Cinetica Microbiene Inactivarea Pentru Variante Pentru Industria Alimentară Technologies

Cinetica microbiene Inactivarea pentru variante
pentru industria alimentar Technologies lumina ultravioleta

( Cuprins )
Domeniul de aplicare al livrabile
Aceast seciune se refer la informaii, n cazul n care sunt disponibile, la cinetic microbiene i
considerente de siguran relevante, atunci cnd radiaii ultraviolete (UV) este utilizat n scopul conservare
a alimentelor.Seciunea acord o atenie deosebit interesul n cretere n utilizarea lumina UV pentru a
trata sucurile de fructe, n special suc de mere i cidru. Ea nu include UV pulsat, care este cercetat n mod
activ de Dr. Lagunas-Solar si co-lucratorilor de la Universitatea din California., Davis, nici nu abordeaz
combinaii ale altor tehnologii alternative de prelucrare cu prelucrare UV.
1. definirea, descrierea i aplicaii
Prelucrare ultraviolete implic utilizarea radiaiilor din regiunea ultraviolet a spectrului electromagnetic n
scopul de dezinfectare. De obicei, lungimea de und de prelucrare UV variaz ntre 100 i 400 nm. Acest
interval poate fi mprit n continuare (Bolton 1999) n UVA (315-400 nm), n mod normal responsabil pentru
schimbari in pielea omului care duc la bronzare; UVB (280-315 nm), care poate provoca arderea pielii i n
cele din urm duce la cancer de piele; UVC, (ntre 200 i 280 nm), denumit n intervalul germicid deoarece
inactiveaza eficient bacteriile i virusurile, ct i n gama de vid UV (100 pn la 200 nm), care poate fi
absorbit de aproape toate substanele i astfel pot fi transmise numai ntr-un vid. Proprietile germicide de
iradiere UV se datoreaz n principal mutatii ADN-ului induse prin absorbie a luminii UV de molecule de
ADN.Acest mecanism de rezultate de inactivare ntr-o curb sigmoid de reducere a populaiei microbiene.
Pentru a realiza inactivare microbian, expunerea radiant UV trebuie s fie de cel puin 400 J / m 2 n toate
prile produsului. Factorii critici includ transmisivitatilor a produsului, configuraia geometric a reactorului,
puterea, lungimea de und i aranjarea fizic a sursei UV (e), profilul de curgere a produsului, iar lungimea
cii de radiaii. UV pot fi utilizate n combinaie cu alte tehnologii de procesare alternative, inclusiv diferii
ageni oxidani puternici precum ozonul i peroxidul de hidrogen, printre altele.
Aplicatiile includ dezinfectarea surselor de ap i a suprafeelor n contact cu alimentele. Recent, interesul a
crescut n utilizarea UV, pentru a reduce numrul de microbiene n sucuri.
2. Ageni patogeni de problem de sntate public
2.1. Agenii patogeni de ngrijorare n suc de mere i cidru
Escherichia coli O157:. H7 este o bacterie nonsporeforming care a fost implicat n numeroase focare de
boal toxiinfecie alimentar de contaminate, cidru de mere crude Cryptosporidium parvum este un parazit
protozoar care are capacitatea de oochiti modelare si a fost de asemenea implicat ca agentul cauzator ntro toxiinfecie alimentar focar de boal de cidru de mere n statul New York.
2.2. Forma de Inactivarea Curve
Forma curbei de inactivare microbian de lumina UV este sigmoidal. Platoul iniial se datoreaz o faz
accidentare a microorganismului ca rspuns la expunerea la UV. Dupa platoul iniial, valoarea maxim a
prejudiciului a fost depit; astfel, expunerea la ultraviolete suplimentar minim ar fi letal pentru
microorganisme i a numerelor de urma scad rapid. Sfritul curbei are o faz de decantare din cauza
rezistenei UV a microorganismelor i a componentelor experimentale, cum ar fi solide n suspensie care pot
bloca iradierea UV.
O mare parte din literatura de specialitate, nainte sa axat pe dezinfectarea UV de alimentare cu
ap. Literatura este insuficient pentru a dezvolta cuprinzatoare microbiana reacie inactivarea cinetic de
date sau modele.Exist, totui, studii relativ la expunerea radiant UV necesar pentru a obine o reducere
de 4-log diferite microorganisme, folosind 254 nm lumina UV (tabelul 1). Aceste date sugereaz c
reducerea jurnal este legat de expunerea radiant UV (J / m 2). Curba are o seciune liniar cu un umr i de
decantare efecte (Hoyer 1998). Toate organismele testate au fost reduse cu cicluri de 4 logare cu UV
expunere energetic mai mic de 400 J / m 2 (Hoyer 1998). Cu unele celule bacteriene, photoreactivation,
un mecanism de reparaii care este sporit de lumin vizibil n domeniul spectral albastru, poate s
apar. Celulele Photoreactivated arat o mai mare rezisten la radiaii UV dect celule care nu se reactivat
(Tabelul 1).
Tabelul 1. UV 254 nm expunere energetic (J / m 2) pentru reducerea 4-log (din Hoyer 1998)
Microorganismelor
Expunerea necesar fr
photoreactivation (J / m 2)
Expunerea necesar cu
photoreactivation (J / m 2)
Escherichia coli ATCC 11229
100
280
E. coli ATCC 23958
50
200
E. coli NCTC 5934
90
215
E. coli NCIB 9481
100
180
E. coli izolat slbatic
110
270
Enterobacter cloacae
100
330
Klebsiella pneumoniae
110
310
Citrobacter freundii
80
250
Yersinia enterocolitica
100
320
Salmonella typhi
140
190
Salmonella Typhimurium
130
250
Serratia marcescens
130
300
Enterocolitica faecium
170
200
Vibrio cholerae izolat slbatic
50
210
Pseudomonas aeruginosa
110
190
Mycobacterium smegmatis
200
270
Virus Poliomielita (Mahoney)
290
Rotavirus SA 11
350
Staphylococcus aureus fag A994
380
3. Mecanisme de microbian Inactivarea

3.1. Agentului patogen Cultur ntreinere i cretere
E. coli tulpini au fost inute n 30% glicerol la "80 0C i, atunci cnd este necesar, au fost inoculate pe Bulion
Agar, crescute la 37 0 C timp de 18 ore cu 250 rpm agitaie tremura care a furnizat aerarea necesar
pentru creterea bine. Procedura de inoculare a fost repetat 3 ori nainte de utilizare (Worobo 1998).
3.2. Microbiene Enumerarea Condiii i metode
Apple a cidru a fost inoculat cu E. coli O157: H7 pentru a atinge un nivel iniial de aproximativ 7- 8-busteni
cfu / ml. Nivelurile ridicate de inoculare sunt necesare pentru a stabili o reducere de 5-log sau mai mare n
agentul patogen int. Nivelurile iniiale de E. coli O157: H7 au fost determinate i apoi cidru a fost prelucrat
prin masina CiderSure. Enumerarea probe aseptic trase fost fcut cu Bulion Agar i incubare la 37 0C timp
de 24 pn la 48 ore (Worobo 2000). Trimiterea primar utilizat n identificarea acestor metode standard de
enumerare este: Compendiu de metode pentru microbiologic examinare de alimentare, ediia a treia. 1992.
Editat de: Carl Vanderzant, Ph.D. i Don F. Splittstoesser, Ph.D. compilate de ctre Asociatiei Americane de
Sntate Public (APHA) Comitetul tehnic privind microbiologice Metode pentru Foods
3.3. Mecanismul Inactivarea (e)
Proprietile germicide ale iradiere cu raze ultraviolete se datoreaz absorbiei ADN a luminii UV, provocnd
reticulare ntre vecine baze pirimidinic nucleozidici (timin i citozin) n acelai componenta ADN-ului (Miller
i alii 1999). Datorit bazei mutant, formarea de legturile de hidrogen la bazele purinice pe catena opus
este afectata. Transcriere ADN-ului si replicarea este astfel blocat, compromite functiile celulare i cele din
urm duce la moartea celulei. Cantitatea de reticulare este proporional cu cantitatea de expunerea la
UV.Nivelul de mutatii care pot fi inversate depinde de sistemul de reparare UV prezente n microorganismul
int.Odat ce pragul de reticulare a fost depit, numrul de legturi ncruciate este dincolo de reparatii, si
moartea celulelor se produce (Miller i alii 1999). Acest fenomen se reflect n forma curbei de inactivare a
descris mai nainte. Pragul de reticulare corespunde punctului de declin rapid dup faza de platou iniial pe
parcela de supravieuire sigmoid de expunerea la UV.
3.4. Metodele de msurare, cuantifice sau s Matematic model agentului patogen Inactivarea
Lumina ultravioleta de lmpile bactericid a fost expus la inoculat cidru de mere prin trecerea prin tubul de
prelucrare la un debit constant. Expunerea UV a fost monitorizat cu ajutorul unui senzor plasat pe peretele
exterior mai exterioar a suprafeei interioare a camerei de curgere. Valoarea D a E. coli O157: H7, datorit
expunerii ultraviolete a fost calculat prin creterea expunerilor n acelai cidrul de mere Escherichia
coli O157:. supravieuire H7 a fost determinat pentru fiecare nivel succesiv de expunere UV i D-valoare a
fost extrapolate din aceste date multiple puncte de (Worobo 2000 ).
4. validare / Factori proces critic
4.1. Identificarea i descrierea factorilor de proces critic
Micul date este disponibil pe factorii de proces critice care afecteaz inactivare microbian. Presiune,
temperatur, iar pH-ului mediului par s aib un efect redus asupra proprietilor de absorbie. Compoziia
produsului, coninut de solide, de culoare, amidon, iar chimia global a produselor alimentare au un efect
major. Efectele acestor factori individuali nu sunt disponibile.
Pentru dezinfectarea apei, este esenial ca toate prile (fiecare element de volum) de produs primesc o
expunere energetic UV de cel puin 400 J / m2 (la 254 nm) pentru a reduce agenii patogeni umani i virus
de cel puin 4 cicluri logare (Bernhardt 1994). Astfel, omogenitatea forma de curgere i cmpul de radiaie
poate avea efecte critice asupra dezinfectare. Un factor critic suplimentar este transmisivitatilor materialului
de dezinfectat. Dac materialul este foarte transparent la lumina UV, dezinfecia pot fi mai eficiente; Cu toate
acestea, materialele tulburi ar atenua i radiaii UV mprtia, care rezult n mai puin de inactivare
microbian. Grosimea calea radiaiilor prin materiile este, de asemenea, de o importan, deoarece
atenuare crete cu lungimea de trecere; astfel, configuraia geometric a sistemelor de proces este
critic. Un alt factor important s ia n considerare este lungimea de und UV folosit deoarece acest lucru va
afecta inactivare microbian.
Este important de remarcat unele dintre termenii cheie folosii n literatura UV. Comune expresii ale iradiere,
rata de Fluence, i Fluence, precum i distincia lor (Bolton 1999), sunt definite n Glosar. Este important de
subliniat c rata de influen se refer la putere trece printr-un sfer, n timp ce iradiere se refer la putere
trece printr-o suprafa. Pentru un fascicul incident de paralel i perpendicular, nu risipit sau reflectate,
iradiere i Fluence rata devin identice. Pentru orice surs UV ntr-un volum de 3-dimensionale, integrarea
iradian UV pe suprafaa interioar a volumului produce puterea UV a lmpii. Acest lucru nu este valabil
pentru rata de Fluence UV. Termenul adecvat pentru dezinfecie UV este "rata de influen UV", deoarece
un microorganism poate primi putere UV din orice direcie, mai ales atunci cnd se utilizeaz mai multe
lmpi. Doza de lumin sau fluena este energia radiant total a tuturor lungimi de und care trec din toate
direciile, printr-un sfer infinit de mic. Acesta este dat de media ori rata influen timpul de expunere n
s. Termenul "doz UV" este adesea utilizat n literatura de dezinfecie UV i reprezint expunerea la UV a
unui anumit organism n intervalul bactericid.
Se poate observa c, dei Bolton (1999) prefer utilizarea ratei de influen UV, termenul "iradierea" este
frecvent utilizat n literatura de specialitate de dezinfecie a apei. ntr-adevr, se pare c n unele
standardelor germane iluminrii cuvnt a fost folosit (Hoyer 1998). Cu toate acestea, este preferat
utilizarea conceptului mai tehnic precis a ratei influen UV.
4.2. Descriei metodele de msurare / monitor Factori proces critic
ntr-un sistem, senzori amplasate la o adncime precis n fluxul de fluid msura puterea efectiv prin
material.Unitatea este programat pentru a oferi acelai nivel de energie pentru material i, prin urmare,
regleaz timpul de expunere pentru a atinge nivelurile de energie corespunztoare. n plus, n cazul n care
absorbia de material este foarte mare, unitatea nu funcioneaz.
Iradiere UV pot fi monitorizate prin radiometre, fie termice sau fotonice, senzori UV, sau Actinometru; Cu
toate acestea, cea mai sigura metoda este biodosimetry nc, n cazul n care proba este inoculat cu un
surogat reduceri microorganisme i jurnal sunt numrate la ieirea. Protocoalele de monitorizare muli dintre
ceilali factori critici care nu sunt nc n vigoare, i puin sau nu exist informaii despre ei.
Consideraii detaliate de monitorizare UV expunere energetic au fost descrise de Hoyer (1998) i sunt
descrise mai jos. Standarde de referin specifice sunt n vigoare n Germania, pentru dezinfectarea apei.
Pentru a verifica dac UV expunere energetic mai mare de 400 J / m 2 n timpul funcionrii necesit o
legtur care asigur sunt ndeplinite condiiile aprobate suficient prin testul biodosimetric. Aceasta include
de control al debitului, realizat cu senzori de monitorizare selectiv UV calibrat montate ntr-un port ntr-o
poziie definit a sistemului UV. ntr-o gam specific de curgere, iradierea UV (W / m 2) la acel port trebuie
pstrat peste nivelul minim al prototipului identic n timpul testului biodosimetric. Acesta trebuie s permit
un control independent cu un senzor de referin. Aceast monitorizare se asigur c schimbrile care pot
reduce efectul de dezinfectare sunt detectate i se iau msuri pentru a face fa dezinfectare insuficiente.
Senzorii UV trebuie s fie standardizat. Pentru un control independent, un singur tip de senzor de referin
ar trebui s monitorizeze iluminrii pentru fiecare sistem UV. Aceasta include o dimensiune standard pentru
un port de msurare nchis cu un panou de sticl de cuar de transparen UV mai mare de 90 la
sut.Productorul decide dac s utilizeze portul standard pentru monitorizarea sistemului sau un senzor de
sistem independent n poziia echivalent, cu condiia ca semnalul este aceeai, comparativ cu un senzor de
referin.Cerine pentru o msurare reproductibil de iradiere UV sunt un unghi definit de deschidere,
selectivitate spectrale, precum i o dimensiune fizic definit de senzori UV. Acestea sunt detaliate n
standardele germane (DVGW 1997).
Deoarece arcul mercur emite, de asemenea, radiaii de lungime de und mai mare, senzori UV trebuie s
aib o radiaie selectivitate spectral de 240-290 nm. Senzori sensibile la lungimi de und mai lungi nu ar
detecta decderea radiaie microbiocidic cu rspundere suficient, deoarece absorbia spectral de FeO
(OH), MnO (OH) 2, i acizi humici scade cu lungime de und n cretere i din cauza mbtrnirii lampi UV
are loc predominant n lungimea de und sczut gam, lsnd intensitatea radiaiei cu raz lung de
aproape neschimbat. Prin urmare, radiaii peste 290 nm pe stoc contribuie la mai mult de 10 la sut a
semnalului senzorilor. Calibrarea de senzori de iradiere n W / m 2 este standardizat la 253,7 nm, banda
rezonant de mercur. Aceasta standardizare se face prin actinometry cu uridin, printr-un standard de
transfer calibrat de ctre un organism naional de standardizare. Avantajul este c absorbia uridin spectral
este aproape identic cu ADN-ul. Expunere energetic este pur i simplu determinat utiliznd un
spectrofotometru comun laborator.
Poziia portului senzorului trebuie s permit detectarea schimbrilor de transport ap la aproximativ acelai
grad ca i scderea iradiere de la imbatranire sau depozite. Poziia depinde de construcie individual a
unitilor UV i este testat cu schimbarea lampi UV i modificarea proprietilor de transmisie UV ale apei
prin adugarea unui colorant UV. Alturi de aceast procedur sensibilitate spectral i selectivitatea
senzorului este verificat prin comparaie cu sistemul de referin.
Pentru ca un senzor poate monitoriza doar 1 sau 2 lmpi, n sisteme cu mai multe lmpi toate lmpile UV
trebuie s fie monitorizat prin parametrii electrici. n plus, toate lmpile UV ntr-o unitate sistem trebuie s fie
de aceeai vrst i calitate cuar i a panoului de sticl trebuie s fie garantat de ctre productor i
documentate prin mrci de identificare.
4.3. Descrierea microbiene sau chimice Surogate / Indicatoare
Escherichia coli ATCC 25922 prezinta similar sensibilitate iradiere cu raze ultraviolete pentru E. coli O157:
H7 i, prin urmare, s-ar prea ca un microorganism surogat adecvat. Pentru activitatea de validare, mere ar
fi inoculat cu microorganismul surogat la un nivel ridicat pentru a determina efectul inactivarea UV pe
microorganismului surogat. Validrilor s-au repetat de trei ori i bordajul microbiologic efectuat n dublu
exemplar (Worobo, 2000).
Hoyer (1998) descrie urmtorul set de recomandri pentru sisteme de ap potabil de testare. Potrivit Hoyer
(1998) iluminrii minim necesar (W / m 2), ar trebui s fie testate prin biodosimetry msurat de senzorul
sistemului (i n paralel cu senzorul de referin) la minim i capacitatea maxim indicat de
productor. Testul biodosimetric cu debit minim este necesar datorit amestecului incomplete ateptat n
flux laminar. Cele mai importante caracteristici ale testului biodosimetry sunt dispozitive de amestecare
nainte i dup ce unitatea UV, amestecul propriu mai mare de 99% din germeni adugate, i prelevarea de
eantioane reprezentative.
Spectacolul de dezinfecie la iluminrii minim necesar n portul senzorului sistemului UV este testat n 2
moduri (Hoyer 1998):
1. La cel mai sczut nm Coeficientul de absorbie spectral 254 de ap (mai mic sau egal cu 1 1 / m),
reducnd producia UV ale lmpilor s minim necesar iradierea.
2. La putere maxim lamp i absorbie UV mai mare a apei prin adugarea unui colorant UV pn
iluminrii minim necesar este citit de senzor.
Pentru a testa ambele seturi de condiii (care este, efecte de diferite putere lamp sau creterea absorbiei
UV n mediul), ar trebui realizat o reducere de 4-log cu hidraulica adecvate i un 400 J / m 2 UV expunere
energetic. Un microorganism surogat ideal ar trebui s aib o reducere de 5-log la 400 J / m 2. n prezent,
un astfel de germeni nu este disponibil. Prin urmare, se face un test de divizare cu 2 bacterii
diferite. Germeni deE. coli ATCC 11229 fiind prea sensibil pentru a testa pentru 400 J / m2 dar adecvat pentru
a testa pentru hidraulic i spori de Bacillus subtilis ATCC 6633 (reducere de 2,5 log la 400 J / m2) fiind prea
insensibil pentru a testa pentru hidraulic dar adecvat pentru ncercare de 400 J / m 2 sunt utilizate.
5. Abateri de proces
Abaterile de proces n aceast tehnologie sunt echipamente specifice. Din moment ce nu exist proiectarea
echipamentelor standard de curent, caracterul abaterii i aciunile corective nu poate fi caracterizat ntr-un
mod simplu, n domeniul de aplicare al acestui document; Cu toate acestea, procedurile descrise de Hoyer
(1998) pare s ofere cteva indicii.
Pentru a furniza doza dorit, ajustarea timpului de expunere se face prin calculatoare legate de
senzori. Rata de scanare este de aproximativ 20 ms. Aceste informaii sunt utilizate pentru diferite putere
lamp i / sau schimbri n absorbia. Msurare iradiere UV trebuie s se fac n diferite puncte din sistem,
dar protocoale nu sunt disponibile n acest moment.
Cnd expunerea radiant UV scade sub o anumit valoare, aa cum este descris de ctre descrierile de mai
sus, produsul ar trebui s fie deviate i reprelucrate sau sistemul nchis.
6. Nevoi de cercetare
Cercetarea care trebuie s fie abordate includ:
Efectele parametrilor individuali, cum ar fi concentraia de solide n suspensie i dizolvate.

