisistemdeeducaie:
a) funcia de informare, funcia de culturalizare, funcia de asisten psihologic
(subordonatefuncieiculturale)
b) funcia de protecie social, funcia de propagand/ideologizare (subordonate funciei
politice)
c) funcia de specializare, funcia de profesionalizare, funcia de asisten social
(subordonatefuncieieconomice).

Functia principala a educatiei sedeceleazacontextual,prinimpletireafunctiilorinvocatemaisus

sau prin supralicitarea uneia dintre ele, atunci cand realitatea socioistorica o impune. In fond,
prin educatie se urmaresc doua mari scopuri: Primul e sa dam copilului cunostinte generale de
care, bineinteles, va avea nevoie sa seserveasca:aceastaesteinstructia.Celalaltesapregatimin
copilul de azi pe omul de maine si aceasta este educatia" (Berger, 1973, p. 65). Iar scopul
educatiei este atinsatuncicandindividulobtineaceaautonomiecare1determinasafiestapanpe
propriul destin si pe propria personalitate. Personalitatea nu este o stare despre care se poate
spune ca trebuie conturata definitiv, static, prineducatiainstitutionalizata.Opartedintrasaturile
personalitatii sunt formate direct prin educatie, dar o bunapartedincalitatileacesteiasuntopera
propriei formari care depinde, in ultima instanta, tot de educatie. incat, vom fi de acord cu
Maurice Dubesse care afirma ca educatia nu1creeazapeomeailajutasasecreeze"(1981,p.
112). in ultimul timp, teoreticienii folosesc termenul de metacognitie" pentru a circumscrie o
noua competenta a celui care este educat. Aptitudinea de a metacunoaste", de a gandi asupra
gandirii, adica de a avea o constiinta globala a atuurilor intelectuale de caredispunem,precum
procesul gandirii, concentrarea memoriei etc." (Freedman, 1993, p. 70), care conduc la o mai
buna functionare si producere a cunostintelor, devine o prioritate in vremurile noastre. Dacace!
care invata ia cunostinta de propriile lui procese de gandire si de posibilitatile luideinvatare,el
poate nu numai sasi sporeasca repertoriul strategiilor, dar cucereste astfel omaiestriespontana,
actualizand, prin selectie si aplicatie, cele mai nimerite achizitii. Nu achizitia in sine este

25

valoroasa, ci cum, cand si ce se actualizeazaatuncicandtrebuie.Educatiapoatedeveniastfelun

sistem autopoietic"(Prevost,1994,p.24),adicaunresortautoregulator(unfeldeautofacere",
de fasonare pe contpropriu)pentruindivid,carecultivasifaciliteazaautogenerareaunorscheme
de gandire sau de conduita care sau dovedit a fi eficiente si au condus la sporirea autonomiei
persoanei. In literatura de specialitate, mai intalnim si alti termeni corelativi educatiei: dresaj,
domesticire,indoctrinare,salvare,formare,instruire,invatareetc.

Perspectiveasupraeducaiei:
n literaturadespecialitateseidentificurmtoareleperspectiveposibileasupraeducaiei
(I.Cerghit):
Educaia ca proces este aciunea de transformare n sens pozitiv i pe termen lung a fiinei
umane.
Educaia ca aciune de conducere este dirijarea evoluiei individului spre stadiul de persoan
adult,format,autonomiresponsabil.
Educaia ca aciune social este activitatea planificat care se desfoarpebazaunuiproiect
socialicarecomportunmodeldepersonalitate.
Educaia ca interrelaie uman este procesul de comunicare care necesit efortul comun i
contientntreceiimplicai,dintrecareunulesteeducatorialtuleducat.
Educaie ca ansamblu deinflueneincludeaciunideliberateorinu,explicitesauimplicitecare
ntrunfelsaualtuldetermindevenireaunuiindivid.

Temedereflectiesiaplicatie:
1. Definitiaeducatieiinterpretarisiperspectivedeabordare
2. Explicitaticaracterisiticilesifunctiileeducatiei

26

STRUCTURAEDUCAIEI

Educaia este o form de aciune uman practic, efectiv care poate fi analizat prin
prismamodeluluiaciuniiumanepracticeelaboratdeTadeus Kotarbinschi(1976)structuratdup
cumurmeaz:
PRAXISUL=AGENTUL+OBIECTULACIUNII+SITUAIA+REALIZAREA
Educaia este o desfurare practic (praxisul) ea rezult din interaciunea unui subiect
individual sau colectiv care o iniiaz tiind ce urmrete a obine (agentul aciunii) cu un alt
subiect individual sau colectiv (obiect al aciunii), se desfoar ntrun context organizat
(situaia) i produce anumite rezultate, n principal modificri la nivelul sistemului
psihocomportamental al celui educat (realizarea). Anticiparea rezultatelor confer caracter
contient acestei aciuni ea orienteaz organizareai desfurareaaciunilorprin carerezultatele
potfiproduse.
Particularitatea aciunii educaionale n raport cu aciunea uman n general, const n
urmtoarelefapte:
aciunea educaional estenesenorelaiesocialntredouentitidenatursubiectivcare
urmreterealizareaunuiscopcunoscutambilorparteneri,darnmsurdiferit
relaia are un caracter activ i creativ prin faptul c fiecare (profesor, elev) reacioneaz la
manifestrileceluilaltconformproprieiidentiti
realizarea practicii educative este o permanent intervenie deliberat n evoluia unei
personaliti.

Precizm din aceast etap de definire aeducaieifaptulcmodificrileproduseneintenionat la

nivelul unei personaliti sunt efecte de cretere i/sau evoluie ntrun anumit mediudat,numai
schimbrile rezultate dintrun demers anticipat cel puin la nivelul rezultatelor ateptate dacnu
iamoduluiderealizaresuntefectealeaciuniieducative.
Natura subiectiv a obiectului aciunii educative ne determin s evitm utilizarea termenilor
definii de praxiologie i s le nlocuim cu termenii de educator (printe, profesor, formator,

27

mentor) pentru agentul aciunii i cel de educat (copil,adolescent,tnrelev,student,cursant

.a.)pentruobiectulaciuniieducative.
Termenul de aciune presupune prin definiie existena unui scop, reprezentat pe plan mintal de
subiectul aciunii, scop ce se urmrete a fi realizat prin succesiunea de operaii concrete sau
mentaledectreparteneriiaciunii.
Educaia este o aciune contient, specific uman prin faptulcareunmotivvoluntarintenia
de a induce o modificare la nivelul sistemului de personalitate al celui educat i urmrete un
scop bine definit precizeaz coninutul sporului de cunoatere (teoretic sau practic), a
eficienei acionale i/sau modificarea atitudinal ce urmeaz a fi indus/e. Partenerii aciunii
educative coparticip la realizarea scopului pe msura capacitilor proprii de contientizare i
nelegere a finalitii urmrite. Educatorul tie ce urmrete a obine la nivelul sistemului
psihocomportamental al educatului, educatul nelege (pe msura vrstei i a particularitilor
individuale) i accept modificrilepropusedeeducator,insuete,parialsauintegral,scopul
propus ca parte a propriului sistem motivaional. A urmri scopuri ascunse educatuluisaualtele
dect cele declarate nu nseamn educaie ci manipulare, aciune corelat educaiei dar etic
indezirabil.
Intenia de a realiza un anumit scop presupune capacitatea de a anticipa capacitate specific
uman, dependent de potenialul de conceptualizare, de verbalizare. Capaciti specific umane
sunt implicate ncvasitotalitateaproceselorpecarele presupuneeducaia:selectareacontienta
valorilor ce urmeaz a fi transmise, definirea rezultatelor pariale prin care devine realizabil
scopul urmrit, judecarea (evaluarea)evoluieitransformrilorproduse,elaborareavariantelor de
programe prin care devine realizabil scopul urmrit, anticiparea efectelor pe termen lung a
schimbrilorproduselanivelulpersonalitii.a.
Caracteristicile enumerate permit precizarea genului proxim n definirea aciunii educative ca
fiind un demers sociouman complex de intervenie modelatoare n evoluia persoanei dac ne
oprim la acest nivel de definire, nu difereniem aciunea educativ de alte aciuni intreprinse cu
acelai scop generic, precum cele medicale ori juridice de exemplu. Aciunile educative se
particularizeaz n raport cu celelalte aciuni sociale prin specificitatea scopului urmrit dar i
ceaamodalitilorderealizarealacestuia.

28

Educaia este o form de activitate uman, de mare complexitate alctuit din ansamblul
aciunilor educative intreprinse n cadrul unei societi definite. Activitatea educativ se
realizeaz prin confluena activ i interdependent a rezultatelor produse de surse educogene
diferite, careacioneaznacelaitimp(familie,coal,clubsportiv.a.)saunmomentediferite
aleevoluieiontogeneticeapersoanei(sugar,precolar,licean,student).
Structurageneralaeducaiei
Structura general a activitii de educaie corespunde funciilor generale ale educaiei
angajnd, la nivel de aciune, corelaia formativ existent ntre subiectuleducaiei(uneducator
individual sau / i colectiv) i obiectul educaiei (cel educat, care, de asemenea, poate fi
individualsaucolectiv).
Subiectul educaiei prinii, profesorii, agenii sociali, instituiile massmedia
specializate n educaie etc. este cel care proiecteaz, realizeaz idezvoltaciuneaeducaiei,
cu finalitate pedagogic (numit i aciune educaional), n calitate de iniiator i emitor al
mesajului educaional, calitate conferit de statutul sau social i de diferitele roluri rezultate n
consecin(instructor,consilier,prieten,colaboratoretc.).
Obiectul educaiei este cel care preia mesajul educaional n calitate de receptor, calitate
conferit de statutul su social iniial copil, elev, student, (tele)spectator etc. deschis n
direcia transformrii sale, n timp, din obiect n subiect al educaiei / al propriei sale formri.
Poziiadeobiectvizeazstatutulontologicalpersonalitiielevuluietc.,caresolicitparcurgerea
anumitor programe de educaie / instruire, prin valorificarea rolului su de subiect epistemic
activ, angajat n realizarea obiectiveloreducaiei/instruirii,proiectatelaniveldesistemului ial
procesuluidenvmnt.
Structura aciunii educaionale presupune analiza corelaiei funcionale, cu valoare
formativ explicit i implicit, existent ntre subiectul i obiectul educaiei, analiz realizabil
lanivelulunuimodelteoretic(veziNicola,Ioan,1996Cristea,Sorin,2000).
Structuraaciuniieducaionale
unmodelteoreticStructuraaciuniieducaionale

29

A.ED
c.i..i

S.

Subiectuleducaiei

M.P.

I.P.

Idealpedagogic

Repertoriulcomun

S.P.

Scopuripedagogice

R.C.

A.e.

Mesajpedagogic O.
S'.

ambianaeducaional

Obiectuleducaiei
subiectivitateaobiectului
C.rd.

comportamentderspunsdirijat

P.P.
C.

ProiectPedagogic

Curricular

C.ps.

o.

obiective

c.

coninut

m.

metodologie

Cmppsihosocial C.ra..

c.i.i.

comportamentderspunsautodirijat

conexiuneainversintern

30

AP.P

AUTOPROIECTPEDAGOGIC

c.i.e.

conexiuneainversextern

e.

evaluare A.ED

AUTOEDUCAIE

31

Subiectul educaiei elaboreaz proiectul pedagogic de tip curricular (care include

obiectiveconinuturimetodetehnici de evaluare cu accent central pe obiective, n vederea
realizrii unor raporturi optime ntre: obiectiveconinuturimetodeevaluare) n funcie de
finalitile macrostructurale (idealul educaiei scopurile educaiei) stabilite, n termeni de
politicaeducaiei,lanivelulsistemuluideeducaie/nvmnt.
Mesajul educaional presupune selecionarea informaiilor cu valoare formativ optim
(vezi alegerea informaiilorcarestimuleazprioritar gndireanraportcumemoriasau motivaia
intern pentru nvare n raport cu motivaia extern pentru nvare). Comunicareapedagogic
a mesajului educaional implic realizarea unui repertoriu comun ntre subiect i obiect.
Subiectivizarea (S) consemneaz momentul n care obiectul educaiei (elevul) asigur
contientizarea mesajului educaional. Acest moment permite obiectului educaiei realizarea
unui comportament de rspuns dirijat de subiectul educaiei (urmare a strategiilor de dirijare a
educaiei/instruiriipropusedesubiect/profesor).
Evaluarea comportamentului de rspuns al obiectului educaiei permite subiectului
educaiei (profesorului) elaborarea unui mecanism de conexiune invers extern. Acest
mecanism vizeaz perfecionarea aciunii realizabil la nivelul:proiectuluipedagogiccurricular
mesajului educaional repertoriului comun strategiilor de declanare / stimulare a
comportamentuluiderspunsalobiectuluieducaiei.
Perfecionarea continu a aciunilor educaionale, proiectate n condiii optime dea
lungul ciclului de formare de baz, situat ntre vrsta de 616 ani, creeaz premisa realizrii
saltuluidelaeducaielaautoeducaie,peparcursulurmtoareloretape:
formarea capacitii obiectului educaiei de autoevaluare a propriului su comportament de
rspuns pe baza elaborrii unor circuite de conexiune invers intern i a unor strategii de
autodirijareaeducaiei/instruirii(vezicomportamentulderspunsautodirijat)
valorificareacomportamentuluiderspunsautodirijat
structurarea capacitii obiectului educaiei de autoproiectare pedagogic a aciunii de
(auto)formare(auto)dezvoltareaproprieisalepersonaliti
transformareaobiectuluieducaieinsubiectalproprieisaleformri.

32

Realizarea efectiv a aciunii educaionale depinde n acelai timp de influenele i

presiunile, pozitive i / sau negative, exercitate continuu din interiorul activitii (veziambiana
educaional reliefat prin calitatea spaiului educaiei,atimpuluieducaieiiastiluluieducaiei
vezi stilul: democratic, autoritar sau permisiv) i din exteriorul activitii de
formaredezvoltare permanent a personalitii umane(vezisistemulsocial,sistemulde educaie
/nvmntvezicmpulpsihosocialcarenconjuraciuneaeducaional).

Temedereflectiesiaplicatii:
Exemplificati modul de configurare a structurii actiunii educationale la o
disicplinalaalegerepentruooradecurs.

33

VIRTUTISILIMITEALEEDUCATIEI
EDUCABILITATEA.FACTORIIDEVENIRIIFIINEIUMANE

1.CONCEPTULDEEDUCABILITATE

Educabilitatea esteunconceptcaresereferlaputereamodelatoareaeducatiei,lamsura
n care o fiin uman poate fi transformat prin educatie. Dezvoltarea capacittilor umane n
ontogeneza este influenat de mai muli factori: biologici, ambientali, sociali, pedagogici. Dea
lungul timpului, au aprut tendine de aabsolutizarolulinfluenelorunorcategoriidefactorisau
ale altoraasupracursuluidezvoltriiindividuale,cadeexemplu,rolulfactorilorereditari(teoriile
ereditariste) saualfactorilordemediu(teoriileambientaliste),orialeducaiei.Dinacestmotiv
examinarea problemei educabilittii presupune,nprimulrnd,examinareaponderiiobiectivepe
careoauntransformareaindividuluiumanceitreifactori importanticareintervinndezvoltarea
sacapersonalitate:ereditatea,mediulieducaia.
Caracteristic esenial a fiinei umane i categorie pedagogic distinct, educabilitatea
sa bucurat de atenia majoritii cercettorilor din domeniul tiinelor educaiei, fiind defint
drept:
capacitatea omului de a fi receptiv la influene educativeidearealiza,peaceastcale,
acumulriprogresiveconcretizatendiferitestructuridepersonalitate."1
ansamblul posibilitilor de a influena cu mijloace educative formarea personalitii
fiecrui individ uman, n limitele psihogenetice ale speciei noastre i a particularitilor
nnscutecareconferfiecruiaindividualitateasagenetic."2
capacitatea insului uman de a fi educat, de a se lsa supus aciunii educaionale, de a
beneficiadeea,nformadezvoltriisalefizice,psihice,comportamentale.3
Dup ce am dat aceste definiii, reinem faptul c indiferent de multitudinea modalitilor de
definire, educabilitatea reprezint o nsuire specific fiinei umane. n acest sensKantsusinea,

E.Pun,Educabilitatea,nCursdepedagogie,UniversitateaBucureti,Bucureti,1988.p.41.
I.Negre,Educabilitatea.Factoriidezvoltriipersonalitii,nManualdepedagogie,EdituraAllEducaional,Bucureti,1998,p.94.
3
E.Surdu,Prelegeridepedagogiegeneral.Oviziunesociopedagogic,E.D.P,Bucureti,1995,p.35
2

34

c singur omul este educabil, pentru c poart in el posibilitatea dea fi altul dect este. El este
perfectibiliperfectibilitateaestecondiiasinequanonaeducaiei.
Progresele nregistrate n domeniul cercetrilorbiologiceipsihologicepelajumtateasecolului
trecut au determinat majoritatea psihopedagogilorsiconcentrezeateniaasuprafactorilorcare
contribuie la formarea idezvoltareafiineiumane,ladevenireaeidinstadiuldefiinbiologic,
nceldefiinsocial:
ereditatea,

mediul,
educaia.

Deosebirea dintre specialiti a constat n acceptarea sau accentuarea unui anumit factor sau al
altuia.
2.TEORIIPRIVINDEDUCABILITATEA:ESEN,MECANISME,LIMITE
Pe terenul educabilitii fiinei umane sau confruntat diferite poziii de gndire pedagogic,
avnd drept criteriu de departajare accentuarea pn la absolutizare a rolului unui factor n
detrimentulaltuianformareapersonalitiiomului.
nfunciedeorientarealor,auaprut:
teoriileereditariste
teoriileambientaliste
Contradiciile fundamentale dintreereditaristiambientalismaudeterminatspecialitiis adopte
oatreiaorientare:
teoriadubleideterminri
2.1.Teoriileereditariste(ineiste)
Aceste teorii susin rolul fundamental al ereditiindevenireafiineiumane,avnduioriginile
n cercetrile biologilor. n viziunea lor ereditatea determin orice evoluie a omului. Ion
Dumitru i Dorel Ungureanu4 consider c principala limit a acestei teorii este descosiderarea
factorilordemediuieducaiendevenireafiineiumane.
Concepiile ereditariste au inspirat teoriile extremiste care afirmau superioritatea unor rase fa
dealtele.

IDumitru,C.Ungureanu,Pedagogieielementedepsihologiaeducaiei,CarteaUniversitar,Bucureti,2005,p.26..

35

n categoriateoriilor ereditaristepotfiincluse,pedeoparte,teoriilevitaliste,iarpedealtparte,
teoriile instinctualiste. Ele au n comun faptul c n explicarea educaiei pun accentul pe
desfurrileinterioarealesubiectuluisaupefenomenebiologicespecificeindividuluiuman.
Teoriile vitaliste se fundamenteaz pe ideea c sursaoricreiactivitiumaneconstntrunelan
vital, o fort a vieii existent n orice fiin, o entitate imaterial, invizibil i indestructibil,
exprimat prin puterea mintal (puterea mintal include voin, intenionalitate, putere de
reflexie, de imaginaie idereamintire).Termenialternativipentruceldeelamvitalsuntminte,
spirit,suflet.Vitalismularedouversiuni:monismulidualismul.
Monismul consider c la baza tuturor fenomenelor lumii se afl un singur principiu.
Pentru monismul idealist, ntreaga lume material, aa cum i apare subiectului, este doar idee,
fiind o proiecie a gndirii limitate a omului sau a gndirii Creatorului, asadar nu are
substanialitatereal.
De exemplu, pentru Giovanni Gentile (18751944) ntreg universul const n esen n
acte de gndire, deci acte ale minii, cci mintea sau spiritul stau la baza a tot ceea ce
contientizeazomul.
Pierre Teilhard de Chardin (18811955) consideraclabazauniversuluistenergia,care
ia forme din ce n ce mai complexe. Energia se manifest n dou moduri: energia fizic i
energia psihic. Energia psihic este echivalent cu contiina, spiritul sau sufletul una dintre
proprietileeiesteiubirea.
n concluzie, n viziunea teoriilor moniste, educaia este legat de puterea de voin i
de puterea minii fiecruia, cci mintea fiecruiomdecideasupraaceeacetrebuiefcut,unde
icum,iaracesteasuntnsuiricucareomulvinepelume,ntromsurmaimaresaumaimic.
Dualismul constituie o alt variant a teoriilor vitaliste i pornete de la ideea c fiinele
umane sunt constituite din dou entitti distincte: mintea i corpul. Dualiti erau nclinai s
cread c atunci cnd primeaz impulsurile legate de plcerile corpului, comportamentele
individului tind s fie rele, n vreme ce atunci cnd domin spiritulsaumintea,comportamentul
individuluitindesfiemultmaibun.
Teoriile instinctualiste au la baz ideea c ntreg comportamentul umaniarerdcinile
n puteri nnscute sau faculti, cum ar fi libertatea voinei i capacitatea de raionare, care

36

sunt capaciti nnscute specific umane. Comportamentul uman nu este ns n ntregime

raional,ccinmareparteelesteguvernatdeemoiiprimare,animalice,instinctuale.
Thomas Hobbes (15881679) distingea dou categorii de micri umane: micrile vitale cum
sunt cele legate de miscrile inimii, digestiahranei(s.a.)imicrilevoluntare,legatedeceeace
un om realizeaz ca urmare a unei alegeri constiente cum ar fi mnuirea unei unelte, mersul,
zmbetul etc. Micrile voluntare sunt orientate spre reducerea suferinei i sporirea plcerii.
Acestprincipiualplceriisuferineireprezintoorientareinstinctivacomportamentuluiuman.
Teoriile instinctualiste prestiinifice sunt legate, fie de credina c omul este rudelanatur,fie
decredinannaturabunnnscutafiineiumane.
Credina n rutatea nnscut a fiinei umane i are origini strvechi, cci poate fi gsit n
Vechiul Testament (Geneza, 8:21: ntocmirile gndurilor din inima omului sunt rele din
tinereea lui) sau n scrierile unor filozofichineziantici(Hsuntzu:Naturaomuluiesterea..)
are la baz ideea c fiina uman se nate cu impulsuri spre a face ru, astfel c motivaia
fundamental a actelor sale, cu care se nate, esteorientatspresvrsireaunorfapteantisociale
n ochiisemeniloripctoasenochiiluiDumnezeu.Orientrilecomportamentalennscuteale
fiinei umane sunt spre comportamente imorale i ilegale. Cu toate acestea, teama de pedeaps
sau, dac este necesar, pedeapsa nsi, i va obliga pe oameni s se comporte relativ decent.
Oamenii vorcontinua ssegndeasclaruiacestlucrunupoatefimpiedicatdardacvorfi
suficient de nspimntai de consecinele transpunerii n practic a gndurilor lor, atunci ei vor
avea motivaia suficient de a se comporta bine, astfel nct societatea s poat funciona.
Aceast concepie mai dinuie n unelecoli.Eleviisuntconsideraia fi,nmarealormajoritate,
nclinai spre lenevie, incorectitudini sau furturi. Sunt plini de energie atunci cnd este vorba s
fac ceva ru i apatici atunci cnd trebuie s fac ceva constructiv n sala de clas. Mai exist
profesori care cred n sinea lor c doar prin coerciie moralsaufiziceleviipotfideteminais
adopteuncomportamentproductiv.
Credina n natura bun a fiineiumanearedouversiuni.Primapornestedelaideeacpornirile
native ale omului sunt bune prin ele nsele i c dac oamenii ar tri n acord cu ceea ce le
dicteaz impulsurile lor nnscute, atunci ei ar avea o via mai bun. Aceastideeacunoscuto

37

larg rspndire n perioada Renaterii. Cea de a doua versiune consider c oamenii sunt buni
delanatur,darccivilizatiaareoinfluennefastasupracomportamentuluilor.
Rousseau (17121778) i ncepea cunoscuta sa carte, Emile,cu fraza: Tot ce iese din
mna Ziditorului este bun, totul se stric n mna omului. Dac oamenii ar fi inui departe de
relele societii civilizate, atunci natura lor bun nu ar mai putea fi corupt, iarcomportamentul
lorarfinacordcunaturaloriniialpur.
Pedagogia contemporan accept c ereditatea este un prim factor care intervine n
determinarea dezvoltrii psihologice. Pe baza rezultatelor tiinifice obinute n domeniul
geneticii, astzi se consider c ereditatea este un fenomen de natur biologic ce const n
transmiterea de la prini la urmai a unornsuirimorfofuncionale,cuajutorulcoduluigenetic.
Codul genetic este un sistem de nregistrare n compoziia nucleului i citoplasmei din celulele
organismului a unor informaii privind caracteristicile ce urmeaz s fie transmise urmailor.
Sistemul este identic pentru toate organismele informaia genetic transmis este diferit n
funciedespecia,familia,priniicroraleaparineindividul.Pecaleereditarsetransmit:
caracteristici ale speciei (ex. constituirea anatomofiziologic specific, tipul de metabolism
etc.)
caracteristici ale familiei cruia i aparine subiectul (pigmentaie, compoziie chimic a
sngeluis.a.)
caracteristici ale prinilor (caracteristici funcionale ale analizatorilor, particulariti ale
motricittii,memoriabrut,temperament,inteligens.a.).

