17 S se analizeze structura patrimoniului (activelor) prin metoda de analiz pe

vertical n dinamic.
Grupe de active

1
1)Active nemater 030
2)Act.mat pe TL 090
3)Act.financi TL160
4)Alte active TL 180
5)Stocuri de m.m 250
6)Creante TS350
7)Investitii TS 390
8)Mijl.Banesti 440
9)Alte act curente450
Total active

Inceputu anului
Sum Cota%
a
2
3

100

Sfirsitu anului
Suma
Cota%
4

100

Sursa: Bilantul contabil

Concluzie: In concluzie se analizeaza fiecare indicator , valoarea lui la inceputul anului ,
la sfirsitul anului dar si cota in %
18. S se aprecieze structura activelor n dinamic, utiliznd metoda ratelor.
Indicatori
Anul 2010
Anul 2011
Abaterea
1
2
3
4
1)ATL mii lei BC180
129362
126054
-3308
2)Active curente BC460
604
49891
-10533
3)Active totale 470
189787
170345
-19442
4)Mij fix la valoarea BC 060
105737
100221
-5516
5)stocuri de m.m 250
39930
33401
-6529
6)Mijl.Banesti 440
7311
4374
-2937
7)Rata imobiliz 1/3*100
68,16
73,99
5,83
8)Rata activ curente 2/3*100
31,83
29,29
-2,54
9)R.patr cu des de prod4+5/3*100 76,75
78,44
1,69
10)R.comp.teh4/2*100
174,99
200,87
25,88
11)R.activ perf lichide 6/3*100
3,85
2,56
-1,29
Concluzie: rata imobil treb sa fie mai mica de 66- 67 % sau 2/3 , daca e mai mare atunci entitatea are
dificultati in achitarea datoriilor; rata activ circul e opusa cu rata imobliz cu cit mai mare cu atit mai bine;
rata patrimon daca creste e bine deaore contribuie la cresterea vol activ operaton, treb sa fie mai mare de
0,5, daca emai mica entitatea are dificultati in dezv activ operat; rata comp tehnice carac potentialul
productiv a entit, daca e negativ atunci sunt conditii de criza ec si inflatie, cauze: scaderea gr de reinoire a
mij fixe, maj stoc de productie din cauza scaderii cererii, inghetarea mij banesti.; rata activ perfect lichide
reflecta cota activ entitatii care se afla intro forma absolut lichida si pot fi utilizate imediat pt achitarea
datoriilor si in alte scopuri.

19. S se efectueze analiza structurii patrimoniului net.

Active
Com
pone
nte

Pasive
Suma
mii lei
Incep
anului

1
2
1)Activ
e
TL 180
2)Activ
e
cure 460

Com
pone
nte
Sf.anu
l
3

4
DTL
DTS

Patrimoniul Net
Suma
mii lei
Incep
Anulu
i
5

Com
pone
nte
Sf.anu
l
6

Incep
Anului
Suma

7
activ
TL
nete
active
curent
e
nete
P.Net

Sf.anul
Cota
%

8=2-5 9

Suma

Cota
%

10=3-6

11

3)Activ
D.
100
100
e
totale
tota 470
Sursa : Bilantul
Pn = ( A imob D tl) active imob nete+ ( A circ D curente) active circ nete
Concluzie:Se concretizeaza daca a fost respectata regula fundamentala a echilibrului
financiar sau nu se respecta.
Daca in rezultatul calculelor se determ marimea negativa a activ imob nete atunci se
constata incalcarea principiul de finantare, si anume creditele si imprumuturile pe termen
lung destinate reinoirii activ imob au fost utilizate pt finantarea activ curente.
Daca activ circulante nete au val negativa la fel se incalca regula din cauza ca sursele de
finantare curenta au fost utilizate pt procurarea ativ imob nete.
Analizam patrimoniul net si cota lui.

20. S se aprecieze structura surselor de formare a activelor n dinamic, utiliznd

metoda ratelor
Indicatori

An prec

An
curen
t

Abaterea
Abs.