Identificarea ageni patogeni cele mai rezistente la lumina UV
Identificarea microorganismelor surogat pentru ageni patogeni.
Dezvoltarea de metode de validare a asigura eficacitatea microbiologic.
Dezvoltarea i evaluarea de modele cinetice.
Studii de a optimiza factorii de proces critice.
GLOSAR
Rata de Fluence, Eo. Puterea radiant de toate lungimile de und care trec din toate direciile, printr-un
sfer infinit de mic de seciune transversal dA, mprit de dA (W / m 2).
Iradiere, E. Puterea radiant total de lungimi de und incidente pe un element infinitezimal de dS zona de
suprafa care conin o baz n cauz mprit de ctre DS. Reinei c pentru primirea de lumin, "iradiere"
este omologul de a "emisivitate" pentru emisia de lumin (W / m 2).
Doza de lumin, Fluence, sau UV expunere energetic, H. Energia radiant total a tuturor lungimi de
und care trec din toate direciile, printr-un sfer infinit de mic de seciune transversal dA mprit de
dA. Acesta este dat de media ori rata influen timpul de expunere n s. Doza UV Termenul este adesea
utilizat n literatura de dezinfecie UV. Acesta reprezint expunerea la UV a unui anumit organism n
intervalul germicid (J / m 2).
REFERINE
Anonim. 1999. lumina UV ofer alternativ la pasteurizarea cldur de sucuri. Food Technol. 53 (9): 144
Bernhardt, H. 1994. Desinfektion aufbereiteter oberflachenwasser mit UV-Strahlen. Wasser-Abwasser. 135
(12): 677-689
Bolton, JR 1999. Ultraviolet Aplicaii manual. Bolton Photosciences, Inc. Ayr, ON, CA
N0B 1E0.
DVGW W 294 Arbeitsblatt, 1997. blan Desinfektionsanlagen muri Trinkwasserversorgung - Anforderungen
und Prfung. Bonn.
Hoyer, O. 1998. Testarea performanelor i monitorizare a sistemelor de UV pentru dezinfectare ap
potabil.De alimentare cu ap. 16 (1/2): 419-442
IUVA. 2000. IUVA site-ul [Asociaia Internaional UltraViolet]. 2000. http://www.iuva.org
Miller, R., Jeffrey, W., Mitchell, D. i Elasri, M. 1999. raspunsuri bacteriene la lumina ultravioleta. Am Soc
Microbiol. 65 (8): 535-541
Worobo, RW, Churey, JJ i Padilla-Zakour, O. 1998. Apple a cidru: optiuni de tratament pentru a se
conforma noilor reglementri. J Conf Food Drug funcionarilor. Decembrie: 19-25
Worobo, RW 2000. Eficacitatea unitii CiderSure 3500 luminii ultraviolete n cidru de mere. Ithaca,
NY.Universitatea Cornell, Departamentul de Food Science and Technology. 1-6.
Contacte
Randy Worobo, Ph.D.
Asistent universitar
Universitatea Cornell
Statul New York Experiment agricole StationW. North Street
Geneva, NY 14456
Phil Hartman
FPE Inc.
2453 Canandaigua Road
Macedon, NY 14502
Page 1
Iradierii alimentelor
Eu
DOCUMENT nformaii
Mai 2003
Page 2
Conservarea acestora
Consumul de alimente proaspete este de preferat, dar nu este ntotdeauna
posibil, n curentul
Economia global la fel de mult de hrana noastr se consum la un moment dat
i locul departe de
n cazul n care este produs. Pentru a proteja produsele alimentare i prelungi
durata de valabilitate n timpul transportului i
depozitare, alimentare pot fi conservate de ctre o varietate de procedee, cum ar
fi gtit,
refrigerare, pasteurizare, srarea, marinare, uscare, fumat i mai mult
recent iradiere. Cu toate acestea, unele dintre aceste procese poate avea, de
asemenea,
efecte nedorite asupra aspectului, mirosul, textura sau chiar aroma de anumite
alimente i, prin urmare, selectarea unei tehnici de conservare adecvat va
depinde de
parametri cum ar fi efectul dorit, posibil impact negativ, cost i chiar
disponibilitate.
Page 1
Eu
DOCUMENT nformaii
7
Mai 2003
Page 2
posibil, n curentul
i locul departe de
fi gtit,
asemenea,
depinde de
disponibilitate.
Iradierea este un tratament fizic n care produsele alimentare este expus la o
doz stabilit de
radiaii ionizante i este folosit pe mai mult de 60 de tipuri de produse
alimentare din peste 40 de ri
n ntreaga lume. Iradierea produselor alimentare poate controla infestarea cu
insecte, reducerea numrului
de microorganisme patogene i intarziere sau deteriorare sau elimina naturale
procese biologice, cum ar fi de maturare, germinare sau ncol irea n alimente
proaspete.
LIKE
TOATE
CONSERVAREA
METODE,
IRADIERE
AR TREBUI
SUPLIMENTUL evitarea nlocuirii HYGIENE mncare bun,
Manipularea i prepararea practici.
Radiaiilor ionizante
Radiation este o form de energie care cltoresc prin spa iu (energie radiant)
ntr-un val
model i pot fi fie n mod natural (de exemplu, de la soare sau roci) sau
produse de obiecte de om (de exemplu, cuptoare cu microunde i televizoare).
frecven sau lungime de und a undelor de energie produs din surse diferite
distinge diferitele tipuri i funcionalitatea radia ie a a cum se arat mai jos,
cu radiaii de nalt frecven de UV, raze X i raze gamma prezint cel mai
risc semnificativ pentru sntatea uman.
Lungime de und scurt / HighFrequency
Lungimea de und lung / frecventaredusa
Electric
Putere
Radio
Waves
Cuptor cu microunde
Infrarou
Vizibil
Lumin
Ultraviolet
Lumin
X-Rays
Gamma
Raze
Page 3
Radiaii este numit radiaii ionizante atunci cnd este la o frecven suficient de
mare
(raze gamma si raze X), care are ca rezultat producerea de particule ncrcate
(ioni) n materialul care vine in contact cu. radiaii neionizante, astfel
ca i de la microunde, nu produce ioni dar poate crea cldur n umed
condiii i este folosit n mod obinuit n scopuri, cum ar fi gtit i re-nclzirea
alimente.
Expunerea uman la radiatii ionizante
Suntem cu toii expui la niveluri sczute de radiaii ionizante pe o baz de zi
cu zi de la un
varietate de surse naturale i de om. n condiii normale, aproape
90% din radiaia ionizant suntem expui se datoreaz radia iilor naturale
emis de roci, gaz radon i chiar razele cosmice din spatiu. Restul
Expunerea se datoreaz om surse, cum ar fi reactoarele nucleare, razele X
medicale
i diverse aparate de uz casnic electrice, cum ar fi televizoare. Iradierea
alimentar
facilitatile care sunt construite i ntre inute la standarde acceptate nu mai sunt
9
periculoas dect spitale care efectueaz numeroase raze X n fiecare zi i, ca

atare
nu prezint un risc semnificativ de expunere.
SURSE iradierii alimentelor
Radiatii ionizante pot fi produse printr-o serie de surse, cum ar fi razele X,
fascicule de electroni (generate de acceleratoare de electroni) sau raze gamma
(produse
de o surs radioactiv cum ar fi cobalt
60
). Fascicule de electroni sunt cele mai costurilor
form eficient de iradiere, dar ele pot ptrunde doar alimente la o adncime
limitat
n timp ce razele X sunt scumpe, dar sunt o form de penetrare de radia ii
adecvat pentru
operaiuni vrac. Cu toate acestea, razele gama sunt relativ ieftine i extrem
ceea penetrare le o opiune rentabil pentru orice iradierii alimentelo
Page 1
Eu
DOCUMENT nformaii
Mai 2003
Page 2
posibil, n curentul
i locul departe de
fi gtit,
asemenea,
depinde de
disponibilitate.
10

doz stabilit de
proaspete.
LIKE
TOATE
CONSERVAREA
METODE,
IRADIERE
AR TREBUI
ntr-un val
Electric
Putere
Radio
Waves
Cuptor cu microunde
Infrarou
Vizibil
Lumin
Ultraviolet
Lumin
X-Rays
Gamma
Raze
11
Page 3
mare
alimente.
cu zi de la un
medicale
alimentar
atare
(produse
60
limitat
adecvat pentru
ceea penetrare le o opiune rentabil pentru orice iradierii alimentelor.
FOOD IRADIERE PROCESUL
Iradierea se realizeaz n spaii special con inute n care este expus hrana
la o doz definit de radiaie ntr-un proces continuu sau discontinuu. Nivelul
Expunerea este conceput pentru a ine seama de parametri interdependente,
cum ar fi
12
tipul operaiunii (lot sau continuu), cerina optim de energie la

proteja cu succes mncarea i sursa de iradiere (raze gamma, X
Razele sau fascicul de electroni). De exemplu, iradiere cu fascicul de electroni
ntr-un continuu
proces este suficient pentru a trata cele mai multe produse alimentare
preambalate ntruct tratamentul
cantiti mari de alimente vrac ar necesita un sistem lot, fie cu raze X sau
raze gamma de la o surs radioactiv.
Page 4
Efecte fizice ale iradierii asupra alimentelor

Iradierea, chiar i la doze mici, nu este potrivit pentru toate alimentele,
deoarece se poate produce
mirosuri nedorite i arome n anumite produse alimentare i chiar leziuni
tisulare la
unele fructe.
In timpul expunerii la iradiere, hran i ap absorb energia, cele mai multe
dintre care este
utilizat n generarea de molecule care sunt instabile i reactiv i sunt
denumite colectiv produselor radiolitici. Aceste molecule durat scurt de via
reacioneaz chimic cu altele i molecule din jur dauna
celule biologice, inclusiv cele de contaminare a microorganismelor sau insecte.
Produsele radiolitici nu sunt unice pentru alimente iradiate cu toate acestea, cu
identice
produse fiind gsite n produsele alimentare care au fost fierte, congelate sau
pasteurizat i
chiar i n produsele alimentare neprelucrate.
Iradierea perturba de asemenea, unele dintre legturile chimice in ADN-ul de
alimentare, precum i
c de microorganisme contaminante sau duntori. n timp ce acest ntrerupere
este
neimportanta la produsele alimentare, se reduce considerabil ansele de
supravieuire i
proliferarea duntorilor contaminante sau microorganismele.
SIGURANA alimentelor iradiate
Studii de nutriie realizate cu animalele sau oamenii nu
au identificat nici o
probleme de siguranta legate de alimente iradiate. Reglementri privind
iradierii alimentelor
n Uniunea European se asigura c aceast tehnologie este utilizat pentru cea
mai mare
13
standarde de siguran i numai n cazul n care ofer beneficii tangibile pentru

consumator. n
dou rapoarte din 1980 i 1997, grupuri de experi comune din mondial a
sntii
Organizaia (OMS), Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur (FAO) i
Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA) a concluzionat c
iradierea de orice alimente
la un nivel care realizeaz beneficiul tehnologic reprezentat nu toxicologice
suplimentare
pericol i nu a microbiologic sau compromis nutri ional produsele
alimentare. Acestea
concluzii au fost trase n cunotin de faptul c anumite alimente nu sunt
potrivit pentru iradiere datorit posibilelor efecte senzoriale negative, cum ar fi
gustul,
arom i miros.
Comitetul UE tiinific pentru alimenta ie (SCF) a emis avize favorabile pe
iradierea o gam de produse alimentare, att timp ct procesul nu a fost utilizat
pentru a masca
adecvare alimente pentru consum sau pentru a acoperi practicile de manipulare
saraci. O comun
OMS a Grupului de studiu / FAO / AIEA a convocat n 1997 a concluzionat c
datele privind
chimie radiaii, toxicologie, microbiologie i propriet ile nutritive ale
alimentelor
tratai cu doze de radiatii mai mare de 10 kGy au fost adecvate, i c produsele
alimentare
iradiat la orice doz adecvat pentru atingerea obiectivului tehnologic destinat
a fost att n condiii de siguran pentru a consuma i nutri ional adecvat. CSA
a UE, ntr-un aviz
emis n aprilie 2003, nu de acord n totalitate cu concluzia grupului de studiu
comun.
Page 1
Eu
DOCUMENT nformaii
Mai 2003
Page 2
posibil, n curentul
14

i locul departe de
fi gtit,
asemenea,
depinde de
disponibilitate.
doz stabilit de
proaspete.
LIKE
TOATE
CONSERVAREA
METODE,
IRADIERE
AR TREBUI
ntr-un val
15

Electric
Putere
Radio
Waves
Cuptor cu microunde
Infrarou
Vizibil
Lumin
Ultraviolet
Lumin
X-Rays
Gamma
Raze
Page 3
mare
alimente.
cu zi de la un
medicale
alimentar
atare
16

(produse
60
limitat
adecvat pentru
cum ar fi
ntr-un continuu
Page 4

tisulare la
unele fructe.
dintre care este
identice
17
pasteurizat i
este
supravieuire i
Studii de nutriie realizate cu animalele sau oamenii nu au identificat nici o
mai mare
consumator. n
sntii
suplimentare
alimentare. Acestea
gustul,
arom i miros.
pentru a masca
saraci. O comun
datele privind
alimentelor
18

alimentare
a UE, ntr-un aviz
comun
Page 5
i a recomandat ca dozele maxime de iradiere ar trebui s continue s fie

considerate de alimentare de la caz la caz.
Iradierea nu produce alimente sau materiale de ambalare pentru a deveni
radioactive, i
chiar i atunci cnd sursa de iradiere n sine este radioactiv, niciodat nu face
contact cu
mncarea i, astfel, mncarea s nu devin contaminate.
Efectele iradierii PRIVIND CONINUTUL nutritiv a alimentelor
Efectul iradierii asupra calitii nutritive a produselor alimentare este similar
cu, i n unele
cazurilor mai puin faptul c pentru alte metode de conservare. Doar modificri
minore ale
unele vitamine (B
1
, C, A i E) au loc n timp ce grsimi i proteine glucide
rmn n mare parte neafectat de doze mici sau medii. Cu toate acestea,
schimbrile nutriionale
n alimente ca urmare a iradierii depind de factori precum temperatura,
doza de radiatii, mediu ambalare i depozitare. De exemplu, iradierea
alimente congelate sau alimente ntr-un mediu lipsit de oxigen reduce de fapt
orice
pierdere de nutrieni.
Page 1
Eu
DOCUMENT nformaii
Mai 2003
Page 2
posibil, n curentul
19

i locul departe de
fi gtit,
asemenea,
depinde de
disponibilitate.
doz stabilit de
proaspete.
LIKE
TOATE
CONSERVAREA
METODE,
IRADIERE
AR TREBUI
ntr-un val
20

Electric
Putere
Radio
Waves
Cuptor cu microunde
Infrarou
Vizibil
Lumin
Ultraviolet
Lumin
X-Rays
Gamma
Raze
Page 3
mare
alimente.
cu zi de la un
medicale
alimentar
atare
21

(produse
60
limitat
adecvat pentru
cum ar fi
ntr-un continuu
Page 4

tisulare la
unele fructe.
dintre care este
identice
22
pasteurizat i
este
supravieuire i
mai mare
consumator. n
sntii
suplimentare
alimentare. Acestea
gustul,
arom i miros.
pentru a masca
saraci. O comun
datele privind
alimentelor
23

alimentare
a UE, ntr-un aviz
comun
Page 5

radioactive, i
contact cu
cu, i n unele
minore ale
unele vitamine (B
1
orice
STERILIZARE SAU pasteurizarea ALIMENTE prin iradiere
Iradierea este uneori menionat ca "pasteurizarea la rece", deoarece rezultatul
realizat este similar cu pasteurizare pe baz de cldur, dar fr cldur. Sczut
de
Dozele medii ale iradierii reduce cu succes contaminarea bacterian, dar sunt
nu suficient pentru a afecta virusuri sau toxine. Cu toate acestea, doze de
radiatii mai mari pot fi
folosit pentru a ucide toate contaminan ii vii crearea alimente sterile. Astfel de
alimente sunt
24
necesar pentru persoanele cu imunitate redus, cum ar fi SIDA sau pacien ii cu

cancer,
dar sunt de asemenea folosite pentru a alimenta astronau i i unele for e armate.
FOODS POTRIVIT PENTRU IRADIERII
Pn n prezent, principalele tipuri de alimente care au fost clasificate ca fiind
sigur de a iradia sunt
carne, fructe de mare, fructe, legume, ierburi i condimente. Lista UE a
autorizat-a
alimente iradiate n prezent doar con ine uscate ierburi aromatice, condimente
i
condimente vegetale, dei Comitetul tiinific al UE pentru alimenta ie a emis
avize favorabile privind o serie de alte tipuri de produse alimentare. Statele
membre sunt permise
pentru a menine autorizaiile naionale (Anexa 2) pentru o serie de alimente
care au fost
emise nainte de dezvoltarea a legislaiei UE.
Detecia alimentelor iradiate
Apariia unui produs alimentar nu este un indicator dac sunt sau nu a fost
iradiat dar testele de laborator au fost dezvoltate i standardizate de
Comitetul European pentru Standardizare. Aceste metode folosesc tehnici
care includ cromatografia de gaze, spectrometrie de masa, spectroscopie,
luminiscen i analiza ADN pentru a identifica anumite moleculara si
spectroscopice
caracteristici ale anumitor produse alimentare care sunt modificate ca urmare a
iradierii.
Page 1
Eu
DOCUMENT nformaii
Mai 2003
Page 2
posibil, n curentul
i locul departe de
25

fi gtit,
asemenea,
depinde de
disponibilitate.
doz stabilit de
proaspete.
LIKE
TOATE
CONSERVAREA
METODE,
IRADIERE
AR TREBUI
ntr-un val
Electric
Putere
26
Radio
Waves
Cuptor cu microunde
Infrarou
Vizibil
Lumin
Ultraviolet
Lumin
X-Rays
Gamma
Raze
Page 3
mare
alimente.
cu zi de la un
medicale
alimentar
atare
(produse
60
27
limitat
adecvat pentru
cum ar fi
ntr-un continuu
Page 4

tisulare la
unele fructe.
dintre care este
identice
pasteurizat i
28

este
supravieuire i
mai mare
consumator. n
sntii
suplimentare
alimentare. Acestea
gustul,
arom i miros.
pentru a masca
saraci. O comun
datele privind
alimentelor
alimentare
a UE, ntr-un aviz
29

comun
Page 5

radioactive, i
contact cu
cu, i n unele
minore ale
unele vitamine (B
1
orice
STERILIZARE SAU pasteurizarea ALIMENTE prin iradiere
Iradierea este uneori menionat ca "pasteurizarea la rece", deoarece rezultatul
realizat este similar cu pasteurizare pe baz de cldur, dar fr cldur. Sczut
de
Dozele medii ale iradierii reduce cu succes contaminarea bacterian, dar sunt
nu suficient pentru a afecta virusuri sau toxine. Cu toate acestea, doze de
radiatii mai mari pot fi
folosit pentru a ucide toate contaminan ii vii crearea alimente sterile. Astfel de
alimente sunt
necesar pentru persoanele cu imunitate redus, cum ar fi SIDA sau pacien ii cu
cancer,
dar sunt de asemenea folosite pentru a alimenta astronau i i unele for e armate.
FOODS POTRIVIT PENTRU IRADIERII
Pn n prezent, principalele tipuri de alimente care au fost clasificate ca fiind
sigur de a iradia sunt
30
carne, fructe de mare, fructe, legume, ierburi i condimente. Lista UE a

autorizat-a
alimente iradiate n prezent doar con ine uscate ierburi aromatice, condimente
i
condimente vegetale, dei Comitetul tiinific al UE pentru alimenta ie a emis
avize favorabile privind o serie de alte tipuri de produse alimentare. Statele
membre sunt permise
pentru a menine autorizaiile naionale (Anexa 2) pentru o serie de alimente
care au fost
emise nainte de dezvoltarea a legislaiei UE.
Detecia alimentelor iradiate
Apariia unui produs alimentar nu este un indicator dac sunt sau nu a fost
iradiat dar testele de laborator au fost dezvoltate i standardizate de
Comitetul European pentru Standardizare. Aceste metode folosesc tehnici
care includ cromatografia de gaze, spectrometrie de masa, spectroscopie,
luminiscen i analiza ADN pentru a identifica anumite moleculara si
spectroscopice
caracteristici ale anumitor produse alimentare care sunt modificate ca urmare a
iradierii.
Page 6
ETICHETAREA produse alimentare iradiate

