Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Uniunea Europeana
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Pagina UE trimite aici. Pentru alte sensuri vede?i UE (dezambiguizare)
Premiul Nobel pentru Pace Uniunea Europeana1
Drapelul Uniunii Europene
Drapel
Deviza: In varietate concordia
(Romna: Unitate n diversitate)
Imn: Oda bucuriei (orchestral)
MENIU0:00
Amplasarea Uniunii Europene
Centre Politice Bruxelles (executiv ?i legislativ)
Strasbourg (legislativ)
Luxemburg (curtea suprema) Frankfurt (banca centrala)
Parlament
Strasbourg (sediu oficial), Bruxelles, Luxemburg
Limbi oficiale2 24 de limbi oficiale
Pre?edin?i
- Consiliu
- Consiliul UE
- Comisia
- Parlament
Donald Tusk
Letonia
Jean-Claude Juncker
Martin Schulz
Creare
Ca CEE
- Semnat
- Intrat n vigoare
Ca UE
- Semnat
- Intrat n vigoare
Tratatul de la Roma
- 25 martie 1957
- 1 ianuarie 1958
Tratatul de la Maastricht
- 7 februarie 1992
- 1 noiembrie 1993
Suprafa?a
4.324.782 km2
Popula?ie
- Total (2012)
- Densitate
Locul 33
507 890 191 locuitori
116,2 locuitori/km
Cel mai mare ora?
Londra
Produs Intern Brut (2011)
- Total (Paritatea puterii de cumparare)
- Per capita (Paritatea puterii de cumparare)
Locul 13
$ 15 821 000
$31 607
el mondial.
Este considerata a fi o construc?ie sui generis, fiind considerata de unii[cine?
] ca fiind de facto o confedera?ie [10][11]. ncepnd cu 1 decembrie 2009, Uniunea E
uropeana are personalitate juridica interna?ionala ?i poate ncheia tratate.
n 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru ca peste ?ase decenii a
contribuit la progresul pacii ?i reconcilierii, democra?iei ?i drepturilor omul
ui n Europa .[12]
Cuprins [ascunde]
1 Istorie
1.1 Tratate
2 Geografia
2.1 State membre
2.2 Mediu
3 Sistemul politic
3.1 Guvernarea
3.1.1 Consiliul European
3.1.2 Comisia
3.1.3 Parlamentul European
3.1.4 Consiliul Uniunii Europene
3.2 Bugetul
3.3 Competen?a
4 Sistemul legal
4.1 Curtea de Justi?ie
4.2 Drepturi fundamentale
4.3 Legisla?ie
5 Justi?ie ?i afaceri interne
6 Rela?ii externe
6.1 For?e militare
6.2 Ajutorul umanitar
7 Economia
7.1 Pia?a interna
7.2 Competi?ia
7.3 Uniunea monetara
7.4 Criza datoriilor suverane
7.5 Supraveghere financiara
7.6 Energie
7.7 Infrastructura
7.8 Agricultura
8 Educa?ie ?i ?tiin?a
9 Sanatatea
10 Demografia
10.1 Sporul natural
10.2 Speran?a de via?a
10.3 Limbile
10.4 Religie
11 Cultura
11.1 Simboluri
11.2 Sportul
12 Vezi ?i
13 Bibliografie suplimentara
14 Referin?e
15 Legaturi externe
Istorie[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Istoria Uniunii Europene.
Fi?ier:Schuman Declaration.ogg
Robert Schuman propunnd Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului la 9 mai 1
950.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, mi?carea integrarii europene a fost vazuta de mul
?i ca o scapare din formele extreme de na?ionalism care au devastat continentul
de doua ori n acela?i secol.[13]. Una din aceste ncercari de a-i uni pe europeni a
fost Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului care a fost declarata drept
primul pas catre o Europa federala , pornind cu dorin?a de a elimina orice posibil
itate de razboaie viitoare ntre statele membre prin intermediul schimburilor intr
e industriile grele na?ionale[14]. Membrii fondatori ai Comunita?ii au fost Belg
ia, Fran?a, Italia, Luxemburg, ?arile de Jos ?i Germania de Vest. Primii sus?ina
tori ai Comunita?ii au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcid
e De Gasperi ?i Konrad Adenauer.[15]. n 1957, ?ase state au semnat Tratatul de la
Roma, care extinde cooperarea anterioara din cadrul Comunita?ii Europene a Carb
unelui ?i O?elului ?i creeaza Comunitatea Economica Europeana, nfiin?nd o uniune v
amala ?i Comunitatea Europeana a Energiei Atomice pentru cooperarea n dezvoltarea
energiei nucleare. Tratatul a intrat n vigoare n 1958.[15]
Comunitatea Economica Europeana ?i Euratom au fost create separat de Comunitatea
Europeana a Carbunelui ?i O?elului, de?i mpar?eau acelea?i instan?e ?i Adunarea
Comuna. Conducerea acestor Comunita?i erau denumite Comisii, opusul naltei Autorit
a?i . Comunitatea Economica Europeana era condusa de Walter Hallstein iar Euratom
integra sectoare de energie nucleara, pe cnd CEE avea sa dezvolte uniunea vamala
dintre membri.[16][17][18] n anii 1960, au aparut tensiuni cu Fran?a care dorea l
imitarea puterii suprana?ionale. Totu?i, n 1965 s-a ajuns la un acord, iar n 1967
a fost ncheiat Tratatul Merger n Bruxelles. A intrat n vigoare la 1 iulie 1967 ?i a
creat un singur set de institu?ii pentru cele trei comunita?i, care erau denumi
te mpreuna drept Comunita?ile Europene, de?i era cunoscuta doar Comunitatea Europ
eana.[19][20] Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unita.[21]
Caderea Cortinei de fier in 1989 a permis extinderea catre est a Uniunii. (Zidul
Berlinului)
n 1973, Comunita?ile s-au largit prin includerea Danemarcei(inclusiv Groenlanda,
care a parasit comunita?ile n 1985), Irlanda ?i a Marii Britanii[22]. Norvegia a
negociat aderarea n acela?i timp dar votan?ii norvegieni au respins planul de ade
rare ntr-un referendum, a?a ca Norvegia a ramas n afara uniunii. n 1979 au avut loc
primele alegeri democratice pentru Parlamentul European.[23] Grecia a aderat n 1
981, Portugalia ?i Spania n 1986[24]. n 1985, Acordul de la Schengen a dus la spa?
