Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.Obiectivele lucrrii: memorarea prilor componente ale unei staii de baz moderne pentru
sisteme de comunicaii mobile de generaia a doua,interconectarea componentelor i func iile lor
n regim de emisie i recepie.
3.Rspunsuri la ntrebri:
1.Enumerai principalele subsisteme ale arhitecturii sistemului GSM conform cerin elor firmei
ERICSSON.
Modelul sistemului ERICSSON pentru o reea GSM este divizat n 3 subsisteme majore:
subsistemul staiilor de baz (BSS Baase Station Subsystem), subsistemul de comutare (SS Switching Subsystem) i Subsistemul de operare i suport (OSS-Operation and Support
Subsystem).
2.Explicai funciile MSC i GMSC in SS.
Centrul de comutare al serviciilor mobile (MSC) executa funciile de comutare telefonic a
sistemului. El controleaz apelurile ctre un echipament terminal i de la un alt echipament
terminal al reelei date sau al altei reele sau sistem de date. El execut, de asemenea, funcii de:
taxare, interfa de reea, canal comun de semnalizare i altele.
GMSC portal de intrare al centrului de comutatii mobile
Un portal este un nod utilizat pentru a interconecta 2 reele. Portalul este adesea pus n aplicare
ntr-un MSC. Acest tip de configurare este n continuare denumit ca Portal MSC .Toate MSCurile n reea pot funciona ca un portal de ntrare.
3.Explicai funciile VLR n SS.
Registrul pentru utilizatorii vizitatori (VLR - Visitor Location Register)
Registrul pentru utilizatorii vizitatori (VLR) este o baz de date, ce conine informaia despre
abonaii temporari pe teritoriul deservit de ctre un MSC i este necesar pentru MSC ca el s
deserveasc abonaii vizitatori. VLR este ntotdeauna integrat cu MSC. Cnd staia mobil
cltorete printr-o nou arie MSC, VLR conectat la acest MSC va solicita date despre staia
mobil de la HLR, unde a fost pentru prima dat nregistrat aceast ME. Mai trziu, dac staia
mobil va efectua un apel, VLR va avea informaia necesar pentru rutarea apelului fr a
interoga HLR de fiecare dat.
4.Explicai funciile AuC n SS.
Unitatea numit Centrul de Autentificare (AuC) furnizeaz parametrii de autentificare i
criptare, care verific identitatea utilizatorului i asigur confidenialitatea fiecrui apel. AuC
protejeaz operatorii reelei de diferite tipuri de fraude, utilizate n lumea telefoniei celulare de
azi. AuC poate fi implementat de obicei n HLR.
la rezolvarea
de radio pentru
3)Staia de Baz Radio (RBS) RBS este un echipament radio necesar pentru a deservi una sau
mai multe celule din reea. RBS 200 i RBS 2000 sunt implementri ERICSSON ale specificaiei
GSM pentru Transceiverul Staiei de Baz (BTS), care este echipamentul, ce deservete o celul.
Controlorul Transcodor (TRC) - TRC efectueaz adaptarea ratei informaiei de voce. Funcia
poate fi implementat fie ntr-un nod hardware separat sau mpreun cu BSC n nodul BSC/TRC.
Rata de bit pe fiecare canal scade de la 64 kbit/s la 16 kbit/s.
Transcodarea Funcia de conversie a informaiilor codorului PCM (n urma conversiei A/D analog/digital) n informaii vocale ale codorului GSM este numit transcodare. Aceast funcie
este prezent att n MS ct i n BSS.
Adaptarea ratei
Adaptarea ratei implic conversia informaiei, care sosete de la MSC/VLR de la o rat de 64
kbit/s la o rat de 16 kbit/s pentru transmiterea la un BSC (pentru un apel de rata
integral). Aceti 16 kbit/s conin13 kbit/s de trafic si 3 kbit/s de informaie de semnalizare n
aceiai banda.
Aceasta este o funcie important. Fr adaptarea ratei legturile ctre BSC-uri ar ncesita de
patru ori capacitile ratei de date. Aceste mijloace de transport constituie o parte costisitoare a
reelei. Prin reducerea ratei la 16 kbit/s, este posibil s se utilizeze doar un sfert din legturi i
echipamente de transmisie.
n sistemele GSM ERICSSON, TRC conine uniti, care efectueaz transcodarea i rata de
adaptare. Aceste uniti de hardware sunt numite Transcodor i Uniti de adaptare a ratei de date
(TRAU- Transcoder and Date Adaption Units).
Toate TRAU-urile sunt cumulate, n sensul c orice BSC, conectat la TRC poate solicita
utilizarea unuia dintre TRAU pentru un anumit apel.
TRC sprijin, de asemenea, transmisia discontinu. n cazul cnd n vorbire sunt detectate pauze,
un zgom sonor confortabil este generat de TRAU n direcia MSC/VLR.
17.Enumerai funciile controlorului staiilor de baz.
Funciile BSC controleaz o parte important a reelei radio. Sarcina sa cea mai important este de
a asigura cea mai mare utilizare posibil a resurselor radio.
18.Explicai managementul reelei radio de ctre MSC.
Managementul Retelei Radio include urmatoarele sarcini:
Administrarea datelor in reteaua radio.
Date de descriere a celulei
Sistem de date informationale
Localizarea de date
Schimbul de date mobile de sarcina de trafic
Masurari de proba si de trafic.
Masurarea canalului inactiv.
19.Explicai managementul RBS.
Principalele sarcini ale managementului RBS sint:
23.Explicai manipularea conexiunii MS:la iniierea apelului; n timpul duratei unui apel.
Iniierea apelului
Apelul initiat impune efectuarea urmatoarelor procese:
Saltul sintetizat
Saltul in banda de baza
Salturile de frecventa servesc pentru doua scopuri :
-Imbunatatirea calitatii vocii pentru statiilor mobile ce se deplaseaza lent;
-Interferenta co-canal este limitata pentru toate conexiunile in retea, rezultind intr-un plan de
celule cu cea mai scurta distanta de reutilizare a frecventei, profitul fiind cresterea capacitatii de
apel.
Transmitera Discontinua (DTX) este utilizata impreuna cu saltul de frecventa pentru a
imbunatati toleranta interferentei. Atit uplink cit si downlink DTX sint puse in aplicare in RBS
2000. Suport pentru Reglarea Puterii Dinamice atit in MS cit si BS este implimentat in RBS
2000. Aceasta caracteristica limiteaza nivelul de interferenta in retea si economiseste consumul de
energie.
Concluzie:
n aceast lucrare de laborator am studiat construcia staiei de baz de tipul RBS (RADIO BASE
STATION) model ERICSSON, am fcut cunotin cu subsistemul de comutare,subsistemul
staiei baz i subsistemul de operare i suport i functiile lor.
Bibliografie
1.Ghid pentru lucrri de laborator. Studierea construciei staiei de baz de tipul RBS model
ERICSSON pentru sistemele GSM, Ion Avram, editura UTM, Chinu, 2012, 23p.