Orice alimente iradiate, sau alimente care con in un ingredient iradiat n cadrul
UE
trebuie s poarte cuvntul "iradiat", ntr-o pozi ie proeminent, fie ca parte a
principal
etichet sau lng ingredientul care a fost iradiat. Se poate, de asemenea
(opional)
afia pictograma internaional pentru alimente iradiate numit simbolul "Radura
Page 1
Revizuire
Prelucrare Radiaii
proteinelor alimentare e
Un comentariu despre
evoluiile recente
Yau-Hoong Kuan
o
, Rajeev Bhat
o
31
.
Ankit Patras
b
i
Alias A. Karim
o,
*
o
Alimente Biopolymer Research Group, Food Technology
Divizia, coala de Tehnologie Industrial, Universiti
Sains Malaezia, 11800 Minden, Penang, Malaezia
(Tel .: D 60 4 653 2268, fax: D 60 4 657 3678;
e-mail: akarim@usm.my)
b
Departamentul de Food Science, Universitatea din Guelph,
Guelph, Ontario N1G 2W1, Canada
Proteinele alimentare exercita diferite propriet i func ionale pentru diverse
produse alimentare pe proprietile lor textural, senzoriale i nutri ionale
legturi. Cu toate acestea, fr modificri, cererile acestora
Proteinele alimentare sunt limitate. Iradierea alimentelor este o metod fizic
de conservare a alimentelor s-i pstreze prospe imea i calitatea
produse alimentare. Pn n prezent, aplicarea iradiere nu este
limiteaz numai la conservarea alimentelor, dar, de asemenea, utilizate pe scar
larg n alte
applicationssuchascross-linkingofsyntheticpolymersandbiopolimeri, consolidarea promovare a sanatatii phytochemiLicenele CAL, etc. Aplicarea de radia ii a fost extins la
modificarea proteinelor. n funcie de radiaia adsorbit
doz sau expunerea la radiatii timp, diverse efecte pot fi realizate
rezultnd polimerizarea sau depolimerizarea proteine
molecule. Aceast lucrare revizuire sintetizeaz progresele recente
a fcut cu privire la aplicarea i efectele ionizante i nonradiaii ionizante privind modificrile conforma ionale ale pro- alimente
teins. Aceste modificri ar putea exercita ulterior mbunt ire
de proprietile funcionale ale proteinelor alimentare. Informaiile
documentat n aceast revizuire va fi benefic pentru com- mai departe
mercialization i explorare a acestei tehnologii roman captivant
pe o scar pilot n industria alimentar la nivel mondial.
Introducere
Exist un vechi proverb chinezesc care spune, "S trie ti n
vremuri interesante ". Acest proverb este cel mai bine caracterizat de
32
tehnologii interesante inovatoare dezvoltate pentru a u ura uman

viaa omului. Aplicarea noilor inovaii este n curs de introduse i explorat n domeniul conservarea alimentelor
corespunztoare cererea tot mai mare a consumatorilor pentru
alimente de nalt calitate i termenul de valabilitate mai mare. Intrrilor
alimentar
dustry este n prezent nevoie de aceste prelucrare inovatoare
tehnologii n scopul de a satisface cererea de proaspata consumatorilor
i mai sigur gata pentru consum a produselor. Interesele i cerinele
n aprovizionarea cu tehnici noi n conservarea alimentelor sunt datorate
pentru pierderile ridicate la alimente persistente din infestare, contaminare
eliminare i alterarea; preocuprile de montare peste alimente-Borne
boli i n cretere comerul internaional cu produse alimentare
c trebuie s respecte standardele stricte de import privind calitatea i
trimestriale
antine ( Robertsonicolab.,2004 ). Cu toate acestea, creterea de re
reglementrile Restrictionate i interzicerea complet cu privire la utilizarea
de un numr de conservani chimici pentru controlul microbian
n produsele alimentare, securitatea i salubritatea deveni consim principal
piedic ( Havelaaricolab.,2010 ). Utilizarea prezervare chimice
derivaii ar putea mpiedica alterarea microbian, dar
salubritatea nc s fie identificate pe con- pe termen lung
consum. Prin urmare, accentul principal este pus pe
sourcing de tehnici de conservare a alimentelor care s asigure egalitatea de
calitate i siguran, care a fost supus procesului de minim,
de nalt calitate nutriional i naturale, cu minim sau nu
conservani chimici. Tehnologiile care se bazeaz, n esen,
pe caracteristici fizico-chimice de baz non-termice la produsele alimentare
conservare fr efecte colaterale ale tratamentului termic
mente n timp ce optimizarea propriet i biologice i senzoriale
sunt studiate i testate intens ( Farkas,2006 ;
Wan, Coventry, Swiergon, Sanguansri, si Versteeg, 2009 ).
Un astfel de procedeu este iradierea produselor alimentare.
Iradierea alimentelor este procesul de expunere alimente pentru ionizarea
izing i radiaii neionizante pentru a distruge microorganisme, bacterii, virusuri sau insecte care ar putea fi prezente n
mncarea ( Farkas,1998 ; Farkas&MohunCSIFarkas,2011;
Lacroix & Outtara, 2000 ). Totodat,chimice
Modificri induse de radiaie sunt minime ( Farkas,2006 ).
Aplicatii includ inhibarea germina, ntrziere n scarificarea terenului
ntrire, creterea randamentului suc, i de mbunt ire a re33
hidratare. In plus, prelucrarea radiaii a fost demonstrat

pentru a reduce componente anti-nutritivi, mpreun cu mbunt irea
proprietile nutriionale i funcionale, precum i calitatea de ansamblu
produselor de plante ( Bhat,Ameran,Karim,siLiong,2011 ;
* Corespunztoare autor.
0924-2244 / $ - a se vedea chestiune bar 2013 Elsevier Ltd. Toate drepturile
rezervate.
http://dx.doi.org/10.1016/j.tifs.2012.12.002
Tendine n Food Science & Technology 30 (2013) 10 5e120
Page 2
Bhat & Sridhar, 2008 , Bhat, Sridhar, si Yokotani, 2007 ).

Tratamentul de alimente si produse agricole cu ionizare
radiaii (de exemplu, raze gamma, raze X, i fascicule de electroni) este
ce n ce mai acceptat n Europa, precum i Asia
Pacific, n scopul de a ndeplini sanitar i fito
cerinele sanitare n domeniul comerului interna ional ( Kume,
Furuta, Todoriki, Uenoyama, i Kobayashi, 2009 ;
Luckman, 2002 ). Prinurmare,multeriaunoatere
iradiere nizate ca o tehnologie util pentru reducerea
de ageni patogeni pentru semnificaie pentru sntatea public, ca parte din
ansamblu
practic de fabricaie bun (GMP) i analiza riscurilor
Punctele critice de control (HACCP) sisteme ( Luckman,
2002 ). nSUA,unobligatoriuafoststabilitpentruaetichetairadiate
alimente cu "Tratat cu iradiere" sau "Tratat de irradiation "si este necesar pentru a utiliza RADURA-logo-ul n punctul
de vnzare ( Ehlermann2009 ). Cu toate acestea, cteva ri permit
utilizarea sa opional; n special Uniunea European.
Sursele de iradiere cu ionizare, care sunt permise pentru
utilizai n industria alimentar sunt raze gamma produse din radioisotopes cobalt-60 (1,17 i 1,33 MeV) i cesium137 (0.662 MeV), fascicule de electroni generate de ma in
(4E10 maxim energie MeV), i raze X (en- maxim
ENERGIE 5 MeV) ( ComisiaCodexAlimentarius,2003 ).
ntre timp, iradierea non-ionizante se refer la electric
radiaii tromagnetic care nu transporta suficienta energie
pentru ionizarea atomi sau molecule; inclusiv razele ultraviolete
(UV-A, B, i C), lumin i infrarou vizibil. Cele mai recent date statistice disponibile privind statutul la radia ii alimente
TION din lume a fost raportat n anul 2009 ( Kumeetal.,
34
2009 ); bazatpeunstudiuefectuatdeJaponiaAtomice
Biroul Cabinet Comisiei pentru Energie din 2005. Sondajul
a fost realizat pe baza datelor publicate, chestionar,
i vizite directe. rile implicate au fost mprite n 4 re
regiuni: (1) America, (2) UE , (3) Asia i Oceania, i (4)
Africa i altele; aceste ri includ Germania, Frana,
Belgia, rile de Jos, Croaia, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic,
Africa de Sud, India, China, Malaezia, Vietnam, Thailanda
i Ucraina. Acestea au raportat c respectiva cantitate de iradiat
alimente din lume, n 2005 a fost 405000 tone i cuprins
de 186000 tone (46%) pentru dezinfectarea condimente i veg- uscat
Etables, 82.000 tone (20%) pentru deratizare de cereale i
fructe, 32.000 tone (8%) pentru dezinfectarea carne i pe te,
88.000 tone (22%) pentru inhibarea germina de usturoi i cartofi,
i 17.000 (4%) din alte produse alimentare, care a inclus sntate
alimente, ciuperci, miere, etc. Prelucrarea acestor
produse alimentare de radiaii ionizante n direcia specific a
a fost reglementat de ctre Uniunea European din 1999; i
documentele i rapoartele relevante pot fi accesate on-line
(UE: Legislaie alimentare de iradiere e comunitar). nsemntate
n timp ce, metodele de analiz pentru a identifica alimentelor iradiate
au fost examinate de Dr. Henry Delinc ee ( Delincee,
2002 ). Cuacestemetode,estedeateptatcaconsumatorul
ncredere i acceptare pe alimentelor iradiate ar fi enneprotejate. Pe de alt parte, istoria i viitorul alimente
iradiere tocmai au fost examinate de Farkasi
Moh ACIS-Farkas (2011) .
n afar de deratizare, iradiere poate provoca ulterioar
a obligatiei se schimb n componente alimentare; n special n carbohydrates, proteine, lipide i vitamine. Cu toate acestea,
modificri primare ale proprietilor fizico-chimice, cum ar
ca implicarea direct fa de efect indirect, nu sunt
neles. Prin urmare, studiind chimia radiaie de
componente alimentare n sisteme model ar oferi o ra ional
baz pentru extrapolarea rezultatelor ob inute la complexul
Situaia existent n alimente ( Kempner,2001 ; dePomerai
i colab., 2003 ). Progreselenenchimieradiaii
coada uniformitii mecanismelor de reac ie i permise predicii rezonabile s se fac cu privire la modificrile
care este probabil s apar n produse alimentare sau alimente. In lipide,
s-a constatat c o doz relativ mare de iradiere
35
ar da natere la o descompunere relativ mai usoara comcomparativ cu descompunere produs de temperatura normal de gtit
temperaturii ( Nawar,1983 ). Totodat, reacia la
proteine globulare i fibroase asemenea, sa constatat la difere
pe de iradiere ( Delincee,1983 ; Stewart,2001 ). Prognosticul
resa n chimia radiaie de carbohidrati au aratat
c degradarea de multe ori au avut loc. O revizuire a efectelor
de radiaii prelucrare de amidon a fost raportat de ctre
Bhat i Karim (2009a) . Cutoateacestea,maipuindedegradareafost
determinat c are loc n produsele alimentare dect cea de sisteme de modele
( Stewart,2001 ). Efectele iradierii n proteine ar
fi discutate mai n detaliu n aceast lucrare.
n prezenta reexaminare, ne-am concentrat asupra efectelor
radiaii pe proprieti de proteine care sunt relevante pentru alimente i
industriile alimentare. Comentariile anterioare au fost fie
publicat n urm cu peste 30 de ani, nu pn la data de sau nu specifice pentru aplicatii alimentare ( Delincee,1983 , Simic,1978 ). La
prezent, nu exist nici o analiza sistematica recenta cu privire la impactul
de radiaii pe proteine alimentare a fost raportat. Cercetare
referitoare la caracteristicile funcionale / fizic a
proteine alimentare expuse la radiaii este evideniat n
prezent comentariu, pentru a oferi o perspectiva asupra prezentei scenariu,
precum i de a furniza informaii pentru cercetare viitoare aplicare
cationi prin utilizarea tratamente radiatii. Evaluarea are
a fost construit dup cum urmeaz: o scurt descriere pe func ia
Proprieti suplimentare de proteine alimentare (de gelifiere, de spumare i
proprieti de emulsionare), o descriere succint cu privire la modifiTION de proteine alimentare, precum i o discuie detaliat cu privire la radichimie ation de proteine. Pentru fiecare tip de radiaii pe
proteine, discuii cu privire la efectele gamma, electroni
fascicul i iradiere UV au fost raportate n considerare toate semnal
articole duale publicate n domeniu. n cele din urm, o reflecie
cu privire la aspectele importante ale procesului de limitele sale, i
poteniometru
tials, lipsa de informaii tiinifice pentru a umple, i o direc ie
TION s orienteze cercetarea va fi eviden iat.
Funcionalitatea de proteine
Proteinele sunt componentele funcionale de baz ale diverselor
ridicat de proteine prelucrate de produse alimentare i, prin urmare, determina
proprietile texturale, senzoriale i nutriionale. Funcional
Proprieti de proteine sunt acele proprieti fizico-chimice
36
de proteine care afecteaz comportamentul lor n sisteme alimentare

106
Y.-H. Kuan colab. / Tendine n Food Science & Technology 30 (2013)
105 e 120
Page 3
n timpul preparrii, prelucrarea, stocarea i consum

precum i contribuia la calitatea i atribute senzoriale
activeaz ca societate de sisteme de alimentare ( Kinsella,1976 ). Proteinele
alimentare comfoarte des exista mpreun cu alte elemente constitutive produse alimentare i
contribui n mod semnificativ la construirea sau stabilizarea geluri,
spume, aluaturi, emulsii i structuri fibroase, precum
ca filme biodegradabile. Cele mai importante funcional
Proprieti de proteine n aplicaii alimentare sunt (1) hidro
fil, adic solubilitate de proteine, umflare i reten ie de ap
capacitate, spumare proprieti, i capacitatea de gelifiere; (2) hidrophilicehydrophobic, adic de emulsionare; i spumare;
(3) hidrofob, adic proprieti de legare grsime ( Zayas,1997 ).
Formare de gel
Capacitatea de gelifiere a proteinelor alimentare este un important
atribut funcional n fabricare a produselor alimentare. Proteinele sunt
ingrediente de gelifiere importante n numr mare de produ- alimentare
ucts.
mpreun cu pectine, amidon i gume formeaz geluri puternice
( Belitz,Grosch,siSchieberle,2009 ). Gelifierea este de baz
proces folosind aceste proteine alimentare pentru a produce geluri sau Gel
care conin produse care prezint diverse reologice vital
proprieti, aspect i punctul gel ( Zayas,1997 ). O comrevizuire cuprinztoare asupra formrii de gel de protein a fost efectuat
de ZiegleriFoegeding(1990) . Procesul de gelifiere depends pe formarea unei proteine tridimensional reele
lucra ca rezultat al proteineprotein i proteinesolvent
(apa) interaciuni ( Hermansson,1979 ). Proteine gel pentrumaii este un rezultat al interaciunilor intermoleculare rezultate
n reeaua tridimensional a fibrelor de proteine care
dezvolta rigiditate structural mare ( Zayas,1997 ). O matrice de gel
este o dispersie format din cel puin dou componente n care
faza de dispersie n dispersie formeaz o reea coerent
lucru. Ele sunt caracterizate prin lipsa de fluiditate i
deformare elastic ( Belitzetal.,2009 ). Tanaka(1981)
37
a definit un gel ca o form de materie intermediar ntre

un solid i un lichid, care const din "toroane" sau "lan uri"
reticulat pentru a crea o reea continu cufundat n
un mediu lichid. Prin urmare, gelurile sunt spaiu-umplere i trei
Structuri dimensionale. n general, geluri pot fi clasificate
ca reele polimerice i dispersii agregate, aldei se gsesc forme intermediare.
Reele polimerice sau fin-catenare sunt bine reprezentan i
zentat de geluri formate din gelatin, i polizaharide
cum ar fi agaroz i caragenan ( Belitzetal.,2009 ). Pentrumaii unei reele tridimensionale are loc prin
agregarea moleculelor fibroase neordonate prin par ial
structuri ordonate, de exemplu, formarea de spirale duble structure ( Belitzetal.,2009 ; Koning&Visser,1992 ). Caracterizarea
istic pentru acest tip de geluri este concentra ia sczut de polimer
(W1%), precum i transparena i fin textura ( Tanaka,
1981 ). Formareadegelesteiniiatprinstabilireauneianumite
pH-ul, adugnd anumite ioni, sau de nclzire / rcire. Deoarece agregare
TION are loc cea mai mare parte prin legturi de hidrogen intermoleculare,
care se rup usor, atunci cnd reelele incalzite, polimerice sunt
termo-reversibile, la fel ca n gelurile se formeaza atunci cand o solu ie
rcete, i se topesc din nou cnd renclzit ( Belitzicolab.,
2009 ). Acesttipdegelcuporiimicipoteficient
lega mai mult ap i este mai puin predispus la sinerez, comparativ cu
dispersii agregate ( Koning&Visser,1992 ;
Tanaka, 1981 ).
Pe de alt parte, dispersii cumulate sunt gelurile
format de proteine globulare dup nclzire i denaturare
( Belitzetal,2009. ; Koning&Visser,1992 ). Ne- termic
pliere a proteinei conduce la eliberarea de lateral a unui aminoacid
lanuri care pot intra n interaciuni intermoleculare.
asociaie ulterior apare n timp ce mici rea agregat sferic
Formularul pori care combin n uvie liniare, pentru a forma gelul
reea. Acest tip de formare de gel necesit relativ
concentraii ridicate de proteine (50e10%) ca urmare a neordonata
tip de agregare ( Belitzetal.,2009 ). Prin urmare, acestea
geluri sunt opace ( Koning&Visser,1992 ). Cu toate acestea, rata
de agregare trebuie s fie mai mic dect cea a ratei de desf urare
pentru a se evita formarea de grosier i mai puin structurat
geluri ( Belitzetal.,2009 ); n special n zona de izoelectricpoint ( Koning&Visser,1992 ) .Un Anumite ne- degreeof
38
pliere este necesar pentru a ini ia agregare, iar acest proces