iul fara controale vamale ntre cele mai multe state membre ?i cteva state non-memb
re[25]. n 1986, steagul european a nceput sa fie folosit de Comunita?i[26] iar Act
ul Unic European a fost semnat. n 1990, dupa caderea Cortinei de Fier, fosta Germ
anie de Est a devenit parte a comunita?ii ca parte a noii Germanii unite[27]. O
data cu extinderea catre fostele state comuniste din Estul Europei, au fost conv
enite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.
Introducerea monedei euro n anul 2002 nlocuie?te mai multe valute na?ionale.
Uniunea Europeana a fost nfiin?ata formal cnd Tratatul de la Maastricht a intrat n
vigoare, pe 1 noiembrie 1993,[28] iar n 1995 Austria, Finlanda ?i Suedia au adera
t la nou nfiin?ata UE. n 2002, bancnotele ?i monedele euro au nlocuit monedele na?i
onale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state. n 2004, UE
a avut cea mai mare extindere din istorie, cnd Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, L
etonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia ?i Slovenia au aderat la Uniune.[29]
La 1 ianuarie 2007, Romnia ?i Bulgaria au devenit cele mai noi state membre. n ace
la?i an Slovenia a adoptat euro, urmata n 2008 de Cipru ?i Malta, de Slovacia n 20
09 ?i de Estonia n 2011. n iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul eur
opean care au dus la continuarea mandatului de pre?edinte al comisiei de Barosso
, iar n 2009 Islanda ?i-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE. n 1 dece
mbrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare ?i a reformat multe aspect
e ale UE. n particular a schimbat structura legala a Uniunii Europene, transformnd
sistemul celor 3 comunita?i ntr-o singura entitate cu personalitate juridica int
v d
m
Geografia[modificare | modificare sursa]
Vrful Mont Blanc este cel mai nalt din UE
Statele membre ale UE acopera un teritoriu de 4.423.147 kilometri patra?i. Uniun
ea este mai mare dect orice stat cu excep?ia a ?ase ?ari, iar cel mai nalt vrf este
Mont Blanc din Alpii Graici care masoara 4.810,45 metri deasupra nivelului mari
i.[33] Cel mai jos punct din UE este Zuidplaspolder n Olanda, la 7 metri sub nive
lul marii. Peisajul, clima ?i economia UE sunt influen?ate de coasta, care masoa
ra 65.993 km lungime. UE are a doua cea mai lunga coasta din lume, dupa Canada.
Combinate, statele membre au frontiere terestre cu 19 state ne-membre pe un tota
l de 12.441 km, adica a cincea cea mai lunga frontiera din lume.[34][35]
Incluznd teritoriile de peste mari ale statelor membre, UE are cele mai multe tip
uri de clima, de la clima arctica (nord-estul Europei) la clima tropicala (Guyan
a Franceza), mediile meteorologice pentru UE fiind lipsite de sens. Majoritatea
locuitorilor traiesc n zone cu climat mediteranean (sudul Europei), temperat mari
tim (nord-vestul Europei) sau temperat-continental (Europa Centrala ?i de Est).[
36]
Popula?ia UE este puternic urbanizata, aproape 75% din locuitori locuind n zone u
rbane (acest procent este n cre?tere ?i se estimeaza ca va ajunge la 90% n 7 state
pna n 2020). Ora?ele sunt raspndite n ntreaga Uniune, cu un grup mare de ora?e n juru
l Benelux. n unele cazuri, aceasta cre?tere urbana a fost datorita afluxului de f
onduri UE ntr-o regiune.[37]
State membre[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Statele membre ale Uniunii Europene.