Trebuie observat faptul ca mostenirea ereditar se refer mai degrab la un complex de

predispozitii, dect la o transmitere a nsuirilor antecesorilor (A. COSMOVICI, L. IACOB,
1998, pg. 26). De exemplu, anumite caracteristici funcionale ale analizatorului auditiv, nu
reprezint condiia suficientpentrucauncopilsaseafirmecauntalentmuzical,fiindnevoiede
identificarea acestor predispoziii i de o stimulare educativ adecvat. Altfel, nedescoperit i
needucat, motenirea ereditar rmne un potenial nevalorificat. In plus, aceleai predispoziii
ereditare pot fi valorificate n mod diferit: de exemplu o bun motricitate poate sta la baza

38

obinerii unor performante deosebite n domeniul sportului, dar la fel de bine conditioneaz
reuitanartacoregrafic,saunprofesiicarepresupunfinecoordonrialemicrilor.
Nuexistparticularitipsihicealeuneipersoanedesprecaressepoatafirmacar fin
intregime determinate ereditar. De exemplu, cercetrile pe gemenii monozigotici, cu potenial
ereditar prezumat identic, dar pe care viata ia separat de la vrste foarte mici i iau fcut sa
triasc n medii sociale diferite, au scos n eviden c la vrsta maturitii, atunci cnd aufost
supui unor teste de inteligen, au obinut scoruri care se situau la nivele apropiate, dar nu
identice. In consecin nu se pune problema care dintre nsuirile psihice ale unui om sunt n
ntregime datorate ereditii i care sunt datorate influenelor mediului si educaiei. Ar fi ca i
cum sar discuta dac aria unui romb depinde de nlimea lui sau de limea pe care o are. In
mod similar, dezvoltarea psihic este determinat de mai muli factori i se pune doarproblema
msuriincareintervinuniisaualiidinacetifactori.
In sfrit, trebuie precizat c fiina uman poate depi limitele unei eventuale mosteniri
ereditare mai puin favorabile pentru realizarea performant a unei anumite activiti. Prin
motivaie, voin, determinare o persoan poate s compenseze, ntro anumit msur, absena
unor calitti cu alte calitti , la fel cum este posibil ca o alt persoan, cu o mostenire genetic
favorabil, s obtin performane mai sczute ntrun domeniu pentru care are nclinaii native,
dar de care nu se simte atras, nupersevereaz,nuexerseazetc.Motenireaereditarnupoatefi
aadar considerat o predeterminare biologic fatal a dezvoltrii viitoare a unei persoane n
planul psihologic. Ea face doarcanvtareasseproducmaiuornanumitedomenii,reuitele
s fieobtinutecumaipuinefort,iarnivelulperformanelorposibildeatinsnurmauneieducaii
adecvate s fie foarte nalt. S ne imaginm doi nottori care au de parcurs aceeai distan.
Unul ns trebuie s noate mpotriva curentului apei, cellalt, purtat de cursul apei. Si unul i
cellat vor parcurge distana: primul depunnd mai mult efort, cu voin, mai ncet cellalt, cu
mai puin efort, mai repede i cu resurse de a ajunge nc i mai departe. Lucrurile se petrec n
mod similar cu cei mai puin dotai pentru un domeniu, dar hotrti, sau cu cei pe care o
motenire ereditar favorabil i poate purta spre realizri deosebite, cci le va nlesni eforturile
denvare.

39

Teoriileambientaliste:
Spre deosebire de ereditariti, reprezentanii acestor teorii afiau o ncredere absolut n
putereaivaloareafactorilorsocioeducaionali:
mediul,
educaia.
Ei neag rolulereditii.Deisausituatlapoliopui,reprezentaniiteoriilorambientaliste,lafel
ca cei ai teoriilor ereditariste sau inspirat n susinerea ideilor lor din rezultatele unor cercetri
aparinnddomeniuluibiologiei:
teza transformist a lui Jean Baptiste Lamarck, cesusineacnevoluiavieuitoarelor,mediul
deinerolulfundamental.5
teoria ereditii dobndite : acachiziiile obinute prin experien de ctre membrii unei specii
sarfixanmemoriageneticiarfitransmiseapoidelaascendeniladescendeni.
Limitele celor dou tipuri de teorii : ambientaliste i ereditariste, constau deci, n absolutizarea
rolului unui anumit grup de factori nformareaidezvoltareapersonalitiiumane, negnduipe
ceilali.

Teoriadubleideterminri
Cu intenia de a depi caracterul netiinificiunilateralalcelordouorientrimenionate,unii
cercettori au adoptat o poziie de mijloc. Ei recunoteau interaciunea celor trei factori :
ereditate,mediu,educaienprocesulformriifiineiumane.
Cercetrileviitoaredintiineledespreomvoraducenoiclarificriasuprapersonalitiiumane.

3.FACTORIIDEVENIRIIFIINEIUMANE

Educatorul este destul de des tentats reconstruiasceducabilulcareiestencredinat.Astfel

el nu ine cont de trecutul celui pe care l educ.Este ns un punct de vedere greit. i
cercettorul H. Atlan scria Nu exist tabula rasa n educaie. Noi ncepem ntotdeauna prin a
plecadelaceva.6
5

Idem,Ibidem,p.26.
H.Atlan,Tout,nonpeutetre,EditionsLeSeuil,Paris,1991,p.16.

40

Acest ceva este un individ marcatprin determinrile individuale sau socioculturale trecute sau
prezente.
3.1.Ereditateaopremizadezvoltriipsihoindividuale
Ereditatea este caracteristica biologic a fiinelor cedesemneazcomplexuldepredispoziiicare
setransmitdelaascendeniladescendeniprinintermediulmecanismelorgenetice.7
Fiecare om este purttorul, att al trsturilor generale ale speciei umane : poziia biped,
structura anatomofiziologic, tipuri de reflexe, ct i a caracterelor ereditare care i sunt
transmise pe linie direct de la proprii si ascendeni :culoarea pielii,ochilor,conformaiafeei,
anumiteparticularitialegrupeisanguineetc.
Ereditatea general i cea particular alctuiesc substratul material al ereditii. Preocuparea
cercettorilor care au avut ca obiect de analiz factorii devenirii fiinei umane, sa centrat pe
stabilirea semnificaiei i ponderii motenirii ereditare n formarea personalitii. ntrebarea pe
care iau puso a fost dac ereditatea poate fi socotit un factor cu rol determinat n acest sens
saudimpotriv.
n concluzie, putem spune c, ereditatea nu red n mod necesar tipurile de comportament, ci
numaipredispoziii.

3.2.Mediul,cadrudeexistenidezvoltarepsihoindividual:
Mediul este ansamblul condiiilor naturale, materiale i sociale ce alctuiesc cadrul de existen
alomuluiicareioferacestuiaodiversitatedeposibilitidedezvoltarepsihoindividual.8
Dinacestpunctdevedereneintereseaznprincipal:
careestestructuramediului
cecomponentestructuralealemediuluiauoinfluenmaimareasuprapersonalitiiumane
cumacioneazmediulasupradeveniriifiineiumane.
Structura mediului se prezint astfel : n funcie de momentul de referin din viaa omului,
nainte de naterea sa sau dup, vorbim de influene ale mediului intern i de influene ale
mediuluiextern.

I.Dumitru,C.Ungureanu,op.cit.,p.28.
Idem,,Ibidem,p.30.

41

n faza prenatal, asupra copilului se exercit anumite influeneinternedeterminatedeambiana

intrauterin.Aceastinfluennuesteattdeimportant,darnicinupoatefineglijat.
Totalitatea influenelor externe care se exercit asupra omului dea lungul ntregii sale perioade
postnatale, reprezint mediul extern, n cadrul cruia se opereaz o distincie ntre influenele
mediuluifizicsauprimariinfluenelemediuluisocialsausecundar.
Mediul fiziceste cadrul natural n care omul i desfoar viaa i cuprinde ansamblul
condiiilor bioclimatice (relief, clim, flor, faun), ce i influeneaz dezvoltarea i maturizarea
biologic ( nlime, culoarea pielii), precum i modul de a tri (meserii, vestimentaie,
alimentaiespecific).
Influenele sale asupra dezvoltrii psihice a omului sunt apreciate de specialiti ca nerelevante.
Mediulfizicnuacioneazinuinflueneazdirectdezvoltareapsihicaomului.
Mediul socialomul este supus i determinrilor de ordin social care au un impact mult mai
puternicasupradezvoltriisalepsihoindividuale.
Din punct de vedere al devenirii fiinei umane, definim mediul social ca fiind ansamblul
influenelor ce decurg din interaciunea omului cu totalitatea condiiilor economice, politice i
culturale,careiimpunamprentaasupradezvoltriipsihice.9
Influeneleexercitatedemediulsocialasupraomuluisunt:
directe,prin:
schemele decconduitoferitedeceilalimembriiaicolectivitiicreiaiaparine.Omulaplic
acesteregulipeparcursulvieii.
limbaj, ca mijloc de comunicare i transmitere a capitalului de cultur i a ntregii cunoateri
acumulateprinexperienagrupului.
indirecte,prin:
membrii ai familiei care joac rolul de factor mediu ntre acesta i realitatea social i care ei
nii,suntinfluenaincomportamentullordeculturagrupuluicruiaiaparin.

Mediul social acioneaz asupra dezvoltrii psihoindividuale a omului prin grupul social
caredeterminoobinuincomun..Caracteristicaprincipalamediuluisocialestediversitatea,

I.Nicola,Pedagogie,E.D.P.,Bucureti,1992,apudI.Dumitru,C.Ungureanu,op.cit.,p.34.

42

neuniformitatea. n funcie de impactul i coninutul lor, precum i de gradul lordeorganizare,

influenelemediuluisocialsunt:
organizate,
spontane.
Influenele cu specific organizat, instituionalizat din mediul social sunt exercitate de familiei
coal,daridediverseinstituiisocioculturale,massmediaetc.
Mediul social exercit ns, i influene spontane, neintenionat educative , ce rezult din
activitile cotidiene, din ntregul mediu de via al copilului : civilizaia urban, viaa satului,
grupuriledevrst,cerculdeprietenietc.

3.3.Educaia,factordeterminantaldezvoltriipsihoindividualeafiineiumane

3.3.1Definiie

Educaia este factorulhotrtoraldezvoltriipsihoindividualeapersoanei.10Easistematizeazi

organizeaz influenele mediului. Are o funcie social, fiind intermediarulntreomicondiiile
demediu.
Copilul dobndete prin educaie norme, valori, modele care se manifest apoi ca opiuni
personale,ncomportamentulsu.
Formarea i dezvoltarea personalitii umane este deci, un proces orientat, organizat i
contientizatprineducaie.nacestsens,E.Surduaratc:
Educaia depisteaz

dispoziiile ereditare, le difereniaz, le modific, le grbete

funcionarea, le suplimenteaz fora, fcnd din ele caliti Totodat, influenele mediului,
neorganizate, sunt direcionate de educaie,oferinduleomuluinformapedagogic,pentruale
facedurabileiconsecvente.
Teza de larg circulaie potrivit creia educaia ndeplinete rolul de factor conductor n
dezvoltarea personalittii unui om, trebuie s fie interpretat n sensul c, n cazul omului,
aceast dezvoltare este influenatdepropriilesaleopiuni valorice.Fiinaumanarecapacitatea

10

Idem,Ibidem,p.33.

43

de a aciona transformator nu numai asupra mediului natural nconjurtor, cidac este nevoie
chiar asupra propriei sale fiine. Intreg potenialul biologic (ereditar) disponibil va fi activat
pentru ai dezvolta acele capacitti adaptative considerate necesare (valoroase) de ctre
individul nsui. Din tot ceea ce i ofer cultura i civilizaia epocii n care triete (mediul
social), el va seleciona doar ceea ce consider c este n acord cu trebuinele i idealurile sale.
Acestea, la rndul lor, sunt puternic influenate de orientrile valorice existentensocietateadin
care face parte. Educaia const tocmai n influentarea deliberat a opiunilor valoricepersonale
n acord cu ceea ce se consider, ntro anumit societate, c este de doritsfieadoptatcaideal
personal de atins. Se vorbete adeseori despre limitele educaiei: biologice, sociale, pedagogice.
Aceasta nseamn, pe de o parte, c posibilitile de aciune transformatoare ale unei persoane
asupra propriei persoane i asupra lumii exterioare esena uman pot filimitate,ndezvoltarea
lor, de potenialul biologic disponibil, de instrumentaia social pe care o gsete n cultura i
civilizaia mediului social cruia i aparine, dar i de ndrumarea propriului efort de modificare
operativ a capacittilor personale de aciune adaptativ. Aceast ndrumare exprim rolul
esenial el educaiei : orientarea valoric a efortului personal, recomandarea modalittilor de
aciune cele mai eficiente n raport cu scopurile urmrite i crearea unor condiii favorabile
dezvoltriipersonalitii.
5.3LIMITELEEDUCABILITATII
Lanivelindividual,educabilitateapoatefilimitatbiologic,socialipedagogic.
KRIEKEMANS A.(1967) consider c se poate vorbi de olimitinferioaraeducabilitiiide
olimitsuperioar.
Limita inferioar se gsete acolo unde este imposibil de a trezi o via moral, orict de
elementararfiea(pg.68)
Limita superioar ine de libertatea omului, care nu este exclus s refuze s se educe. In acest
caz, educatorul va gsi n libertatea elevului su limita activitii sale educative[] sepoate
spune c limita superioar a educabilitii e determinat de libertatea celui care se formeaz.
Existcevacarescapuneiformridurabileprinalii(pg.68)
La ntrebarea dac, n asemenea cazuri, educaia poate atinge nucleul existenial al omului,
autorul consider c acest lucru esteposibilnanumitemomentefavorabile, mai alesmomentele

44

de criz, care suscit bunvoina celui careseeducsidorinaluideatranscede. Nunseamn

c trebuie s practicm intenionat o pedagogie a crizei, cum sugereaz unii pedagogi
existenialiti. Trebuie ateptate momentele favorabile, momentul fertil sau explozia
copilului(MONTESSORI)
Educabilitatea poate fi limitat biologic atunci cnd copilul se natecugravehandicapuri,dari
atunci cnd nclinaiile native nu ndrepttesc aspiraii spre genialitate sin general spre
performane foarte nalte ntrun anumit domeniu. Este vorba despre limita inferioar a
educabilitatii,cuprecizareacnuestevorbadespreviaamoral.
Mediul nu poate institui posibiliti inexistente la natere. Degeaba se vor nmuli leciile i
exerciiile de canto cu un elev complet nedotat pentru muzic, rezultatul va fi nul. La fel,
zadarnic i vor frmnta mintea educatorii ca s creeze metode speciale pentru anormali,
consacrndule ngrijiri mai atente i mai prelungite, ei nu vor reui niciodat si transformen
normali. Educaia trebuie s urmreasc folosirea la maximum a posibilitilor naturale cu care
senateindividul,darnupoatesperasrealizezemiracole(PLANCHARDE.,1992,pg.190).
Limitarea social a educabilitiiseproduceatuncicndmediulsocialncaresedezvoltcopilul
nui ofer, de lavrsta ceamaifraged,cele mai favorabilecondiiipentrudezvoltareapropriilor
sale resurse originale. De exemplu, nivelul sczut de aspiraie spre studii superioare din mediul
familial se poate transmite copilului diminund disponibilitatea lui de a depune eforturi colare
ndelungate si valorificarea superioar a potentialuluisunativsuperior ntrunanumit domeniu.
Esteacealimitsuperioaraeducaieicareinedelibertateaomului.
Limitarea pedagogic se produce atunci cnd copilul are neansa de ntlni educatori care prin
modul lor de aciune reuesc contraperformana de a distruge interesul copilului pentru un
domeniu al cunoaterii sau al creatiei. Este cazul, acelor elevi caredeclar,deexemplu,cdup
attea suferinte ndurate pentru a promova un anumit obiect de studiu, atunci cnd vor termina
coala, nu vor mai pune niciodat mna pe o carte din domeniul acela. Poate fi un alt motiv al
apariieilimiteisuperioareaeducabilitii.

Temedereflectiesiaplicatii:
1. Argumentatifiecaredintecele3teoriiprezentatemaisus.
45

2. Evidentiatirolulfiecaruifactorpentrudezvoltareapersonalitatiiumane.
3. Inceconstaulimiteleeducabilitatii?

46

FORMELEICONINUTURILEGENERALEALEEDUCAIEI

Cuvinte cheie: educaie formal, educaie nonformal ( paracolar, pericolar) educaie

informal(incidental),educaieintegral,problematicalumiicontemporane,noileeducaii.

Educatia implica doua dimensiuni fundamentale ce trebuieavute nvederendefinireasi

ntelegereasa:
1.Dimensiunea (axa) spatiala (desi termenul nu este probabil cel mai adecvat) sau
orizontala,princaredesemnamextensiaeducatieintoate sfereleexistenteisivietiisocioumane.
Aceasta perspectiva interpretativa a condus la nlaturarea mentalitatii pagubitoare caeducatiase
realizeaza doar prin institutiile scolare. Evolutiile sociale contemporane au pus n evidenta
existenta a numeroase alte surse de educatie de tip extra si nonscolar, configurnd alaturi de
educatia formala (de tip scolar) alte doua mari spatii educationale educatia nonformala
(realizata prin numeroase institutii sociale cu relevanta educationala, cum sunt institutiile
culturalstiintifice, massmedia, unitatile economice etc.) sieducatiainformala(ceacoperagama
larga a numeroaselor influente spontane, nesistematice, tranzitorii, ce se realizeaza n spatiul
contactelor sociale de tot felul, n care este implicat individul n diferite momente ale existentei
saleextrainstitutionale).
2.Dimensiunea(axa)temporala(sauverticallongitudinala).Sensuleimajor esteextensia
educatiei pe toata durata vietii individuale. Noile achizitii din domeniul psihologiei vrstelor si
nvatarii au dovedit, fara dubiu, capacitatea indivizilor de a nvata si de a fi educati la orice
vrsta, desigur n forme si cu intensitati modelate de particularitatile psihosociale la diferite
vrste.
Formelegeneralealeeducaiei11
Formele generale ale educaiei reprezint ansamblul aciunilor i al influenelor
pedagogice desfurate, succesiv sau simultan, n cadrul activitii de formaredezvoltare a
personalitiiumane.

11

Sorin Cristea - Curs pentru nvmntul Deschis la Distan, Constanta

47

Clasificareaformeloreducaieiangajeazdoucategoriidecriterii:
a) criteriul proiectrii: educaie instituional / cu obiective specifice instituionalizate
(educaia formalnonformal) educaie noninstituional / realizat implicit, fr obiective
specificeinstituionalizate(educaieinformal)
b) criteriul organizrii: educaie realizat pe baza unor aciuni explicite i influene
implicite (educaia formalnonformal) educaie realizatdoarpebazaunorinflueneimplicite
(educaiainformal).
Educaia formal reprezint ansamblul aciunilor (i al influenelor) pedagogice
proiectate instituional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri i trepte de studii (coli,
universiti, centre de perfecionare etc.) n cadrul unui proces de instruire realizatcumaximum
derigurozitatentimpispaiu(plan,programe,manuale,cursuri,materialedenvareetc.).
Educaia formal este organizat instituional n cadrul sistemului de nvmnt, sub
ndrumarea cadrelor didactice de specialitate, care asigur dirijarea contient a raporturilor
funcionalstructurale dintre "educator" i "educat" realizate ntrun context metodologic de
predarenvareevaluare,favorabilreuiteipedagogice.
Educaia formal dezvolt urmtoarele obiective generale, multiplicabile n coninuturi
specifice,operabilelanivelmoralintelectualtehnologicesteticfizic:
dobndireacunotinelorfundamentaleninterdependenalorsistemic
exersarea aptitudinilor i a atitudinilor umane ntrun cadru metodic stimulativ, deschis,
perfectibil
aplicarea instrumentelor de evaluare social la diferite niveluri i grade de integrare
colarpostcolar, universitarpostuniversitar, profesional (vezi Cerghit, Ioan, n
Cursdepedagogie,coordonatori:Cerghit,IoanVlsceanu,Lazr,1988,pag.27,28).
Educaia formal reflect,nacelaitimp,urmtoarelecoordonatefuncionale,valabilela
nivelulsistemuluiialprocesuluidenvmnt:
a) proiectarea pedagogic organizat pe baz de planuri, programe, manuale colare,
cursuriuniversitare,materialedestimulareanvriietc.
b) orientareaprioritara"finalitilor"spreparcurgerea"programei",pentru"asigurarea
succesuluiunuinumrctmaimaredeeleviistudeni"(Videanu,George,1988,pag.226)

48

c) nvarea colar/universitar sistematic, realizat prin corelarea activitii cadrelor

didacticedediferitespecialitilanivelulmetodologicalunei"echipepedagogice"
d) evaluarea pe criterii sociopedagogice riguroase, realizat prin: note, calificative,
aprecieri,caracterizrietc.
Educaia nonformal completeaz educaia formal ntrun cadru instituionalizat situat
n afara sistemului de nvmnt dar i n interiorul acestuia, activat prin "organisme colare
conexe", extradidactice sau extracolare. Ea constituie astfel "o punte ntre cunotinele
asimilatelaleciiiinformaiileacumulateinformal"(veziVideanu,George,1988,pag.232).
Educaia nonformal este educaia de tip instituional, dar noncolar, desfurat n locuri care
nu au n mod special o misiuneeducaionalproprie(ncluburi,asociaii,comuniti,spectacole
etc.). Acesta implic mai multe tipuri de aciuni: aciuni extracolare realizate sub ndrumarea
profesorilor aciuni care vizeaz educaia adulilor (aciunile paracolare sau aciuni de
reciclare, de reorientare profesional) aciuni care se realizeaz n mediul sociocultural ca
mijloace de divertisment sau de odihn activ (aciuni pericolare sau coala paralel). Aceast
form de educaie se aflnraportdecomplementaritatecueducaiaformal,tendinagenerala
instituiilor colare fiind de extindere a competenelor dincolo de zidurile lor i de asumare a
unui rol activ n comunitate. Caracteristicile care confer un pronunat caracter formativacestor
activiti sunt marea varietate i flexibilitate, caracterul opional sau facultativ, diferenierea
coninuturiloriamodalitilordelucrunfunciedeintereseleicapacitilepersoanelor.
Educaia nonformal sprijin, direct i indirect, aciunile i influenele sistemului de
nvmnt,pedoucircuitepedagogiceprincipale:
a) un circuit pedagogic situat n afara clasei: cercuri pe discipline de nvmnt,cercuri
interdisciplinare, cercuri tematice/transdisciplinareansamblurisportive,artistice,culturaleetc.
ntreceri,competiii,concursuri,olimpiadecolare/universitare
b)uncircuitpedagogicsituatnafaracolii:
activiti pericolare, organizate pentru valorificarea educativ a timpului liber: cu
resurse tradiionale: excursii, vizite, tabere,cluburi,universitipopulare,vizionridespectacole
(teatru, cinema etc.) i de expoziii etc. cu resurse moderne: videotec, mediatec, discotec
radio,televiziunecolarinstruireasistatpecalculator,cureeledeprogramenonformaleetc.