depinde de proteina specific ( Rector,Kella,&Kinsella,
1989 ).Sincepartialdenaturationreleasesprimarilyhydropho
grupuri BIC, obligaiuni hidrofobe intermoleculare, n general, predomina, rezultnd n termoplastic (termo-ireversibil)
geluri ( Belitzetal.,2009 ). n contrast, termo-reversibile
geluri sunt stabilizate prin legturi de hidrogen ( Clark,Saunderson,&
Suggett, 1981 )geluri.Thermoplasticnulichefiazantimpulcldur
ING, dar ele pot atenua sau micora ( Belitzetal.,2009 ). Alte
dect obligaiunile hidrofobe, legturile disulfurice formate din regrupri tiol nchiriate pot contribui la legarea ncruci at a geluri, cum
wellasionicbondsbetweenproteinswithdifferentiso-electrice
puncte n sisteme eterogene (protein alb de exemplu, ou)
( .Belitzcolab,2009 ; Koning&Visser,1992 ).
Spumare proprieti
Produse alimentare aerat se gsesc n soiurile de mare i au
fost cunoscut de mult timp n alt parte. Ele sunt foarte Aprecierea cursului
ciatedbyconsumers din cauza lightstructure i textura lor
( Kammesheidt2003 ). n mai multe produse alimentare, proteine funcioneaz
ca
spuma i spum de stabilizare componente pentru a furniza
textura foarte multe crem tradiionale (ghea, topping biciuit,
paine, prajituri, bezele, bere i ampanie) i nou
(brnz, unt, tartinabile, produse de patiserie i crna i) gazoase
produse alimentare ( RodrguezPatino,CarreraSanchez,&
Rodr guez Nino, 2008). Maimultdectatt,buleledegazpoatefifolosit
pentru a nlocui grsime pentru a face produsele alimentare calorice sczute,
ceea ce este un
tendin important n realizarea de produse alimentare sanatoase ( Campbell
& Mougeot, 1999 ; Z uniga & Aguilera, 2008 ).
Spumare proprieti de proteine au fost pe larg re
vizualizate de CampbelliMougeot(1999) , Halling(1981)
i Wilde(2000) . Aceste proprieti se manifest prin
putere de spumare i stabilitatea spumei. Spumare putere este deminat prin msurarea o cretere a volumului de spum altar
introducerea de gaz n soluiile de emulgator. Spuma de sunt
termodinamic instabil. Prin urmare, proprietile spumei
107
105 e 120
39
Page 4
variaz n timp, ca urmare a decalri n distribu ia gazelor

i lichid n spum ( Dickinson,1992 ). Stabilitatea Spuma este
determinat prin msurarea ratei de drenaj lichid din
spum sau rata de scdere a volumului de spum cu timp.
instabilitatea spumelor este atribuit trei procese, care
sunt drenaj, coalescen i disproporionare ( Prins,
1988 ). Potrivit Bisperink, Ronteltap, i Prins
(1992) ,drenajestefluxuldelichiddinspum,caurmarea
Gravitatea i capilare fore. Spuma de a schimba de la sferic
spume la spume poliedrice ca o consecin a drenaj. Coalescence este fuziunea a dou bule care rezult din
ruptura filmului ntre spumelor. n consecin,
bule mari apar n spum i numrul de bule
scade. n sfrit, disproporionare se refer la interdifuzie gaz bule. Bule mai mari cresc n detrimentul
bule mai mici rezultate din difuzarea de gaz. Mai mici
bule atunci psihiatru i pot disprea n cele din urm.
Proprietile de spumare ale proteinelor depinde de o varietate de
factori, cum ar fi concentraia proteinei, pH, trie ionic,
apoase de compoziie de faz, temperatura, i metode de
producerea de spum ( RodrguezPatinoetal.,2008 ). Modificare
ofproteinssuchaschemicalandphysicalmodificationmayincreasethefoamingproperties ( Kuan,Bhat,iKarim,2011 ) .n
plus, hidroliz enzimatic parial produce moleculei mici
cules de rat mai mare de difuzie, mai bine solubilitate, i supra- superior
hidrofobie fa n proteine din zer ( Chen,2002 ). mbuntirea
spumare capacitatea de spumare i stabilitatea au fost observate pe
Proteinele albu de ou asupra cldur sau de nalt presiune tratament
( VanderPlancken,VanLoey,siHendrickx,2007 ). Ei exexplicat c cldur a indus modificri conforma ionale de enhancing interaciunile proteineprotein la interfaa,
au dat natere la mbuntite proprietile de spumare.
Proprieti de emulsionare
Proteinele sunt capabili s stabilizeze emulsii pe seama
natura lor amfifil. Aceste molecule proteine concentra
trate la interfaa ulei i ap; cu poriune lipofil n
faza nepolar (ulei) i poriunea hidrofob n
polar (ap) faz ( Wilde2000 ). Stabilizarea protein este eficient atunci cnd proteinele formeaz un solid visco-elastic
40
strat. Proteinele adsorb, se desfoar parial i formeaz puternic

interaciuni, care la rndul su, duce la o adsorbit vsco-elastic
strat care a fost bine corelat cu stabilitatea emulsiei
( Halling,1981 , Mitchell,1986 ). Desfurarea de proteine
la interfee este influenat de structura n solu ie, cum ar
c proteinele flexibile se va desfura rapid i rapid inferior
tensiunea interfacial ( Kinsella&Whitehead,1989 ;
Mitchell, 1986 ),ntimpceproteineleglobularedesfuramaimulte
ncet ca ei au mai multe legturi intramoleculare de stabilizare
structura lor ( Wilde,2000 ). Proteinele desfurate tind
pentru a forma interaciuni intermoleculare puternice i stabilizarea
mpotriva coalescent foarte eficient ( Mitchell,1986 ).
Prin urmare, modificarea structurii proteinelor prin diverse
mijloace a fost folosit ca un instrument pentru mbunt irea func ional
proteine
ionalitatea, probabil prin inducerea unei schimbri adsorbit
conformaie.
Proprieti de film de proteine
Filme biodegradabile (de exemplu, filmele realizate cu proteine, polizaharide i lipide) sunt ctig teren interes de pia
n multe ri ca materiale biodegradabile. Printre acestea
resurse bio, proteine au fost mult timp utilizate pentru aplicarea
ofprotein de film (de exemplu, traditionallipoprotein skintermedtoucombustibilii
pi n China) ( Krochta,Baldwin,iNisperosCarriedo,1994 ).
n aspect nutriional, filme realizate de proteine poate completa
valoarea nutritiv a produsului alimentar ( Gennadios&Weller,1990 ).
Mai mult dect att, filme realizate de proteine sunt substanial mai bine
dect c cu filmele realizate din polizaharide i lipide, BE
provoca protein au o structur unic (bazat pe 20 diferite
monomeri), care confer o gam mai larg de propriet i func ionale
cravate, potenial mai ales o mare de legare intermoleculare ( Cuq,
Aymard, Cuq, & Guilbert, 1995 ). Soiurimarideproteine
de la animale (de exemplu, proteine din lapte, colagen, gelatin, keratin,
i protein miofibrilar) i echipamente (de exemplu, zein de porumb, gru
Gluzece, i proteine de soia), resursele au primit o atenie pentru
producia de filme biodegradabile ( Gennadios2002 ). Revizuire
pe filmele de proteine legate formarea i proprietile lor
ar putea fi obinute de la articolele publicate de Zhangi
Mittal (2010) i Bourtoom (2009) .
41
n general, exist dou ci de proces utilizate pentru construirea

up filme de proteine, adic, uscat i procedeul umed ( Zhang&
Mittal, 2010 ). Procedeuluscat(deexemplu,termoplasticextrudare)
isbasedonthermoplasticproperties ofbiopolymerswhenplasticized i nclzit de mai sus lor temperatur de tranzi ie ne- sticl
der coninut redus de ap. Procesul umed (de exemplu, procesul de solvent)
sau turnare se bazeaz pe uscarea unei solu ii formatoare de pelicul
sau dispersie. Procedeul umed este folosit n general pentru efectuat
filme i acoperiri ( Khwaldia,Perez,Banon,Desobry,&
Hardy, 2004 ). Proprietilepeliculogenedeproteinevariaz
amongdifferent proteine tipuri andsources, proteine asdifferent
Tipuri de conferi caracteristici fizice i chimice
( ZhangiMittal,2010 ). Mai mult dect att, variabilele (de exemplu, a
temperaturii
tempe-, solvent, plastifiani, i ncorporarea de aditivi) APzate n procesul de formare a filmului de proteine sunt foarte afectate
Filmul care formeaz proteina abilitate. Proteine care formeaz film capacitate
A fost raportat mpreun cu unele propriet i func ionale,
cum ar fi proprieti de barier (de exemplu, permeabilitate a vaporilor de ap),
meProprieti mecanic (de exemplu, rezisten a la trac iune, alungirea, deformcapacitatea, i modul de elasticitate), precum i microstructurale
proprieti (de exemplu, doughandfiberformationandtexturizingcapalitatea) ( Wihodo&Moraru,2012 ). Aceste proprieti funcionale
sunt eseniale pentru mbuntirea calitii produselor alimentare, uticiallyextendingtheshelflifeofprocessedfruitsandvegetables
acoperite cu filmele. In plus, ncorporarea antimiageni crobial n filmul ar putea prelungi i mai mult durata de valabilitate
i mbuntirea siguranei alimentelor pachet ( Cha&Chinnan,
2004 ). nafardeaceasta,adugareadeaditivi,cumarfiantiox
idants, anti-browningagents, preparate nutritive, textureenhancers,
aroma, culoare si ingrediente ar putea spori i mai mult organo
Proprieti Leptic ale filmelor ( Wihodo&Moraru,2012 ).
Diverse metode fizice i chimice folosite pentru a spori
Structura i proprietile mecanice ale filmelor de proteine
Au fost raportate ( Wihodo&Moraru,2012 ). Acestea
108
105 e 120
Page 5
42
Metodele includ ncorporarea plastifiani, alternativ pH

ation, i adugarea de lipide, precum i legarea ncruci at a proteinelor
filme (de exemplu, chimic sau fizic reticulare, enzymatic reticulare i aplicarea de radia ii).
modificarea filmele de proteine modificate n mod semnificativ
filmeze proprieti funcionale. Discuie cu privire la efectele radiii pe filme de proteine va fi detaliat n text urmtor.
Modificarea proteinelor alimentare
Modificarea de proteine este nc departe de comun n alimente
prelucrare, dar este tot mai mult recunoscut ca esen ial
( Belitzetal.,2009 ). Modificarea de proteine este esenial pentru alter microstructura i fizice performantele bio
polimeri utilizate pentru produsele alimentare, medicale, si aplicatii industriale.
n industria alimentar, proteine sunt adesea modificate n scopul de a
obine trsturile funcionale dorite la nivel industrial. Acestea
includ mbuntirea pe textur, gust, culoare, solubilitate,
stabilitate a spumei, whippability i digestibilitate ( Ball,1987 ;
Hoogenkamp 2001 ). Proteinelealimentaresuntdeobiceimodificate
chimic, enzimatic, fizic, sau la combina ii de
aceste metode. De obicei, modificarea proteinelor alimentare
este fie realizat prin reticulare sau prin hidroliz; den ateptarea de aplicaie. Proteinele reticulare implic
formarea de legturi covalente ntre lan uri polipeptidice
n cadrul unei proteine (intramolecular reticulare) sau ntre
proteine
(Intermolecular
reticulare)
( Feeney
&
Whitaker, 1988 ). Principalelecidecrossprotein
linkinginvolving resturi de aminoacizi n timpul procesrii alimentelor
sunt raportate prin Gerrard(2002) . Cele mai frecvente tipuri de
reticulare gsite n prelucrarea produselor alimentare sunt legturi disulfidice,
reticulare derivat din dehydroprotein, de la tirozin,
din reacia Maillard i de reacie enzimatic. Pe
de alt parte, proteina hidrolizat este ob inut, de obicei,
prin fierbere prelungit ntr-un acid puternic sau o baz tare sau folosind
enzime, cum ar fi enzima proteaz pancreatic pentru a simula
procesul hidrolitic natural ( Wanasundara,
Amarowicz, Pegg, & Shand, 2002 ).
Practic, metodele de modificare proteine poate fi
43
clasificate ca, (1) metode fizice, (2) metode chimice,

i (3) metode enzimatice. Cu toate acestea, exist o preocupare reGarding sigurana proteinelor alimentare modificate chimic;
i, de asemenea tratamentele consumatoare de timp prin utilizarea enzimatic
Metode. n prezent, exist un interes montare n APapli- de metode fizice pentru modificarea proteine,
care este considerat sigur dect modificarea chimic.
Unele dintre aceste metode fizice includ radia iile tratament
mente, cmp electric pulsat ( FernandezDiaz,Barsotti,
Dumay, i Cheftel 2000 ),tratamenttermic( Keerati-u-raiCorredig, 2009 ),tratamentulcuultrasunete( Tang, Wang, Yang,
& Li, 2009 ),precumitratamentultensiuniicrescute
( Torrezan,Tham,Bell,Frazier,siChristianini,2007 ). Radiprelucrare ation a fost evideniat pentru a oferi un low-cost
i alternativ ecologic pentru a modifica fizic,
chimice i / sau biologice caracteristice a unui produs alimentar;
altele dect s fie aplicate n conservarea alimentelor. Mai mult dect att, IR
tratamente radiatii nu induce o cretere semnificativ a
temperatur, necesit o pregtire minim probei, sunt rapide,
i nu au nici o dependen pe orice tip de catalizatori ( Diehl,
2002 , Farkas, 1998 ).
Chimie Radiaii de proteine
Componentele alimentare sunt de obicei compuse din elemente
cum ar fi carbon, hidrogen, oxigen i azot. Aceste elements constau din atomi caracteristice care con in un rela iilor
relativ mic nucleu i un numr de electroni. Cnd
radiaii ionizante trece prin materie, cum ar fi produsele alimentare,
pierde energie. n acelai timp, energia este absorbit
i n consecin conduce la ionizarea sau excitarea
atomii i moleculele materiei ( Stewart,2001 ).
Prin urmare, acest lucru duce la modificari chimice atunci cand produsele
alimentare este IR
radiat. Dei radiaii ultraviolete este o organizatie non-ionizante
radiaie, frecven mai mare de radiatii ultraviolete poate
provoca ionizare i rupe legturile chimice. Chimia
de iradierea produselor alimentare a fost studiat extensiv i re
portat n detaliu de ctre diferii cercettori ( Delincee,1983;
Hou ee-Levin & Sicard-Roselli, 2001; Stewart, 2001 ).
Chimie Radiation de proteine a fost studiat pentru
peste 30 de ani ( HoueeLevin&SicardRoselli,
2001 ). nelegereacuprivirelamodificrilecareaulocn
44
aminoacizi i peptida prin iradiere este esen ial pentru

studierea efectelor iradierii asupra pro- mai complex
teins sau alimente pe baz de proteine. Sub iradiere, proteinele sunt
afectat de efectele directe i indirecte ale radia iilor ionizante.
Atunci cnd aceste macromolecule sunt n solu ie lichid, direct
Efectele pot fi neglijate i efectele indirecte sunt predominant. Cu toate acestea, n stare solid, proteinele sunt ionizate
n principal, prin interaciunea direct ( Kempner,2001 ). La irradiation, generarea de radicali liberi de ap primar (hielectron drated, atom de hidrogen, iar radicalul hidroxil)
reacioneaz foarte eficient cu proteine ( Fig.1 ). Prin urmare, diverse
Se ateapt forme de modificri, de exemplu, polimerizarea
(Dimerizarea) i fragmentarea. Aceste reacii au
fost studiat extensiv; n special a celor din OH radi- liber
Licenele CAL din cauza importanei lor n dis- oxidativ biologic
Comenzi ( AudetteStuart,HoueeLevin,siPotier,2005).
De asemenea, aceste reacii au fost sugerat s fie principala
mecanism modificri fizico-chimice care stau la baza de proteine
alimente, cum ar fi creterea i reducerea vscozit ii i ap
solubilitate de paste de proteine ( Ishizaki,Hamada,Iso,&
Taguchi, 1993a , Ishizaki, Hamada, Tanaka, i Taguchi,
1993b ; Al-Assaf, Phillips, Williams, si du Plessis, 2007 ;
Bhat & Karim, 2009b ),deemulsionareispumareImobilizri
proprieti aro- de emulsie protein ( Kuanetal.,2011 ; Songetal,.
2009 ),Iarrezistenalatraciune,precumivaporiideap
permeabilitate de filme de proteine ( MICARD,Belamri,Morel,&
Guilbert 2000 , Cie sla, Salmieri, si Lacroix, 2006a, 2006b ).
Cele chemicalreactions thatoccur timpul iradierii ofproteinsareexertedbyvariousfactorssuchasthestructureandthe
stare de proteine (de exemplu, fibros sau globular, nativ sau denaturate,
compoziia, prezena de substane strine, umed, uscat, n
soluie sau dac n stare lichid sau de stat congelat) i consim
condiii de iradiere (de exemplu, doza, debitul dozei, temperatura,
109
105 e 120
Page 6
prezena oxigenului) ( AudetteStuarticolab.,2005 ; Delincee,