State membre
Candida?i: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Serbia ?i Turcia[38]
Recunoscu?i de UE ca posibili candida?i dar care nu au depus nca o cerere pe
ntru aderare: Bosnia ?i Her?egovina ?i Kosovo (statut disputat).[39]
Uniunea Europeana este formata din 28 de state suverane:
Belgia Belgia (BE)
Italia Italia (IT)
Romnia (RO)
Bulgaria Bulgaria (BG) Letonia Letonia (LV)
Suedia Suedia (SE)
Danemarca Danemarca (DK)
Lituania Lituania (LT) Slovacia Slovacia (SK)
Germania Germania (DE) Luxemburg Luxemburg (LU)
Slovenia Slovenia (SI)
Estonia Estonia (EE)
Malta Malta (MT)
Spania Spania (ES)
Finlanda Finlanda (FI) Olanda Olanda (NL)
Republica Ceha Cehia (CZ)
Franta Fran?a (FR)
Austria Austria (AT)
Ungaria Ungaria (HU)
Grecia Grecia (GR)
Polonia Polonia (PL)
Regatul Unit Regatul Unit (GB)
Irlanda Irlanda (IE)
Portugalia Portugalia (PT)
Cipru Cipru (CY)
border Croatia Croa?ia (CR)
Numarul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele ?ase state fondatoare (
Belgia, Fran?a, Germania (de Vest), Italia, Luxembourg ?i Olanda) la actualul nu
mar de 28 de state membre, prin extinderi succesive o data ce ?arile aderau la t
ratat ?i facnd a?a, renun?nd la o parte din suveranitatea lor pentru a ob?ine repr
ezentativitate n institu?iile Uniunii. Pentru a adera la UE, o ?ara trebuie sa re
specte criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenha
ga din 1993. Criteriile spun ca pentru ca un stat sa adere la UE trebuie sa aiba
o democra?ie stabila care respecta drepturile omului ?i domnia legii, o economi
e de pia?a func?ionala capabila sa faca competi?ie n cadrul UE ?i acceptarea obli
ga?iilor de membru, inclusiv legisla?ia UE. Evaluarea ndeplinirii criteriilor est
e responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a parasit vreod
ata Uniunea, de?i Groenlanda (o provincie autonoma ce apartine Danemarcei) s-a r
etras n 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalita?ile de parasire a uniunii
Cladirea CAE
Banca Centrala Europeana
asigura interpretarea unitara a legisla?iei europene
are puterea de a decide asupra disputelor legale dintre statele membre UE, insti
tu?iile UE, companii ?i indivizi
are sediul n Luxembourg
verifica folosirea corecta a veniturilor ?i cheltuielilor institu?iilor UE(vezi
?i Bugetul Uniunii Europene)
are sediul n Luxembourg
formeaza alaturi de bancile centrale na?ionale Sistemul European al Bancilor Cen
trale ?i astfel decide politica monetara a zonei Euro.
asigura stabilitatea pre?urilor n zona euro prin controlarea fluxului de bani
are sediul n Frankfurt
Consiliul European[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Consiliul European.
Pre?edintele Consiliului European, Donald Tusk
Consiliul European stabile?te direc?iile UE, el se ntrune?te de cel pu?in patru o
ri pe an. Este compus din Pre?edintele Consiliului European, Pre?edintele Comisi
ei Europene ?i un reprezentant din fiecare stat membru, ?eful de stat ori ?eful
guvernului. Consiliul European a fost descris de unii ca autoritatea politica sup
rema a Uniunii. Consiliul este implicat activ n negocierea schimbarilor tratatelor
?i define?te politicile UE, agenda ?i strategiile.
Consiliul European ?i folose?te rolul conducator pentru a media disputele ntre sta
tele membre ?i dintre institu?ii, rezolva crizele politice ?i dezacordurile refe
ritoare la politici ?i probleme controversate. Ac?ioneaza ca un ?ef de stat colec
tiv ?i ratifica documentele importante (de exemplu, tratatele ?i acordurile inter
na?ionale) alaturi de Parlamentul European.
n 19 noiembrie 2009, Herman Van Rompuy a fost ales primul Pre?edinte permanent al
Consiliului European. n 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigo
are ?i astfel ?i-a nceput mandatul. Pre?edintele asigura reprezentarea interna?io
nala a UE, mediaza conflictele dintre membri att n timpul sesiunilor consiliului ct
?i n perioadele dintre ele. Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul
Europei, o organiza?ie interna?ionale independenta de UE.
Comisia[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Comisia Europeana.
Pre?edintele Comisiei Jean-Claude Juncker
Comisia Europeana ac?ioneaza drept putere executiva a Uniunii Europene ?i are re
sponsabilitatea ini?ierii de proiecte legislative ?i conducerea permanenta a UE.
Comisia este de asemenea motorul integrarii europene. Este organizata ca un cab
inet de guvern, cu 27 de comisari pentru diferite domenii de activitate, unul pe
ntru fiecare stat membru, ei avnd obliga?ia de a reprezenta interesele UE ca un nt
reg ?i nu interesele na?ionale.