49

 activiti paracolare, organizate n mediul socioprofesional, ca "soluii alternative" de

perfecionare, reciclare, instruire permanent, instituionalizate special la nivel de: pres
pedagogic, radioteleviziune colar cursuri, conferine tematice cu programe speciale de
educaiepermanentetc.
Activitile de educaie nonformal au un caracter instituional. Ele probeaz n
comparaiecuactivitiledeeducaieformalctevanotespecifice:
proiectarea pedagogic neformalizat, cu programedeschisespreinterdisciplinaritatei
educaiepermanentlanivelgeneraluman,profesional,sportiv,esteticcivic,etc.
organizarea facultativ, neformalizat cu profilare dependent de opiunile elevilor i
alecomunitilorcolareilocale,cudeschiderispecialespreexperimentiinovaie
evaluarea facultativ, neformalizat, cu accente psihologice, prioritar stimulative, fr
notesaucalificativeoficiale.
Structura aciunii educaionale de tip nonformal are un plus de flexibilitate i de
deschidere n raport cu influenele cmpului psihosocial care concentreaz i multiplic
numeroase efecte centrale i secundare, dependente de stilul activitii de formaredezvoltare a
personalitii,proiectatirealizatntimpispaiu.
Aceast structur parcurge dou coordonate funcionale specifice educaiei nonformale,
coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocaie": sprijinirea elevilor i chiar a
adulilorcuanseredusedeacceslaocolaritatenormalstimulareadezvoltriisocioeconomice
i culturale a personalitii umane i a comunitilor locale (vezi DeLandsheere,Viviane,1992,
pag.566,567).
Pe acest fondsuntrelevateiobiectivelespecificeeducaieinonformale: dezvoltareaunor
sectoare socioeconomice particulare valorificarea adecvat a resurselor locale alfabetizarea
funcional, n special a grupurilor sociale defavorizate formareaiperfecionareaprofesional
educarea generaiilor pentru o existen sntoas n plan moral intelectual tehnologic
esteticfizic.
Dezvoltarea educaieinonformaleangajeaz"noilemassmedia"careintervindincence
mai eficient, urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scris, radioteleviziunea,
sistemeledereelevideoidecalculatoarecuprofilcolar,universitaretc.

50

Obiectivele specifice educaiei/instruirii nonformale vizeaz: a) ridicarea nivelului

general al educaiei prin "difuzarea programelor n coli izolate sau ncadrate necorespunztor"
b) creterea nivelului de pregtire al cadrelor didactice, din unele coli sau zone, prin calitatea
exemplar a modelelor pedagogice propuse c) extinderea proceselor de nvare sistematic
pn la nivelul organizrii programelor universitare prin intermediul televiziunii completarea
cunotinelor n domenii care solicit un grad ridicatdeoperativitateainformaiei:limbistrine,
tiinesocioumane,matematic,biologieetc.d)stimularea"alfabetizriifuncionale"ndomenii
productive care solicit perfecionarea i chiar (re)calificarea profesional continu (vezi
Schramm,WilburKahnert,FriedrichCoombs,Philip,H.,Lyle,Jack,1979).

Educaia informal include ansamblul influenelor pedagogice exercitate spontan asupra

personalitii de la nivelul familiei, mediului social (cultural, politic, economic, religios etc.),
(micro)grupurilor sociale, comunitii (locale, teritoriale, naionale), massmediei (pres scris,
radio,televiziuneetc.).
Educaia informal nu angajeaz o aciune pedagogic, bazat pe instituionalizarea
corelaiei "subiectobiect". Ea evolueaz n cmp psihosocial, prelund direct sau indirect
influenele cu efecte pedagogice rezultate din contextul situaiilor i al activitilor cotidiene
"care nu i propun n mod deliberat atingerea unor eluri de ordin educativ" (Cerghit, Ioan, n
Cursdepedagogie,coordonatori:Cerghit,IoanVlsceanu,Lazr,1988,pag.28).
Societatea contemporan extinde aria de influene a educaiei informale care este
susinut de "o mas informaional enorm ca volum dar eterogen, foarte variatiinegalde
la zi la zi, de la persoan la persoan" (Videanu, George, 1988, pag.232, 233). Aceast "mas
informaional enorm" include un ansamblu de influene neorganizate, (provenite din diferite
medii sociale: familie, strad, cartier, localitate, (micro)grup etc.) i organizate (provenite de la
nivelul instituiilor massmedia care nu angajeaz rspunderi pedagogice explicite, deosebite de
instituiile massmedia

specializate n educaie vezi presa, radioteleviziunea

colar/universitar).

51

Interdependena formelor de educaie asigur creterea potenialului pedagogic al

activitii de formaredezvoltare a personalitii umane n plan individual i social, la nivel
didacticiextradidactic.
Interpretrile clasice evideniaz rolul prioritar al educaiei formale care "ghideaz,
completeaz i corecteaz achiziiile obinute prin intermediul educaiei ocazionale (n.n.
informale) i nonformale", exercitnd "o funcie integrativ de sintez a diferitelor experiene
trite"(Cerghit,Ioan,op.cit.pag.29).
Interpretrile moderne evideniaz posibilitatea prelurii unor prioriti i pe terenul
educaiei nonformale care ofer un cmp motivaional mai larg i mai deschis procesului de
formaredezvoltare a personalitii, avnd o capacitate rapid de receptare a tuturor influenelor
pedagogiceinformale,aflate,altfel,ntroexpansiunecantitativgreucontrolabil.
Interpretrile postmoderne realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului
evideniaz necesitatea integrrii educaiei informale n activitatea de proiectare a coninutului
instruirii n vederea valorificrii efective a resurselor informaionale ale acesteia iaexperienei
deviaaelevului/studentului.
Instituionalizarea interdependenelor dintre cele trei forme ale educaiei solicit "o
abordare holistic", realizabil pe dou coordonate pedagogice: o coordonat orizontal i o
coordonat vertical (vezi Cerghit, Ioan, op.cit., pag.29, 30). Pe de alt parte, reprezentarea
concentric a celor trei forme evideniaz rolul educaiei formale de nucleu central care asigur
baza valorificrii optime a resurselor de instruire nonformal i informal aflate n continu
expansiunecantitativicalitativ(veziVideanu,George,op.cit.,pag.228)).
n aceast perspectiv pot fi proiectate mai multe modaliti de articulare a celor trei
forme de educaie/instruire, realizabile n mediul colar i extracolar: lecii tematice leciile
deschise (bazate pe informaii provenite din mediul informal, organizate interdisciplinar bazate
pe informaii provenite din mediul informal, organizate de echipe pluridisciplinare)activiti de
sintez (capitol, trimestru, an, ciclu colar etc.) activiti interdisciplinare n domeniultiinelor
socioumane, organizate la nivel didactic activiti educative / ore de dirigenie etc., organizate
n echipe interdisciplinar i pluridisciplinare (care valorific informaiile de tip

52

nonformalinformal) activiti de nvare independent activiti extradidactice i/sau

extracolaredetipcercuritiinifice,excursiididacticeetc.

Educaie informal sau incidental este acea educaie cu caracter spontan i nesistematic
(programe TV, concerte, diverse situaii cotidiene), care se realizeaz prin contactele directeale
individului cu mediul social, de cele mai multe ori aceste influene fiind hotrtoare n evoluia
individului. Aceast form precede i depete ca durat i experien educaia formal i ar
trebui s constituie substana i temeiul educaiei. Cele mai semnificative mesajeinformalesunt
transmiseprinmassmedia.
ns impactul acestor experiene educaionale, indiferent de surs, nu poate fi total dac nu se
asigurcontinuitateaintrirealorreciproc.nrealitatens,acesteeducaiirmnparalele,
fapt care ntreine i accentueaz ruptura dintre coal i realitatea psihosocial. Experienele
nonformale i informal ale colarilor,ncontinuexpansiunedatoritevoluieitehnicotiinifice
i exploziei informaionale, nu mai pot fi ignorate de coal. Pe de alt parte, realizarea acestei
integrri, fiind un proces extrem de complex, presupune adoptarea unei noi optici n formarea
cadrelordidacticeinpracticacolar(T.Cozma).
Coninuturilegeneralealeeducaiei
Coninuturile generale ale educaiei reprezint ansamblul valorilor pedagogice
fundamentale (bine, adevr, adevr aplicat / util, frumos, sntate) care confer activitii de
formaredezvoltare a personalitii umane un cadru dimensional stabil, realizat / realizabil, n
mod special, la nivelul sistemului i al procesului de nvmnt. Acest cadru dimensional
stabil, dezvoltat n funcie de valorile pedagogice fundamentale evocate, vizeaz urmtoarele
cinci coninuturigenerale aleeducaiei,prezente,n modobiectiv, laniveluloricreiactivitiide
educaie / instruire: a) educaia moral b) educaia intelectual c) educaia tehnologic
(aplicativ)d)educaiaestetice)educaiafizic.

a) Educaia moral reprezint activitatea de formaredezvoltare a contiinei morale a

personalitii realizabil prin intermediul valorilor etice care concentreaz toate dimensiunile

53

binelui moral. Educaia moral are ca obiectiv fundamental formareadezvoltarea contiinei

morale care vizeaz optimizarea raporturilor omului cu lumea i cu sine. Acest obiectiv
pedagogic fundamental este realizabil la nivel: teoretic (noiunisentimentestri volitive
normeconvingeri morale) i aplicativ (obinuineatitudini morale comportament moral,
conduit moral), prin intermediul unor coninuturi specifice (de ordin civic, juridic, religios
etc.) i a unor metode specifice (povestirea, conversaia, explicaia, exerciiul, exemplul,
aprobarea,dezaprobarea,analizadecazetc.cusemnificaiemoral).

b) Educaia intelectual reprezintactivitateadeformaredezvoltareapersonalitii"prin

tiin i pentru tiin", respectiv prin intermediul valorilor tiinei (rigoare, precizie, ordine,
obiectivitate,

legitate

etc.).

Educaia

intelectual

are

ca obiectiv

fundamental

formareadezvoltarea contiinei tiinifice realizabil prin dobndireaunorcunotine,capaciti

i atitudini cognitive, generale i specifice, cu o larg susinere afectiv, motivaional,
caracterial. Educaia intelectual are un rol fundamental n cadrul oricrei activiti de
formaredezvoltare a personaliti, constituind o premis calitativ absolut necesar pentru
realizarea celorlalte dimensiuni ale educaiei educaia: moral, tehnologic, estetic. Aceasta
nu nseamn ns nicisuprapunereaeducaieiintelectualepestecelelaltedimensiunialeeducaiei
i nici neglijarea sau diminuarea importanei acestora n cadrul oricrei activiti cu finalitate
pedagogicrealizabil,ndeosebi,lanivelulsistemuluiialprocesuluidenvmnt.

c) Educaia tehnologic reprezint activitatea de formaredezvoltare a personalitii

umane prin intermediul valorilor tiinei aplicate, exprimate n termeni de utilitate,
productivitate,eficien.Aceastactivitateangajeazcapacitateapersonalitiiumanedeaplicare
a tiinei n toate domeniile vieii sociale, n general, n producie n mod special, cu implicaii
directe n procesul de orientare colar, profesional i social. Educaia tehnologic vizeaz
formarea contiinei tehnologice, realizabil n plan teoretic, prin nsuirea paradigmelor tiinei
(care constituie modele exemplare de aplicare a teoriei, recunoscute la scar socialntroetap
istoric determinat)inplanpractic,printoateabilitileaplicativecultivatenmediulcolari
extracolar,finalizatencadrulprocesuluideorientareiintegrarecolar,profesionalisocial

54

a obiectului educaiei (elev, student, absolvent calificat ntrun anumit domeniu de activitate
supusuneipermanenteaciunideperfecionareprofesionaletc.).

d) Educaia estetic reprezint activitatea de formaredezvoltare a personalitii umane

prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent n natur, societate, art. Educaia
estetic nu sereducedecilaeducaiaartistic,acreicalitatedeexemplaritateestevalorificatla
maximum n toate contextele i situaiile pedagogice posibile, mai ales n cadrul procesului de
nvmnt. Obiectivul fundamental al educaiei estetice vizeaz formarea contiinei estetice,
realizabilnplanteoretic(vezicunotineleesteticenecesare)inplanpractic(vezicapacitile
estetice necesare). Procesul declanat solicit obiectului educaiei receptarea, evaluarea, i
crearea unor valori ale frumosului prezente n natur, n societate, n art, din art. n toate
mediile existenei sale, personalitateaumanaremanifestriesteticesemnificativecarepresupun
receptarea valorilor estetice, trirea i interiorizarea lor, evaluarea i chiar crearea lor la diferite
niveluriistadiideexigenideaplicabilitate.

e) Educaia fizic reprezint activitatea de formaredezvoltare a personalitii prin

intermediul valorilor sntii umane. Educaia fizic urmrete formarea contiinei fizice,
realizabil prin dobndirea i practica unei anumite culturi medicale, igienicosanitare, sportive.
Avem nvederefaptul ceducaiafizicangajeazvalorificareadeplin apotenialuluifiziologic
i psihologic al omului n "condiii igienicosanitare" specifice societii moderne, care solicit
"omintesntoasntruncorpsntos".naceastaccepie,educaiafizicpoatefidefinit,mai
exact, ca educaie psihofizic, aflat n strns legtur i interdependen cu toate celelalte
dimensiuni ale educaiei, cu educaia moral (vezi resursele morale ale sportului), cu educaia
intelectual (vezi rolul stimulativ al exerciiului fizic i necesitatea mbinrii lui cu exerciiul
intelectual), cu educaia tehnologic (vezi cerinele fizice, fiziologice i psihologiceimplicaten
exercitareaoricreiprofesii),cueducaiaestetic(veziefecteleesteticealepracticriiexerciiului
sportiv).

55

Aceste coninuturi generale ale educaiei reflect liniile constante de evoluie a

personalitii umane, adaptabile la contextul propriu fiecrei etape istorice, n general, fiecrei
societiicomuniti,nmodspecial.Eleauuncaracter:
obiectiv, determinat de structura de organizare biopsihosociocultural a
personalitii
dinamic, determinat de corelaia pedagogic existent ntre "latura informativ" i
"laturaformativ"aeducaieiintelectualemoraletehnologiceesteticefizice
integral, unitar, determinat de interdependena existent ntre educaia
intelectualmoraltehnologicesteticfizic
deschis, determinat de apariia periodic a unor "noi coninuturi", de genul celor
instituite n ultimele decenii la nivel de UNESCO: educaia ecologic, educaia demografic,
educaia pentru schimbare i dezvoltare, educaia pentru democraie, educaia pentrutehnologie
i progres, educaia fa de massmedia, educaia sanitar modern, educaia casnic modern
(veziVideanu,George,1996,pag.6568).

Temedereflectiesiaplicatii:
1. evidentiati specificul fiecarei formedeconcretizare aeducatiei, avand
carepereelementealestructuriiactiuniieducationale
2.

56

Continturileeducatieiimportanta,obiective,caracteristici

57

NOILEEDUCAIICARSPUNSURILASFIDRILELUMIICONTEMPORANE

Ca o reacie la complexitatea societii contemporane se pune problema dac educaia

integral a personalitii umane rmne ofinalitatepertinentacolii.Rspunsulestepozitiv,cu
observaia c coala contemporan are menirea de a pune bazele autonvrii continue,norice
medii educogene i la orice vrst. Prin urmare, componentele clasice ale educaiei integrale
educaia intelectual, educaia tehnologic, educaia moral, educaia estetic, educaia sportiv
i igienic i educaia religioas constituie fundamentul unei dezvoltri armonioase a fiinei
umane. Pe de alt parte, odat cu definirea problematicii lumii contemporane (P.L.C.),
caracterizate prin globalitate, universalitate, complexitate i caracter prioritar (explozia
demografic, degradarea mediului, conflictele naionale, interetnice, problema narmrii .a.),
sistemele educaionale iau construit, ca modaliti proprii de rspuns, noile educaii sau
noile tipuri de coninuturi conform programelor UNESCO, acestea sunt: educaia relativ la
mediu, educaia pentru pace i cooperare, educaia pentru participare i democraie, educaia
demografic, educaia pentru schimbare i dezvoltare, educaia pentru comunicare i
massmedia, educaia nutriional, educaia economic i casnic modern, educaia pentru
timpulliber,educaiaintercultural,educaiaprivinddrepturilefundamentalealeomului.a.
Modalitile practice prin care aceste noi educaii ar putea fi implementate n diverse
programele educaionale naionale sunt: introducerea lor ca discipline distincte (aceast form
poate conduce la suprancrcarea programelor colare) crearea de module specifice tematicii
noilor educaii cu abordare interdisciplinar, dar n cadrul disciplinelor tradiionale infuzarea i
introducerea de mesaje ce in de aceste noi coninuturi n cadrul disciplinelor clasice (cea mai
frecventiceamaieficient,dargreuderealizat).
Problemaimportantaastudiilordeprospectivaaeducatieioconstituieceaafactorilor
caredeterminasiinfluenteazacursuleducatieidemaine:
Evolutiiledemografice
Schimbarileeconomice
Schimbarilesocialpolitice

58

Mutatiileculturalesiprogreselestiintifice
Problematicalumiicontemporane(Vaideanu,1988,citatdeStanciu,1999).

Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate,

complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente
nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in
decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se
confrunta omenirea. Traim intro epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea,
adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care
integreaza diferitele sale dimensiuni pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si
democratia(UNESCO,Strategieamoyenterme19962001,citatdeStanciu,1999).

Studiiledeprospectivaeducationalasugereazaurmatoarelecoordonate:
scoala laborator acareifinalitateesentialaoconstituieprelucrareasitransmitareaexperientei
culturaleaomenirii
scoalamodel de intreprindere outputurile oferite de scoala trebuie sa fie performante si
capabiledeconcurenta
scoalaintegrataintrunecosistemsocioculturalscoalaparticipalaviatacetatii
scoalaindreptatacatretehnologiiarconducelamultiplicarealocurilorinvatarii
scoalabazatapepedagogiilediferentiateintroducereadiferentei.

Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de

restructurarearealitatiieducationale:
asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile
transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea
unoratitudini,valorisaucomportamente)
introducereaunornoitipurideeducatii
asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de
mentineresiinovatoare

59

 impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat deCucos,
1999)
extindereaactuluieducativlanivelulintregiivietiaindividului.

Experienta societatilor dezvoltate, evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura

dintredemocratizareainvatamantuluisidemocratizareasocietatii.

Noileeducatii

Analizaproblematiciicontemporaneaconduslaconstituireaunorraspunsurispecifice,prin
potentareanoiloreducatii:
Educatiapentrupacesicooperare
Educatieecologica
Educatiapentruparticiparesidemocratie
Educatiademografica
Educatiapentruschimbaresidezvoltare
Educatiapentrucomunicaresipentrumassmedia
Educatianutritionala
Educatiaeconomicasicasnicamoderna
Educatiapentrutimpulliber
Educatiapentrudemocratiesidrepturilefundamentalealeomului
Educatiapentruonouaordineeconomicainternationala
Educatieinterculturala
Educatiapentrutehnologiesiprogres
Educatiasanitaramoderna
Educatiacuvocatieinternationala(Cucos,1999,Stanciu,1999).
"Noile educatii" reprezinta, privite intro perspectiva istoricadedezvoltare,ocontinurea
curentuluipedagogicafirmatlainceputulsecoluluiXX,subnumelede"Educatianoua".

60

"Educatianoua"eracentrataindeosebiasuprainnoiriiraportuluimetodologiceducatoreducat.
"Noile educatii" sunt centrate, mai ales, asupra unor obiective si mesaje noi, care determina
continuturilesistrategiileeducatieiinconditiilelumiicontemporane.
"Noile educatii" evolueaza in functie de procesarea realizata lanivelulobiectivelorpropusecare
dau si "denumirea" fiecarei structuri de continut, care poate fi proiectat ca modul sau disciplina
de studiu conceput strategic in plan disciplinar, dar mai ales in plan interdisciplinar si
transdisciplinar. "Noile educatii" sunt definite in programele UNESCO, "ca raspunsuri ale
sistemelor educationale la imperativele lumii contemporane" de natura politica, economica,
ecologica,demografica,sanitara,axiologica,identitara.
"Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei, in functie de
particularitatileacestoradarside"ciclurilevietii"sideconditiilesocialespecificefiecaruisistem
educational.
Continuturile specifice, propuse din aceasta perspectiva, sunt integrabile la toate nivelurile,
dimensiunile si formele educatiei. Ele sunt prezentate in termenii unor obiective pedagogice
prioritare care vizeaza: educatia relativa la mediu, educatia pentru buna intelegere si pace,
educatia pentru participare si democratie, educatia in materie de populatie, educatia pentru o
noua ordine internationala, educatia pentru comunicare si pentru massmedia, educatia pentru
schimbaresidezvoltare,educatianutritionala,educatiacasnicamoderna.
De exemplu, educatia ecologica sau educatia relativa la mediu, poate fi integrata la nivelul
educatiei morale (in invatamantul general), educatiei intelectuale (in invatamantul liceal),
educatiei tehnologice (in invatamantul profesional). Metodologia valorificarii "noilor educatii"
vizeaza toate dimensiunile (intelectuala, morala, tehnologica, estetica, fizica) si formele
(formala, nonformala, informala) educatiei. Procesul declansat stimuleaza trecerea de la
demersurile specifice la abordarile globale, interdisciplinare, care permit aprofundarea unor
probleme sociale care cer solutii concrete: pacea, democratia, justitia sociala, dezvoltarea,
mediul, alimenta tia, sanatatea, protejarea copiilor si a tinerilor, promovarea invatamantului si a
cercetariistiintifice...
Se cunosc mai multe modalitati de introducere a noilor educatii: a) demersul infuzional
presupune efortul tuturor educatorilor in promovarea continuturilornoiloreducatii,diseminarea

61

informatiei prin intermediul disciplinelor de invatamant. Principalul avantaj rezida in faptul ca

nu este nevoie de modificarea planurilor si programelor scolare b) module integrate deosebit
de avantajoase, singura problema care apare este pregatirea suplimentara speciala de care au
nevoie educatorii c) discipline specifice in planul de invatamant figureaza educatia pentru
democratie si drepturile omului, educatia sanitara moderna, educatia casnica si nutrutionala,
educatia ecologica d) sintezele interdisciplinare (teamteaching) cea mai promitatoare si
interesanta modalitate, aceste sinteze pot completa demersul infuzional, sau pot constitui
activitatididacticedesinestatatoare(Stanciu,1999).