1983 , Hou ee-Levin & Sicard-Roselli, 2001 ). Iradiaie
determin plierea lanurilor peptidice, intramolecular disul45
lanuri de bun, i forele secundare obligatorii, cum ar fi hidrogenul

obligaiuni, obligaiuni hidrofobe, legturi ionice, sau obliga iuni care de in
mai multe subuniti mpreun ca o protein funcional ( Stewart,
2001 ). Mecanismuliradierepresupuneoseriedereacii,
ceea ce va conduce n mod substan ial la formarea ionice i liber
intermediari radicale; i n cele din urm n produse stabile
( Delincee,1983). Reprezentarea schematic din fig. 1
arat generarea de radicali liberi de ap la radia ii exexpunerii este. Reacii de reducere i / sau oxidative avea loc den ateptarea asupra diferitelor factorii men iona i mai sus. Prin urmare,
este n interesul general, pentru a avea mai mult de cercetare efectuate pe
elucidarea reaciilor chimice; n special n nenelegerea din gama de intra- lung i electroni intermoleculare
i radicalii transfera mecanisme.
Iradierea de proteine poate provoca anumite schimbri permanente
cum ar fi dezaminare, decarboxilare, reducere de sulfur
legturi, oxidationofsulfhydrylgroups, modificationofamino
poriuni acid, schimbarea de valen a ionilor metalici coordonate,
clivaj peptid-lan, i agregare. Dezaminare
se produce dup iradierea prin reacia n lan scindare
( Rustgi&Riesz,1978 ), n special prin reducerea efecgrupuri bonil de legturi peptidice prin atacul de electric hidratat
trons ( Diehl,1995 , HoueeLevin&SicardRoselli,2001 ).
Cu toate acestea, nu toate proteinele iradiate suferi degradare.
Cross-linking induse de desfurarea i totalizarea prin nobligaiunile termolecular ar fi avut loc cu pro- globular
teins, n timp ce cu proteine fibroase, degradare principal
apare ( Delincee,2002 ; Stewart,2001 ). Divizare i Ag
agregare de proteine care apar cu iradiere sunt legate de
thedisturbancesofthesecondaryandtertiaryproteinstructures
care expune grupri reactive fa de aciunea radicalilor liberi (hielectron drated, atom de hidrogen, iar radicalul hidroxil) ca re
Sult de radioliz ap. Eco-conectarea sau agregarea de
irradiatedproteinshasbeenverifiedbythemeanofgelfiltration
cum ar fi testul SDS-PAGE, unde, proteinele au fost iradiate separati tilor
aratedon de ofdifferences de baz n mrime molecular ( Kuanetcolab.,
2011 ,Stewart, 2001 ).
Efectele iradierii gamma asupra funcionaliti de proteine
Radiaii gamma este obinut prin utilizarea radio
izotopi, general-cobalt 60 sau cesiu-137; care emite
46
Smochin. 1 . Efectul iradierii asupra proteinei care arat posibil

depolimerizarea (fragmentare) i polimerizarea (reticularea) lan urilor de
proteine.
110
105 e 120
Page 7
de raze gama de mare energie sau fotoni capabile s deranjez nadncime n produsul int. Radioterapia a fost
demonstrat c fie eco-link (polimerizare) sau degrada (depolimerizare) proteine alimentare, care este dependent de
doza livrate, timp de expunere, condiiile de expunere i
tipul de proteine alimentare utilizate; cum sa discutat n precedentul
seciune. n ceea ce privete expunerea la doze de iradiere, acest
depinde de cantitatea de doza aplicat (de obicei sczut
i dozele medii au un efect nesemnificativ asupra proteins), iar sensibilitatea proteinelor spre iradiere
(Tipuri de aminoacizi). Tabelul1 rezum efectele
iradierea gamma i doza eliberat pe diverse tipuri
proteinelor alimentare. In cele ce urmeaza, unele studii
referitoare la proteinele alimentare i efectul asupra func ional lor
proprieti sunt detaliate.
Aplicarea iradiere gamma pe de eco
Legarea de proteine a fost n principal pe producia de proteine
filme sau filme biodegradabile. ntr-un articol de cercetare a raportat
de Brault,D'Aprano,iLacroix(1997) , gamma la radiaii
AREA (doze de 4, 8, 12, 15, i 20 kGy la o doz medie
rat de 2,18 kGy / h) a fost aplicat pentru a produce de sine stttoare
filme comestibile sterilizate pe baz de proteine din lapte, de exemplu, sodiu
cazeinat i cazeinat de calciu. Bazat pe munca lor, irramedierea de o soluie bazat pe cazeinat de calciu i-a gsit
s prezinte mai multe legturi ncruciate dect cazeinat de sodiu i concontribuit la o mai bun rezisten mecanic n filme realizate cu
cazeinat de calciu. Ei preconizeaz c n urma expunerii la
iradiere gamma, caseinat de calciu ar genera
mai mult de bityrosine cazeinat de sodiu, adic o cre tere de
a fost observat legarea ncruciat pe cazeinat de calciu. In lor
studiu de cercetare, au constatat, de asemenea faptul c efectul de irradiii cu privire la proprietile mecanice a fost puternic dependent
de raportul glicerol / protein n timpul formrii filmului.
47
adugarea de glicerol a crescut semnificativ forma iuni

TION de legturi ncruciate n lanuri de proteine. Acest efect este exexplicat prin conceptul preferen ial obligatoriu, prin care
producia de bityrosine care atribuie proteina
reticulare va fi consolidat n prezena glycErol. Rezultate similare au fost raportate pe adugarea de propropilen glicol i trietilen glicol ( Lacroix,Jobin,
Mezgheni, Srour, & Boileau, 1998 ).
Un studiu de Ressouany,Vachon,iarLacroix(1998)
au artat c adugarea de clorur de calciu
2
pentru formularea de baz
de soluie de formare a peliculei cazeinat de calciu nainte de gamma
iradiere (doze de 0, 8, 16, 32, 64, 96, i 128 kGy) au avut
crescut semnalul de fluorescen a bityrosine la toate dozele.
Ei au sugerat c creterea n cross proteine
Corelarea a fost atribuit de efectele indirecte ale calciului
pe formarea de bityrosine, scurtarea molecular
distanele dintre polipeptide, i, prin urmare, connmnate fezabilitatea formare bityrosine. In studiul lor,
geluri s-au format n soluii care conin clorur de calciu
2
la la radiaii
doze AREA! 16 kGy. Mai mult dect att, o rezisten maxim gel
a fost obinut ntr-o doz de iradiere de 64 kGy pentru toate formule
regu, sugernd o densitate maxim de reticulare.
Un alt studiu de catre acelasi grup de cercetare a raportat ca
producia de steril ca- biodegradabile de sine stttoare
filme seinate de angajarea iradiere gamma (doze de 4
i 64 kGy) ( Mezgheni,Vachon,siLacroix,2000 ). Telor
fect de doze de iradiere (grad de legturi ncruci ate), pe bio
degradabilitate din aceste filme a fost investigat folosind o tulpin
de Pseudomonas aeruginosa. Ei au concluzionat ca
filme caseinat reticulai a imbunatatit rezistenta la emidegradare crobiological i au fost mai puin solubil n ap.
Acest rezultat este interesant pentru aplicarea pe produsele alimentare
ambalaje deoarece termenul de valabilitate a acestor biomateriale ar putea
se personalizate prin ajustarea dozelor de radia ii (grad de
reticulare).
Iradierea gamma la o doz de 32 kGy a fost re
portat pentru a induce reticulare pe film realizat cu calciu
48
cazeinat; pe baza rezultatelor obinute din creterea mogreutate lecular prin folosirea de excludere chromatograPHY, i a crescut insolubilitate proteine prin gravitaional
Metoda ( Vachonetal.,2000 ). Cu toate acestea, au raportat
c doar foarte puine schimbri de greutate molecular au fost observit pe filmul fcut cu proteine din zer. Ei au explicat
c proteinele din zer globulare sunt mai predispuse la intramolecular reticulare, ceea ce duce la pu ine schimbri n molecular sale
greutate LAR. n termen de proprietile mecanice ale filmelor
(Cazeinat de calciu i proteine din zer), puterea puncie
a fost semnificativ mbuntit (P <0,05), ca urmare a
reticularea lanuri de proteine. Cnd microstructura
din aceste filme a fost vizualizat de sub transmiterea electronic
microscopie (TEM), dimensiunea porilor filmelor iradiate a fost
dovedit a fi mai dense dect filmele iradiat-ONU.
Acest grup de cercetare canadian a explorat mai mult telor
efec- de iradiere gamma (doza de 32 kGy, la o medie
rat de 31.24 kGy / h) doza la filme realizate cu proteine de soia
Tabelul 1. (a). Unele rapoarte privind efectele g iradiere y pe plant
proteine. (B). Efectul g iradiere y pe proteine animale.
Surs de proteine
Cerere
Referin
(A)
Cazeinat
Filme de proteine
Ressouany colab. (1998) .
Vachon colab. (2000) ,
Lacroix et al. (2002)
Caseinateewhey
izolat proteic
Filme de proteine
Cie sla colab. (2006a) .
Cie sla, Salmieri, i
Lacroix (2006b) .
Sabato i colab. (2001)
Protein de porumb
(Zein)
Filme de proteine
Soliman i colab. (2009)
Protein de soia
49
Filme de proteine
Lacroix et al. (2002) ,
Lee i colab. (2005a)
Gluten de gru
Filme de proteine
MICARD colab. (2000)
Sistem de alimentare /
produse de panificatie
Koksel colab. (1998)
(B)
Carne de vit mioglobina sistem alimentar
Clarke i Richards (1971)
Colagenul
Sistem de alimentare
Al-Assaf i colab. (2007)
Ou alb
produse de panificatie
Josimovi c colab. (1996) ,
Song i colab. (2009)
Gelatina
Filme de proteine
Jo et al. (2005)
Carne
Conservare Alimente Losty,Roth,iShults(1973)
111
105 e 120
Page 8
izola, i un amestec 1: 1 de SPI i izolat proteic din zer

( Sabatoicolab.,2001 ). Efectele ncorporarea
carboximetilceluloza (CMC) i poli (alcool vinilic)
Au fost, de asemenea, examinate. Pe baza datelor obinute de la
cromatografie selectiv, o cretere de vrf a fost gsit
pe probele iradiate, indicnd apariia proTEIN-reticulare (de exemplu, formarea de bityrosine). n ceea ce privete
proprietile mecanice ale tuturor tipurilor de filme, ele reraportat faptul c iradierea gamma-au imbunatatit in mod semnificativ
puterea puncie i deformarea puncie. Acolocaut subliniat c formulrile iradiate con50
Taining CMC, pentru ambele iradiate filme SPI i neprotein iradiat SPIewhey izolat filme, a imbunatatit
permeabilitate la vapori de ap.
Lee, Lee, i Song (2005a) astudiatefectele
iradiere gamma (doze de 0, 4, 16, 32, i 50 kGy) pe
Soluia de formare a filmului de izolat de proteina de soia. Bazat pe
rezultatele lor pe SDS-PAGE, sa constatat c la o doz
gama! 16 kGy, reticulare de molecule de proteine zie
curred. Cu toate acestea, o scdere semnificativ a viscozit ii
a fost observat soluia SPI iradiat-gamma. Ei exexplicat c aceast reducere a vscozit ii a fost atribuit
schimbare conformationala de molecule de proteine prin rad- oxigen
substanelor generate de radioliza ap. Ei, de asemenea raportate
c iradierea gamma-au mbuntit n mod substan ial cupermeabilitate la vapori ter din filmul proteine din soia produs; de exemplu,
la 50 kGy, permeabilitate la vapori de ap a sczut cu 13%.
Mai mult dect att, o cretere Hunter b valoare de culoare pe cre tere
din doza de iradiere a fost observat, indicnd apari ia
de rumenire / ntunecare de reacie.
Efectele iradierii gamma (doze de 0, 4, 16, 32, i
50 kGy) asupra proprietilor fizico-chimice ale filmelor gluten
Au fost de asemenea studiate ( Lee,Lee,siSong,2005b ). Bazat pe
Rezultatele SDS-PAGE, au raportat c iradierea gamma pe
Soluii gluten a cauzat o perturbare a structurii comandat
dintre moleculele de gluten, precum i degradarea i agregare
Studii de caz lanului polipeptidic. Iradiere Gamma jos
16 kGy sczut viscozitatea soluiei formator de film, datorit
la scindarea catenelor polipeptidice i a crescut din nou
de mai sus 32 kGy cauza agregarea proteinelor. La 50 kGy, traciune
puterea sa constatat c au crescut de 1,5 ori i vapori de ap
permeabilitate redus cu 29%. Ei au ajuns la concluzia c gama IR
radiaie poate fi un instrument util ca un agent de reticulare pentru
mbuntirea
dovedesc proprietile funcionale ale filmelor gluten.
Efectele iradierii gamma (doze de 10, 20, i
40 kGy) pe filme gluten de gru au fost de asemenea studiate de
MICARD i colab. (2000) . Acesteaauraportatciradiereagamma
crescut rezistena la traciune i alungirea sczut
la rupere; adic, o doz de 10 kGy a determinat o scdere de 32% n
alungire. Ei au explicat c acest efect a fost atribuit
o scdere a glutenin insolubil; adic, depolimerizarea i /
51
sau defalcare de legturi covalente. Cu toate acestea, mbuntire

ional cu privire la proprietile mecanice a fost atribuit pentruinformaii de bityrosine pe iradiere. n ceea ce privete pelicul
proprieti, o cretere n permeabilitatea la vapori de ap de
19% a fost observat pe film gluten tratat la 10 i 20 kGy.
Soliman, Mohy Eldin, i Futura (2009) aevaluat
impact de iradiere gamma (doze de 0, 10, 20, 30, i
40 kGy la rata de 10,5 kGy / h) pe propriet ile filmului de
zein de porumb. Rezultatele de la ceea ce-UV CD i FTIR a aratat
c o cretere a dozei de iradiere a contribuit la
scderea coninutului elicoidal i o cretere a b-coli
coninut. Modificrile de conformare au fost mai pronunate
la 10 i 30 kGy. n ceea ce privete msurare viscozitate, ei
raportat c viscozitatea soluiei de formare a filmului zeina
sczut semnificativ prin aciunea iradiere gama
la 10 kGy, a crescut la 20 kGy, i a sczut ulterior
din nou cu o cretere suplimentar de radiatii de dozare pn la
40 kGy. Ei au explicat c aceste rezultate au fost atribuite
la impactul iradiere gamma, care a provocat schimbri
n formarea agregat i desfurare, scindare, sau crossleag de lanurile polipeptidice ale zeina. In studiul lor,
au observat, de asemenea, mbuntiri n culoare, densitate de suprafa ,
proprieti mecanice i permeabilitate la vapori de ap a
filme produs.
Amestec de proteine a fost, de asemenea, a ncercat s produc bio
filme cu ajutorul iradierii gamma. Lacroixetal.
(2002) austudiataplicareairadieriigamma(doze
de 4e128 kGy) pentru a produce sterilizat filme reticulate cu
cazeinat de calciu i proteine din zer [izolat proteic din zer
(WPI) i zer comercial concentrat de proteine (WPC)]
sau un amestec de izolat de proteina de soia (SPI), cu WPI. Rezultate
au artat c tratamentul reticulare indus de iradiere
mbuntit n mod semnificativ proprietile mecanice (de exemplu,
rezisten puncie) pentru toate tipurile de filme. Diffrac- de raze X
Analiza TION a artat c iradierea gamma modificate
conformaie de proteine ntr-o anumit msur, n cazul n care promolecule TEIN va adopta o mai ordonat i mai stabil
Structura pe iradiere. n afar de aceasta, microstructurii i vapori de ap permeabilitate a filmelor s-au mai consider
derabil mbuntite. De asemenea, studiul a aratat ca Biodegradarea
filmul iradiat reticulat ncetinit biodegradarea
52
materialul folosit.
ntr-un studiu raportate de Ciesla,Salmieri,Lacroix,iLe
Tien (2004) ,Brookfieldviscometry,FTIR,imsurarea
mente de mecanic, precum i propriet i de barier de folie
au fost aplicate pe filmele preparate prin utilizarea de calciu caseinmncat (CC) izolat de proteina ewhey (WPI) eglycerol (1: 1: 1) AF
ter iradiate cu raze gamma (32 kGy doz de la o doz
rat de 7 Gy / s). Pe baza studiului lor, crete n BS-au observat coninutul de table i-b fir, care rezult din
proteine reticularea i modificarea proteinei
conformaii asupra iradiere. Aceste modificri ulterior a contribuit la mbuntirea propriet ilor de film
legturi ale filmelor CCeWPI. Mai mult dect att, ntr-un alt studiu
cu aplicarea acelorai materiale a face un film
i aceeai stare de iradiere; adugarea cu calsare ciu contribuit la formarea mai "particule"
geluri iradiate n comparaie cu controlul, care a fost mai
"Fin-irecuperabile" ( CieSLAetal.,2006a ). Acest efect a fost atribuibil
nmnate suma mai mare de regulat b-structura din
gelurile obinute dup iradiere, care sunt mai capabile de
112
105 e 120
Page 9
aderarea mai multe ionii de calciu i sunt mai afectate dect cele
obinut de la soluii de control.
Ei au studiat, de asemenea, efectele iradierii gamma (doz
de 32 kGy) urmat de adugarea de polizaharide
(De exemplu, alginat de sodiu i amidon de cartofi solubil), pe de
acelai amestec CCeWPI de filme ( Cieslacolab.,2006b ).
Acestea au raportat c radiaia indus o mbunt ire
asupra proprietilor mecanice i de barier ale tuturor filmelor.
adugarea de polizaharide a fost raportat a arta voltarea
ment pe gel i de film proprieti asupra iradiere.
autori explicat c adugarea de polizaharide
modificat uor structura proteinei din punct de vedere compatilitate ntre proteine i polizaharide gel reelele
functioneaza. Prezena alginat stabilizeaz structura din
CCeWPI iradiat din cauza prinderea
Proteinele reticulat n reeaua de gel de alginat rigid.
53
La observare TEM, un lan puternic legat material fost observat, indicnd o mbunt ire a filmului
proprieti. Ei au concluzionat c iradierea
Compoziie alginat CCeWPIesodium a condus la pentruinformaii de proteinepolysaccharide reticulat
reea.
Efectele iradierii gamma (doze de 0, 10, 20, i
30 kGy; temperatur, 14 1
C la o rat a dozei de
10 kGy / h) a amestecului pectinegelatin (1: 1), n func ie
pelicul au fost studiate de mai mul i cercettori ( Jo,Kang,Lee,
Kwon, si Byun, 2005 ). Eiaudescoperitctraciune
rezisten a filmului 10 kGy-iradiai a fost cea mai mare
printre tratamentele, dar elongaia la rupere, rietate de ap
permeabilitate por, iar raportul de umflare a fost cel mai mic.
Hunter valoare b culoare a fost gasit pentru a creste cu o crescnd
ING doza de iradiere. Rezultatele au indicat c SEM
iradierea filmului pectinegelatin la 10 kGy calitativ
relativ sczut spaiul intermediar al filmului. n termen de
biodegradabilitatea, sa constatat c filmul turnat pe iradiere
doz de 10 kGy a fost cel mai mic dintre toate. Ei au concluzionat
c iradierea soluiei de turnare film la 10 kGy este
condiii optime pentru a se obine crescut mecanic
Proprieti ale filmelor.
Aplicarea iradiere gamma a fost extins
la produse de panificatie si sisteme de alimentare. Koksel,Sapirstein,
Celik, i Bushuk (1998) iradieregammasalariat
(doze de 2,5, 5,0, 10,0, i 20,0 kGy) asupra proteinelor gluten
de dou wheats pine i un soi de gru dur. Bazat
pe rezultatele obinute de mixograph, o slbire
efect i deteriorarea proprietilor reologice pe
Aluatul amestecare proprieti au fost observate la iradiere
doza de! 10 kGy. Ei au subliniat c iradierea
produce un efect de deteriorare semnificativ asupra pro- gluten
teins. Mai mult dect att, profile SDS-PAGE a artat o notabil
reducere a intensitilor band att de mare (HMW) i
greutate molecular mic (LMW) subuniti glutenin (GS)
cu o iradiere cretere dozare mai mare de 5 kGy.
Efectul a fost apoi cuantificat cu faz invers
HPLC i rezultatele arat o scdere progresiv a
Cantitatea de subuniti cu creterea dozei de iradiere nivel.
54
Numrul total de glutenin insolubil s-a constatat s fi redus