Unul dintre cei 27 este Pre?edintele Comisiei (actualmente Jose Manuel Barroso)
care este numit de Consiliul European. Dupa pre?edinte, cel mai important ?i pro
eminent comisar este naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ?i pol
itica de securitate care este de drept ?i vice-pre?edinte al Comisiei ?i este nu
mit de asemenea de Consiliul European. Ceilal?i 25 de comisari sunt numi?i de Co
nsiliul Uniunii Europene n acord cu pre?edintele nominalizat. Dupa acea, cei 27 d
e comisari ca un singur grup primesc votul de nvestitura din partea Parlamentului
European.
Parlamentul European[modificare | modificare sursa]
r din lume.
Ajutorul umanitar este finan?at direct din buget (70%) ca parte a instrumentelor
financiare pentru ac?iune externa si de asemenea prin Fondul de Dezvoltare Euro
peana (30%). Ac?iunea Externa a UE este mpar?ita n instrumente geografice ?i pe do
menii. Instrumentele geografice acorda ajutor prin Instrumentul de Cooperare pen
tru Dezvoltare (16,9 miliarde ntre 2007-2013) care cheltuie?te 95% din bugetul sa
u n ac?iuni de asisten?a interna?ionala ?i din partea Instrumentului de Parteneri
at ?i Vecinatate European, care con?ine cteva programe relevante. Fondul European
pentru Dezvoltare (cu un buget de 22.7 miliarde ntre 2008-2013) este format din
contribu?ii voluntare din partea statelor membre, dar exista presiuni pentru a t
ransforma FDE ntr-un instrument bugetar pentru a ncuraja cre?terea contribu?iilor
statelor ?i a permite Parlamentului European sa aiba o supraveghere mai buna a b
anilor.
Ajutoarele UE au fost criticate des de eurosceptici ca ar fi ineficiente, ca nu
si-ar atinge obiectivele ?i ca ar fi legate de atingerea unor obiective economic
e ?i politice.
Stat
PIL 2010[61]
(milioane de $) PIB 2010
pe capita[61]
($)
PIB 2010
pe capita[62]
(in % din UE-27)
Infla?ia.[63]
2010
Disoccup.[64]
2010
Cre?terea PIB-ului
(media 2000-10)[65]
Cre?terea PIB-ului
(prev. 2011-13)[65]
Luxemburg Luxemburg
41.271 81.466 271
Olanda Olanda 680.772 40.973 133
+0,9%
Austria Austria 333.537 39.761 126
+1,7%
+2,5%
4,5%
4,4%
4,5%
+1,6%
+1,8%
+3,3%
+1,1%
+1,9%
+1,6%
13,7%
8,4%
+2,2%
8,3%
118
+1,5%
+2,5%
+0,9%
+1,5%
6,8%
+1,2%
35.059 112
+3,3%
7,8%
+1,7%
+1,7%
+1,8%
+1,6%
6,5%
12,6%
+2,1%
+1,2%
6,8%
+1,4%
+0,7%
9,6%
11,2%
16,9%
+1,2%
18,7%
+3,0%
7,3%
8,4%
9,7%
20,1%
8,4%
+3,0%
+2,3%
7,3%
7,3%
+1,6%
11,0%
14,4%
+3,9%
+2,2%
+4,7%
17,8%
+4,2%
10,2%
+4,0%
108
+2,2%
+1,4%
+2,4%
+0,7%
+0,7%
-2,5%
+2,9%
+3,5%
+1,8%
+1,0%
+4,6%
+3,1%
+1,1%
+5,1%
+5,3%
+3,7%
+4,3%
+2,4%
+1,6%
+2,1%
+1,2%
+0,9%
+0,4%
+2,1%
9,6%
+1,6%
100
+3,1%
+2,3%
7,4%
+1,6%
+1,2%
+1,4%
+1,2%
+1,4%
-1,3%
+2,3%
+4,4%
+2,5%
10,0%
+1,4%
Banca Centrala Europeana este banca centrala a zonei euro, aceasta controleaza p
olitica monetara a zonei cu scopul de a men?ine stabilitatea pre?urilor. Ea este
la centrul Sistemului European de Banci Centrale, care cuprinde bancile na?iona
le ale statelor membre ?i care este condusa de un Consiliu General, constnd din P
re?edintele BCE, care este numit de Consiliul European, Vice-pre?edintele BCE ?i
guvernatorii bancilor centrale na?ionale din cele 27 de state membre.
Criza datoriilor suverane[modificare | modificare sursa]
ncepnd cu sfr?itul lui 2009, temerile investitorilor cu privire la criza datoriilor
suverane ?i cre?terea datoriei publice guvernamentale la nivel mondial, mpreuna
cu un val de deteriorare a ratingului datoriilor suverane a ctorva state europene
. Preocuparile sau intensificat la nceputul lui 2010 ?i ulterior[72][73], a deven
it din ce n ce mai dificil sau chiar imposibil ca datoria unor state ca Grecia, I
rlanda ?i Portugalia sa fie refinan?ate.