Implementarea "noilor educatii" presupune elaborarea si aplicarea unor strategii

pedagogicesisocialespeciale.Elevizeaza:

patrunderea"noiloreducatii"inprogramelescolaresiuniversitaresubformaunorrecomandari
sau module de studiu independente, difuzate si prin sistemele de comunicare moderne:
televiziune,radio,reteledecalculatoareetc
implicarea "noilor educatii" in programele educationale ca alternative proiectate in diferite
formule pedagogice: module de instruire complementara (formalanonformala), ghiduri,
indrumari metodologice, lucrari fundamentale centrate asupra problemelor mari ale lumii
contemporane (dezvoltarea economica, tehnologia societatii informatizate, educatiapermanenta,
democratizareascolii,reformaeducatiei...):
regandirea sistemelor de selectare si de organizare ainformatei'incadrulunuicurnculumcare,
fie "introduce module specifice" pentru "noile educatii" integrate ca discipline distincte in
planul de invatamant (educatia ecologica, educatia pentru o noua ordine economica
internationala...), fie introduce continuturile specifice unei "noi educatii" in sfera mai multor
discipline,printro"abordareinfuzionala"(Vaideanu,George).

Aceste strategii pot dezvolta si o alta tendintatipicaproiectelortransdisciplinare:abordareaunei

probleme sau chiar a unei discipline de invatamant cu contnbutia unor cunostinte metodologice
provenitedindirectiatuturorcontinutunlorintegrategenericinformula"noileeducatii".

62


Evolutia "noilor educatii" raspunde provocanlor "emergente, grave si de anvergura planetara"
inregistratemaialesdupasubgenericul"problematiciilumiicontemporane"Vaideanu,George.

Educatia ecologica sau educatia relativa la mediu vizeaza formarea si cultivarea capacitatilorde
rezolvare a problemelor declansate odata cu aplicarea tehnologiilor industriale si postindustriale
la scara sociala, care au inregistrat numeroase efecte negative la nivelul naturii si al existentei
umane.

Educatia pentru schimbare si dezvoltare vizeaza formarea si cultivarea capacitatilor de adaptare

rapida si responsabila a personalitatii umane la conditiile inovatiilor si ale reformelor sociale
inregistrateinultimeledeceniialesecoluluiXX,inperspectivasecoluluiXX.
Educatia pentru tehnologie si progres vizeaza formarea si cultivarea aptitudinilor generale si
speciale si a atitudinilor afective, motivationale si caracteriale, deschise in directia aplicarii
sociale a cuceririlor stiintifice in conditii economice, politice si culturale specifice modelului
societatiipostindustrialedetipinformational.

Educatia fata de massmedia vizeaza formarea si cultivareacapacitatiidevalorificareculturalaa

informatiei furnizata de presa, radio, televiziune etc, in conditii de diversificare si de
individualizarecaresolicitaoevaluarepedagogicaresponsabilalascaravalorilorsociale.
Educatia demografica sau educatia in materie de populatie vizeaza cultivarea responsabilitatii
civice a personalitatii si a comunitatilor umane in raport cu problemele specifice populatiei,
exprimate la nivelul unorfenomene:crestere,scaderedensitate,migratiestructuraprofesionala,
pe varste, sex conditii de dezvoltare naturale, sociale (economice, politice, culturale, religioase
etc.)situateincontextglobal,regional,national,teritorial,zonal,local.

Educatia pentru pace si cooperare vizeaza formarea si cultivarea aptitudinilor si a atitudinilor

civice de abordare a problemelor sociale prin dialog si participare efectiva la rezolvarea
pedagogica a contradictiilor obiective si subiective care apar in conditii de (micro)grup sau in

63

contextul comunitatii sociale (profesionale, economice, politice, culturale, religioase etc), la

nivelnational,teritorial,zonal,local.

Educatia pentru democratie vizeaza formarea si cultivarea capacitatilor de intelegere si de

aplicare a democratiei la nivelul principiilor sale valorice de conducere sociala eficienta
Areprezentarea, separarea puterilor, legitimitatea) si a institutiilor sale recunoscute la scara
universala, care promoveaza drepturile omului,inclusesiinprogramelescolaresiuniversitarein
cadrulunormodulesaudisciplinedeinvatamant.

Educatia sanitara moderna vizeaza formarea si cultivarea capacitatilor specifice de proiectare si

de organizare rationala a vietii in conditiile rezolvarii unor probleme specifice educatiei pentru
petrecereatimpuluiliber,educatieicasnicemoderne,educatieinutritionale,educatieisexuale...
Evolutia "noilor educatii" marcheaza si procesul de valorificare metodologica a acestora la
nivelul celor cinci dimensiuni ale activitatii de formaredezvoltare a personalitatii. Putem vorbi
astfel de un demers intelectual al "noilor educatii" un demers moral al "noilor educatii" un
demers tehnologic al "noilor educatii" un demers estetic al noilor educatii un demers fizic
sanitarsisportival"noiloreducatii".

Raporturile metodologice deschise intre dimensiunile educatiei si "noile educatii" angajeaza

urmatoarele patru demersuri pedagogiceinstitutionalizate,deja,lanivelulsistemelormodernede
invatamant.

A) Demersul "infuzional" angajeaza "noile educatii"inariaunor disciplinescolarediferitedarsi

a unor dimensiuni ale educatiei diferite. De exemplu, problemele educatiei ecologice sunt
abordate simultan la biologie,chimie, fizica, geografie, dar si la nivelul educatiei
intelectualemoraletehnologiceesteticefizice(sanitare).

Acest tip de demers ridica doua probleme metodologice de maxima importanta pedagogica si
sociala: necesitatea de a integra informatia adusa de la nivelul "educatiei ecologice"instructura

64

programei scolare, eliminand practica juxtapunerii acesteia doar ca o anexa, la sfarsitul unui
capitol sau manual necesitatea de a realiza efectiv o sinteza curriculara intre cele doua tipuri si
circuiteinformationale.

B) Demersul modular/disciplinar angajeaza "noile educatii" in cadrul unor discipline de studiu

integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei. De
exemplu, "educatia ecologica" este abordata ca "modul" in cadrul biologiei, in invatamantul
liceal,cuobiectivespecificedimensiuniieducatieiintelectuale.

Acest tip de demers ridica problema corelatiei existente intre diferitele "module" introduse in
cadrul unor discipline de invatamant. De asemenea, ridica problema riscului unilateralizarii
obiectivelorspecificeincadrulaceleiasidimensiuniaeducatiei.

C)Demersuldisciplinaranagajeaza"noileeducatii"incadruluneidisciplinescolaredistincte.De
exemplu "educatia ecologica" apare ca disciplina de invatamant, integrata in planul de
invatamant, proiectat la nivelul sistemului scolar respectiv, cu obiec tive pedagogice
institutionalizate la nivelul programei scolare, care proceseaza adecvat resursele generale si
specifice ale tuturor dimensiunilor educatiei. Acesttipdedemersaconsacratdejainplanurilede
invatamant noi discipline scolare: educatia ecologica, educatia civica, educatia pentru drepturile
omului,educatiasanitara,educatiademograficasimaialeseducatiatehnologica.

Problema metodologica pe care o ridica demersul disciplinar tine de statutul special al

disciplinelor scolare promovate pe aceasta cale. Ele nu au baza academica specifica stiintelor
particulare, care dau si titulatura majoritatii disciplinelor scolare. Proiectarea lor presupune,
astfel, in mod obiectiv, depasirea tendintelor monodisciplinare in favoarea strategiilor
pluridisciplinare centrate simultan asupra continutunlor stiintifice preluate informativ dar si a
efectelor sociale, aplicative prelucrate formativ, in sens intelectual, moral, tehnologic, estetic,
fizic.

65


D) Demersul transdisciplinar angajeaza "noile educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice"
propuse trimestrial sau anual de "echipe de profesori". De exemplu, problemele globale si
speciale ale educatiei ecologice sunt abordate de o echipa formata din profesori de filosofie,
sociologie, economie biologie, chimie, fizica, etc., in cadrul unor lectii de sinteza, seminarii
etice,conferintetematice,dezbateriideologice,concursuriscolareetc.

Acest tip de demers, "probabil cel mai interesant, mai promitator, dar si mai greu de pus in
aplicare" (Vaideanu, George,,.).raspundeunortemeincluseincontinutul"noiloreducatii",care
reflecta tensiunea ideologica si psihosociala a problemelor lumii contemporane: democratia
dezvoltarea economica apararea mediului natural, valorificarea timpului liber, relatiile dintre
sexe. rolul religiei, raportul dintre national si international in viata politica raportul dintre
nationalsiuniversalincreatiileculturaleculturasocietatiipostindustrialedetipinformatizat...

Dificultatile metodologice inerente acestui demers angajeaza sensibilitatea si responsabilitatea

sociala

educatorilor:

capacitatea

(intelectualamoralatehnologicaesteticafizica)

lor
activitatii

de

abordare

globala

de formaredezvoltare

personalitatii: atitudinea lor de deschidere fata problemele instruirii permanente: vointa lor de
autoperfectionareprofesionalacontinua.

Temedereflectiesiaplicatii:
1. Argumentatinecesitateaafirmariinoiloreducatii.
2. Precizatispecificullor.
3. Construiti modele concrete de inserare a acestora in currciulumul
formal.Argumentati.

66

PERSPECTIVEAXIOLOGICEASUPRAEDUCATIEI
DEFINIREAVALORILOR

Sfera axiologic a educaiei i nvmntului este subscris conceptelor de valoare, valori ale
educaiei,educaieaxiologic,precumicontextelorlacaresuntraportate.

Termenul valoare desemneaz totalitatea lucrurilor semnificative pentru om: un lucru este
recunoscut ca valoare abia n momentul n care omul se raporteaz n mod personal la acest
lucru.Lucrurilencnecunoscutedeomnureprezintvalori12.
Origineavalorilor:
a)create/produsedeom
b)necreatedeom,existenteaprioridecunoatereauman.
Valorile educaiei angajeaz toate tipurile de valori, create sau necreate de om, cu condiia ca
acestea s reprezinte mesajul promovat de teleologia,coninuturile, metodologia i
epistemologiaeducaiei.
Conceptul educaional clasic, dei recunoate subiectului educat participarealaapariiavalorilor
educaiei, le consider pe acestea ca existente apriori de cunoatereieducaie.Conformacestei
viziuni, valoare este doar ceea ce comport imanent materiile predatenvate (tiinele,
literatura i artele, tehnologiile). Valoarea poate fi transmis celui educat prin efort intelectual,
afectivipsihomotor.
O atare nelegere a educaiei menine omul ntro relaie de dependen total de un cosmos
considerat perfect, diminundui ns ansa unei dezvoltri pentru capacitatea de generare a
proprieivaloriprintrointeraciunecomplexcucosmosulnsui.
Conceptul modern de educaie trateaz valoarea ca pe un lucru indispensabil celui educat, el
nsui contribuind efectiv la apariia valorii. Coninuturile educaiei reprezint mai degrab o
provocare pentru apariia valorii dect valoarea nsi, aceasta producnduse prin activitatea
celuieducat.

12

Faptulccinevaaauzitdespreunanumitlucru,darncnulacunoscutempiricsauteoretic,nuinfirmciconfirm
declanareaprocesuluidecunoatere

67

Educaia ca schimbare n raport cu valorile. Lumea n care trim este o lume a schimbrii.
Formulaepistemologicaeducaieiincludeimplicitideeadeschimbarecapeunadefinitorie.

Factorii schimbrii n educaie valori ale educaiei.Datoritschimbriicaprincipiudefinitoriu

al educaiei, domeniul acesteia sistemul de nvmnt,estesupuscontinuureformelorcurente
sau globale. Reformele din nvmnt sunt provocate de diveri factori sociali, economici,
tiinifici, informaionali, spirituali etc. ns cel mai important factor alreformelorneducaiei
nvmnt este chiar educaia, ea nsi fiind definit ca schimbare, provoacschimbareancei
educai, n mediile n care activeaz/voractivaceieducai,darincapacitateaprofesionalin
cadrulaxiologicalsubiecilorprimiaieducaieiprinii,educatorii,nvtorii,profesorii.
Astfel educaia condamn la o perpetu schimbare propriul domeniu i pe actanii acestuia:
copiii, elevii, studenii, cadrele didactice, prinii, buneiietc.Ceieducai,fiind formaicafactori
ai schimbrii, realizeaz modificri n sferele n care activeaz, astfel nct reformele n
nvmnt sunt permanente, nvmntul i educaia trebuind s se adapteze continuu la
schimbrile pe care le provoac cei pe care tot ea, educaia, ia format ca ageni ai schimbrii.
Or, definirea fenomenelor sociale, economice etc. ca factori ai reformelor n nvmnt
presupunecalitateaacestoraideconsecineidefinalitialeactuluieducativ.

Schimbarea de paradigm educaional. Capacitatea nvmntului i educaiei de a progresa

continuu conduce la acumularea unui nou volum de informaie, care, ca valoare, influeneaz
calitatea social, economic, spiritual etc., acestea din urm revendicnd ele nsele
nvmntului o nou calitate. Incapacitatea nvmntului informativreproductiv de a mai
rspunde n continuaremariloracumulrideinformaie,datorateiexploziilorinformaionaletot
mai frecvente, a revendicat un nou concept educaional. Acesta a fost elaborat oportun, fiind
cunoscutcudenumirea de nvmntformativproductiv.Acumulareadectretinerelegeneraii
a ntregului volum de informaie n domeniile tiinific, tehnologic, literar i artistic (domeniile
din care se constituie planurile de nvmnt) ne mai fiind nici posibil nici necesar, accentul
sa deplasat de pe nsuireareproducerea coninuturilor predriinvrii (materiile de studiu),
proprie nvmntului informativreproductiv, volumul crora se dubleaz pe parcursul unei

68

generaii de elevi, pe formarea capacitilor de personalitate, proprie nvmntului

formativproductiv.
Valoarea pozitiv a educaiei. Schimbarea fiinei umane seproduce,deregul,dinbinespremai
bine,iestedefinitdrepteducaiepozitiv.
ngeneral,oameniiacceptsrealizezeeducaiansenspozitiv.
Copiii sunt dispui s asculte de prini, adic s urmeze sfaturile, ndemnurile i ordinele
acestora i s le realizeze, deoarece dependena fiziologic a ftului de mam i ambiana
spiritual din familie, apoi i cea economic i juridic, le creeaz propria identitate, care este
perceput ca ototalitatedevalori.Dinsistemuldevalorialfamilieifacparteimembriifamiliei.
Or,laromni,ascultareadeprini,saueducaia,poateficonsideratcongenital.
Priniiacceptfrrezerve,cuplcereidragoste,sieducecopiiinsenspozitiv.
Educatorii, nvtorii i profesorii sunt contienidecaracterulpozitivalfinalitilorurmritea
fiatinseprineducaie.
Comunitatea local, profesional, social, naional, uman concepe fiina uman ca pe una
pozitiviotrateazcaatareoriundeioricnd.
Educaia ns poate influena fiina uman i n sens negativ. Se cunosc, de exemplu,
experienele de educaie negativ a deinuilor n penitenciare, realizat de ctre nii deinuii,
precum i aciunile similare din cadrul grupurilor de infractori sau al grupurilor ne formale ale
adolescenilor, ratatedeinfluenaeducativafamilieiiainstituiiloreducativeidenvmnt.
Aceasta este o educaie negativ. Ea ns nu afecteaz dect o parte mic a omenirii,
identificabilcunumruligraduldemanifestareaproblemelorsalentroperioaddetimp.
NOUAAXIOLOGIEAEDUCAIEI
Noiunea de axiologii educaionalenoiesteunaconvenional,deoareceomenireanuelaboreaz
n anumite perioade istorice sisteme de valori absolut noi, ci le reconsider doar pe cele deja
elaborate, adugnd la acestea i valori noi, ns n numr incomparabil mai mic dect cel deja
constituit dea lungul mileniilor. i prima valoare nou trebuie considerat actul nsui de
reconsiderareavalorilordejaelaborate.
Axiologia educaiei se constituie din cele dou tipuri de valori componente, tradiionale sau
clasice,imoderne.

69

n cadrul fiecrui concepteducaional/sistemdenvmntvalorileobinostructurarespecific,

conformcreiaabsoluttoatecomponentelesistemuluieducaionalreprezintvalori.

Curriculumul, care a luat locul programei colare, introduce cu autoritateconceptuleducaional

formativ, centrat pe personalitatea celui educat. Curriculumul reprezint conceptul teleologic al
educaiei, conform cruia formarea personalitii umane prin educaie este esenial orientat
teleologic, n sensul c orice activitate uman este teleologic motivat, spre deosebire de
activitatea altor fiine, care activitate este dirijat doar de instincte i afeciuni. Centrarea
educaiei pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivrii i
dezvoltrii capacitilor umane. n raport cu acestea, coninuturile nvrii realizeaz rolul de
mijloacedeformare,nudescopalnvrii.
Raportul dintre educaie i obiective reprezint esena valorilor educaionale: acestea sunt
proiectate (de ctre curriculum) s apar n rezultatul unor complexe aciuni educaionale.
Valorile care apar n timpul educaiei se numesc capaciti de personalitate, i fac parte din
valorile create n procesul educaiei i datorit educaiei. Astfel obin sens, pentru generaia
actual,ivalorileelaboratenacelaifel!dectregeneraiilepremergtoare.
nsui curriculumul, potrivit lui S. Cristea (7), reprezint una dintre cele mai importante valori
ale educaiei, valoare dat de capacitatea sa de a realiza rolul de instrumentprincipalgeneralde
proiectare,instruireiformareaceloreducai.
Curriculumul posed i anumite valori nscrise n fiecare component i subcomponent a sa:
teleologic13 (idealul, scopul, obiectivele, standardele i finalitile educaiei), coninutal
(materii de studiu i formare, instrumentarul de studiu i formare), tehnologic14 (activiti i
oportuniti

de

nvare,

procedee,

mijloace,

metode,

tehnici,

forme

de

predarenvareformareevaluare), epistemologic15 (concepte, teorii, principii, idei, precepte,

legi,legiti,norme).

Teleologie(gr.):telos(el,scop)+logos(tiin)
Tehnologie(gr.):tchn(miestrie,iscusin)+logos
15Epistemologie(gr.):epistema(tiin,teorie,cunoatereadevrat)+logos
13
14

70

Teleologia educaiei este esenial centrat pe valori, nsui scopul oricrei aciuni educaionale
reprezentnd o anumit valoare (obiect al dorinei .T .Vianu, 47), ns nu o valoare exterioar
persoanei celui educat ci o valoare proprie acestuia, educaia fiind un complex de aciuni
continue de formare, de valorizareaceluieducat.Cu altecuvinte,teleologiaeducaiei (unsistem
de obiective ordonate epistemologic i praxiologic) reprezint ea nsi un sistem de valori
proiectateafiformateceluieducat:cunotine,competene,atitudini.
Cunotinelereprezintvalorilecarelraporteazpeomlauniversulexteriorfiineisale.
Competenelereprezintunsistemdevaloriinactu,carelraporteazpeomlapropriaactivitate.
Atitudinile reprezint valorile fundamentale ale personalitii,esenafiineiumane.Prinatitudini
omul se raporteaz la universul exterior (lumea din afara sa) i la propria lume interioar
(universulintim).
Atitudinile se manifest n forma unor afeciuni (emoii, sentimente), acte ale voinei,aprecieri,
convingeri,viziuniiconcepii.
Teleologia educaiei exist ca sistem de valori n virtutea principiului totalitii axiologice care
afirm c orice calitate uman este o valoare. Iar idealul educaional, scopul educaional,
obiectiveleistandardeleeducaionalesuntcalitidoritedectre/pentruceieducai.
Coninuturile educaiei sunt valori prin definiie, cci reprezint achiziiile deja fcute de
omenire n domeniile tiinelor, literaturii i artelor, tehnologiilor (domeniile din care se
constituie coninuturile), pn la momentul declanrii actului educaional. Coninuturile
educaiei angajeaz, structural, norma etic (n cazul educaiei morale) adevrul tiinei (n
cazul educaiei intelectuale) aplicabilitateatiinei(ncazuleducaieitehnologice)frumosul(n
cazul educaiei estetice) sntatea (n cazul educaiei fizice) (S. Cristea, 7, p.375). ns i
aceste valori sunt considerate extrinseci persoanei celui educat doar la modul convenional,
deoarece chiar i cunotinele tiinifice nu sunt absolut indiferente de persoana celui care le
dobndete, le cunoate, le nsuete, cu att mai mult nu sunt indiferente fa de persoana
subiectului cunosctor cunotinele artistice i tehnologice, acestea trebuind a fi reconstruite,
regndite, revalorificate de ctre cel educat n procesul percepiei artistice sau al interpretrii
operelorifenomenelorartistice.