cu 34e49% la 20 kGy, n funcie de soiul. Intrrilor
ndoire de iradiere dozare a redus, de asemenea, progresiv
raportul de HMW: SD-GS cu pn la 13e15% la
20 kGy. Ei au ajuns la concluzia c nivelurile tot mai mare de
iradiere gamma sunt n concordan cu degradarea
glutenin la o dimensiune molecular medie mai mic de depolimerizarea
izarea i / sau dezagregare.
Iradiere gamma (doze de 0, 1, 2, 5 i kGy; temperaturii
tempe-, 10 0,5
C la o dozare de 20 kGy / h) a fost raportat
pentru a mbunti proprietile de spumare ale albu ul de ou [ou lichid
alb (LEW) i pulbere de albus de ou (EWP)], care a condus la
un volum sporit n tort nger produs ( Songicolab.,
2009 ). Afostobservatoscderesemnificativavscozitii
pe LEW la iradiere, n timp ce cea a EWP nu a fost AF
infectat. Ei au explicat c reducerea LEW sa datorat
la defalcarea de proteine, precum i rezisten a schimbarea
EWP a fost datorit coninutului sczut de ap care protejeaz proTEIN de defalcare pe produse radiolitici de ap.
prjituri nger produse cu probe albuul de ou iradiat exhibited creterea volumului dect cea a probelor de control. Ei
a explicat c acest efect a fost contribuit de crescut
Capacitatea de spumare a iradiat-gamma Lew i EWP ca
o manier dependent de doz (P <0,05). Iradiere Gamma
De asemenea, sa constatat pentru a reduce duritate, chewiness, i gume
miness i de a crete valoarea Hunter L (luminozitate) n
prjituri nger. Rezultatele obinute au fost n concordan
cu constatrile raportate de Josimovic,RadojciC,i
Milosavljevi c (1996),undeiradieregamma(dozede
10, 30, 60 kGy, la o rat doz de 51,5 Gy / min) fragmentat indus
punerea de molecule de proteine care a condus la reducerea
de viscozitate de albus de ou proaspt.
n afar de a fi aplicate pe filme i produse de panifica ie,
Al-Assaf i colab. (2007) ademonstratutilizareagammairra
medierea (doze de 8 i 16 kGy) pe modifi- controlat
TION de colagen cu prezena unei alchine mediere
gaz. In studiul lor, vscozitatea crescut cu radiaii
doza. Cele ridicate Materialele cu greutate molecular produse dup
8 kGy au fost complet solubil cu viscozitate de 100 de ori
mai mare dect cea a probelor de control, i cre terea n continuare
55
pn la 1000 de ori a fost observat dup 16 kGy. Ei au concluzionat

nct masa molecular ct i de parametri reologice
dia- de colagen poate fi controlat cu ajutorul
gamma iradiere. Astfel, procesul de producie a permis
TION de personalizate i materiale reproductibile cu enfuncionalitate neprotejate.
Ca o observaie final cu privire la efectele gamma irradiii pe proteine alimentare, este demn de remarcat faptul c cel mai pro- alimente
teins supuse indus de iradiere de reticulare i
mbuntire ulterioar pe proprietile filmului. Acestea
Proteinele alimentare includ soia izolat proteic, zein de porumb, gru
gluten, cazeinai, proteine din zer, albus de ou, colagen, i
gelatin ( Tabelul1 ). Cu toate acestea, pentru gru proba gluten, depozita
lymerization a fost gsit pe glutenin cu reducerea
n mrime molecular medie ( Kokselcolab.,1998 ). Slbire
efect i deteriorare a proprietilor reologice au fost apoi
113
105 e 120
Page 10
observat de proprietile aluat amestecare. A fost pre

viously a declarat c reticulare apare de obicei n globular
protein n timp ce degradarea apare de obicei in proteine fibroase
( Stewart,2001 ). Deoarece glutenin este o protein fibroas tipic,
Prin urmare, a avut loc depolimerizarea.
Filme tratate cu iradiere gamma a artat substan ial
mbuntire pe proprietile filmului mai ales vapori de ap
permeabilitate ( Leeicolab.,2005a ; Solimanetal,2009. ;
Vachon colab., 2000 ).Microstructuragamma
irradiatedfilmswasfoundtohavedenserandsmoothersurface
dect filmul de control vzute n electronic de baleiaj microdomeniul de aplicare. Iradiere Gamma provocat ntreruperea comandate
structura moleculelor de protein, precum i degradarea,
reticulare, precum i agregare a lan urilor polipeptidice, resulting n mbuntirea proprietilor filmului.
Efectele iradiere cu fascicul de electroni pe proteine
funcionaliti
Radiaii cu fascicul de electroni este o form de energie ionizante
care este generat de accelerarea i conversia electric
energiei. Fascicul de electroni este similar cu prelucrare gamma n
56
c, n contact cu produsul expus, electronii modifica

diferite legturi chimice i moleculare. Cu toate acestea, studiul
aplicrii iradiere cu fascicul de electroni pe pro- alimente
teins este destul de rar.
Huang, Herald, i Mueller (1997) austudiatefectul
iradiere cu fascicul de electroni dup-(doze de 2.3e3.0 kGy cu
putere fascicul de 8,1 kW i nivelul de energie de 10 MeV) pe
fizico-chimice i proprietile fizice, funcionale ale lichidelor
glbenu de ou uid depozitat la A15
Au fost ntreprinse C. Analize
la 0, 1, 7, 15, 30, i 60 zile de depozitare. Ei au raportat
c dezvoltarea modulul de conservare (G
0
) i proteine
solubilitate probelor iradiate au artat o reducere ntrziat
n primele 7 zile de depozitare compara ie cu lotul martor SamPLE, indicnd mai puin distrugere a fost dezvoltat pe irradiation. Pe de msurare a culorilor, indicele de saturaie a
probele iradiate a fost mai sczut dect cea a probelor de control.
Ei au explicat c aceast modificri de culoare induse de radiatii
a fost atribuit prin distrugerea carotenoide din ou
glbenu. Cu toate acestea, nu s-au observat rezultate semnificative pe
Analiza SDS-PAGE. Ei au ajuns la concluzia c de electroni
fascicul ar putea servi ca o metod de conservare pentru ou lichid
glbenu deoarece nu semnificativ fizice, chimice sau func ional
au fost gsite modificri.
Vieira i Del Mastro (2002) aucomparatefectele
gamma i-iradiere cu fascicul de electroni (doze de 0, 5, 10,
20, i 50 kGy la rata doz de 7 kGy / h i 11 kGy / h pentru
gamma i iradiere, respectiv electroni de faz) la
vscozitatea gelatin bovin produs din pudr
gelatin. In studiul lor, vscozitatea soluiilor gelificare reduse ca urmare a iradierii n ambele cazuri. Acololationship ntre scderea vscozitii gelatin
soluii i radiaii au prezentat valori comparabile apropiate
pentru ambele procese de iradiere, care indic nici o diferenta pe
reacii chimice care conduc la efecte fizice dintre
ambele tipuri de iradiere.
Efectele iradierii cu fascicul de electroni pe instrumental
culoare, textur, inactivare microbian, i proteineprotein
interaciunile surimi fructe de mare au fost investigate de ctre
57
Jaczynski i Park (2004) .Albire(cretereavaloriib)

a fost observat, indicnd nlbirea nuan galben de
ozon care a generat n timpul tratamentului cu fascicul de electroni. Electric
iradiere de faz tron pn la 6e8 kGy crescut, de asemenea
puterea de geluri surimi. D
10
Valoarea de Staphylococcus
aureus a fost 0,34 kGy. Modelarea de inactivare microbian
demonstrat c fascicul de electroni pe dou fe e poate controla S.
aureus dac pachetul surimi fructe de mare este mai sub ire dect
82 de mm. Rezultatele din SDS-PAGE a artat degradrii treptate
TION de miozinei lan greu la doza mai mare de radiation. Ei, de asemenea raportat c integritatea actin a fost
puin afectate de iradiere cu fascicul de electroni.
Un studiu a fost efectuat pentru a compara efectele gamma
i iradiere cu fascicul de electroni (doze de 0, 3, 5, 7, i
10 kGy pentru ambele tipuri de iradiere) pentru inhibarea
i alergenicitate reducerea ou albumin gin ( Lee,
SEO, Kim, Lee, si Byun, 2007 ). ModeleSDSPAGE
a artat c trupa ovalbumin intact disprut i
c a fost dependent de doze de iradiere indiferent de
tipurile de radiaii. Legarea abiliti de ou iradiat
albumin mpotriva IgG monoclonal i oul alergic
IgE pacienilor a sczut ca urmare a unei modificri conforma ional
epitopului, dar diferenele de la folosirea doi diferi i
nu s-au observat tipuri de radiaii. Ei au concluzionat amndoi
tipuri de iradiere au caracteristici similare bazate pe
Rezultatele obinute de la SDS-PAGE, imunoblotarea i
ELISA, astfel ar putea fi utilizate pentru o inhibare i o reducere
TION de o alergie alimentara.
Herrero, Carmona, Ord onez, de la Hoz, i Cambero
(2009) aevaluatelectrongrindairadiate(dozede
0, 1, 2, 3, 4, i 8 kGy la nivel de energie de 10 MeV)
somon afumat la rece cu spectroscopie Raman. Aceste re
caut raportat c iradierea la 8 kGy originea
modificri privind structurile proteice secundare cu
o scdere (P <0,05) n
o-helix schelet de proteine Arrangement i creterea concomitent (P <0,05) n
Coninut b-coli, se transform i structura neordonate. De asemenea,
subliniat faptul c doza de iradiere de! 1 kGy provocat
58
o reduce n mod semnificativ n 1518 cm

A1
Intensitatea band,
care pot fi atribuite la o scdere a con inutului de carotenoide
n somon afumat la rece.
Aplicarea fascicul de electroni a fost, de asemenea, extins la
producerea peliculelor biodegradabile pe baz de proteine.
Sabato, Nakamurakare, iar Sobral (2007) aevaluat
proprieti mecanice i termice ale filmelor realizate cu TilaProteinele PIA prin aplicarea de radiatie electro-raze (doze de
25e200 kGy cu fascicul de curent de 2,01 mA i accelera ie
energie TION de 0.550 MeV). Acestea au raportat c o uoar immbu- pe rezistena la traciune a fost observat la radia ii
doz de 100 kGy, cel mai probabil atribuit radia ie
TION indus de reticulare de molecule de proteine. Cu toate acestea,
Analiza termic prin DSC a artat nici un efect vizibil al
radiaii doze pe proteine.
114
105 e 120
Page 11
Recent, un studiu a fost efectuat pentru a produce cazeinat

filme biodegradabile pe baz de ap, cu rezisten mbunt it
prin aplicarea iradiere cu fascicul de electroni (doze de 20, 30,
40, 50, i 60 kGy) ( Audic&Chaufer,2010 ). De asemenea,
comparat eficacitatea iradiere cu fascicul de electroni
peste formaldehid tratamente n producerea filmelor. Reducere asupra solubilitii proteinei a fost observat att pentru tratament
mente care indic apariia proteinei reticulare.
Cu toate acestea, proteina de reticulare cu formaldehid
a fost semnificativ mai eficient dect cu fascicul de electroni.
Prin urmare, au angajat doar tratamente de formaldehid
pe studiul lor continuu. Ei au studiat efectul de suprafa
modificare pe exudat plastifiant cu trietanolamina
(TEA) prin folosirea a voltametrie puls. De modificare a suprafeei
aditivi (SMA), pe baza cazeinat de sodiu i organoleptice
siliconi au fost utilizate pentru a modifica propriet ile de suprafa filme.
Ei au descoperit c SMA au fost mai puin eficiente n controlLing ratele secreie plastifiant, dar ar putea n mod semnificativ
reduce consumul de energie pe suprafaa de 42 mJ m
59
2
.
Efectele iradierii ultraviolete pe proteine
funcionaliti
Utilizarea de radiaii UV pentru a induce legarea ncruci at a fost
aplicat n proteine alimentare a provoca reticularea n ADN
de microorganisme, ceea ce duce la defalcarea letale de microorganism. S-a observat c iradierea UV ar putea
mbunti proprietile fizico-chimice i func ionale ale
proteine alimentare. Sa raportat c n anumite favorCondiii capabili, proteine ar putea fi reticulat ( Urbain,
1977 ).Acestecondiiiincludutilizareafizic,chem
Tratamente iCal i enzimatice discutat anterior.
Cu toate acestea, toxicitatea chimic pentru a induce reticulare
ramane necunoscut, precum i utilizarea de enzime este timpul consumatori n
ING i costisitoare. Prin urmare, de trziu, iradiere UV pare s
fi metoda cea mai convenabil pentru a modifica propriet ile
alimente proteine. Tabelul2 rezum efectele radiaie UV
TION i dozele livrate pe diverse tipuri de pro- alimente
teins, precum i activitatea lor. In cele ce urmeaza, unele
rapoarte recente privind aplicarea radiaiilor UV n diferite
Proteinele alimentare sunt detaliate, inclusiv plantei i animalului
proteine.
Primele studii de iradiere UV-au dovedit a modula
Proteinele ify n general ( McLarensiShugar,1964 ) i colagen n special ( Cooper&Davidson,1966 ).
aplicarea de iradiere UV de a modifica i de a mbunt i pe
pielea a fost interpretat ca provocnd "imbatranire" n colagen
prin legarea ncruciat n fibrilele de colagen ( Shuster&
Bottoms, 1963 ).Fujimori (1965) descriscererea
de iradiere UV pentru eco-link-ul de colagen. Nakatsuka,
Suzuki, Tanimoto, iar Funatsu (1978) ,apoibrevetat
utilizarea de lumina UV pentru a produce un film comestibil reticulat. n
anul 1996, KelmaniDevore(1996) descris biologProdusele iCal reacie compatibile din colagen, care sunt
polimerizate prin expunerea la radiaii UV. Materialul este
turnate pentru a forma utile articole implant medical. Proproces pentru consolidarea carcasele colagen, pentru
aplicaie n industria alimentar, folosind iradiere UV are
fost patentat ( Miller&Jder,1998 ). Efecte rezultat
aceste carcase iradiate-UV mbuntit uniformitatea
60
n valori ntindere, proprieti mecanice i rezistent termic

tan pentru aplicarea n crnai ncastrate.
Cu toate acestea, exist rapoarte despre degradarea oxidativ
pe de colagen pe iradierea UV ( Curran,Ammoruso,
Goldstein, & Berg, 1984 ,Kano, Sakano, & Fujimoto,
1987 ,Uchida, Kato, si Kawasaki, 1990 ). Acestlucruaratc
degradare / fragmentare are loc simultan cu
reticulare n proteine. Dei multe studii privind fragmente
punerea de colagen cu iradiere UV au fost performat, cu toate acestea nu sunt foarte puine studii publicate pe
mecanismul fragmentrii sale oxidative a colagenului.
Kato, Uchida, iar Kawakishi (1992) austudiatefectele
de iradiere UV de colagen si peptide sale de model.
Ei au descoperit c degradarea i fragmentarea colectorului
lagen au predominat n sistemul prin utilizarea gel filtrului
cromatografie traie. Ei, de asemenea aflat c
fragmentare a fost probabil din cauza oxidarea prolin,
deoarece Colagenul este o protein-prolin bogat i proline reziduuri
pe de colagen dictat scdere marcat cu iradiere tratament
ment. Ei au clarificat acest mecanism prin utilizarea poli (
L
-prolinia) i (Pro-Pro-Gly)
10
ca modele de colagen
molecul. Acidul glutamic,-g-aminobutiric (GABA),
i amoniac din hidrolizate de propil iradiat
peptide au fost identificate prin analiza aminoacizilor. A fost preconsumata c GABA a fost generat dintr-o 2-pirolidona
Structura de hidroliz acid. Pentru a confirma aceast predicie,
au expus N-ter-butoxicarbonil (Boc) L
-prolin i
Tabelul 2. (a). Unele rapoarte privind efectele iradierii UV asupra
plantelor
proteine. (B). Efectul de iradiere UV pe proteine de origine animal.
Surs de proteine
Cerere
Referin
(A)
Protein de soia
61
Filme de proteine
Gennadios i colab. , 1998
Zein de porumb
Filme de proteine
Rhim colab. , 1999
Gluten de gru
Filme de proteine
MICARD colab. , 2000 ;
Rhim colab. , 1999
(B)
Colagenul
farmaceutic
Curran i colab. , 1984 ;
Fujimori, 1965 ;
Kano et al. , 1987 ;
Uchida i colab. , 1990
Past Sardine
Ishizaki i colab. , 1993a ,
1993b
Carne de porc past de carne
Ishizaki i colab. , 1993a ,
1993b
Walleye Pollack
past
Ishizaki i colab. , 1993b
Flying past de pete
Ishizaki i colab. , 1993b .
1994
Albumin de ou
Filme de proteine
Rhim colab. , 1999
Kuan colab. , 2011
Cazeinat de sodiu
Filme de proteine
Rhim colab. , 1999
62
Kuan colab. , 2011
Gelatin de pete
Alimentaie /
farmaceutic
Bhat & Karim, 2009b
115
105 e 120
Page 12
N-ter-BocL
-prolylglycine au fost expuse la lumina UV, i
produsele iradiate au fost izolate i caracterizate.
Apoi, N-ter-Boc-2-pirolidona a fost identificat la ambele
UV iradiat N-ter-BocL
-prolin- i N-ter-BocL
-prolylglycine. Ei au propus ca formarea 2compus pirolidona contribuit la fragmentarea
prolil peptid n baza proprietate sale structurale.
Un studiu a fost efectuat pentru a investiga posibilele imPactul de iradiere UV (timpi de expunere de 30 i 60 de minute
la lungimea de und 253,7 nm), pe rezistena gelului, vscozitate,
i proprietile termice ale unei Gel pete procurat comercial
eantioane ATIN ( Bhat&Karim,2009b ). Aceste autori reportat c probele iradiate expuse semnificativ
mbuntire n puterea de gel, reducerea vis-marcat
viscozitatea, precum i importante schimbri n entalpia de topire de
Studiu DSC. Ei au explicat c mbuntirea
puterea gelului a fost atribuit apari ia UV
induse de reticulare i reducerea vscozitii au particontribuit la fragmentarea indus de UV. Rezultatele lor
a demonstrat perspectivele de radiatii UV care utilizeaz ca
o metod alternativ de peste mijloacele conven ionale de mbuning unele dintre atributele calitate de gelatin din pe te.
Altele dect cele aplicate n reticulare a colagenului
i gelatin, iradierea UV a fost extins la mod-
63
ficare de paste de carne din pete i psri. Ishizaki

i colab. (1993a) astudiatefectuliradieriiUV(laund
lungime de 250e400 nm, i intensitate de pn la 8000
mW / cm
2
)
asupra proprietilor reologice ale gelurilor termice din sardine
i past de carne de porc. Pe baza studiului lor, o cretere a
puterea gel a fost observat pe gelurile termice preparate
de sardine i carne de porc pe crestere intensitatea UV.
Ei au explicat c mbuntirea pe puterea gel a fost
ca urmare a creterilor n ambele elasticitate i vscozitatea. SEM
Studiul a artat c microstructura acestora UV
geluri iradiate are o structur mai dens care este mai pu in poros
dect controlul. Ei au sugerat c aceste schimbri au fost
atribuit denaturarea proteinelor din carne cauzate de
Iradiere UV.
Pentru a elucida n continuare modificrile conforma ionale n acestea
proteine din carne, autorii ulterior evaluate hidrofob
interaciune i disulfur de obligaiuni n denaturarea UV de Actomyosins n probele ( Ishizakiicolab.,1993b ). O DSC
studiu a fost, de asemenea, efectuat. Rezultatele au aratat ca UV irradiation crescut semnificativ hidrofobe de suprafa i
redus coninutul total SH tuturor probelor. Datele de la
DSC evideniat c o modificare conformaional sau ne- par ial
pliere de actomyosins au avut loc n timpul iradierii UV.
Prin urmare, aceste modificri au fost strns legate de ntrirea
efect asupra formrii de gel termic pe hrtia raportat
anterior. Cu toate acestea, ei au concluzionat c rela ia BE
Statele denaturare Tween i creterea rezisten ei gel este
nu este pe deplin neles nc.
Ei extins studiul lor pentru a evalua UV
indus denaturarea proteinelor din carne, prin utilizarea de pe te care zboar
miozina ca un eantion ( Ishizaki,Ogasawara,Tanaka,&
Taguchi, 1994 ). DenaturareaUVdezbormiozinpete
a fost examinat prin testul solubilitate, dichro- circular
ism (CD) msurarea, sulfonat de 8-anilino-1-naftalen
(ANS) intensitate, iar intensitatea fluorescen ei triptofan
msurtori. Acestea au raportat c solubilitatea UV
miozina iradiat sczut cu iradiere n cretere
timp i intensitatea UV. CD-curbe ilustrat faptul c o Evrei
64
coninut lical de miozina sczut rapid cu cre terea