La 9 mai 2010, mini?trii de finan?e din Uniunea Europeana au aprobat un pachet d
e salvare n valoare de 750 miliarde de euro care urmarea asigurarea stabilita?ii
Carbune ?i lignit
21.9%
Gaz
19.4%
Energii regenerabile
14.6%
Petrol 13.4%
Altele 1.4%
Importuri nete de energie
54% din totalul energiei primare folosita
Petrol ?i produse petroliere
60.2%
Gaz
26.4%
Altele 13.4%
n 2006, cele 27 de state membre ale UE avea un consum de energie n cuantum total d
e 1.825 milioane tine de petrol. n jur de 46% din energia consumata este produsa n
statele membre iar 54% este importata. n aceste statistici, energia nucleara est
e tratata ca energie primara produsa n UE, chiar daca sursa este uraniul, care es
te produs n cuantum de mai pu?in de 3% n UE.
UE a avut puterea legislativa n domeniul politicii energetice de-a lungul ntregii
sale existen?e. Aceasta provine de la Comunitatea Europeana a O?elului ?i Carbun
elui. Introducerea politicii energetice europene obligatorii a fost aprobata n Co
nsiliul European din octombrie 2005, iar primul draft al politicii n ianuarie 200
7.
n acest moment, UE importa 82% din necesarul de petrol, 57% din necesarul de gaz
?i 97,48% din necesarul de uraniu. Exista ngrijorari fa?a de dependen?a europeana
fa?a de energia din Rusia care poate pune n pericol Uniunea ?i statele membre. U
niunea ncearca sa ?i diversifice sursele de energie.
Infrastructura[modificare | modificare sursa]
Podul resund dintre Danemarca ?i Suedia este parte din Re?eaua Trans-Europeana.
UE depune eforturi pentru mbunata?irea infrastructurii transfrontaliere, de exemp
lu prin intermediul re?elelor transeuropene (TEN). Proiectele din cadrul TEN inc
lud tunelul de sub Canalul Mnecii, LGV Est, tunelul feroviar Frejus, Podul Oresun
d ?i tunelul Brenner. n 2001 s-a estimat ca pna n 2010 re?eaua va acoperi: 75.200 k
m de drumuri, 78.000 km de cai ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi mariti
me ?i 210 porturi interne.[87][88]
Politicile europene de dezvoltare a re?elelor de transport vor cre?te presiunea
asupra mediului nconjurator n numeroase regiuni ale uniunii. n ?arile membre care a
u aderat dupa 2004, problema majora consta n congestionarea traficului ?i poluare
. Dupa recenta extindere, noile state care au aderat ncepnd cu 2004 au adus n plus
?i problema transportului de zi cu zi a calatorilor.[89] Re?eaua poloneza de dru
muri, n special, se afla n condi?ii deficitare: la aderarea Poloniei, 4600 de drum
uri necesitau lucrari de amenajare ?i consolidare n conformitate cu standardele ?
i prevederile Uniunii Europene, cu un cost total de aproximativ 17 miliarde de e
uro.[90]
Un alt proiect de infrastructura este sistemul de pozi?ionare globala Galileo, o
propunere de naviga?ie globala prin satelit, care urmeaza sa fie construit de c
atre Uniunea Europeana ?i lansat de catre Agen?ia Spa?iala Europeana (ESA), putnd
sa fie opera?ional pna n 2010. Proiectul a fost lansat par?ial pentru a reduce de
penden?a fa?a de Statele Unite ale Americii (care de?ine sistemul Global Positio
ning System), dar, de asemenea, ?i pentru a oferi o acoperire mai completa la ni
vel mondial ?i pentru a permite o precizie mult mai mare, data fiind vechimea si
stemului GPS.[91] Ini?iativa a fost nsa criticata din cauza costurilor, a ntrzieril
or, precum ?i din cauza lipsei de utilitate, avnd n vedere existen?a actualului si
stem GPS.[92]
Agricultura[modificare | modificare sursa]
[99]
n UE sanatatea este asigurata de sisteme extrem de diferite organizate la nivel n
a?ional. Sistemele de sanatate sunt n principal finan?ate de stat prin taxe (urge
ntele si pachetul de baza). Finan?area privata a sistemelor provine din asigurar
ile individuale sau prin sistemele private de sanatate organizate pentru firme.
Toate statele UE ofera ceta?enilor lor gratis Cardul European de Asigurari Socia
le de Sanatate, care este un card de asigurare valabil in toate statele membre n
cazul n care ceta?enii au nevoie de asistenta medicala n timpul calatoriilor sau v
izitelor n alte state UE. [100] O directiva pentru asisten?a medicala trans-na?io
nala, dore?te sa promoveze o cooperare pentru asisten?a medicala ntre statele mem
bre ?i faciliteaza accesul la asisten?a medicala de sigura ?i de nalta calitate p
entru pacien?ii europeni.[101][102][103]
Demografia[modificare | modificare sursa]
La 1 ianuarie 2013, popula?ia combinata a celor 28 de state membre a fost estima
ta la 505.730.000.
Nr.