71

Prin urmare, i valorile nglobate de coninuturile educaiei, dei considerate obiective nu

subiective i indiferente fa de persoana celui educat, sunt doar relativ indiferente, elevul
trebuind slecomplementezeprincontribuiipersonale,aanctvalorileimanentealetiinelor,
literaturii, artelor i tehnologiilor se produc ca atare la nivelul actului educaional doar
fiindule adugat valoarea in actu valoarea produs de ctre cel educat n procesul
cunoaterii/percepieivalorilorimanente.
n funcie de natura obiectului de cunoatere (a materiilor de studiu), valorile sunt reprezentate
structural,laniveldeconinuturi,diferit:
aria curricular tiine structureaz valorile imanente ale coninuturilor, n temei, conform
logicii (principiilor) dezvoltrii tiinelor, admind doar abateri nesemnificative, n scopul
prezentrii mai inteligibile aacestorapentrueleviideoanumitvrst.nacestcaz,nsitiina
respectivoferoclasificareavalorilorsalecaresuntconsiderateivalorieducaionale
disciplinele de educaie artisticestetic structureaz valorile educaiei n conformitate cu
principiile activitii artisticestetice ale elevilor (percepiei propriuzise, interpretrii, creaiei)
aceste discipline colare acord prioritate formrii de atitudini, literatura i arta fiind prin
definiie creaii ale atitudinii. Opera de art este suficient siei, exist prin sine nsi.
Structurareavalorilorncadruldisciplinelorartisticesteticeesteexprimatdeaceeadeformula:
Valori fundamentale ale humanitasului: Adevrul, Binele, Frumosul, Dreptatea, Libertatea
Valori specifice creaiei artistice (estetice, morale, religioase, teoretice) Valori contextuale
(valorileimanenteivalorileinactu)aleoperelordeliteraturiart(33,p.23etc.).
Oricare din valorile contextuale acelea pe care i le apropriaz efectiv fiecareelevreceptor de
literatur i art se ncadreaz genetic i epistemologic n unul (dou, trei, patru) valori
specifice creaiei artistice i n una (dou, trei, patru) valori ale humanitasului, astfel c
realiznd, prin educaie, una din valorile contextuale se realizeaz implicit i valorile
humanitasului, fenomen specific doar cunoateriiieducaieiartisticestetice,datoritcruifapt
literaturaiartasuntdisciplineeducativeprindefiniie
disciplinele tehnologice (educaia lingvistic, educaia fizic, educaia tehnologic etc.) i
structureaz valorile n conformitate cu principiile de desfurare a activitii de modelare a
lucrurilor i de consolidare a sistemelor organismelor vii (educaia fizic, de ex., consolideaz

72

sistemele corpului uman) ele structureaz tipuri de valori dinspre teoria i tehnologia
comunicrii, teoria educaiei fizice, tehnologii la aceste discipline cunotinele sunt principial
subordonate competenelor praxiologice: conteaz s poi vorbi corect, inteligibil, nuanat
stilistic, s scrii corect, frumos etc., nu s tii doar ct mai multe despre sistemele limbii i
categoriile gramaticale este important si cultivi un corp sntos, nustii doarctmaimulte
desprecorpultuetc.
Tehnologiile educaionale (predriinvriiformriievalurii) sunt de asemenea valori, ele
reprezentnd ansambluri de instrumentealeactivitiiumanedecunoatereiformaremodele,
metode, tehnici, procedee, forme etc. Prin aplicarea tehnologiilor educaionale sunt vehiculate
coninuturile educaionale (materiile de predarenvare), sunt pui n activitate elevii i
profesorii, sunt atinse obiectivele educaionale, sunt evaluate achiziiile colare. Acestea sunt
valoriinstrumente, valori profesionale, spre deosebire de valorile imanente, implicite materiilor
de predarenvare, care sunt comune n general oamenilor.Cavaloriinstrumentealeeducaiei,
tehnologiile declaneaz i produc actul educaional generator de valori ale persoanei celui
educat. Activitile de predarenvareformareevaluare nu numai c produc valori ale
persoaneiciconstituieelenselevalorialeeducaiei.
Epistemologia educaiei este i ea format esenial din valori. Teoriile,conceptele,paradigmele,
principiile, ideile, modelele, preceptele, normele, criteriile, ca valori ale gndirii umane, sunt i
valorialeeducaiei,reprezintrezultatuliprocesuleducaiei.
Epistemologiareglementeazcelelaltecomponentealeeducaieiinvmntului.
Valorile reprezentate de epistemologia educaiei sunt i valori fundamentale ale educaiei i se
plaseaz,nclasificarealuiT.Vianu,lavalorileteoretice.

SISTEMULDEVALORIALEEDUCAIEI

Sistemele de valori pe trepte de nvmnt sunt centrate pe anumite nuclee axiologice care
reprezint raporturile definitorii ale individului pe parcursul unei perioade de vrst. Fiecare
nucleu axiologic are ca reper contientizarea Eului pe linia spaiutimpmodalitatefinalitate,
care este preconizat a se forma i dezvolta, antrennd subiecii de referin Mama, Tata,

73

Familia, Prietenii, Comunitatea local, ara, Natura, Cultura, Patria, Lumea, Cosmosul,
Universul, Divinitatea. Modalitatea de formare a personalitii este exprimat de formula
humboldtian (a lui W. von Humboldt 50) individ naiune umanitate, acesta fiind i unul
dinprincipiilefundamentaledestructurareavalorilornconinuturileeducaionale.
Validitatea structurii noii axiologii a educaiei i nvmntului este confirmat de faptul c, n
mare, aceasta este foarte asemntoare cu structura axiologic a disciplinei colare. Or,
capacitatea unui subsistem (component a sistemului) de a reprezenta modelul sistemului
certificcaracteruladevratalsistemului.

74


VIITORULEDUCATIEI:
EDUCATIAPENTRUSCHIMBARE

Orientarisitendinteineducatiacontemporana
Plasarea oricarui tip de demers educational in temporal, deci in istoricitate, presupune in mod
obligatoriu actiunea de cautare si descifrare a tendintelor care se manifesta in acest domeniu de
importanta vitala pentru societatile contemporane. Aceasta intrucat tendintele sunt purtatoarede
sugestii, de confirmari sau de raspunsuri. In functie de forta si de relevanta lor ele pot anunta
viitoriposibilisaufavorabili".
Cunoasterea tendintelor ii poate ajuta pe cercetatori si pe decidenti sasi situeze mai bine
proiectele si metodologiile, sa evite erori posibile si sa se indrepte mai sigur spre viitorul
dezirabilalscolii.

Trei sunt aspectele de descifrat la nivelul tendintelor in educatie: tendintele ca atare, jocul
acestora si identificarea tendintelor cele mai puternice (caretrebuiesafieincurajatedacaslujesc
progresului social, fie stopate sau minimizate daca, dimpotriva, dezvolta directii distructive,
frenatoare sau nesemnificative). Pe de alta parte se pot identifica tendinte evidente, manifeste
precum si tendinte ascunse", latente acestea din urma manifestanduse in domenii in care
masurarea este dificila, lanceput firave, slabe, tendintele evolueaza si in anumite cazuri devin
importantesauputernice.

La nivel mondial exista, cum e si firesc, un joc al tendintelor. Asa de pilda interesul pentru
invatarea limbilorstraine,pentruutilizareamasivaacalculatoarelor,pentruinstruireaprogramata
ar putea fi considerate ca tendinte majore a educatiei contemporane. Este indeobste recunoscut
faptul ca invatarea unei limbi straine (sau a mai multora!!) este atatunexercitiuspiritualutilcat
si un mijloc de deschidere spre alte orizonturi culturale, de dialog si comunicare intre culturi si
nu in ultimul rand de ameliorare sociala (atenuarea starilor conflictuale, dezorganizare etc.). La

75

fel, utilizarea calculatoarelor in instruire senscrie, cu specificul acestui domeniu, in mod

convergent,inacelasitipdefinalitatienuntatemaisus.

Sar putea grupa tendintele si in functie de nivelurile invatamantului sau de domenii: obiective,
continuturi,metode.Astfel,inprivintacontinuturilordirectiilemajorearputeafi:
atatcontinuturileeducatieiformale,catsipecelealeeducatieinonformalesauinformale
atat continuturile sistematizate, subformadeplanuri,programe,cursurisimanuale,catsipecele
ascunse" sau latente, desprinse din atmosfera institutiei scolare, din cultura si stilul
educatorului atat obiectivele si cunostintele cat si modurile de organizare a invatarii, avand in
vederecasiacesteasuntpurtatoaredemesajsifacpartedincalea"edificariipersonalitatii.
In sfarsit tendintele ar mai putea fi grupate si in raport cu modalitatile de abordare a proceselor
educatieiorale.

Trei ar fi tendintele majore in acest sens: abordarea sistemica (a), abordarea curriculara (b),
abordareamodulara(c).
a)Concepereainmanierasistemicaaproceseloreducativeproduceefectepozitiveprecum:
sporestecoerentaactivitatiloreducative
asiguravarietateasiechilibrulmetodelorsialmijloacelorfolosite
favorizeazaarticulareadiferitelortipurialeinvatarii
conduce la o evaluare riguroasa, benefica pentru toti a progreselor realizate in cadrul unei
activitatideinvatareetc.
b) Abordarea curriculara a invatamantului promoveaza o conceptie noua despre selectionarea si
organizarea continuturilor, despreproiectareasiorganizareainvatarii.Aceastaabordareopereaza
o inversare de termeni inecuatiainvatarii:dacapananudemultcelmaiimportanteracontinutul
(ce"ul) invatarii, in prezent conteaza mai intai in ce scop si cu ce rezultate se invata. Marele
avantaj al noii abordari consta in faptul ca metodologia elaborarii curricumului ii cere
educatoruuli sa selectioneze, sa utilizeze si sa dozeze sau sa articuleze toate componentele si
etapele activitatilor didactice in functie de obiective, evitand izolarea sau suprasituarea unei
componente(metoda,mijlocinstrument)indaunaaltora".

76

Proiectarea curriculara promovata in cadrul didacticii moderne este centrata pe obiectivele

activitatii instructiveducative urmarind prioritar optimizarea raporturilor de corespondenta
pedagogica intre elementele componente (obiective continuturi metodologieevaluare),intre
actiunile de predareinvatareevaluare subordonate", finalitatilor angajate la nivel de sistem si
proces. Dezvoltarea proiectarii curriculare presupune un demers pedagogic orientat spre trei
tipuridedecizii(Seguin,1991):
Decizii macrostructurale de ordin filosofic si politic care implica stabilirea atat a optiunilor
fundamentale (idealul pedagogic, scopurile)caredefinescdirectiiledeevolutiealesistemuluicat
si resursele pedagogice (umane, informationale etc.) necesare sistemului educational in
ansamblulsau
Decizii macrostructurale de ordin pedagogic, dependente de (I) si care implica,larandullortrei
elemente: stabilirea criteriilor de elaborare a planurilor de invatamant, stabilirea profilurilor de
formaredezvoltare a personalitatii elevului/ studentului pe diferitele trepte ale formarii sale,
stabilireamodalitatilordeevaluareglobalasipartialaaniveluluidepregatireaacestora
Decizii microstructurale care de asemenea implica: stabilirea obiectivelorspecificepediscipline
de invatamant sau module, stabilirea resurselor pedagogice necesare pentru realizarea
obiectivelorspecifice,stabilireamodalitatilordeevaluarepartialaaelevilor/studentilor.
Proiectarea curriculara nu excludecidimpotrivasesprijinapeceletreimodalitatideconceperea
corelatiei profesor elevi/studenti la cele treiniveluri:frontal, pegrupe,individualdarartrebuisa
secentrezemaimultpenivelulindividual.
c) Temeiul filosofic al structurarii modulare al invatamantului il constituieholismul(delaholus
= intreg, tot) adica incercarea de a concepe o totalitate informationala ca unitate integrata de
elementeceisipierdtrasaturilesecventiale".
Structurarea modulara inlesneste cuprinderea cunostintelor speciale in ansambluri logice care
depasesc cantitativ si calitativ caracteristicile diviziunilor curriculare. Elevilor/studentilor li se
ofera lanturi sau suite modulare in functie de obiectivele instructiveducative sau in raport cu
interesele si aptitudinile acestora. Moduliipotfidiferitiinceeaceprivestedificultatea,nivelulsi

77

ritmuldelucru.Elevul/studentulopteazasauisepropuneurmareaunui(sauamaimultor)modul
pe carel parcurge cu sprijinul profesorului, efectuanduse apoi evaluarea rezultatelor. In caz de
nereusitaiserecomandaparcurgereaunuimodulinferiorsaucomplementar.
Invatarea modulara nu se poate extinde total. De regula, disciplinele de baza sunt predate in
perspectiva monodisciplinara. Dimensionarea modulara a continutului se face pentru ungrupde
discipline (aceasta nu inseamna ca modulii se suprapun peste obiectele clasicedeinvatamant,ci
reprezinta sinteze inedite, perspective epistemice noi, cumuluri de cunostinte integrateetc.)care
urmarescdiferentierichiarinvedereaorientariiprofesionaleaelevilor".

78


EDUCATIAPERMANENTA

Cuvintecheie:educaiepermanent,societateeducaional,autoeducaie,nvarecontinu.

Educaia permanent reprezint un principiu organizatoric i filozofic care presupune c

educaia este un continuum existenial ce poate avealabazunsistemcomplexdemijloacecare
trebuie s rspund nevoilor i aspiraiilor de ordin educaional i cultural ale fiecrui individ.
Condiiile care au impus acest principiu n practica educaional sunt: evoluia tiinific i
tehnologic care a dus la explozia cunoaterii concomitent cu fenomenuldeperisabilitaterapid
a cunotinelor noile mutaii din viaa economic, social, politic i cultural care au dus la
schimbarea statutului economicosocial al oamenilor, ceea ce presupune eforturi permanente de
adaptare la schimbri i deintegraresocial schimbrilepetrecutenstructurademograficcare
indicocretereanumruluioamenilornvrstcomparativcupondereapecareodeintinerii.
Caracteristicileeducaieipermanente:
Educaianuseterminodatcufinalizareastudiilorciacoperntreagaexistenaindividului
Educaia nu nseamn exclusiv educaia adulilor, ea unific toate componentele i etapele
educaiei: educaia precolar, educaia primar, educaia secundar, educaia liceal, educaia
universitar,educaiapostuniversitar
Educaia include modalitile formale dar i pe cele nonformale: nvarea planificat, nvarea
accidental(spontan)
Comunitatea,grupurilesociale,ntregulmediudeinunrolimportantneducareaindividului
coalavaavearoluldeaintegraideacoordonatoatecelelalteinflueneeducaionale
mpotriva caracterului elitist al educaiei, educaiapermanentseafirmcuuncaracteruniversal
idemocratic
Principalele funcii ale educaiei permanente: integrare i adaptare reciproc a individului i a
societii
Scopulfinalaleducaieiestessporeasccalitateavieii.

79

Trecerea de la paradigma educaiei centrat pe coal la paradigma educaiei permanente sa

realizat pe lansrii unei noi perspective sociale, i anume societatea educativ (`learning
society, Torsten Husen, 1974), definit prin urmtoarele trsturi: nvare continu,
responsabilitate fa de propria evoluie social i profesional, evaluare centrat mai mult pe
confirmarea progreselor dect pe constatarea eecurilor, participare civic i munc n echip,
parteneriatsocial.
Autoeducaia (educaie prin sine nsui) reprezint o component a educaiei permanente, ea
asigurndui continuarea i finalizarea. Aceasta se bazeaz pe capacitatea i nevoia individului
de a se defini ca subiect i obiect al propriei formri. Saltul spre autoeducaie se realizeaz n
adolescen,odatcutendinatnruluideemancipareideafirmareaproprieipersonaliti.
Patru axe pentru educaia viitoare. Pornind de la nelegerea educaiei ca tot, ca experien
global n plan cognitiv, practic, personal i social Raportul UNESCO pentru secolul XXI
elaboratdeComisiaInternaionalpentruEducaie,aavansatdireciilededezvoltareaeducaiei:
A nva s cunoti, care presupune nsuirea instrumentelor intelectuale, cu accent pe trirea
valoriloriaplicareainformaiei.
A nva s faci, ax ce pune problema formriiprofesionale,adicacompetenelorpersonalei
specificeactivitiiprofesionale.
A nva s trieti mpreun cu alii, ceea ce presupune nvarea nonviolenei, a cooperrii, a
dialoguluiiaempatiei.
Anvasfii,asedeterminapesine,aficapabildeautonomieispiritcritic.

Educaia permanent este mai mult dect o paradigm sau norm pedagogic, ea
presupune existena unui sistem social concret care s includ ansamblul experienelor de
nvareoferitedectresocietateindividului.Acestsistemaretreicomponentemajore:
Educaia iniial se refer pentru majoritatea populaiei la educaia de baz i cuprinde
nvmntul precolar i nvmntul general obligatoriu include oferta de educaie pe care
majoritatea statelor sunt obligate s o ofere, de obicei naintea vrsteiadulte,tuturorcetenilor,
frniciunfeldediscriminare.

80

Educaia adulilor cuprinde totalitatea proceselor de educaie care continu sau nlocuiesc
educaia iniial. Aceast extindere a educaiei multtimpdup perioadacolaritiiobligatoriise
facepentru acompensaoeducaieiniialinsuficient,pentrucompletareacunotinelorgenerale
saupentruformareaprofesionalcontinu.
Educaia difuz se refer la totalitatea mediilor culturale i sociale care au valene educaionale
intrinseci:comunitatea,massmedia,armata,biserica.
Sistemul instituional al educaiei permanente include: nvmntul instituionalizat i
organizaii de cultur, massmedia i alte forme instituionalizate care desfoar activiti
educativecumsuntasociaiileprofesionale,academiile,societiletiinificeetc.
Sistemul de nvmnt reprezint prin coninut, cuprindere i organizare unsubsistemn cadrul
educaiei permanente, avnd ca principal scop formarea iniial i perfecionarea pregtirii
copiilor,tineriloriadulilor.
n Romnia, sistemul de nvmnt i structura sa pe nivele, cicluri i forme deorganizareeste
definitncadrullegiinvmntului.
Funciiletradiionalealesistemuluiinstituionaleducativ:
formareacompetenelordebaz
funciadesocializarea
pregtireapentruviaaactiv
selecie colar prin examenele de capacitate i bacalaureat i selecie profesional n
cazulcolilorvocaionale
dedezvoltaresocialicultural.
Observatie:Acestefunciitradiionalesuntpusendiscuiencontextulevoluiiloractuale:
trunchiul competenelor de baz nu mai poate fi garantat pe durata ntregii viei, aceste
competene se depreciaza rapid datorit dezvoltrii cunoaterii tehnice, evoluiei sociopolitice,
etc
socializarea realizat exclusiv prin educaia formal are efectelimitateastzisevorbetedespre
socializarea secundar realizat n interaciunea colar i universitar cu celelalte medii
educative
formareaprofesionaliniialseaflntrundecalajcontinuufadepiaamuncii

81

selecia social bazat exclusiv pe rezultatele academice este insuficient sa constatat c viaa
activ presupune o serie de competene pe caretesteledeevaluarefolositencoliiuniversiti
nuleinclud.
n funcie de aceste evoluii, funciile educaiei instituionalizate se modific n sensul aplicrii
principiuluieducaieipermanente.nconsecin:
competenele de baz se formeaz nu numai prin educaia iniial (nvmntul precolar i
coala primar) dar i ulterior, prin activiti de actualizare, de compensaresaueducaie debaz
pentruaduli
motivaia nvrii continue a devenit mai important dect simpla prezen la cursuri sau alte
tipuri de activiti educaionale accentul se pune acum nu pe acumularea de cunotine, ci n
specialpenvareadirecionatiautodirecionat
sistemul de educaie formal se prezint ca o piramid n care selecia la intrare este
discriminatorie n aceste condiii, selecia trebuie s includ nu numai criterii interne, proprii
instituiei de nvmnt, ci acestea trebuiecombinatecucriteriiexternecareindenevoilevieii
active. n Romnia, nvmntul nu rspunde nevoilor sociale, ci doar nevoilor interne de
suprevieuireasistemului
nvarea prin experien direct este mult mai important i mult mai relevant dect nvarea
clasic. Dimensiunea social a nvriitrebuieasumatdectreinstituiileeducaionale,pedeo
parte prin stagii de practic istudiultiineloraplicate,iarpedealtparte,prinactivitidirecte
decercetare,producie,inovaieetc
compartimentarea tradiional n departamente, faculti, secii sau catedre monodisciplinare
tinde s lase loc abordrilor interdisciplinare, iar accentul nu mai este pus pe identitatea
epistemologicaunuidomeniu,cipecapacitateadearezolvaproblemereale
instituia educaional devine instituie de interes public (educaia reprezintunserviciupublic),
iar societatea civil are dreptul de a controla i de a participa la decizii privind oferta
educaionaliresurselepecareealeimplic.
Soluiile concrete pe care diferite state leau adoptat pentru compensarea crizei forei de
muncinerecunoatereavaloriiformriiprofesionale:

82

 prelungirea perioadei de colaritate obligatorie de la 8 la 10 sau chiar 12 ani, pe

considerentul cestemaiieftinsmeniiunindividnsistemuleducaieiformaledects
iseplteascajutordeomaj(situaiaJaponiei)
diversificarea educaiei adulilor, ndeosebiprinasociereaoferteideeducaieinformali
nonformal
intensificarea formrii profesionale continue: specializare, aprofundare, recalificare,
perfecionare,nspecialnformanvmntuluideschisladistan.

83


AUTOEDUCATIALADIFERITEETAPEDE
DEZVOLTAREAPERSONALITATII

Preocuparea pentru autoeducatie nu apare in mod spontan, ci este un act pregatit prin intregul proces
educational. Acesta poate sa faca posibila formarea unor deprinderi si priceperi de activitate independenta,
evidentiereaunorinclinatiisiexersarealorpentrudezvoltareaincrederiiinforteleproprii.
Aplicatie:
Tehnicasortarii/trieriiasertiunilorpentrudelimitarea
universuluiconceptualalAutoeducatiei

Tehnica sortarii asertiunilor cu privire la o anumita problematica dezvolta la elevi strategiile euristice de
descoperiresiconstruireaadevaruriloraflateindezbatere.
Ele genereaza conflicte epistemice care, insa rezolvate fiind, vor permite aprofundarea problemelor si
solutionarealoradecvata.
Moddeutilizareatehnicii:

elevii primesc o fisa cu un numar de asertiuni in legatura cu o anumita problematica(asertiunile pot fi

elaboratede diriginte, invatator, profesor, consilier scolar, etc. astfel inct ele sa acopere intreagapaleta
deoptiuni/atitudinicepotexistafatadeproblemacesedoresteafielucidata)

suntrugatisasideclineopiniilefatadeasertiuniinfelulurmator:Alegeti:

a)

2dintreasertiunilecucaresuntintotalacord

b)

2cucaresuntintotaldezacord

c)

2cucaresuntinpartialacord

d)

2cucaresuntinpartialdezacord

e)

restulfiindconsiderateneutre(dificildeetichetatdupacriteriiledemaisus)

eleviisuntgrupatiinfunctiedesimilitudineaalegerilorinceeaceprivescasertiunile.

in cadrul grupurilor se dezbat / comenteaza argumentele ce sustin alegerile personale si se elaboreaza o

definitienouapropriegrupului.

fiecaregrupprezintaprintrunreprezentantargumentelefinalealealegerilorsidefinitiaelaborata.

Se dezbat / comenteaza in cadrul intregii clase diferentele dintre argumentele de sustinerea diferitelor
asertiuni. In acest moment intervine si moderatorul grupului pentru a veni cu o sustinere validata
stiintific a asertiunilor si argumentelor lor. Se prezinta sursele directe (bibliografice, etc) ale acestei
expertizestiintifice. Nu se accepta afirmatiidegenul:amcititpeundeva,dincteimi amintesc,
parcaammaiauzit

Seelaboreazaodefinitieaintreguluigrup.