1)Capital propriu BC650

2)Total pasiv BC 980
3)DTL 770
4)DC 970
5)Rat.de autonomiei 1/2*100. niv de siguranta = or m.mare 50%
6)Rat.d atragere a surs imprum.3+4/2*100.= or m.mare 50%
7)Rata carelat dintr sur impr si proprii.3+4/1*100.m.mare
or=100%
8)Rata solvab generale 2/3+4.= sau mai mic 200%
9)Rata generala de acoperire a cap
propr.RG=2/1*100.=m.mic200%
Sursa: Bilant
Concluzie: Fiecare calcul a ratelor se compara cu nivelul de siguranta
Daca rata autonomiei e mai mare de 50 % e bine aceasta ne arata faptul ca entitatea e in
stare sa se autofinanteze , daca e mai mic exista un risc iar entitatea va fi nevoita sa
recurca la credit sau imprumut
Daca rata de atragere a surselor e mai mic de 50%, daca e mai mare ne indica ca
entitatea a recurs la finantare pe baza creditelor sau imprumuturilor
Daca Rata carelat dintr sur impr si proprii treb sa fie mai mic egal cu 1, cu cit e mai mic
cu atit situatia finan e mai buna. de ex. = 267% ne arata ca la 1 leu cap. Propriu entit a
inregistr 2,67 lei datorii
Rata solvab generale ne arata daca entitatea e in stare sa plateasca datriile ,treb sa fie mai
mare egal cu 2 daca e mai mic de 200 % nu e in stare sa-si acopere sursele imprumutate
cu activele totale de care dispune
Rata generala de acoperire a cap propr treb sa fie mai mic egal cu 2, arata ca primele
100 % activele sunt finantate din cap prpriu iar celelate % rin atragerea mij imprumutate.

21. De apreciat lichiditatea bilanului n cadrul analizei exprese n dinamic.

Indicatori
1

An preced.
2

An cur.
3

Abat abs.
4=3-2

1)Active curente.rd 460

2)DTS 970
3)Mij.banesti,rd440
4)Investitii TS,rd 390
5)Creante TS rd,350
6)Lichiditatea curent1/2
7)Lichiditatea intermediar 3+4+5/2
8)Lichiditatea absoluta 3/2
Lichiditatea curent: arata daca entitatea dispune de AC suficiente pt a achita DC in suma
deplina, se apreciaza negativ cind ea e mai mare sau egala cu 2,5 deoarece o parte din mij de plata
sunt inghetate in stoc de marfuri si materiale care nu aduc venit.
Lichiditatea intermediar:acest coeficient reflect cota datoriilor pe termen scurt care
ntreprinderea este capabil s achite prin mobilizarea mijloacelor bneti, investiiilor pe termen
scurt i creanelor pe termen scurt.
Lichiditatea absoluta. Caract cota DC care entitatea e capabila sa achite imediat utilizind numai
numerarul disponibil la moment.

*Interv.optim
Nu se scrie ac
rind

2-2,5sau1-2,5
0,7 0,8
0,20,25 sau 0,
0,1

22. S se efectueze analiza separat a structurii ncasrilor i plilor.

. S se efectueze analiza separat a structurii fluxurilor mijloacelor bneti.din Raportul
privind fluxu mij.banesti.
La inc an / an precedent
La sf. An / an cur.
Fluxurile mijloacelor banesti
Suma
Cota
Suma
Cota
1
2
3
4
5
Incasarille Banesti
1.Incasari banesti din vinzari
010
2.Alte incasari din AO
060
3.Incas.banesti din iesirea activelor
090
imobiliare
4.Dobinzi incasate
110
5.Incas. banesti sub forma de credite si imp. 150
Total incasari banesti
Plati banesti
1.Plati banesti furniz si antrepren
020
2.Platiban.salariatilor,contrib.pt asig.sociale 030
si primele de asig obligat.de asistenta med
3.Plata dobinzilor
040
4.Alte plati ale mij.banesti
070
5.Plati banesti pt procurarea activelor TL
100
6.Plati b.privind creditele si imprumuturile
160
7.Plata dividendelor
170
Total plati banesti
Concluzie: Cares incasarile banesti cu cotta cea mai mare,mai mica...si platile banesti tot asa.