Drapel ?ara
Popula?ia
(est. 2013)
Popula?ia
(est. 2011)
Locul
2010
1
borde Republica Populara Chineza
1 357 000 000[104]
1 344 00
0 000 1
2
borde India 1 252 000 000[105]
1 221 000 000 2
3
borde Uniunea Europeana
505 730 000
501 105 661
3
4
borde Statele Unite ale Americii
316 000 000[106]
311 600
000
4
5
borde Indonezia
249 000 000[107]
243 800 000
5
6
borde Brasil 200 400 000[108]
196 900 000
6
n UE sunt cele mai multe ora?e globale dect n orice alta regiune din lume. Con?ine
16 ora?e cu popula?ia peste un milion de locuitori, cel mai are fiind Londra.
Pe lnga multele ora?e mari, UE are de asemenea cteva regiuni dens populate care nu
au centru dar care au aparut prin conexiunile dintre ora?e ?i noile zone metrop
olitane. Cele mai mari sunt Rine-Ruhr care are aproximativ 11.5 milioane de locu
itori (Cologne, Dortmund, Dsseldorf, etc.), Randstad cu aproximativ 7 milioane (A
msterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, etc.), Frankfurt/Rhine-Main cu aprox. 5,8 mi
lioane de locuitori (Frankfurt, Wiesbaden, etc.), Diamantul Flamand cu aprox. 5.
5 milioane de locuitori (zonele urbane dintre Antwerp, Bruxelles, Leuven ?i Ghen
t) ?i Regiunea Industriala Superioara din Sliezia cu aprox. 3.5 milioane locuito
ri (Katowice, Sosnowiec, etc.).
vizualizare
discu?ie
e din Uniunea Europeana
Sursa: World Gazeetter,
Loc
Numele ora?ului
Anexa:Lista ?arilor
Londra
Londra
Berlin
Berlin
modificarevizualizare
estimat pentru 2010
Anexa:Lista ?arilor
Pop.
1
Londra Regatul Unit
Madrid
Madrid
Roma
7556900 11
discu?ie
Pop.
Loc
Budapesta
Ungaria 1645091
Roma
2
Berlin Germania
3448584 12
Munchen Germania
1342339
3
Madrid Spania 3137083 13
Milano Italia 1326571
4
Roma
Italia 2473972 14
Stockholm
Suedia 1279658
5
Paris Fran?a 2187534 15
Praga Republica Ceha 1185340
6
Bucure?ti
Romnia 1918256 16
Sofia Bulgaria
1123404
7
Hamburg Germania
1774688 17
Copenhaga
Danemarca
1080638
8
Var?ovia
Polonia 1709578 18
Dublin Irlanda 1069861
9
Viena Austria 1704864 19
Bruxelles
Belgia 1059483
10
Barcelona
Spania 1653416 20
Kln
Germania
996084
n 2010, 43,3 milioane dintre locuitorii UE au fost nascu?i nafara statului reziden
t. Reprezentnd 9.4% din popula?ia UE. Din ace?tia, 31.4 milioane (6.3%) erau nasc
u?i nafara UE ?i 16 milioane (3.2%) erau nascu?i n alt stat UE. Cel mai mare numar
de locuitori nascu?i nafara UE este n Germania (6,4 milioane), Fran?a (5,1 milioa
ne), Marea Britanie (4,7 milioane), Spania (4,1 milioane), Italia (3,2 milioane)
?i Olanda (1,4 milioane).
n anul 2008, Fran?a, Marea Britanie ?i Germania au acordat, n aceasta ordine, cel
mai mare numar de ceta?enii, n special imigran?ilor africani 137.000, 129.000 ?i,
respectiv, 90.000[109]
Sporul natural[modificare | modificare sursa]
De?i popula?ia UE este a treia ca marime din lume, dupa China ?i India, n 2003 a
contribuit cu mai pu?in de 2% la cre?tere popula?iei la nivel mondial care a cre
scut cu 75 milioane.
n majoritatea ?arilor din sudul Europei a fost o trecere de la o situa?ie ridicat
a de natalitate ?i ratele de deces mai mici la na?tere, de?i acest fenomen a apa
rut decenii mai trziu dect n alte ?ari europene mai dezvoltate.
n Spania, rata natalita?ii a scazut cu mai mult de jumatate dintre 1960 ?i 1990,
21.7-10.2 na?teri la mia de locuitori. n nici o alta ?ara din UE, rata natalita?i
i nu a scazut la fel de mult ca n Spania, dar atunci aceasta ?ara are cea mai rid
icata rata de imigrare (2003). n 1900 speran?a de via?a n Spania a fost de 35 de a
ni, a continuat declinul n rata mortalita?ii a crescut la 62 n 1950, pentru a ajun
ge pna n 1985 la aproape 80 de ani pentru femei ?i 73 pentru barba?i.
nainte de extinderea din 2004, popula?ia Uniunii a crescut la o rata anuala de 0,
23% (2,3 mii), datorita, n principal, cre?terii popula?iei imigrante suplimentare
al carei echilibru n 2000 a fost de 735 de mii de oameni, n timp ce cre?terea nat
urala a popula?iei n decursul aceluia?i an a fost de 372 de mii de locuitori.