84

Obs.:Moderatorulpoatefidirigintele,invatatorul,consilierulscolar,chiarunelevsauungrupdeeleviabilitatiin
problematicarespectiva.

ASERTIUNICUPRIVIRELAAUTOEDUCATIE
a) autoeducatiaesteartadeadeveniom
b)

autoeducatiaesteoactivitatedesfasuratadeindividinscopulperfectionariiproprieisalepersonalitati

c)

autoeducatiaesteocaledeatecunoastepetineinsuti

d)

autoeducatiaurmaresteformareatrasaturilornegativesaupozitive

e)

autoeducatiaesteoformadeautodresaj

f)

autoeducatiaesteoactivitatesubordonataeducatieipermanente

g)

autoeducatiaesteoactivitate,libera,nesistematica,neplanificata

h)

autoeducatiaesteactiuneadeainvatasingur,faraprofesor

i)

autoeducatiaesteoactivitatepregatitadeeducatie

j)

autoeducatiaesteomodalitatedepetrecereatimpuluiliber

k)

autoeducatiaesteunexercitiudedominareasinelui

l)

autoeducatiaesteluptacutineinsuti

m) autoeducatiaconstainoprimareasinelui
n)

autoeducatiaesteunjoc

o)

autoeducatiaestetransformareatrecutuluiinviitor

Inacestcaz,tehnicasortariiasertiunilorpoatefiinsotitadeurmatorulexerctiuaplicativ:
Comentatiurmatoareleideidespreautoeducatie.Propunetioasertiunepersonala.

Definitiialeautoeducatiei
1.

Autoeducatia este o activitate constienta, planificata si sistematica desfasuratadefiintaumanaasuprasa,

cu scopul autoperfectionarii sau formarii noilor trasaturi proprii personalitatii necesare in prezent si in
viitor.(A.G.Kovaleov)

85

2.

Autoeducatia este oactivitateconstienta,constanta,sistematica,directionataspreperfectionareapropriei

personalitati(StelianaToma)

3.

Autoeducatiareprezintaactiuneadeainvatasingur,faraprofesor.

4.

Autoeducatiaesteautoformaresiautoinformare.

Oferim, in continuare, cteva repere pentru desfasurarea unor programe de formare a competentelor pentru
autoeducatievalabilepentrufiecarepalierscolarpreuniversitar.
STADIULPREGATIRIIPENTRUAUTOEDUCATIE
A. PRESCOLARITATEA

pregatirea pentru autoeducatie se poate initia sub influenta unor situatii concrete, deoarece copiii se
dezvolta sub imperiul imitatiei si a influentelor exterioare Atentie la comportamentul pe care il
exteriorizaminfatacopiilorprescolari.

premisealeinitieriipregatiriipentruautoeducatie:

instinctuldeexplorare,

decuriozitate,

trebuintadenoutatesidevarietates.a.

ostacoleincaleadebutuluipregatiriipentruautoeducatie:

tutelaexcesivaacopilului

efectuarea in locul lui a activitatilor pe care copilul insusi ar fi in stare sa le

faca

blocareatendinteispreindependenta,spreefort.

modalitatideinterventiepentruinitiereademersuluiautoeducatiei:

stimulareadezvoltariiactivismuluinativ

stimulareacapacitatilorvolitive

dezvoltareadeprinderilordeorganizareavietiisiactivitatiiproprii

activitati prin care copilul poate fi antrenat in vederea formarii calitatilor volitive, dezvoltarii
deprinderilordeorganizareavietiisiactivitatiiproprii:

deprinderiigienicosanitare

spalarea pe mini inainte de masa spalarea pe dinti pozitiacorecta

la masa. Efectuarea lor zilnica reprezinta un exercitiu pentru
formareaobisnuintelorcorespunzatoare.

deprinderideautoservire

86

strngerea jucariilordupaceaterminatsase joaceasezareahainelor

la loc dupa ce se dezbraca dupa 45 ani deprinderea de asi face
singurpatulajutorareaparintilorlaasezareameseietc.

deprinderidecomportarecivilizata

a nu intrerupe pe nimeni in discutie stapnirea starilor emotionale

exprimarea rugamintii atunci cnd solicita ceva multumirea pentru
serviciilecaresefac.

O conditie esentiala pentru transformarea acestoraindeprinderivolitivesiobisnuinteesteindeplinirealorin

modsistematicsiindependent.

B.VRSTASCOLARAMICA
consolidareadeprinderilorexistente

formareaunordeprinderispecificemunciiintelectuale:

pregatireainaintede lectiesiaactivitatiide pregatiredesfasurataacasa, aceea

ceestenecesar,pentruanusemaidistrageapoiactivitatilordominante

realizareatemelorlaoredinaintestabilite

invatareaunuicontinutinaintedeefectuareatemelor

compararearezultatelorcumodelelerezolvate/realizateinclasa

modalitatideinterventie:

la inceput, trebuie actionat prin cerinte ferme, prin indemnuri, prin

convingeri

treptat, scolarul trebuie ajutat sa transforme indemnurile exterioare in

autocomenzi,autoindemnuri

actiunea efectuata la inceput cu ajutorul discret al invatatorului sau a

parintilor trebuie executata independent devenind autoexersare, sarcina
executata la indemnul educatorilor se transforma inautosarcina, controlul in
autocontrol.

actiunile desfasurate sub forma ludica permit cu mai multa usurinta

deschidereaspreautoeducatie.

87

Observatie:
Exista tendinta deai sprijini pe elevi mai mult dect estenecesardinratiuni
de genul: Aceasta este datoria meaSunt aici sai sprijin, sai ajut, pas cu
pas.
In aceasta situatie, trebuie identificat profilul atitudinii fata decopii: sunt
vazuti ca niste permanent neajutorati, niste fiinte plapnde, imperfecte,
disperate, ce au nevoie de sprijin constant, sau ei apar ca vesnic in miscare,
curiosi, curajosi, atenti la influentele externe, dornici sasi impuna
independenta, punctele de vedere, libertatea de gndire, unicitatea,
individualitatea?
Doaroatitudinedeschisa,optimista,increzatoareinfortelecopiluluipoate
sacontribuielasuccesulinitieriicopiluluiinprocesulautoeducariisale!
Daca nu avem incredere in copil nu avem incredere in noi insine si in
ratiuneadeafieducator!
Atentie!
Profetiileseautoimplinesc!
Proiectatii pe copii in lumina si ei va vor bucura, imaginatii in negurasi
fricasieivavorstrigadisperatiinajutor.

Inca de la vrsta micii scolaritati pot fi utilizate procedee specifice

autoeducatiei. In capitolulcare seva ocupadedescrierea siexemplificarealor
vorexistaexercitiispecialesipentruaceastavrsta.

aliatiinprocesulinitieriiautoeducatiei:

educatorii trebuie sai motiveze si instrumenteze adecvat pe parinti pentru a

sprijiniprocesulinitieriicopiilorindomeniulautoeducatiei.

Observatie:
La vrsta scolara mica este resimtita puternic nevoia de stimulare, de apreciere pozitiva, de satisfactie si
bucurienecesare oricarei fiinte umane. Incurajati de reusitele lor elevii vor tinde savalorificeintenspotentialitatile
lorfizicesiintelectualenunumaiindomeniulinstructieisieducatieicisiincelalAUTOEDUCATIEI.
Utilizati feedbackuri pozitive, incurajatoare pentru noile prestatii, din ce in ce mai complexe, ale elevilor
dumneavoastra.Creatipremiselebucurieisuccesului!Vetifirasplatiti!

STADIULAUTOEDUCATIEIPROPRIUZISE
PREADOLESCENTASIADOLESCENTA

PREADOLESCENTA

88

entuziasm rapid dar si abandonare daca nuexistaindrumaresiincurajareconstantaEducatoriitrebuiesa

precizezecuclaritate:

scopulactiunii,

volumulmuncii,

timpulacordat

Elevii trebuie consiliatipentruadistingecorectintre scopuriledeperspectivasiceleimediate,pentru

aleacordaimportantacuvenitainobiectivarealor.
Programeledeautoeducatietrebuiesafiesuple,flexibile,sapermitadeschiderispreafirmarea
libertatiipreadolescentilor,deoareceincorsetatideregulisiindrumaririgide,eipotsasetransformedinaliati
inadversariaiintentiilordeexersareatehnicilorsiprocedeelorautoeducatiei.Interventiileeducatorilor
trebuiesafieastfelconceputeinctsanufieconsiderateamestecuriinproblemelesaleintime.Tonul
dezbaterilortrebuiesafiecalm,sincer,deschis,convingator,cuargumentecredibilepentruaaveaefectul
scontatsipentruanuibruscapeelevi.

existapreocuparemaialespentruinlaturareaunorneajunsuridectpentruformareaunorcapacitati

modalitatideinterventie:

estenecesaraattopregatirepsihologicactsiunametodica

pregatireapsihologicapresupune:

trezirea interesului pentru cunoastere si modelarea propriei

personalitati

dezvaluirea importantei personale si sociale a preocuparilor

autoformative

dezvoltarea constiintei raspunderii fiecarui elev pentru propria lui

devenire

se pot organiza dezbateri, studii de caz, actiuni de orientare scolara si

profesionala, investigatii psihologice, interpretarea unor proverbe, oferirea
unor modele, intlniri cu personalitati remarcabile din diferite domenii, idei
celebre etc. in scopul autocunoasterii, dezvoltarii conflictelor intrapsihice,
cunoasteriisiutilizariiunor modalitatide diminuareastresului,aunormetode
si tehnici de invatare eficienta, (vezi materialele elaborate de catre CJAPP
Bacaupeacesteprobleme)etc.

ADOLESCENTA

adolescenta este o perioada extrem de favorabila pentru dezvoltarea preocuparilor de autoinformare si

autoformareconstienta,sistematicasiplanificata

89

factoriicarestimuleaza,inmoddeosebit,aparitiaprocesuluiautoeducatiei:

cerintele/exigentelecolectivuluideelevi

idealuldeviata

idealulprofesional

obligatiilescolare

obligatiilefamiliale

obligatiilesociale

relatiiledeprietenie/dragoste.

Motiveleautoeducatieilaadolescenti(A.Aret):

necesitateainlaturariineajunsurilorpersonale

constientizareaformariiunortrasaturipozitive

dorintaperfectionariipentruadevenidemndeincredereacelorlalti

modalitatideinterventie:

sepotutilizatoatemijloaceledeautoeducatiecunoscute

metodelepropriiacesteivrste:

autoconvingerea

reflectiapersonala

autosugestia

jurnalulintimetc.

metodepropriivrsteloranterioare:

exemplul

autoexersarea

autodezaprobarea

programuldeautoeducatie

devizaetc.

90

CARACTERISTICIGENERALEALEAUTOEDUCATIEILAVRSTA
PREADOLESCENTEISIADOLESCENTEI

ADOLESCENTA
PREADOLESCENTA

apare la indemnul parintilor si necesita indrumare

adecvata si continua, chiar daca aceasta trebuie sa fie

discreta

pentru

nu

sufoca

desfasoaracaoactivitatesistematicasidedurata.

personalitatea

preadolescentului.

este insotita de momente de angoasa, neincredere dar si

dorinta de a avea satisfactii personale si de ai multumi

peadulti.

exista decalaje intre dorinta si preocuparile de a se

autoforma si activitatea pe care o desfasoara in acest

sens.

se poate realiza in toate domeniile moral, estetic,

intelectual,fizicetc.

Succesele sunt mai ales in domeniul educatiei fizice, si

celeicucaracterpractic.

vizeaza consolidarea si perfectionarea aturilor personale

siinlaturarealipsurilor.

exista unechilibru intrepreocupareadeaseautoformasi

activitateaintreprinsainacestscop.

este insotita de entuziasm, incredere in fortele personale

deadepasiobstacoleleinerenteacesteiinitiative.

apare din proprie initiativa in urma unor meditatii si se

Vizeazamaiales formareadetrasaturisicalitatinecesare

se utilizeaza metode si procedee specifice vrstei:

autoanaliza,reflectie,autoconvingeres.a.

rezolvarii unor probleme presante imediate (invatarea,

conduita)

Seutilizeazametodesiprocedeeredusedeautoeducatie.

91

AdaptaredupaAndreiBarna,1995,AutoeducatiaProblemeteoreticesimetodologice,EdituraIPC,Bucuresti,p.47

METODESIPROCEDEEDEPRECIZAREACONTINUTULUIEDUCATIEI

Nr.crt.

Metode

Programulautoeducatiei

Aplicatii

elaborarealatimp,pentrualucrafarapauza,cu

exercitiideelaborareaunorprograme
delucrupentruozi,saptamanal,lunar.

GraficulGantt(vezianexa)

precizareascopului

modelulfiosofic(reflexiehotararepanala

concentrareapeceeaceesteesential

indeplinireaobiectivuluiresemnarecandnuexista

startimediat

conditiicorespunzatoare)

respectareaexactaatermenilor

alternareaactivitatilor:teoretice

obiectivedeautostapanire,perseverenta,hotarare,
rabdare.
2

Regulipersonale

practice,laorecorespunzatoare.

Exercitiideformulareaunuisetde10
regulipersonale

Urmarireaaplicariilortimpdeo
saptamana/luna

Deviza

exercitiideelaborare(ingrupsi

camijlocdeautoeducatie,concentreazasinteticlinia

individualaunordevizepersonalesau

orientativaaactiunii(obiective,continuturi,rezultate

degrup)

posibile)introsintagmaimperativadegenulpastreaza

masura!
4

Jurnalulintim

interpretareaunorpaginidejurnal

intelescamijlocdeautoformare,activprin

elaboratedemarioamenidestiinta,

consemnareaevenimentelorpregnante.

reprezentantiailiteraturii,filosofi
(romanisistraini)(MirceaEliade,Titu
Maiorescu,etc)

92

studiidecazpaginidejurnal
elaboratedeadolescenti/
preadolescenti.

METODEDEAUTOCONTROLINAUTOEDUCATIE

Nr.crt.
1

Metode
Autoobservatia(directaretrospectiva)

Aplicatii

completarea zilnica a unei fise / grile

de

comportamentsiaunuicoleg

observatiea

comparearea

datelor

propriului

la sfarsitul

saptamanii cu a acelui coleg care la

observat pe el insusi si a carui
comportament

la

urmarit

si

consemnat.
2

Autoanaliza

construireaimaginiidesineprin:
aplicareateorieidesinemeditatie
raportarealaplan

Reflectiapersonala

prinintrospectie,concentrareapeun
singurcomportamentsaumaimulte

Autocontrolul

prinexrcitiideraportarelacerinte
externelarezultateleobtinute.

93

METODEDEAUTOSTIMULAREAPREOCUPARILORAUTOFORMATIVE

Nr.crt.
1

Metode

Aplicatii

Autoconvingerea

exercitiideelaborareaunuinumarde

interiorizareadeplinaamotivatieiactiunii

argumentepentrusiargumentecontra

se incheie culuarea unei hotarari ce poate

pentruoanumitaproblemapusaindiscutie

fi exprimatasinteticprincuvintecumarfi:

(individualsiingrup)

Gata!, Trebuie!, Ajunge! Inainte

etc.

Autocomanda

exercitiideelaborareaunorcomenzi

pentru stapanirea starilor negative si

pentrudiferitetipurideactiuni

valorificarea celor pozitive, cu diferite

personalesidegrup.

procedeedeautoexersare

pentrucrestereavaloriiautocomenzii

in toate situatiile comanda trebuie sa fi

suntmultmaieficienteexerctiilein

categorica, afirmativa, exprimata cu toata

procesulactivitatilordesfasuratezide

convingereainreusitaactiunii.

zidecatceleartificiale,inventate.

94

Autoapreciereasiautocritica

exercitiideformulareaunor

prin grile care vizeaza cunoasterea calitatilor /

autoaprecierisiautocriticipersonalein

defectelor

forulintimsauingrupurimicide
prieteni.

Autosugestia

prin valorificarea influentelor complexe

schema autosugestiei arata astfel:

TREBUIEVREAUPOTESTE

ale limbajului (mai ales pe forta specifca

ETAPE:

dereglajacuvantului)

1.

intelegereanecesitatiideaseschimba

cercetarile au demonstrat ca procesul

2.

transformarea necesitatii in dorinta de

autosugestiei se realizeaza mai bine atunci

a deveni alt omEtapaesteinsotita de

cand organizsmul se afla in stare de

imaginarea unor comportamente si

relaxare fizica si psihica, deoarece

situatii concrete, cum se va schimba

sistemul nervos este mai receptiv la forta

atitudinea celor din jur fata de el,

cuvantului.

zugravinduse

perspectiva

imbucuratoare, ceea ce transforma

necesitatea de a se schimba, intro
sarcina imperioasa determinandul pe
elevsaexclame:Vreausadevinaltfel!
3.

Evidentierea in urma unorautoanalize,

a posibilitatilor, a resurselor interne
pentruasiatingescopulpropus.

4.

Etapa marcheaza inceputul actiunii, al

exersarii in conformitate cu scopul
propus.Persoana se va comporta ca si
cumarfidevenitaltom.

Exercitiile de autosugestie se realizeaza

prin repetarea sistematica a unor cuvinte,
expresii, fraze elaborate pentru fiecare caz
in parte. Formulele trebuie sa fie laconice,
expresive, sa exprime esnta acelei stari pe
care vrem sa o obtinem. Regula principala
a formelorde autosugestieesteaceeacaele
trebuie sa afirme nusanege,safieformule
de aparare nu de atac.

Repetarea

95

formulelor se va face zilnic in mai multe

reprize cel putin doua dimineatasiseara.
In fiecare repriza se repeta fraza/ cuvantul
de cateva ori din 2 in2minutesaudin3in
3 minute. Formulele de autosugestie vor fi
pronuntate cu voce tare sau in gand.
Pronuntareacuvocetareestemaieficienta.

Comunicabilitatea

exercitii de comunicare (vezi tema privind

Antrenamentul comunicarii elaborata de CJAPP,

inteleasaca:

elaborarepentrualtii

interactiunecualtii

exempludeexprimare,deinteractiune.

BACAU)

Exemplul Nimic nui mai contagios ca exemplu Fara

stiintanoastratindemsane modelamdupapersoanelecu

exercitiideconstientizareafortei
exempluluiinviatapersonala

careintramincontact(G.Aslan)

Jocul individual si colectiv prin valentele regulilor sale,

Exercitii de constientizare prin dezbateri si

care implica rigoare, exactitate, promtitudine, viteza de

jocaurmatoareloridei:

reactiedeexecutie.

Joculesteunmijlocde:

Nu trebuie sa privim jocul ca pe ceva neserios, ci cao

activitatecuadancaseminificatie.

analizaunorexemplerealesiideale

asumare a unor roluri in cunoasterea si

respectarea regulilor impuse de desfasurarea
jocului

stabilirea unor relatii interpersonale si de

modificare a celor vechi, ceea ce se realizeaza
att prin intermediul activitatii propriuzise de
joc ct si prin prelungirea si convertirea
relatiilor de joc in relatii din alte domenii ale
vietiicotidiene

verificare a relatiilor cu ceilalti sia atitudinilor

acestorafatadenoi

evidentiere a faptului ca succesul si eficienta

activitatilordepindsideactiuneacelorlaltI

postanaliza

si

anticipare

relatiilor

interpersonale

96

experimentarea naturala a unor presupuneri si

strategiicomportamentale

Autoexersarea

consta in executarea, indeplinirea cu

exercitiiposibilerecomandatepentru

strictete a sarcinilor profesionale si

formareacalitatilordevointasi

extraprofesionalepecarenileamfixat.

caracter:

Exercitiile continue conduc la stabilirea

incepezilniclaaceeasiora

unor legaturi nervoase, a unor reactii la

inregisstreazaperformanteleobtinute

stimul

care

prin

sistematizeaza
transformanduse

si
in

repetare

se

se

automatizeaza,
deprinderi

dupacesunaceasulnumarpanala30sima
ridicdinpat

si

obisnuinte. Acestea vor sta la baza unor

acte voluntare complexe de mai mare

amploare.

METODESIMIJLOACEDEAUTOCONSTRANGERE
Viteazeste
cuceritorullumiidarmai
viteazestecelcese
invingepesine
Nr.crt.

Metode

Aplicatii

97

Autodezaprobarea

Inurmaautoanalizeirealizateprin

presupuneautocontrolpentruinlaturareaerorilor,

reflectiipersonalesauprinevaluarea

pentruautoinnoireapersonalitatii(uneorichiarpentru

grupuluisepotrealizaexercitiide

schimbareaei)

autodezaprobareaconduitelor
indezirabile.

Autocomutarea

exercitiideschimbareintentionatade
catreindividaactivitatiidesfasurate,a
obiectuluipreocuparilorlorintrun
anumitmomentdat.

Autorenuntarea

esteunmijlocdeconstrangerececonstain

necesitatearespectariiunuianumit
regimalimentar

renuntarealaactiunisipreocuparilelipsite

deimportantasauchiardaunatoarepentru

Exercitiideautoidentificarea

viatasiactivitateaelevilor.

comportamentelor/obiceiurilorlacare

renuntarealafumat

eleviitrebuiesarenunte.

METODEDEAUTOEDUCATIESICREATIVITATE

Nr.crt.
1

Metode
Metodaprofesoruluivazutacaometodade

Aplicatii

creativitate.

valorizareaelevilordecatreprofesori
pentrupromovareacreativitatiiin
invataresiafirmareasinelui

Planulrezumativcareurmaresteordonareaideilorin

exercitiideordonareaideilor

asafelincatrulareaevenimentelorsaducalaceva

personaledesfasurateingrupsi

nou.

individual

Lecturasiscriereacreativa

procedeedeprocesarecarevizeaza

pringrilecarevizeazacunoastereacalitatilor/

generareadeasociatiideideiin

defectelor

contextesisituatiideschise
interpretariisiautoperfectionarii

98

Evaluareadesine,comparatia,autoaprobarea,

exercitiideautoevaluareasinelui

autoavertismentuletc.

exercitiideevaluarerealizateingrup

prinvalorificareainfluentelorcomplexealelimbajului

metodaaprecieriiobiectivea

personalitatii(Gh.Zapan)
PENTRUOAUTOEDUCATIEEFICIENTAAPRECIATIVA

CORECTPOSIBILITATILEDEINVATARE!
In fiecare an se descopera multe lucruri despre creier care modifica in consecinta cunostintele pe care le avem
despreprocesuldeinvatare.
Tabelul urmator ofera o sinteza a datelor cunoscute deocamdata despre emisferele cerebrale.Dacavomafla(prin
tehnici speciale) care dintre emisfere are controlul la nivelul fiinteinoastre vomputeasaorganizamsisacontrolamin
maimaremasuraproceseledeinvatare,conducandulespreeficienta.
Emisferastanga

Emisferadreapta

Controleaza parte dreapta a corpului miscarile efectuate de

Controleaza partea stanga a corpului miscarile efectuate de

aceasta

aceasta

Receptioneaza mesajele senzoriale sitactile din partea dreapta a

Receptioneaza mesajele senzoriale si tactile din partea stanga a

corpului

corpului

Proceseazalitere,cifre,cuvinte,limbaj,idei,concepte

Proceseaza perceptii senzoriale concrete: imagini, sunte, ori

impresii senzoriale lipsite de cuvinte, sau insotite de cuvinte ce
auputernicesociatiisenzoriale

Comunicareverbala

Comunicare nonverbala: descifreaza mimica faciala, limbajul

corpului,tonurilevociinsisugestiileemotionale

Impune si presupune ordine, liniaritate, secventialitate

Prelucreaza informatiile simultan, global, oferind un tablou

ANALIZA

generalSINTEZA

TEMPORALA

ATEMPORALA

Invatareaserealizeazadelapartespreintreg

Invatareaserealizeazadelaintregspreparte

Determinarelatiivizualspatialeslabe

Determina relatii vizual spatiale bune: aranjare de cuburi de

obiectetridimensionale

Ascultamaimultcuvintedecatnuanteleemotivealeglasului

Percepeemotiilealtora

Muzica: aspecte secventiale, lineare, cronometrate aleproducerii

Muzica: fredonat dupa ureche, aprecierea integrala a muzicii,

muzicii,analizamuzicala

sintetizareadiferitelorsunteintruntot

Creativacumaterialeleexistente

Creativa prin inchipuirea de lucruri ce nu exista deocamdata,

inventivitate,imaginatiecreativa.