Intensitatea UV si timpul de iradiere UV. ANS i tryptointensiti Phan fluorescenta de myosin iradiate UV, de asemenea,
a sczut la iradiere UV. Modelele SDS-PAGE
au aratat a crescut polimeri myosin cu cre terea irraditimp ation, indicnd apariia poli induse de UV
merization i coagulare care implica hidrofob
interaciunile dintre moleculele miozinei.
Jiang, Leu, i Tsai (1998) auevaluatrezistenageluluide
macrou surimi actomiozinei formulat de tratament combinat
mente de iradiere UV (timpi de expunere de la 0, 5, 10, 15,
20, 25, 30 i 35 min la lungime de und de 365 nm, i inten ia
sitatea de 850 mW / cm
2
) i transglutaminaz microbian
(MTGase) (0e0.52 unitate g de carne). Ei au raportat ca
puterea gel de macrou tocat cu MTGase singur
la o concentraie de 0,47 unitate / g atins 1789 g cm, care
a fost de 3 ori mai mare dect cea a controlului. Cnd MTGasesuplimentat macrou tocat a fost expus la lumina UV
pentru timpul optim de iradiere de 20 min, rezisten a gelului
a fost crescut n continuare cu 25%. Rezultatele obinute de la SDSPAGE a sugerat c iradierea UV accelerat
MTGase a cataliza reticularea myosin grele
lanuri n macrou actomiozinei.
Aplicarea tehnicii de iradiere UV a fost de asemenea exau avut tendina privind producia de filme de proteine. Gennadios,
Rhim, Handa, Weller, i Hanna (1998) auraportat
fabricarea peliculelor proteine de soia prin expunerea la UV irramedierea (doze de 0, 13.0, 25.9, 38.9, 51.8, 77.8, i 103.7 J /
m
2
sau timpi de expunere de 0, 6, 12, 18, 24, 36 i 48 de ore). Acform ei, eficiena radiaiilor UV depinde
sursa de proteine i, n special, pe compo- aminoacid
achiziiilor i structuri moleculare. In studiul lor, filme produse au fost evaluate pentru rezistena la trac iune, alungirea la
rupe, permeabilitate la vapori de ap, i Hunter L, a, i
valori de culoare b. Acestea au raportat c rezistena la traciune semnal
ficativ (P <0,05) a crescut liniar n timp ce alungirea
la rupere a sczut liniar cu creterea la radia ii
65
timp de expunere TION. Coloraie glbuie (n cretere Hunter

Valorile b) a fost observat la creterea timpului de expunere la UV.
Modele SDS-PAGE a dezvluit benzi de agregate, i aceast
efect crescut odat cu creterea timpului de expunere la UV. Ei
a explicat c aceste modificri au fost cauzate de UV-induse
reticulare n filme. Cu toate acestea, vaporii de ap permeabiltate nu a fost afectat de iradiere UV. Ei au propus ca
reducerea la permeabilitate la vapori de ap pe proteine de soia
pelicul poate fi redus prin aplicarea doze mai mari sau UV exau avut tendina de timpul de expunere.
Ei au explorat n continuare posibilele modificri ale UV irradiation (doz de 51,8 J / m
2
peste 24 de ore de expunere, cu o und
lungime 253,7 nm) la filme realizate cu gluten de gru, porumb
116
105 e 120
Page 13
zein, albumin de ou i cazeinat de sodiu ( Rhim,Gennadios,

Fu, Weller, & Hanna, 1999 ).AcesteaauraportatcUVtratament
ment crescut rezisten la rupere de gluten, zeina, i albumin
filme care sugereaz apariia UV radiaii induse
reticulare n cadrul structurilor de film. Pentru cazeinai filme,
Tratamentul UV nu a afectat rezistena la trac iune, dar substan iale
ial redus chestiune total solubil. De- mici, dar semnificative
cutele n materie solubile totale au fost de asemenea observat pentru UV
zein tratat i filme albumin. Iradiere UV redus cupermeabilitate la vapori ter din filmele de albumin, dar nu a afectat
permeabilitate a apei de alte tipuri de filme. Gluten, albumin,
i filme caseinat a crescut de nglbenire, ca urmare a
Tratament UV. In contrast, tratamentul UV sczut Galbeni
deprimare de filme zein, probabil din cauza distrugerii
pigmeni zein de radiaiile UV. Ei au ajuns la concluzia c UV IR
radiaii au artat potenial pentru modificarea propriet ilor de profilme TEIN.
Recent, iradiere UV a fost demonstrat pentru a mbunt i
emulsionare i spumare proprieti de proteine de ou alb
i cazeinat de sodiu ( Kuanetal.,2011 ). Iradiere UV
proteinelor a fost efectuat timp de 30, 60, 90, i
66
120 min la lungimea de und de 253,7 nm. Cu toate acestea, srurile de sodiu
cazeinat au fost supuse iradierii UV prelungit pentru 4
i 6 ore ca nici o diferenta a fost gasit pe UV ini ial de expunere
sigur timp. Rezultatele obinute de la titrare formol, SDSPAGE, i FTIR analize au indicat c iradierea UV
ar putea induce reticulare pe proteine si a condus la mbuntirea
emulsionare i proprieti de spumare. Ei au ajuns la concluzia c
proteinele iradiat UV-ar putea fi folosit ca emulsi- roman
Fiers i ageni de spumare n sistemele largi de produse alimentare.
Concluzii i tendinele viitoare
Este evident din literatura disponibil c radia iile
Tehnologia este o tehnica promitatoare care ar putea fi angacmpul muncii pentru modificarea proteinei alimentare, n special pe
filme de proteine i proprieti de gelificare. Majoritatea reLucrari de cutare raportate n aceasta recenzie de sunt n majoritate pe
EFICIENEI
efec- de iradiere asupra proprietatilor filme de proteine, dar nu pe
mbuntirea funcionalitii proteine. Prin urmare, exist o lips
de informaii cu privire la efectele iradierii asupra altor proteine
functionalitati afar de a fi aplicat pe produc ia
de film. In general, iradierea este cunoscut ca neoriginare
tehnica eficienta termica si costul pentru filme de proteine modficare. Studiile viitoare ar putea fi extins pe de alt parte
Sisteme de alimentare cum ar fi tartinabile, brutarii, emulsii, gazoase
produse, produse farmaceutice, etc. prin aplicarea acestui radiatii
modificarea proteinei indus n dozele permise.
Aceste studii pot fi concepute pentru a stabili efectele
de iradiere pe gelificarea, spumare i de emulsionare Imobilizri
proprieti aro- pentru diferite timp de iradiere sau doze din perdoze mise. Mai mult dect att, gasirea celor mai bune condi ii,
doze, i tratamente combinate pentru iradiere proteine
sunt eseniale pentru a realiza efectul dorit func ional
proprieti.
Rapoartele disponibile privind utilizarea de fascicule de electroni, raze X
i iradiere cu microunde pentru modificarea proteine sunt
destul de limitate i trebuie s fie investigate. Studii suplimentare
cu privire la efectele fascicule de electroni, raze X si IR cuptor cu microunde
radiaii ar putea fi concepute pentru a elucida chimice
schimbrile de pe proteine. Studii lund n considerare ce tip de protein, sau aminoacizi care este responsabil pentru irradiationModificri ale compoziiei n moleculei chimice induse i
67
cule, precum i relaia de proteine iradiate cu

alte componente alimentare ntr-un sistem de alimentare va fi worthn timp ce ncercri. Informaii privind biochimice real
mecanism provocnd polimerizarea sau depolymerizaTION n proteine este nc obscur, care ar putea fi explorate
n detaliu.
Mai mult dect att, materiale polimerice biodegradabile au
interes puternic ctigat pe ncapsularea de antioxidanti,
vitamine, minerale, acizi grai, probiotice, aditivi alimentari
precum i eliberarea controlat a medicamentelor i com- bioactive
componente la site-ul vizat. Aceste materiale pot fi derivate
din polizaharide i proteine. Sa raportat c
Aplicarea acestor materiale cauzate de dorit devreme
eliberare de medicamente sau materiale de baz, precum atribuite poStructura Rous. Iradieri-au dovedit a reduce
dimensiunea porilor pe bio-filmele de diferite cercettori n acest revedere. Prin urmare, ar fi o ncercare util pentru a angaPloy tratamente de iradiere privind mbuntirea
eficien ncapsulare.
Mulumiri
Yau-Hoong Kuan recunosctor o postgradumncat prtie i un grant de cercetare postuniversitar (1001 /
PTEKIND / 832048) de la Universiti Sains Malaezia.
Referinte
Al-Assaf, S., Phillips, GO, Williams, PA, i du Plessis, TA (2007).
Aplicarea radiaiilor ionizante de a produce noi polizaharide
i proteine cu funcionalitate sporit. Instrumente nucleare
i metode de fizica de cercetare B, 265 , 37e43.
Audette-Stuart, M., Hou ee-Levin, C., & Potier, M. (2005). Radiatii
fragmentarea protein indus i inactivarea n lichid i solid
soluii apoase. Rolul de OH i electroni. Radiatiilor
i chimie, 72 , 301e306.
Audic, JL, si Chaufer, B. (2010). Biodegradabile pe baz de Cazeinat
filme cu rezisten mbuntit ap. Journal of Applied Polymer
tiin, 117 , 1828e1836.
Ball, HR, Jr. (1987). Proprieti funcionale ale modificate chimic
Proteinele albu de ou. Jurnalul al Societii Oil Chemists "americane,
64 (12), 1718e1725.
Belitz, HD, Grosch, W., & Schieberle, P. (2009). Aminoacizii,
peptide, proteine. n HD Belitz, W. Grosch, & P Schieberle
(Eds.), a 4-chimie alimentar revizuit i extins ediie (pp.
68
8e92). Berlin Heidelberg, Germania: Springer Verlag-.

Bhat, R., Ameran, SB, Karim, AA, & Liong, MT (2011). Calitate
atribute ale starfruit ( Averrhoa carambola L.) suc tratai cu
radiaii ultraviolete. Chimie Alimentar, 127 , 641e644.
Bhat, R., i Karim, AA (2009a). Impactul prelucrare radiaii pe
amidon. Recenzii global n Food Science i pentru Siguran a Alimentelor,
8 , 44e58.
Bhat, R., i Karim, AA (2009b). Iradiere cu raze ultraviolete mbuntete gel
puterea de pete gelatin. Chimie Alimentar, 113 , 1160e1164.
117
105 e 120
Page 14
Bhat, R., & Sridhar, KR (2008). Evaluarea nutriional de calitate

electron beam-iradiat de lotus ( Nelumbo nucifera ) semine. alimentare
Chimie, 107 , 174e184.
Bhat, R., Sridhar, KR, si Yokotani, KT (2007). Efectul de ionizare
radiaii pe caracteristicile antinutritional de semin e de catifea de fasole
( Mucuna
Mucuna ). Chimie Alimentar, 103 , 860e866.
Bisperink, CG, Ronteltap, AD, si Prins, A. (1992). Bubble-size
distribuii n spume. Advances in coloidal i interfa tiin,
38 , 13e32.
Bourtoom, T. (2009). Filme de proteine comestibile: proprieti de
mbuntire.
International Food Research Journal, 16 , 1e9.
Brault, D., D'Aprano, G., & Lacroix, M. (1997). Formarea de liber
picioare filme comestibile sterilizate de cazeinat iradiate. Journal
de agricole si chimie alimentara, 45 , 2964e2969.
Campbell, GM, i Mougeot, E. (1999). Crearea i caracterizare
de produse alimentare aerate. Tendine n Food Science & Technology,
10 , 283e296.
Cha, DS, & Chinnan, MS (2004). Pe baz de biopolimer antimicrobiene
ambalaj: un comentariu. Comentarii critice n Food Science i
Nutriie, 44 , 223e237.
Chen, SA (2002). Patent No. US Patent 2002/0012720 A1.
Cie sla, K., Salmieri, S., & Lacroix, M. (2006a). influen g-iradiere
privind structura i proprietile proteinei caseinateewhey calciu
izola filme bazate pe. Partea efect 1. radiatiilor asupra structurii
proteine geluri i filme. Journal of agricole i alimentare
69
Chimie, 54 , 6374e6384.
Cie sla, K., Salmieri, S., & Lacroix, M. (2006b). influen g-iradiere
privind structura i proprietile proteinei caseinateewhey calciu
izola filme bazate pe. Partea 2. Influena polizaharide plus
i radioterapie privind structura i proprietile funcionale
filmelor. Jurnalul Agricole si chimie alimentara, 54 ,
8899e8908.
Cie sla, K., Salmieri, S., Lacroix, M., & Le Tien, C. (2004). Gamma
influen iradiere asupra proprietilor fizice ale proteinelor din lapte.
Radiatiei i chimie, 71 , 93e97.
Clark, AH, Saunderson, DH, si Suggett, A. (1981). Infrarou i
laser Raman studii spectroscopice ale globular termic induse de
geluri de proteine. International Journal of Peptide i proteine de cercetare,
17 , 353e364.
Clarke, R., & Richards, JF (1971). Efectul g-iradiere pe vit
mioglobina. Journal of agricole si chimie alimentara, 19 ,
170e174.
Comisia, CA (2003). Codex standardul general de iradiat
alimente . Codex Stan 106-1983. Rev. 1e2003.
Cooper, DR, & Davidson, RJ (1966). Efectul ultraviolete
iradiere la formarea de colagen ori. biochimice Journal, 98 ,
655.
Curran, SF, Ammoruso, MA, Goldstein, BD, si Berg, RA
(1984). Degradarea colagenului solubil de ozon sau hidroxil
radicali. Federatiei Societatilor Biochemical europene scrisori,
176 , 155e160.
Cuq, B., Aymard, C., Cuq, JL, & Guilbert, S. (1995). Comestibil
Pelicule de ambalare pe baz de proteine miofibrilar pete: formulare
i proprietile funcionale. Journal of Food Science, 60 ,
1369e1374.
Delinc ee, H. (2002). Metode de analiz pentru a identifica alimentelor iradiate
e
un comentariu. Radiatiei i chimie, 63 , 455e458.
Delinc ee, HR (1983). Descoperirile recente in chimie radiaie de
proteine. n PS Elias, si AJ Cohen (Eds.), progrese recente n
iradierea alimentelor (pp. 129e147). Amsterdam, Olanda:
Elsevier Biomedical.
Dickinson, E. (1992). O introducere la coloizi alimentare . Cambridge,
Marea Britanie: Oxford University Press.
Diehl, JF (1995). Efectele chimice ale radiaiilor ionizante. n JF Diehl
(Ed.), de siguran a alimentelor iradiate (2nd ed.). (Pp. 43e88). New York:
70
Marcel Dekker.
Diehl, JF (2002). Alimente iradiere e trecut, prezent i viitor.
Ehlermann, DA (2009). RADURA-terminologia i alimentar
iradiere. controlul alimentelor, 20 , 526e528.
UE: Alimente de iradiere e legislaiei comunitare. (Nd). Regsit
03.11.10, de la http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/irradiation/
comm_legisl_en.htm.
Farkas, J. (1998). Iradierea ca metoda de decontaminare a alimentelor. A
revizuire. International Journal of Food Microbiologie, 44 , 189e204.
Farkas, J. (2006). Iradierea alimentelor pentru o mai bun. Tendine n Produse,
Tehnologie, 17 , 148e152.
Farkas, J., i Moh ACIS-Farkas, C. (2011). Istoria i viitorul alimente
iradiere. Tendine n Food Science & Technology, 22 , 121e126.
Feeney, RE, si Whitaker, JR (1988). Importana reticulare
Reaciile n proteine. Progresele n domeniul tiinei i cereale
Fernandez-Diaz, MD, Barsotti, L., Dumay, E., & Cheftel, JC (2000).
Efectele cmpuri electrice pulsatorii privind solu iile ovalbumin i
albu de ou dializat. Journal of agricole i alimentare Chimie
48 , 2332e2339.
Fujimori, E. (1965). Schimbare induse de lumina ultravioleta n colagen
macromolecule. Biopolimeri, 3 , 115e119.
Gennadios, A. (2002). filme i acoperiri pe baz de proteine . New York,
Statele Unite ale Americii: CRC Press.
Gennadios, A., Rhim, JW, Handa, M., Weller, L., C., Si Hanna, MA
(1998). Radiaii ultraviolete afecteaza fizic i molecular
Proprieti ale filmelor de proteine de soia. Journal of Food Science, 63 ,
225e228.
Gennadios, A., & Weller, CL (1990). Filme comestibile si de acoperire de la
gru i porumb proprieti. Tehnologia Produselor Alimentare, 44 , 63e69.
Gerrard, JA (2002). Proteineprotein reticulare n alimente: metode,
consecine, aplicatii. Tendine n Produse,
Halling, PJ (1981). Proteina stabilizat spume i emulsii. Critical
Opinii in Food Science i nutriie, 15 , 155e203.
Havelaar, AH, Brul, S., de Jong, A., de Jonge, R., Zwietering, MH,
& Ter Kuile, BH (2010). Provocri viitoare la hran microbian
siguran. International Journal of Food Microbiologie, 139 , S79eS94.
Hermansson, AM (1979). Metode de a studia funcional
Caracteristicile de proteine vegetale. Jurnalul de Petrol american
71
Societatea Chimistilor, 56 , 272e279.