Asupra ratei de cre?tere a popula?iei naturale trebuie sa se constate ca rata na
talita?ii din aproape toate ?arile UE este n cre?tere, cu excep?ia Germaniei, Ita
liei, Greciei ?i Suediei. Cele mai ridicate rate ale natalita?ii sunt observate n
Irlanda (14,8 na?teri la mia de locuitori), Fran?a (12.9) ?i Olanda (12,5). La
celalalt capat apar Germania (8.8) ?i Grecia (9.0).
Imigra?ia este responsabil pentru mai mult de trei sferturi din cre?terea econom
ica totala a numarului de persoane n UE. Germania ?i Spania sunt principalul resp
onsabil pentru aceasta cre?tere n termeni absolu?i, cu aproximativ 230 000 de imi
gran?i net fiecare (cont combinate pentru 44% din total).
Dar, n termeni procentuali, cea mai mare cre?tere a avut loc n Luxemburg ?i Portug
alia (ambele cu 6,7 imigran?i la 1000 locuitori), urmate de Spania (5.6) ?i Irla
nda (5,1 .) Cu toate ca migra?ia neta n continuare pozitiv, rate mai mici sunt da
te n Fran?a, Belgia, Olanda ?i Regatul Unit. Media UE este de 3 migran?i la 1000
de locuitori.
UE promoveaza nva?area altor limbi. Engleza este cea mai vorbita limba n UE ?i es
te cunoscuta de 51% din popula?ie, lund n calcul att folosirea ca limba materna ct ?
i ca limba secundara sau ter?iara. Germana este cea mai raspndita limba materna (
aprox. 88,7 milioane de locuitori o vorbeau n 2006). 56% din ceta?enii UE pot vor
bi o limba straina. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE apar?in famili
ei limbilor indo-europene, cu excep?ia estonienei, finlandezei ?i maghiarei care
apar?in limbilor uralice ?i malteza care apar?ine familiei limbilor afroasiatic
e. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE sunt scrise n alfabetul latin, e
xcep?ie facnd bulgara, care este scrisa n chirilica ?i greaca care este scrisa cu
caractere grece?ti.
Pe lnga cele 24 de limbi oficiale, n Uniunea Europeana sunt peste 150 de limbi reg
ionale sau minoritare, vorbite de pna la 50 de milioane de oameni. Din acestea, d
oar limbile regionale spaniole (catalana, gali?iana ?i basca) ?i limba galica sc
o?iana ?i vel?a pot fi folosite de ceta?eni pentru a comunica cu institu?iile Un
iunii Europene. Carta Europeana pentru Limbile Regionale sau Minoritare, ratific
ata de statele UE, asigura prevederi generale pe care statele trebuie sa le urme
ze ?i care urmaresc protejarea mo?tenirii lor lingvistice.
Religie[modificare | modificare sursa]
Procentul n care europenii cred ntr-un Dumnezeu .[113]
Uniunea Europeana este un organism secular fara nici o conexiune formala cu vreo
religie, dar art. 17 din Tratatul pentru Func?ionarea Uniunii Europene recunoa?
te statutul sub legile na?ionale a bisericilor ?i asocia?iilor religioase precum ?
i organiza?iile non-confesionale ?i filosofice .[114]
Preambulul Tratatului Uniunii Europene men?ioneaza mo?tenirea culturala, religioa
sa ?i umanista a Europei .[114] Discu?iile asupra textelor Constitu?iei Europene ?
i mai trziu a Tratatului de la Lisabona a inclus si propuneri referitoare la men?
ionarea cre?tinata?ii sau Dumnezeu sau ambele n preambulul textului, dar idea s-a c
onfruntat de opozi?ie ?i a fost abandonata.[115]
Cre?tini din UE sunt diviza?i ntre ortodoc?i (Romnia, Grecia, Cipru ?i Bulgaria) r
omano-catolici, numeroase orientari protestante (n special n nordul Europei). Alte
religii, precum iudaismul sau islamul sunt de asemenea reprezentante n popula?ia
UE. n 2009, n UE erau estima?i 13 milioane de musulmani,[116] ?i aproximativ un m
ilion de evrei.[117]
Eurobarometrul Eurostat din 2005 a aratat ca 52% din ceta?enii UE cred ntr-un Dum
nezeu, 27% ntr-o for?a sau spirit ?i 18% nu cred n nici o for?a spirituala[113]. Mul
te ?ari au sim?it o scadere a participarii religioase n ultimii ani.[118] Tarile
unde sunt cei mai pu?ini credincio?i sunt Estonia (16%) ?i Republica Ceha (19%)[
113]. Cele mai religioase state sunt Malta (95%, predominnd romano-catolici), Romn
ia ?i Cipru, fiecare cu peste 90% din ceta?eni care cred ntr-un Dumnezeu (amndoua
predominant ortodoxe). n UE, credin?a religioasa este mai mare n rndul femeilor, o
data cu cre?terea vrstei, majoritatea cu educa?ie de baza ?i cei care din punct d
e vedere politic sunt de dreapta (57%).[113]
Cultura[modificare | modificare sursa]
Marsilia (Fran?a) este capitala europeana a culturii n 2013
Cooperarea culturala ntre statele membre a fost o preocupare a UE ncepnd cu include
rea acesteia ca o competen?a comunitara n Tratatul de la Maastricht.[119] Ac?iuni
le luate n zona culturala de catre UE include programul Cultura 2000 ,[119] Evenimen
tul Luna Culturala Europeana [120], Programul Media Plus,[121] orchestre precum Orc
hestra de Tineret a Uniunii Europene[122] ?i programul Capitala Europeana a Cultu
rii - unde mai multe ora?e din UE sunt selectate anual pentru a ajuta dezvoltarea
culturala a ora?ului.[123]
007.