99

Psihologiiauidentificatprintestespecificemaimultetipurideoameni:
1.

Oamenicupreferintaemisfericastanga

2.

Oamenicupreferintaemisfericadreapta

3.

Oamenicupreferinteemisfericemixte:stangadreapta(emisfereintegrate)

Maniera de invatare trebuie sa valorifice atuurile potentialului cerebral si simultan sa ofere prilejul exersarii si
optimizarii activitatii emisferei cerebrala dominate pentru creareaunuiprofilcerebralcapabil sasolutionezeprobleme
dintre cel mai diverse inmodul cel mai adecvat cu putinta. Desiguracestlucrunupresupunesuprasolicitarenervoasa,
repetitiinecontrolateintrunsingurplandedezvoltare,etc.

EXERCITIIPENTRUVALORIFICAREAADECVATA
ALATERALITATIICEREBRALE

BRAINSTORMINGPENTRUOSINGURAPERSOANA
Aceasta metoda foloseste procedeul deformareaasociatiilordeidei,careare lorpermanentincreier,legand
oinformatienouadeceleexistente.
Daca vreti sa va cultivati creativitatea, trebuie sa inmultiti asociatiile in emisfera dreapta.

In acest timp

emisferastangatrebuiepacalita.Iataometodaintreietape:

1.

Etapaintai:Incautareaprimeloridei:

Pregatesteunteancdecartonase,aseazaleinfata

Noteaza sponatn ideile care iti vin in minte fiecare cuvantcheiepealtcartonas,panalarefuz!Potfi9cartonase

sau30,nuareimportanta!

Smecheria uneiasociericreativeconstainreunireaunor aspectecare,inmodnormal,nuauniciolegaturaintreele

(pentrugandirealogica,rationalaaemisferistangi)

2.

Etapaadoua:Modificatiordineadesuccesiune:

Amestecatibinecartonasele,ceeacevaschimbaordineaprecedenta.

3.

Etapaatreia:facetinoiasocieri:

Asezati iarasi teancul in fata dumneavoastra alaturi de o foaie mare de hartie, si luati acum cate doua cartonase,
priviti ambele cuvinte cheie si notati pe hartie cat mai spontan cu putinta, ce va trece prin minte in legatura cu
acestedouacuvinte!Potrezultanistelucrurideadreptulnazdravane!

Trebuie respectata si aici regula unui brainstormingautentic:Nuavetivoiesacenzurati!Nu avetivoiesarefulati

ceea ce va vine mai intai in minte Chiar daca Domnul stanga al dumneavoastra riposteaza scarbit! Doamna

100

Dreapta nu se poate desfasurainvoiedaca DomnulStanga seratoiestelafiecareideee!Propozitiiucigaseprecum:

Nu merge! Sau E dea dreptul absurd sau Am procedat mereu altfel! trebuie ocolite in monologul vostru
mental,exactcaindiscutiilepurtateinactivitateadegrup!

CUMTREBUIESACITESTIINTRUNMODADECVATCREIERULUI?

Folosinduvadeambeleemisfereintimpullecturii,vetipercepemultmai clarinviitorcapretinseledificultati

deintelegeresuntdefaptprovocatedeolecturadinperspectivautilizariiexcesiveadoaruneiadintreemisfere.
De obicei textele sunt concepute pentru o jumatate de creier oferind prea putine repere pentru reprezentari
imagisticecorespunzatoare.
In consecinta trebuie saprocedatica latelevizor:cand un program nu vaplace:schimbaticanalulcautatialt
autor care sa fi tratat aceeasi tema. Daca suntetiobligatsacitititextul (cumarficeledinmanual)ar trebuisadecodati
mesajele digitale intro modalitate analoga. E drept ca este o munca pe care sunteti nevoiti sa o prestati pentru autor
oricum aceasta activitate este mai interesanta si economisestemaimulttimp decatcitinddemaimulteoriacelasitext,
simtinduvafrstratsiindoinduvadeinteligentadecaredispuneti.
Este interesant ca anumiti autori prescriu chiar cititorilor lor sa citeasca neaparat cartea de mai multe ori
pentru a o intelege. Sunt dispusi sa explice, ca dinpacate materialulestearidprin definitie,darnufacnimicpentruai
demontaariditatea
Cumtrebuiesaprocedati:
Primulpas:
MAIINTAIOPRIVIREDEANSAMBLU
Emisfera dreapta doreste o viziune de ansamblu, o imagine globala, cuprinzatoare. Ea se ocupa de sinteza.
Prinurmareacordativaaceastaprivireintegratoareincercandprinacitimaiintai:
Lacarti:

copertaapatrasitexteledeprezentaredepefetelelateralealesupracopertei

tabladematerii

titlurileintermediaresidacaexisteinserarilerezumative!

Laarticole:

titlul,subtitlul

primulparagraftiparitcucaracterespeciale(dacaexista)

titlurileintermediare

paragrafelerezumative!
Dacaexistailustratii,privitilemaiintaipeacestea.Dacaausilegende,cititilesipeele.Infelulacestaemisfera
dreaptasiafacutoprimaidee

101


Aldoileapas:
PREGATIREATERENULUI
Inainte de a picta pictorul aseaza un grund pe panza. Un asemenea procedeu de grunduire este foarte util in
cazullecturii,maialesincazulincaretextulvaestenecunoscut.
Luatiuncreion,cititisumarulsititlurileintermediarealefiecaruicapitolsistabiliti:

Cestiucuprivirelaaceastatema?

Ceasocieriimivininminte?

Cemaintereseazacuprecadere?

Incescopimidorescacesteinformatii?

Altreileapas:
LECTURAPROPRIUZISA
Formulatiointrebarelegatadefiecaretitlu!
Si intotdeauna cu gandul: cemi ofera mie autorul insituatiameaactuala?Eomodalitate dea vaconcentrasi
de a va acorda cu tematica! Veti putea memora ceva mai mult!Sestiecalecturasefacemaiatentcandasteptamun
raspuns.Dinmaimultemotive:
Intrebareasuscitacatevaprimeasociatiideidei:
Cevavineinmintecaunprimraspuns?Acesteideireprezintaodeschiderefatadecelealeautorului!

Acesteasociatiicreeazaunfeldereteaincaresepotagatainformatiile,carevincatotatatearaspunsuri.

Intrebarea va va permite sa observatiindatadacaautorulaomisopartedinmesajulsau.(Siulteriornuveti

crede ca tu insuti ai identificataceste detalii)Depildatitlulsuna:opttrucuripentruainvataeficientsinuurmeaza
afidescrisedecatsase

Creativaimaginicaresailustrezeceeacecititi!

Vafiusordupaputinantrenament!

Agatatinotiunileabstractedeexempleconcrete!

Intrebativachiarde la inceputul articolului sau paragrafului daca aveti vreoreprezentarelegatadeacest concept.

O veti constata indata ce exemplul unei stuatii corespunzatoare va va fi venit in minte. Proba de control: ati putea
explicaunuicopilistetdezeceanicesemnificatiearecuvantulmptivatie,deexemplu
Suntdouaposibilitati:
1.

Aveti un exemplu: Atunci asociati conceptul motivatie de cazul in speta si conectati cu aceasta situatie toate
celelalte demersuri ideatice. Daca nu functioneaza inseamna ca exemplul nu a fost bine ales: atunci consultati
dictionarul(inafaradecazulcandbanuiticaautorulafolositgresittermenul.Semaiintampla!)

2.

Nuputeti gasi un exemplu: Inseamna ca termenul nu va este suficient de familiar pentru aurmariincontinuare
textul si pentru al intelege. Trebuie sa rasfoiti un dictionar. Sauintrebati pe cineva care ar trebui sal cunoasca.

102

Conform mottoului: Nu trebuie sa stim chiar totul, trebuioe sa stim doar unde sa cautam, sau pe cine sa
intrebam.Aceastaconsultarevavaajutasagasitipersonalunexemplu.
De atunci incolo, pentru fiecare, conceptul va fi indisolubillegatdeacelexemplu.Cutimpulsepotadaugasi
altele,insavafimereuinminteimagineaclaraaacestuitermen!

Cititisubliniindcudiferiteculori:

In primul rand: culorile intaresc atentia acordata unei informatii. Veti fixa informatia mult mai clar si in timpul
colorariieicatsimaitarziu.
In al doile arand: procesul colorarii vine in sprijinulmemorieicumostiefiecarecopildarIsarepetatdemiide
ori ca nu are voie sa mazgaleasca manualele. Daca sunteti educatori, parinti si chiar elevi ganditiva facem atatea
cheltuieli inutile: de ce nam avea suma necesara pentru a cumpara manuale elevilor pentru ai ajuta sa citeasca si
inveteeficient?
Deceanumetrebuiecolorat?
a)

Sescotinreliefanumiteaspecteimportantealeexpunerii.

b)

Secoordoneazaopticinformatiiledigitalecuceleanaloge.

Alpatruleapas:

DUPALECTURA
Intrebativa dupa fiecare paragraf sau capitol: Stiu acum mai mult decat inainte? Care sunt raspunsurile la
intrebarilepecareleampusautorului?
In cazul in care constati ca nu ati aflat nimic nou,cualtecuvinteautorul nu araspunsintrebarilor pecareleaveti,
cautatil pe altul. Daca dupa lectura nu ati ramas cu o imagine clara in emisfera dreapta deci daca nu stitimai mult
decatpanaatunci,numeritasacititicarteaaceeainmomentulactual!
Olistadecontrolimpotrivaautorilordarinfavoareacititorilor
Punctulnr.1Existaunglosar?
Verificati daca volumul cuprinde un index (glosar). In el figureaza (alfabetic) cuvinte cheie (cu indicatia
paginii).
Luatinota:cartilefaraglosarnusunt recomandabilepentrufazadeintroducereintrotematica. Inprimulrandpentruca
un autor care ocoleste corvoada de aintocmi un glosar e lipsit de consideratiefatadecititoriisai.Inseamnacadefapt
scrie pentru el, pentru editura, pentru bani dar nu pentru cititori! In al doilea rand fiindca in lipsa acestui index
alfabeticnuputetifaceurmatoriipasi:
Punctulnr.2Uncuvantcunoscut
Alegeti un cuvant cunoscut din glosar. Consultati prima pagina in care el apare continuati in acelasimod.
Incercati sa analizati stilul in care scrieautorul. Verificati printrun test: Cum procedeazaautorul? Are oexpunere
clara?Explicabazandusepeexemplesiilustratii?
Punctulnr.3.Uncuvantnecunoscut
Daca al doilea test va multumeste, cautati termeni despre care nu stiti mai nimic. Va reiesi clardacaautorul
scrie pe masura intelegerii voastra ca sicititorisaunu.Incepetilecturanumaidupace vaticonvinscaputeticomunica
binecuautorul!(Unbuntextdespecialitateinseamnaintotdeaunaundialogcucititorul.)

103

Temedereflectiesiaplicatii:
1. Evidentiati importanta educatiei formale pentru pregatirea elevului
pentruautoeducatie.
2. Descrieti si exemplificati diferitele metode de autoeducatie la diferite
varste.

APTITUDINISICAPACITATISPECIFICEPROFESIUNIIDIDACTICE
DREPTULDEAPREDADREPTULDEAINVATA

In repertoriul de profesiuni, profesiunea de cadru didactic sia castigat un loc de frunte,

maialesinsocietateacontemporana,datfiindroluleducatieiinsipentrusocietate.
Caracterizatadreptoclasadeactivitatispecifice,profesiuneaestemenitasareflecte:
Cunostinte teoretice inalt specializate, de un nivel elevat si o metodologie caracteristica de
instrumentalizareinpraticadinaceastaperspectiva,solicitanduseinitiativasicreativitate
Formare specializata, de nivel universitar, cu dominanta stiintifica, dar si cu o componenta
practicainsemnata
Caracter ,, altruist adecvat nevoilor si intereselor unor ,, tinte clar identificate ( indivizi,
grupuri,organizatii)
Unstatutsocialbinedefinitrecunosteresocialaindomeniulrespectiv
Un sistem propriu de valori, transmis prin formarea specializata si respectarea codului
deontologicspecific
Integrareapracticiiinprofesiunecucercetareasiformarea
Insertia sociala prin intermediul asociatiilor si organizatiilor profesionale garantarea statusului
social

104

Solidaritate de grup profesional formarea comuna, aderenta la teorii, doctrine si metodologii

comune.
Dezvoltarea culturii profesionale autentice este dependenta, in mare masura, in cadrul
organizational.

,,Diamantul are valoare atunci cand il extragi, cand il vinzi, cand il pierzi, cand il gasesti, cand
impodobeste o frunte la o sarbatoare. Diamantul purtat zi de zi nu este decat o biata piatra.(
AntoinedeSaintExupery).

Din acest motiv, profesiunea didactica confera perspectiva unei perpetue transformari a
individului, in raport cu cerintele socialistorice si individuale o cautare permanenta si
descoperirea resurselor care genereaza satisfactia profesionala.Aceasta dorinta de evolutie
profesionala, ca si cea de exercitare a unei profesiuni este in stransa legatura cu aptitudinile si
competenteleindividului.
Un bun profesionist transforma o ,, profesiune intrun apostolat. De aceeaesteimportant cain
alegerea profesiunii sa tinem cont de compatibilitatea intre aptitudinile personale si cerintele
profesiuniipecaredorimsaoexercitam.
Aptitudiniprofesionale.Sistemedeclasificare
Aptitudinile constituie latura instrumental operationala a personalitatii individului. Ele
desemneaza acel potential instrumentaloperational care permite individului uman sa realizeze
performante superioare mediei comune, in unul sau maimultedomeniideactivitaterecunoscute
social.
Abordarea aptitudinilor sub aspect adaptativ instrumental reflecta ceea ce poate si/sau ceea ce
face un anumit individ in cadrul unei activitati, care este masura cantitativa si calitativaaacelei
activitati?, cu ce efort si la ce nivel de performanta. Practic, cu cat nivelul performantelor este
maiinalt,cuatataptitudinilesuntmaibinestructurate.
In sensul larg, aptitudinea reprezinta o expresie a potentialului adaptativ general al individului
uman, pe bazacaruiaelreusestesaraspundasolicitarilorexterne,diverselorsituatiialeexistentei
si sasisatisfacastariledenecesitate.Aptitudinilenusuntsimpleprocesepsihiceparticulare(cum

105

ar fi: perceptia,memoria,gandireasauimaginatia),eleexprimapersonalitateaindividuluiuman
catotunitar,subraportinstrumental,performantial.
Se poate aprecia ca aptitudinile sunt structuri complexe, multidimensionale, in care se
integreaza si se articuleaza diverse entitati psihice, motorii si bio constitutionale, dupa o
formula si o schema comuna in acelasi timp mai multor indivizi, dar diferita,totusi,emnificativ
delaunomlaaltul.

SEMNIFICATIACOMPETENTELORPEDAGOGICESIAMAIESTRIEIPEDAGOGICE

Notiunea de competenta pedagogica tinde sa fie folosita cu ntelesul de standard profesional

minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie sa se ridice o persoana n ndeplinirea unui
anumit rol al profesiei didactice, astfel nctsocietateasafie protejataderisculprofesariiacestei
meseriidecatreoameniinsuficientpregatiti.

In profesia didactica, cercetatorii au pus n evidenta existenta a mai multor niveluri de

performanta profesionala: (a) nivelul deprinderilor de lucrusingulareatuncicndprofesorul,de

obicei studentpracticant, este capabil sa realizeze doar sarcini izolate de lucru cu elevii (deex.
sa adreseze ntrebari ntro ordine logica, sa prezinte informatii ntro maniera sistematica), fara
nsa a putea sa le combine ntotdeauna n mod adecvat, n raport cu obiectivele educative
urmarite (b) nivelul reproducerii unor scheme actionale complexe(metodice) date (c) nivelul
competentei pedagogice, cnd profesorul este capabil sasi adapteze, din mers, schemele
actionale, n functie de contextul n care urmeaza sa fie realizat un anumit obiectiv educativ.
(HOUSTONR.W.,1988)
Competenta pedagogica poate fi considerata asadar acel nivel de performanta la care diferitii
algoritmi metodici de realizare a unor sarcini de predare sunt selectionati, combinati si pusi n
aplicare, n functie de modificarile contextului situational n care se desfasoara activitatea
instructiveducativacuelevii.

106

Pe masura acumularii experientei si a dezvoltarii aptitudinii pedagogice, o persoana dobndeste

maiestrie pedagogica. Maiestria pedagogica se refera laotreaptasuperioaradedezvoltareaunei
competente pedagogice initiale si desemneaza un nalt nivel al competentei, atins prin
antrenament, de natura sa permita obtinerea cu usurinta a unor realizari la nivel de expert
(HOUSTON R. W, 1988). La acest nivel de performanta, profesorul este capabil sa sesizeze,n
interiorul unei situatii concrete, aspectele care i solicita sasi restructureze imediat modul de
actiune, ntro maniera adecvata actioneaza ntro maniera inovativa pentru solutionarea
problemelor pe care le ridica situatia respectiva atunci cnd schemele actionale preexistente
(algoritmii metodici) devin insuficiente. Acest spirit inovativ estensadublatdecapacitateadea
asigura un caracter legitim actiunilor educative initiate, prin justificarea lor teoretica, adica prin
ntemeierealorpeconcluziilecercetarilorntreprinsendomeniulstiinteloreducatiei.
Taxonomiacompetentelornecesarenprofesiadidactica
Termenul de competenta pedagogica este, n viziunea taxonomiilor publicate, sinonim cucel
de sarcina singulara de munca, specifica pentru profesiadidactica,ndeplinitalaunanumitnivel
de performanta. Principalele probleme ale realizarii unor astfel detaxonomiiaufostaceleadea
identifica (inventaria) toate tipurile de sarcini specifice profesiei didactice, de a le considera
categorii de comportamente si de a le ordona, dupa complexitatea lor. Primele categorii de
competente se referaladesfasurareaunoractivitaticuuncaractermaimultsauputinalgoritmic,
fara nsa a se reduce la simpla aplicare a unor scheme metodice rigide celelalte implica din
partea profesorului cunostinte ample despre modelarea comportamentelor umane, atitudini
specifice,capacitatideanticiparesidepreviziune.

Clasificare taxonomica, pe care o vom oferi n cele ce urmeaza, dupa cum se va observa, se
refera doar la competentele implicate de rolul de baza al unui profesor, acela de a conduce
activitati instructiveducative cu elevii, lasnd deoparte celelalte roluri posibile, cum ar fi, de
exemplu, rolul deconsilier alelevilor,dediriginte,decreatordecurriculum,deroluldemanager
scolars.a.

107

 Taxonomia pe care o propunem n cele ce urmeaza o sinteza a ideilor lui Dodl N., Davies R.,
Marbeau L. Ormrod, J.E.s.a. are noua clase, prima fiind legata de competentele de
specialitate,celelaltefiindlegatedecompetentelepedagogice:

A)ANALIZAPEDAGOGICAACONTINUTURILORNOUINTRODUSEN
PROGRAME:
Identificareanotiunilornouintroduse,ierarhizarealorlogica

Identificarea,nprogramelescolaresinmanuale,aunoreventualesimplificari,
erori,formularisavantecareurmeazasafieremediate

Stabilireanotiunilorcheie

Identificarealegaturilorintra,intersitransdisciplinare

Identificareamodelelorderationamentimplicate

Identificareamaterialuluibibliograficsuplimentarsiamaterialelornecesare.

Largireabazeiexplicativeoferitedemanual,concepereaanoiaplicatii,exercitii,
stabilireaunorconexiuniinterdisciplinare,mbunatireasistematizarilor

B) DIAGNOZA SI EVALUAREA INITIALA A CAPACITATILOR CUNOSTINTELOR SIA

COMPORTAMENTULUIELEVILOR:
. Utilizarea a variate proceduri dediagnozaaunordiferenteindividualesidegrupexistententre
elevi privind:

nivelul inteligentei potentialul creativitatii

dezvoltarea vocabularului

dezvoltarea deprinderilor de comunicare orala si scrisa dezvoltarea capacitatii de ntelegere a

108

textelor scrise dificultatile elevilor n activitatea de nvatare disponibilitatile afective si

atitudineacucareeleviiabordeazainitialdomeniulcareurmeazasafiestudiat
Colectarea si prelucrarea informatiilor obtinute prin aplicarea procedurilor de evaluare/
Implicareaelevilornautoevaluare
Sintezasiinterpretareainformatiilordespreacesteabilitati,dificultati,disponibilitatiafective
Stabilirea nevoilor reale de instruire/ formare ale elevilor (ex. cunostinte care trebuie
reactualizate,lacunederecuperat,interesedecunoasterelacareartrebuisaseraspundaetc.)

C)PROIECTAREAINSTRUIRII:
Stabilireacompetentelorspecifice/obiectivelordereferintacareurmeazasafiepropuseelevilor
nanulrespectivdestudiu

Stabilirea unitatilor de nvatare necesare pentru dobandirea/ realizarea competentelor/

obiectivelorpropuse

Planificareacalendaristicaaunitatilordenvatare

Operationalizareaobiectivelorfiecareiunitatidenvatare

Stabilirea informatiilor de care au nevoie elevii pentru a realiza fiecare obiectiv operational
(alegereacontinuturilornvatarii)

Selectareastrategiilordeinstruireadecvatepentrufiecareobiectiv

Elaborareaunorstategiialternativedeabordareafiecaruiobiectiv,caresatina
seamadeparticularitatilesistiluriledenvatarediversealeelevilor

Elaborareaunorsecventedeexercitiiintermediare,denaturasalepermitaelevilor

109

sasiautoevaluezeprogresul

Concepereaunorsecventecuactivitatideremediere,destinateunorgrupe
omogene

Stabilireaformelordeorganizareaactivitatiielevilorpentrurealizareafiecarui
obiectiv

Selectareasirealizareamaterialelor/mijloacelordeinstruire

Concepereaunorsecventedeevaluareformativa

Concepereamanagementuluiclasei(creareanclasaaunuiclimatdeordine,
disciplina,cooperare,participareaelevilorlaactivitatiledenvatare)

Colaborareacualtepersoanendefinitivareaproiectelor

D)CONDUCEREAPROCESELORDENVATARE:
Organizareamediuluifizicalclasei

.Motivareasistimulareaelevilorsanvetesisaprogreseze:

identificarea modului n care elevii concep cauzele propriilor lor succese si insuccese si
promovareaunuimodproductivdeatribuireacauzeloracestora
satisfacereatrebuintelordecunoastere,deafiliatiesideaprobarealeelevilor
promovareamotivatieiintrinsecinnvatareadisciplinelordestudiu
reducereaanxietatiielevilorlaunniveloptimpentrunvatare

110

luarea n consideratie a diversitatii motivatiei elevilor n functie de vrsta, mediu cultural si

socioeconomic,gen.