Herrero, AM, Carmona, P., Ord onez, JA, de la Hoz, L., &
Cambero, MI (2009). Raman studiu spectroscopice de electronfascicul de iradiat somon afumat la rece. Cercetri Alimentare
International, 42 , 216e220.
Hoogenkamp, HW (2001). proteine de soia i de carne formulri .
Oxford: CABI Publishing.
Hou ee-Levin, C., i Sicard-Roselli. (2001). Chimie Radiaii de
proteine. n CD Jonash, si BS Rao (Eds.), Radiation chimie:
Starea actual i tendinele viitoare (pp. 553e582). Amsterdam:
Elsevier Science BV
Huang, S., Herald, TJ, & Mueller, DD (1997). Efectul de electroni
fascicul de iradiere pe fizic, fizico-chimice, precum i func ional
Proprieti de glbenu de ou lichid n timpul depozitrii congelate. Pasari
tiin, 76 , 1607e1615.
Ishizaki, S., Hamada, M., Iso, N., i Taguchi, T. (1993a). Efectul
iradiere cu raze ultraviolete asupra propriet ilor reologice ale gelurilor termice
de sardine i carne de porc paste. Nippon Suisan Gakkaishi, 59 ,
1219e1224.
Ishizaki, S., Hamada, M., Tanaka, M., & Taguchi, T. (1993b).
Modificri conformaionale n actomyosins din pe te i carne de porc
muschii de ultraviolete iradiere. Nippon Suisan Gakkaishi, 59 ,
2071e2077.
Ishizaki, S., Ogasawara, M., Tanaka, M., & Taguchi, T. (1994).
Denaturare ultraviolete de zbor miozina pete i fragmentele sale.
tiin n domeniul pescuitului, 60 , 603e606.
118
105 e 120
Page 15
Jaczynski, J., & Park, JW (2004). Aplicarea fascicul de electroni de

surimi fructe de mare. In V. Komolprasert, & KM Morehouse (Eds.),
Iradierea alimentelor i a ambalajelor (pp. 165e179). Washington,
DC: American Chemical Society.
Jiang, ST, Leu, SZ, & Tsai, GJ (1998). Cross-linking a macrou
surimi actomiozinei de transglutaminaz microbian i ultraviolete
iradiere. Journal of agricole si chimie alimentara, 46 ,
5278e5282.
Jo, C., Kang, H., Lee, NY, Kwon, JH, & Byun, MW (2005). Pectina
i pe baz de gelatin de film: efect de iradiere gamma, pe de
72
proprieti i de biodegradare mecanice. Radiatiei i

Chimie, 72 , 745e750.
Josimovi c, LJ, Radoj ci c, M., & Milosavljevi c, BH (1996).
Radiatii induse de reticulare i forfecare de proteine din ou
alb. Radiatiei i chimie, 3 , 445e447.
Kammesheidt, K. (2003). Formularea produse lactate gazoase. Dairy
Foods, 11 , 38e40.
Kano, Y., Sakano, Y., i Fujimoto, D. (1987). Cross-linking de colagen
de ascorbateecopper ion sistem. Jurnalul de Biochimie, 102 ,
839e842.
Kato, Y., Uchida, K., & Kawakishi, S. (1992). Degradarea oxidativ
colagen i peptida de modele de iradiere cu raze ultraviolete. Journal of
Agricole si chimie alimentara, 40 , 373e379.
Keerati-u-Rai, M., & Corredig, M. (2009). Modificri induse de cldur n ulei
n-ap emulsii stabilizate cu izolat de proteina de soia. alimentare
Hidrocoloizi, 23 , 2141e2148.
Kelman, CD, & Devore, DP (1996). Brevetul US Patent No.
5480427. Statele Unite ale Americii
Kempner, ES (2001). Efectele de electroni de mare energie i gamma
raze direct pe molecule de proteine. Journal of Pharmaceutical
Stiinte, 90 (10), 1637e1646.
Khwaldia, K., Perez, C., Banon, S., Desobry, S., & Hardy, J. (2004).
Proteinele din lapte pentru filme i acoperiri comestibile. Recenzii critice n
Food Science i nutriie, 44 , 239e251.
Kinsella, JE (1976). Proprieti funcionale ale proteinelor din alimente:
un studiu. Comentarii critice n Food Science i nutri ie, 7 ,
219e280.
Kinsella, JE, i Whitehead, DM (1989). Proteinele din zer:
chimice, fizice, precum i proprieti func ionale. n JE Kinsella
(Ed.), Advances in alimente si nutritie de cercetare 33 (pp. 343e438).
San Diego: Academic Press.
Koning, MM, & Visser, H. (1992). Interaciuni de proteine. O privire de
ansamblu.
n H. Visser (Ed.), interaciuni proteine (pp. 1e24). New York: VCH
Editorii.
Krochta, JM, Baldwin, EA, & Nisperos-Carriedo, M. (1994). comestibile
acoperire i filme pentru mbuntirea calitii produselor
alimentare . Lancaster, Statele Unite ale Americii:
Technomic Publishing Company.
Kuan, YH, Bhat, R., i Karim, AA (2011). Emulsionare i spumare
Proprieti de iradiat-ultraviolete ou proteine alb i sodiu
73
cazeinat. Journal of agricole si chimie alimentara, 59 ,

4111e4118.
Kume, T., Furuta, M., Todoriki, S., Uenoyama, N., i Kobayashi, Y.
(2009). Statutul de iradierea produselor alimentare din lume. Radiatiilor
i chimie, 78 , 222e226.
Koksel, H., Sapirstein, HD, Celik, S., & Bushuk, W. (1998). Efectele
iradiere gamma de gru pe proteine gluten. Journal of cereale
tiin, 28 , 243e250.
Lacroix, M., Jobin, M., Mezgheni, E., Srour, M., & Boileau, S. (1998).
Polimerizarea calciu cazeinai solu ii induse de gamma
iradiere. Radiatiei i chimie, 52 , 223e227.
Lacroix, M., Le, TC, Outtara, B., Yu, H., Letendre, M., Sabato, SF,
i colab. (2002). Utilizarea de g-iradiere pentru a produce filme din zer,
cazein i soia proteine: structura i caracteristicile func ionale.
Radiatiei i chimie, 63 , 8.
Lacroix, M., & Outtara, B. (2000). Procese industriale combinate cu
iradiere a asigura caracterul inofensiv i pstrarea produselor alimentare e
un comentariu. Food Research International, 33 , 719e724.
Lee, JW, SEO, JH, Kim, JH, Lee, SY, si Byun, MW (2007).
Compararea modificrile de antigenicities de ou de gin
albumina de o gama i un iradiere cu fascicul de electroni. Radiaii
Fizic i Chimie, 76 , 879e885.
Lee, MS, Lee, SH, si Song, KB (2005a). Efectul g-iradiere pe
proprietile fizico-chimice ale izolat proteic de soia filme.
Lee, SL, Lee, MS, si Song, KB (2005b). Efectele gamma
iradiere cu privire la proprietile fizico-chimice ale filmelor gluten. alimentare
Chimie, 92 , 621e625.
Losty, T., Roth, JS, si Shults, G. (1973). Efectul g-iradiere i
nclzire asupra activitii proteolitice a probelor de carne. Journal of
Luckman, GJ (2002). Iradierea produselor alimentare: aspecte de reglementare
din Asia
i regiunea Pacific. Radiatiei i chimie, 63 ,
285e288.
McLaren, AD, si Shugar, D. (1964). fotochimie de proteine i
acizi nucleici . Oxford: Pergamon Press.
Mezgheni, E., Vachon, C., & Lacroix, M. (2000). Utilizarea bacterian a
biofilme reticulat prin iradiere gamma. Radiatiei i
Chimie, 58 , 203e205.
MICARD, V., Belamri, R., Morel, MH, & Guilbert, S. (2000). Proprieti
74
de vedere chimic i fizic tratate filme gluten de gru. Journal

Miller, AT, & Marder, RB (1998). Brevetul US Patent No.
5820812. Statele Unite ale Americii
Mitchell, JR (1986). Spumare i emulsifiere proprieti de proteine.
n BJ Hudson (Ed.), Evoluia proteine alimentare 4 (pp.
291e338). Londra: Elsevier.
Nakatsuka, R., Suzuki, S., Tanimoto, S., & Funatsu, E. (1978). Brevet
Nu. Brevetul SUA 4076846. Statele Unite ale Americii
Nawar, WW (1983). Compararea consecine chimice de energie termic
i tratamentul iradiere a lipidelor. n PS Elias, & AJ Cohen
(Eds.), Descoperirile recente in iradierea produselor alimentare (pp. 115e127).
Amsterdam, Olanda: Elsevier Biomedical Press.
de Pomerai, DI, Smith, B., Dawe, A., de Nord, K., Smith, T.,
Archer, DB, i colab. (2003). Radiaie cu microunde poate modifica de proteine
conformaie fr nclzire n vrac. FEBS Letters, 543 , 93e97.
Prins, A. (1988). Principii de stabilitate a spumei. n E. Dickinson, &
G. Stainsby (Eds.), Advances in emulsii alimentare i spume (pp.
91e122). Londra: Elsevier Applied Science.
Rector, DJ, Kella, NK, i Kinsella, JE (1989). Gelifiere reversibil
de proteine din zer: topire, termodinamica si vascoelastice
Comportamentul. Jurnalul de Studii textur, 20 , 457e471.
Ressouany, M., Vachon, C., & Lacroix, M. (1998). Doza de iradiere i
efect de calciu asupra proprietilor mecanice ale reticulat cazeinat
filme. Journal of agricole si chimie alimentara, 46 , 1618e1623.
Rhim, JW, Gennadios, A., Fu, D., Weller, CL, si Hanna, MA
(1999). Proprietile ultraviolete iradiat filme de proteine.
Lebensmittel-Wissenschaft und-Technologie, 32 , 129e133.
Robertson, A., Tirado, C., Lobstein, T., Jermini, M., Knai, C.,
Jensen, JH i colab. (Eds.), (2004). alimentar i sntatea n Europa: A
nou baz de aciune, Voi. 96 . Copenhaga: OMS Regional
Publicaii, Seria european.
Rodr guez Patino, JM, Carrera S anchez, C., & Rodr guez Nino, MR
(2008). Implicaiile caracteristicilor de interfa de spumare alimente
ageni n formulri de spum. Progresele n coloid i Interface
tiin, 140 , 95e113.
Rustgi, S., & Riesz, P. (1978). Hidratat principal caten iniiat de electroni
sciziune n peptide din ESR i spin capcan studiu. International
Journal of Radiation Biologie, 34 , 449e460.
Sabato, S., Nakamurakare, N., i Sobral, PJ (2007). Mecanice i
proprietati termice ale filmelor iradiate bazate pe Tilapia
75
( Oreochromis niloticus ) proteine. Radiatiei i

Chimie, 76 , 1862e1865.
Sabato, SF, Ouattara, B., Yu, H., D'Aprano, G., Le Tien, C.,
Mateescu, MA, et al. (2001). Proprieti mecanice i de barier
119
105 e 120
Page 16
de soia i zer filme reticulate proteine pe baz. Journal of

Shuster, S., & Bottoms, E. (1963). Degenerarea senil de colagen a pielii.
Stiinta clinice, 25 , 487e491.
Simic, MG (1978). Chimie Radiation de aminoacizi i peptide
n soluii apoase. Jurnalul Agricole si chimie alimentara,
26 , 6e14.
Soliman, EA, Mohy Eldin, MS, si Futura, M. (2009). Biodegradabile
filme zeina pe baz de: influena g-iradiere pe structural i
funcional proprieti. Journal of agricole i alimentare Chimie
57 , 2529e2535.
Song, HP, Kim, B., Choe, JH, Jung, S., Kim, KS, Kim, DH, et al.
(2009). mbuntirea capacitii de spumare a produs albus de ou de
iradiere i aplicarea sa. Radiatiei i chimie,
78 , 217e221.
Stewart, EM (2001). Alimente iradiere chimie. In RA Molins (Ed.),
Iradierea produselor alimentare: Principii i aplica ii (pp 37e76.). Nou
York, SUA: John Wiley & Sons, Inc.
Tang, CH, Wang, XY, Yang, XQ, i Li, L. (2009). Formarea
agregate solubile din insolubil comerciale izolat proteic de soia
prin intermediul unui tratament cu ultrasunete i propriet ile lor de gelifiere.
Jurnalul de Inginerie Alimentar, 92 , 432e437.
Tanaka, T. (1981). Gelurile. Scientific American, 244 (1), 124e138.
Torrezan, R., Tham, WP, Bell, AE, Frazier, RA, si Christianini, M.
(2007). Efectele de presiune inalta de pe proprietile func ionale ale soia
protein. Chimie Alimentar, 104 , 140e147.
Uchida, K., Kato, Y., & Kawasaki, S. (1990). Catalizat de metal oxidativ
degradarea colagenului. Journal of agricole i alimentare
Chimie, 40 , 9e12.
Urbain, WM (1977). Chimie Radiation de proteine. n PS Elias, &
AJ Cohen (Eds.), de radiatii chimie de componente majore alimentare
(Pp. 63e130). Amsterdam, Olanda: Elsevier Scientific.
76
Vachon, C., Yu, HL, Yefsah, R., Alain, R., St-Gelais, D., &
Lacroix, M. (2000). Proprieti mecanice i structurale de lapte
filme proteine comestibile reticulat prin nclzire i g-iradiere.
Journal of agricole si chimie alimentara, 48 , 3202e3209.
Van der Plancken, I., Van Loey, A., & Hendrickx, ME (2007).
Proprieti spumarea proteine albe ou afectate de cldur sau de mare
Tratamentul presiune. Jurnalul de Inginerie Alimentar, 78 , 1410e1426.
Vieira, FF, i Del Mastro, NL (2002). Compararea g-iradiere
i efectele de iradiere cu fascicul de electroni pe gelatin. Radiatiilor
i chimie, 63 , 331e332.
Wan, J., Coventry, J., Swiergon, P., Sanguansri, P., & Versteeg, C.
(2009). Progresele n tehnologii de prelucrare inovatoare pentru
inactivare microbian i mbuntirea siguranei alimentare e impulsuri
cmp electric i plasm-temperatur sczut. Tendine n tiine alimentare
& Technology, 20 , 414e424.
Wanasundara, PK, Amarowicz, R., Pegg, RB, si Shand, PJ (2002).
Prepararea si caracterizarea de proteine hidrolizate din
plasma de bovine defibrinat. Journal of Food Science, 67 ,
623e630.
Wihodo, M., & Moraru, CI (2012). Metode fizice i chimice
folosit pentru a spori structura i proprietile mecanice ale
filme proteice. O revizuire. Journal of Food Engineering . http://dx.doi.
org / 10.1016 / j.jfoodeng.2012.08.021 .
Wilde, PJ (2000). Interfee: rolul lor n spum i emulsie
comportament. Current Opinion in coloidal Interface Science, 5 ,
176e181.
Zayas, JF (1997). Introducere. n JF Zayas (Ed.), Funcionalitatea de
proteinele din alimente (pp. 1E5). Berlin, Germania: Springer Verlag-.
Zhang, H., & Mittal, G. (2010). Filme pe baz de proteine biodegradabile
din resurse vegetale: o revizuire. Progres Environmental &
Energie durabil, 29 (2), 203e220.
Ziegler, GR, & Foegeding, EA (1990). Gelificarea proteinelor.
Progresele n Alimentaie i Nutriie Research, 34 , 204e286.
Z uniga, RN, si Ag
77

Cinetica Microbiene Inactivarea Pentru Variante Pentru Industria Alimentară Technologies

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cinetica Microbiene Inactivarea Pentru Variante Pentru Industria Alimentară Technologies

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cinetica microbiene Inactivarea pentru variante

pentru industria alimentar Technologies lumina ultravioleta

Escherichia coli ATCC 11229

E. coli ATCC 23958

E. coli NCTC 5934

E. coli NCIB 9481

E. coli izolat slbatic

Vibrio cholerae izolat slbatic

Virus Poliomielita (Mahoney)

Staphylococcus aureus fag A994

3. Mecanisme de microbian Inactivarea

Efectele parametrilor individuali, cum ar fi concentraia de solide n suspensie i dizolvate.

periculoas dect spitale care efectueaz numeroase raze X n fiecare zi i, ca

Iradierea este un tratament fizic n care produsele alimentare este expus la o

tipul operaiunii (lot sau continuu), cerina optim de energie la

Efecte fizice ale iradierii asupra alimentelor

standarde de siguran i numai n cazul n care ofer beneficii tangibile pentru

Economia global la fel de mult de hrana noastr se consum la un moment dat

Lungime de und scurt / HighFrequency

fascicule de electroni (generate de acceleratoare de electroni) sau raze gamma

Efecte fizice ale iradierii asupra alimentelor

tratai cu doze de radiatii mai mare de 10 kGy au fost adecvate, i c produsele

i a recomandat ca dozele maxime de iradiere ar trebui s continue s fie

Economia global la fel de mult de hrana noastr se consum la un moment dat

Lungime de und scurt / HighFrequency

fascicule de electroni (generate de acceleratoare de electroni) sau raze gamma

Efecte fizice ale iradierii asupra alimentelor

tratai cu doze de radiatii mai mare de 10 kGy au fost adecvate, i c produsele

i a recomandat ca dozele maxime de iradiere ar trebui s continue s fie

necesar pentru persoanele cu imunitate redus, cum ar fi SIDA sau pacien ii cu

depozitare, alimentare pot fi conservate de ctre o varietate de procedee, cum ar

Efecte fizice ale iradierii asupra alimentelor

c de microorganisme contaminante sau duntori. n timp ce acest ntrerupere

emis n aprilie 2003, nu de acord n totalitate cu concluzia grupului de studiu

i a recomandat ca dozele maxime de iradiere ar trebui s continue s fie

carne, fructe de mare, fructe, legume, ierburi i condimente. Lista UE a

ETICHETAREA produse alimentare iradiate

tehnologii interesante inovatoare dezvoltate pentru a u ura uman

hidratare. In plus, prelucrarea radiaii a fost demonstrat

Bhat & Sridhar, 2008 , Bhat, Sridhar, si Yokotani, 2007 ).

de proteine care afecteaz comportamentul lor n sisteme alimentare

n timpul preparrii, prelucrarea, stocarea i consum

a definit un gel ca o form de materie intermediar ntre

pliere este necesar pentru a ini ia agregare, iar acest proces

variaz n timp, ca urmare a decalri n distribu ia gazelor

strat. Proteinele adsorb, se desfoar parial i formeaz puternic

n general, exist dou ci de proces utilizate pentru construirea

Metodele includ ncorporarea plastifiani, alternativ pH

clasificate ca, (1) metode fizice, (2) metode chimice,

aminoacizi i peptida prin iradiere este esen ial pentru

prezena oxigenului) ( AudetteStuarticolab.,2005 ; Delincee,

lanuri de bun, i forele secundare obligatorii, cum ar fi hidrogenul

Smochin. 1 . Efectul iradierii asupra proteinei care arat posibil

adugarea de glicerol a crescut semnificativ forma iuni

izola, i un amestec 1: 1 de SPI i izolat proteic din zer

sau defalcare de legturi covalente. Cu toate acestea, mbuntire

Numrul total de glutenin insolubil s-a constatat s fi redus

pn la 1000 de ori a fost observat dup 16 kGy. Ei au concluzionat

observat de proprietile aluat amestecare. A fost pre

c, n contact cu produsul expus, electronii modifica

Jaczynski i Park (2004) .Albire(cretereavaloriib)

o reduce n mod semnificativ n 1518 cm

Recent, un studiu a fost efectuat pentru a produce cazeinat