^ George Matlock (16 februarie 2010). Peripheral euro zone government bond spread
s widen . Reuters. Accesat la 28 aprilie 2010.
^ Acropolis now . The Economist. 29 aprilie 2010. Accesat la 22 iunie 2011.
^ EU ministers offer 750bn-euro plan to support currency . BBC News. 10 mai 2010. A
ccesat la 11 mai 2010.
^ Pidd, Helen (2 decembrie 2011). Angela Merkel vows to create 'fiscal union' acr
oss eurozone . London: Guardian. Accesat la 2 decembrie 2011.
^ European fiscal union: what the experts say . London: Guardian. 2 decembrie 2011.
Accesat la 2 decembrie 2011.
^ How the Euro Became Europe's Greatest Threat . Der Spiegel. 20 iunie 2011.
^ Euro Stable Despite Debt Crisis Says Schaeuble . The Wall Street Journal. 22 augu
st 2011.
^ Euro in US Dollar
^ Puzzle over euro's "mysterious" stability . Reuters. 15 noiembrie 2011.
^ The Euro s PIG-Headed Masters . Project Syndicate. 3 iunie 2011.
^ Grosse Notenbanken versorgen Banken mit Liquiditt - Kursfeuerwerk an den Brsen
au
ch SNB beteiligt NZZ Online
^ McHugh, David (21 decembrie 2011). ECB lends banks $639 billion over 3 years . Th
e Sacramento Bee. Accesat la 21 decembrie 2011.
^ Ewing, Jack; Jolly, David (21 decembrie 2011). Banks in the euro zone must rais
e more than 200 billion euros in the first three months of 2012 . New York Times.
Accesat la 21 decembrie 2011.
^ Nicholas Watt (31 ianuarie 2012). Lib Dems praise David Cameron for EU U-turn . t
he Guardian.
^ The fiscal compact ready to be signed . European Commission. 31 ianuarie 2012. Ac
cesat la 5 februarie 0201.
^ Comisia Europeana (1 octombrie 2003). The trans-European transport network: new
guidelines and financial rules (n engleza) (PDF). Portalul Europa. Accesat la 15
august 2007.
^ Mirea, Silvia. The trans-European transport network: new guidelines and financi
al rules (n engleza). The Railway Journal. Accesat la 15 august 2007.
^ White Paper on Transport (n engleza). Euractiv. 22 septembrie 2004. Accesat la 15
august 2007.
^ Transport
How Quickly will Polish Roads Improve After Accession (n engleza). Urza
d Komitetu Integracji Europejskiej. 29 mai 2003. Accesat la 15 august 2007.
^ Barrot, Jacques. Jacques Barrot Home Page, Commission vice president for transp
ort (n engleza). Portalul Europa. Accesat la 21 iulie 2007.
^ McKie, Robin (15 iulie 2007). Sat-nav rival could crash and burn (n engleza). Lon
dra: Guardian. Accesat la 11a ugust 2007.
^ European Commission. The Erasmus programme celebrates its 20th anniversary . Euro
pa web portal. Accesat la 21 iulie 2007.; Jean-Sbastien, Lefebvre (22 ianuarie 20
07). Erasmus turns 20
time to grow up? . Caf Babel. Accesat la 10 august 2007.
^ EACEA. About the Education, Audiovisual and Culture Executive Agency . Europa web
portal. Accesat la 21 iulie 2007.; European Commission. Lifelong Learning Progra
mme . Europa web portal. Accesat la 21 ostemad July 2007.
^ European Research Council. What is the ERC? . Europa web portal. Accesat la 21 iu
lie 2007.
^ European Commission. Energy . Europa web portal. Accesat la 12 noiembrie 2007.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. Accesat la 26 noiembrie 2010.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. Accesat la 26 noiembrie 2010.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. 18 noiembrie 2010. Accesat la 26 noiembrie 2010
.
^ info about health care and EHIC . Nhs.uk. 29 aprilie 2010. Accesat la 26 noiembri
e 2010.
^ Consilium.europa.eu
^ Eur-lex.europa.eu
^ NHSconfed.org
^ CIA. The World Factbook - China . Accesat la 16 septembrie 2011.
^ CIA. The World Factbook - India . Accesat la 16 septembrie 2011.