.Sprijinireaelevilornanvataunnoumaterialprin:folosireametodelorexpozitive,
promovarea nvatarii prin descoperire,

promovarea nvatarii depline (mastery learning),

ncurajareanvatariicooperative,utilizareainstruiriiasistatedecalculator.

Sprijinirea elevilor n a prelucra intelectual ceea ce au nvatat prin: Adresarea de ntrebari

Conducereadiscutiilornclasancurajareapredariireciproce.

Sprijinirea elevilor n a utiliza ceea ce au nvatat prin: Organizarea unor activitati aplicative
RecomandareatemelorpentruacasaImplicareaelevilornactivitaticreative.
Sprijinirea elevilor n asi construi propriile cunostinte prin: Crearea unor oportunitati de
experimentare personala Urmarirea modului de ntelegere a conceptelor cu care se opereaza
Prezentarea ideilor controversate Promovarea dialogului Legarea cunostintelor teoretice de
rezolvarea unor probleme practice Practicarea uceniciei cognitive Antrenarea elevilor n
corectarea propriilor prejudecati si moduri gresite de ntelegere a unor lucruri. Utilizarea
diferitelortipuridehardward(echipamenteaudiovizuale,calculatoare).

E)EVALUAREAREZULTATELORNVATARII
Stabilireacapacitatilorcareurmeazasafieevaluate
Selectareasarciniloradevatenfunctiedenaturacapacitatilorevaluate
Determinareaprocedelordestabilireascorurilorobtinutedeelevi
Verificareagraduluidefidelitate,validitate,standardizaresiutilitatiipracticea
evaluarii
Creareaconditiiloroptimepentruadministrareainstrumentelordeevaluare
Interpretarearezultatelorevaluariisiluareadeciziilorcerutederezultatele
obtinute.

111


F)COMUNICAREAEFICIENTACUELEVII,COLEGIISIPARINTII:
Provocareatrebuinteielevilordecomunicareverbala/nonverbala
Conducereadiscutiilor/aactivitatilorngrupurimici
Furnizareafeedbackului
Prezentareasistematicaacontinutului
Folosireaunormodalitativariatedeatransmiteelevilormesajeprivindimportanta
scoliisiaactivitatilordesfasuratenscoala
Convingereaelevilorpentruasipropuneobiectivedenvatarepetermenlung
caresaiajutesasedezvolteintelectual,socialsimoral
Utilizareaunorstrategiivariatedecomunicarecuparintii.
Coordonareaeforturilorcucelealecelorlaltiprofesori
Redactareacorectadinpunctdevederemetodologicadiferitetipuriderapoartede
activitatesidecercetare

G)DEZVOLTAREAPERSONALITATIIELEVILOR:
Dezvoltareaunorcapacitatisuperioaredegndireprinadoptareaunorstrategii
adecvatepentru:
nlesnireanvatariiconceptelorsidezvoltareacapacitatilordeconceptualizare
nlesnireatransferuluicunostintelor
Inlesnirearezolvariideproblemesidezvoltareacapacitatilorcreative
nlesnireametacognitieisiansusiriiunorstrategiieficientedenvatare
Tratareadiferentiataaelevilorcuproblemespecialendezvoltareacapacitatilor
superioaredegndire.
Utilizareaunorstrategiiadecvatepentru:
Dezvoltareaconstiinteidesine,ancrederiinsine,apersonalitatii
Dezvoltareadeprinderilordeinteractiunesocialacusemeniisicudiversegrupuri
sociale
Dezvoltareacomportamentuluimoralsicivic

112

Dezvoltareadeprinderilordeanvatacumsanvete
Dezvoltareasimtuluiresponsabilitatii.

H).INDEPLINIREAUNORNDATORIRIORGANIZATORICE/ADMINISTRATIVE

Organizareameditatiilor,consultatiilor,aajutoruluilanvatatura
Conducereaunorntlniridelucrucuprofesori/parintis.a.
Pastrarea/ntretinereadocumentelor,nregistrariloretc.
Pastrarea,organizarea,ntretinereamaterialelordidactice,aechipamenteloretc.

I)DEZVOLTAREAMAESTRIEIPROFESIONALEPERSONALE

.Formulareaunorconcluziicorectepemargineaunorcercetarindomeniuleducatieiprin:
Interpretareacorectaastudiilorexperimentale
Interpretareastudiilordescriptive
Intrerpretareastudiilorcorelationale
Concepereacorectadinpunctdevederemetodologicauneicercetaripedagogice
personale

Utilizareacorectaainstrumentelorconceptualespecificestiinteloreducatiein
interpretareaunorlecturidespecialitatesiexprimareaunorpunctedevedere
personalecuprivirelaeducatie:
Identificareacuusurintaadomeniuluiproblematicncaresencadreazao
problemapedagogicantlnitasialegereasurselorbibliograficeadecvate.
Evaluareacriticaapropriilorprestatiididactice
Planificareadezvoltariipersonale
Preocupareadeautoperfectionare
Interactiuneaoptimacualtepersoane
Incredereansine.

113


Calitatipersonalecerutedeprofesiadidactica

Alti cercetatori ( MENCARELLI, M., 1975) au pusnevidenta,pelngacompetentelede baza,

mai sus mentionate, o serie de calitatipersonale,careurmeaza safieformateprinexperientasi o
educatieprofesionalaadecvata.

Noua calitate a raporturilor afective care se stabilesc ntre profesor si elevi n nvatamntul
contemporan, de natura sa evite traumele psihice sau aparitia complexelor de inferioritate,
solicita profesori care sa posede trasaturi de personalitate, cum sunt autoritate reala (dobndita
prin profesionalism, moralitate, flexibilitate, consecventa), nu impusa prin diferite forme de
constrngeretactpedagogicpermisivitate.

Trasaturile de personalitate ale profesorului carepredaeficientaufoststudiatedeRYANS,D.G.

(apud, Ausubel, D.P., Robinson F.G., 1981). Eficienta predarii a fost apreciata n functie de
masura n care unprofesorreusestesatrezeascamotivatia elevilorsaipentruproblemelepropuse
spre studiu si pentru disciplina de nvatamnt predata. Semnul major al vocatiei pedagogice l
reprezinta puterea profesorului de a trezi n rndurile elevilor motivatii puternice de nvatare
pentru disciplina pe care o preda. Aceasta capacitate de motivare a elevilor coreleaza, de cele
maimulteori,cuanumitestructuridepersonalitatealeprofesorilor.
Profesorii cu personalitati afectuoase, ntelegatori si prietenosi, nclinati sa distribuie mai multe
laude si ncurajari, sa fie marinimosi (opusi profesorilor caracterizati prin atitudini distante,
egocentrism si marginire), prin nsasi aceste calitati, i stimuleaza pe elevi sa depuna un volum
mai mare de munca, sa fie mai creativi, sa doreasca sa se identifice cu asemenea profesori, pe
care ajung sai ndrageasca si, printrunimpuls afiliativ incontient, ajung sa fie atrasi de
disciplinapecareacestiaopredau.

Profesorii caracterizati prin responsabilitate, spirit metodic si actiuni sistematice (opus celor cu
personalitate sovaielnica, neglijenta, lipsita de planificare) sau dovedit a fi mai stimulativi

114

pentru acei elevi care sunt dominati de impulsul de autoafirmare, de dorinta de a atinge un
statut social, de a obtine succesul scolar ei inspira elevilor siguranta si le induccertitudineaca
auunprofesorcapailsaiconducasprereusitasigura,reducanxietatea

Profesorii caracterizati prin entuziasm pentru disciplina pe care o predau, cu firi imaginative,
capabili sa ntretina la lectiile lor o atmosfera de efervescenta intelectuala reusesc sa induca
elevilor sentimentul importantei materiei predate, curiozitatea, interesul si, nceledinurma,sai
motiveze, prin valorificarea maximala a mpulsului cognitiv existent, n mod normal, n orice
fiintaumana.

Alte calitati necesare tindeniveluldeculturaalprofesorului,cerutderesponsabilitatileculturale

sisocialensocietateacontemporana:

capacitateadeadialoga
capacitateadeainformaobiectivsideacomunicacuusurinta
atitudineacriticasinondogmatica
virtuticivicodemocratice

Civilizatiatehnologicacontemporanaiimpuneprofesoruluisasidezvolteo
seriedecalitatipersonale,cumsunt:
stapnireanoilortehnicicaresuntfolositensaladeclasacontemporana
capacitateadeainventanoimodalitatideutilizareaacestortehnici
capacitateadealeinova(deapropuneameliorarilenecesare).

Functiastiintificaaprofesoruluicontemporanimplicadezvoltareaunornoi
calitatisiatitudini:
cunoasterealogiciisiastructuriidisciplineipecareopreda
promovareaspirituluistiintific
propagareaculturiistiintifice.

115


Eticaprofesionalasicerinteledeaseautoperfectionacontinuuimpun:
capacitatedeautoorganizare
mentalitatedeschisasidisponibilitatedeaobservasistudiacomparativ
diferitesistemesipracticiscolaredinlume
atitudineexperimentala,nvedereaperfectionariicontinueametodologiei
siastiluluipersonaldepredare
asezareaintereselorcopiilorncredintatispreeducatiedeasupraoricaror
alteinterese.
In domeniul pedagogic se contureaza numeroase scheme de clasificare a aptitudinilor, printre
care si cel care tine cont de urmatoarele aspecte:cunostinte, abilitati si trasaturi de
personalitate:
Nivelulcunostintelor
Strictnecesare:
1. Detinerea unui nivel de cunostinte pedagogice generale si de psihologie a copilului foarte
elaborat
2.Cunoasterealazisiindetaliuaproblemelordedidacticamoderna.
3.Cunostintebineelaborate(aspectelenecesaremunciididactice).
4.Cunostintedemanagementeducational.
5.Cunoastereanormelordeontologice.
Necesare
1.Cunostintedepsihologiegeneralanecesareindomeniuldidactic.
2.Cunostintedepedagogiesociala,necesaremunciididactice.
3.Cunostintedepedagogiediferentiala.
Dezirabile
1.Cunostintegeneraleindomeniuldefectologiei.
2.Cunostintegeneraleindomeniulpsihologieisociale.
Abilitatisitrasaturidepersonalitate
Strictnecesare

116

1.Pricepereadeaintocmiunproiectanual(palanificarecalendaristica).
2.Pricepereasiabilitateadearealizaunproiectdelectie/activitateeducativa.
3.Abilitateadeaintelegesiutilizastrategiididacticediferitesieficiente.
4.Pricepereasiabilitateadeaalegesiutilizastilurididacticeadecvatesituatieieducationale.
5.Capacitatedeempatie.
6.Capacitateadearespectanormeledeontologice.
7.Onesitate,fermitate,flexibilitatecomportamentala,demnitate.
8.Discernamantsiobiectivitateinapreciereaelevilorsiacolegilor.
9.Tactpedagogic.
10.Dragostepentrucopii.
Necesare
1.Simtulumorului.
2.Abilitateadeaactionacaunmanagerinraportcuelevii.
3.Deprindereadeaanalizaosituatiedinmaimulteunghiuridevedere.
In domeniul relatiilor umane sunt evidentiate urmatoarele categorii de aptitudini necesare
exercitariiprofesiuniididactice:
Cunostinte
Strictnecesare
1.Cunoastereaspecificuluistructuriisifunctionariicolectivuluideelevi,pevarstescolare.
2.Cunoastereaetapelordeconstituireacolectivelorscolare.
3.Cunoasterea

rolului

echipei

educationale

din

perspectiva

eficientei

activitatii

instructiveducativecuelevii.
4.Cunoastereastatutuluisiroluluicadruluididactic,ingeneralsicurelatiacuunitateascolara.
Necesare.
1.Cunoastereaspecificuluievolutieicoordonateisocialeinpsihologiavarstelor.
Dezirabile
1.Cunoastereatehnicilordeinvestigaresociologice.
2.Cunostintepsihologigeprivindrelatiileinterumane.

117

Din perspectiva abilitatilor si a trasaturilor de personalitate se pot distinge anumite grupe de

aptitudinispecificeprofesiuniididactice:
Strictnecesare
1.Priceoereadeaexprimafermsilogicocerinta.
2.Deprindereadeaexecutapromtsicorectocerintasausoliciare.
3Pricepereasiabilitateadeaseinformainrelatiilecuelvii,familiileacestora,colegii.
4.Capacitateadearespectanormelesocialeimpusedeviatascolara.
5.Comportamentulempatic.
6.Usurintasiexpresivitateincomunicareaverbalasinonverbala.
Necesare
1.Capacitateadeautoreglaresocialainraportcufeedbackulsifeedforwardul.
2.Spiritdecolaboraresicolegialitate.
3.Exigetasiautoexigenta.
4.Fermitatesiflexibilitate.
5.Simtulumorului.
Dezirabile
1.Simtulridicolului.
2.Sensibilitateestetica.
3.Incredereinoameni.
4.Autoincredererationala.
5.Maleabilitate,darnuslabiciune.
6.Capacitateadeaascultaactiv.

Competenteprofesionale
Competentele au o sfera de cuprindere mai mare decat a aptitudinilor, ele presupunand si
rezultateleactivitatii,pelangacunoasteresicapacitateadeaefectuaunlucrubine,corect.
Competenta didactica implica problematica eficientei predarii si a stabilirii unor criterii de
eficienta.

118

Un model de program de formare a profesorilor desfasurat in S.U.A., operationalizeaza

competentadidacticaincincicategoriidecompetentespecifice(cf.Gherghinescu,1999):
Competenta cognitiva cuprinzand abilitatile intelectuale si cunostintele asteptate din partea
unuiprofesor
Competenta afectiva reprezentata prin atitudinile asteptate din partea profesorului si
considerataspecificaprofesiuniididactice,deoareceestecelmaigreudeobtinut
Competenta exploratorie vizand nivelul practicii pedagogice si oferind ocazia viitorilor
profesorideasiexercitaabilitatiledidactice
Competenta legata de performanta prin care profesorii dovedesc nu numai ca stiu, dar si pot
utilizaceeacestiu
Competentadeaproducemodificariobservabilealeelevilorinurmarelatieipedagogice

,, Daca scopul este o opera de arta, totusi, nu trebuie neglijat artistul in favoarea panzei, a
pensuleisiaculorii(MattHennecke)

O anumita categorie de competente sunt cerute de profesiunea didactica, atunci candnegandim

la managementul stresului.In fata provocarilor externe, stresul prelungit, necontrolat cauzeaza
problemem de sanatate, mai ales in cazul persoanelor foarte active.Stresul estetotmairaspandit
in randul profesorilor, putand sa afecteze si performanta profesionala. Din acest motiv, este
imperativnecesarsanedezvoltamurmatoarelecategoriidecompetente:
a.Competentespecifice(pentruafacelucrurilebine)
b.Competentecalitativsuperioare(pantruoptimizareaprocesului)
c.Dezvoltareaunuidomeniucompetential(pentruafacelucrurimaibune)

119


Domeniidecompetentecoroboratecufunctiiledidactice
(Miroiu,A.,1998)

Domeniidecompetenta

Competente

Managementul de proces (planificare, orientarespreeficienta

organizare,control)

atitudineproactiva
gandiredeductiva
puteredeconvingere

Managementul
organizarea,

echipei

(planificarea, insine

motivarea,

dezvoltarea abilitatioratorice

echipei)

gandirelogica
recunoastereaconceptelor

Indrumare,consiliere(controlsimotivare) spontaneitate
puteredeconvingere
prestanta
Evaluarea

permanenta

(coordonare)

celorlalti stapaniredesine
obiectivitate
adaptabilitatesirezistentalastres

Cunostintedespecialitate

pregatireteoreticasipracticaidomeniu
dorintadeformarecontinua
capacitatedeautoevaluare

Managementul

resurselor

umane puteredeconvingere

(organizare, control, motivare, dezvoltarea atitudinepozitiva,incredereinceilalti

echipei)

spiritdelider
capacitatedeautoevaluare

,,Un bun profesor trebuie sa dovedeasca un nivel dezirabil de competente in toate domeniile,
pentruareusisatransformeungrupdesolistiintroorchestra.
120


Inclusiv Fisa de Evaluare a activitatii profesorului evidentiaza categoriiledecompetentecerute
profesiuniididactice.

FisadeEvaluare
Competente

Indicatorideevaluare

Niveldemanifestare

Competentacognitiva

Cunoasterea continutului
disciplinei
cunoasterea elevilor si a
grupuluideelevi

Competentaproiectiva

Elaborarea planificarilor
anualesisemestriale
elaborarea proiectelor de
activitatedidactica
proiectareevaluarii

Competentaactionala

pregatirea
necesare

conditiilor
desfasurarii

lectiei

folosirea

strategiilor

motivationale
utilizarea strategiilor de
predareinvatare

folosirea

strategiilor

evaluative
Competentarelationala

Folosirea

strategiilor

comunicationale
Managementulclasei

cunoasterea colectivului
de

elevi,

identificarea

problemelor si rezolvarea
121

lor modalitati de realizare

acontrolului
capacitatea de a lua
decizii legate de procesul
instructiveducativ,

in

scopulreglarii
Stiluldidactic

Stapanirea mijloacelor de
reglareacomportamentului
prin intariri pozitive si
negative(
entuziasm,disponibiliate
afectiva,incredere,,
echilibru

afeciv,

consecventa, etc. ) Modul

in care foloseste controlul
si independenta elevilor (
autoritar,

democrat,

indiferent)

In contextul creatdereformeleeducationalecaresedesfasoaraatatintaranoastra,catsiinmulte
alte tari, context al globalizarii si integrarii regionale sau mondiale, au fost acceptate cateva
caracteristici dezirabile ale profesorilor, tinand cont de competentele specifice profesiunii
didactice:
Profesorii competenti sunt devotati elevilor si invatarii realizate de acestia: ii trateaza in mod
echitabil, inteleg modul in care elevii se dezvolta si invata, sunt constiennti de influenta
contextului si a culturii asupra comportamentului, incurajeaza mentinerea stimei de sine,
responsabilitatea si respectul elevilor pentru diferentele individuale, culturale, religioase, si
rasiale.

122

Profesorii competenti cunosc disciplinele pe care le predau si modul in care sa predea acele
discipline elevilor: cunoaterea in profunzime a disciplinei,dezvoltacapacitatianaliticesicritice
cu privirelaacelecunostinte,intelegundepotsaaparadificultatisiadapteazastiluldepredarein
mod corespunzator, creeeaza trasee multiple pentru parcurgerea temelor specifice disciplinei,
fiindadeptiiinvatariielevilorprinformulareaunorideipersonale.
Profesorii competenti sunt responsabili pentru managementul si monitorizarea modului in care
elevii invata: creaza, mentin si modifica spatiul pentru a capta si sustine interesul elevilor,
utilizeaza eficient resursele temporale, invita alti adulti sa participe la activitatile de predare
organizata, sunt adeptii negocierii unor reguli lier acceptate de interactiune sociala intre elevi,
eleviprofesori,stiusamotivezeeleviipentruainvata,evalueazaobiectivprogresulfiecaruielev.
Profesorii competenti se gandesc sistematic la modul in care predau si invata din propria
experienta: inspira elevilor: curiozitate, toleranta, onestitate, respect fata de diversitate extrag
din cunoastera dezvoltarii umane subiecte de instruire si educatie, sunt angajati in invatarea
continua si ii incurajeaza pe elevi sa aiba o perspectiva asemanatoare,apofundeazacunoasterea,
isiindreaptajudecatile,adapteazapredarealanoiledescoperiri.
Profesorii competenti sunt membrii ai unor comunitati care invata: contribuie la eficacitatea si
eficienta scolii, cunosc resursele comunitatii care pot fi contavtate pentru aactionainbeneficiul
elevilor,gasescmodalitatidealucracolaborativsicreativcuparintii.

Temedereflectiesiaplicatii:
1.Analizatiprofiluldecompetentespecificcadruluididactic
2.Propunetimodalitatideformare/autoformareaacestordimensiuni

BIBLIOGRAFIE:

Antonesei,L.,Paideea.Fundamenteleculturalealeeducaiei.Iai:Polirom,1996
CerghitIoan,NeacuIoan(coord.),2001.,Prelegeripedagogice,Ed.Polirom,Iai
123

Cosmovici,A.,Iacob,L.(coord),Psihologiecolar.Iai:Polirom,1998
CristeaSorin,2002,Dicionardepedagogie,Ed.LiteraInternaional,Chiinu
CsorbaDiana,ScoalaActiva,Paradigmaaeducatieimoderne,EDP,Bucuresti2011
Cuco Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare i grade
didactice,Ed.Polirom,Iai
CucoConstantin,2002,Pedagogie(EdiiaaIIarevzutiadugit),Ed.Polirom,Iai
DaveR.H.,Fundamenteleeducaieipermanente,Ed.Didacticipedagogic,Bucureti,1991
DaveR.H.,(coord.),1991,Fundamenteleeducaieipermanente,E.D.P.,Bucureti
Garrido Garcia, Jose Luis, 1995, Fundamente ale educaiei comparate, Ed. Didactic i
Pedagogic,Bucureti
Hannuon Hubert, 1977, Ivan Illich sau coala fr societate, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti
Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, ALL Educational, Bucureti, 1998, Seciunea a IIa,
cap.1.
Kriekemans,A.,Pdagogiegnrale(2meedition).Paris:BeatriceNauwelaerts,1967
Larmat,J.,Geneticainteligenei.Bucureti:EdituraStiinificiEnciclopedic,1977
MaliaM.,Ideinmers,Ed.Albatros,Bucureti,1975
Negre,I.,Psihologiegeneticieducaie.Bucureti:EdituraStiinificienciclopedic,1980
NicolaI.,Tratatdepedagogiecolar,E.D.P.,Bucureti,1996,cap.4.
Pun, E., Educabilitatea. n vol. Cerghit, I., Vlsceanu,L.(coord)Cursdepedagogie.Bucureti:
TipografiaUniversitiidinBucureti,1988
PlanchardE.,Introducerenpedagogie,Ed.Didacticipedagogic,Bucureti,1976
Planchard, E., Pedagogie colar contemporan. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic,
R.A.,1992.
erdeanIoan,2002,Pedagogie.Compendiu,Ed.FundaieiRomniadeMine,Bucureti
Videanu,George,1988,Educaialafrontieradintremilenii,Ed.Politic,Bucureti

124