Sunteți pe pagina 1din 14

Organizarea contabilitii muncii i raportul zilnic

de operare a inregistrarilor contabile

Organizarea sistemului de documente i a evidenei operative


Documentele primare pot fi grupate n urmtoarele categorii:
a) documente de angajare prin care se stabilesc drepturile i obligaiile persoanelor angajate i ale
angajatorului
contractul individual de munc
b) documente privind prezena la lucru
condica de prezen
fia de pontaj
fia de ceas
c) documente privind timpul de munc prestat
foaia colectiv de prezen
carnetul de pontaj
situaia prezenei la munc i a absenelor
d) documente privind producia obinut sau alte rezultate ale muncii
bonul de lucru
raportul de producie
pontajul lucrrilor executate
e) documente privind calculul i evidena salariilor
lista de avans chenzinal
statul de plat a salariilor
lista de indemnizaii pentru concediul de odihn
centralizatorul statelor de plat a salariilor
Statele de plat ale salariilor i centralizatorul statelor de plat sunt documente justificative de baz
pentru calculul i decontarea drepturilor salariale ale angajailor. Prin aceste documente se stabilesc salariile
brute i se calculeaz reinerile din salarii i celelalte obligaii datorate de societate bugetului de stat,
bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale.

Organizarea contabilitii analitice a salariilor i a relaiilor cu personalul


Statele de plat ale salariilor constituie baza organizrii contabilitii analitice pentru toate conturile
sintetice n care sunt nregistrate operaiile privind salariile.
Organizarea contabilitii analitice a salariilor se realizeaz i prin folosirea fiei de eviden a
salariailor ntocmit nominal pe fiecare salariat, n care se nscriu salariile brute i cele nete pe fiecare lun
a unui an calendaristic. Aceast eviden folosete n principal la calculul indemnizaiilor pentru concediul
de odihn, pentru concedii medicale i alte drepturi care se stabilesc pe baza salariului zilnic sau lunar.

Elementele sistemului de remunerare a personalului


Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munc include:
- salariul tarifar
- sistemul de sporuri

25
- formele de salarizare
- formele de premiere
- alte forme
Salariul tarifar, ca element principal al sistemului de salarizare, se stabilete prin contractul individual de
munc sub forma salariului tarifar orar sau al unui salariu lunar fix pentru un program de lucru de 176
ore.
Salariul tarifar poate fi stabilit pe baza uneia din urmtoarele forme de salarizare:
- acord direct
- acord progresiv
- acord indirect
- salarizare pe baz de tarife sau cote procentuale
- forma salarizrii n regie, respectiv dup timp
n afar de salariul tarifar de baz, n salariul brut total mai pot fi cuprinse sporuri i adaosuri cum
sunt:
-

sporuri pentru condiii deosebite de munc


sporuri pentru ore lucrate peste program
sporuri de vechime
sporuri de lucru n timpul nopii
premii/prime acordate pe baza anumitor criterii

se supun impozitrii

n sistemul de salarizare, pe lng salariul pentru timpul efectiv lucrat, personalul angajat mai
beneficiaz i de alte drepturi:
- indemnizaii pentru concedii de odihn
- concedii pentru evenimente familiale deosebite
- alte drepturi prevzute n contractul colectiv de munc

Reinerile din salariul brut


Statul de salarii cuprinde pe de-o parte salariul brut format din salariul de baz, sporuri, adaosuri i
indemnizaii, iar pe de alt parte reinerile pentru contribuia la asigurrile sociale CAS (10,5%),
contribuia la fondul de omaj (0,5%), contribuia la asigurrile sociale de sntate CASS (5,5%),
impozitul pe salarii, precum i reinerile fcute din salariu pentru datorii ale salariatului pentru tere
persoane, cum sunt:
- rate pentru diverse cumprri de bunuri
- chirii
- pensii alimentare, etc
n statul de plat a salariilor se opereaz (unde este cazul) i reinerea avansului chenzinal acordat n cursul
lunii pe baza listelor de avans chenzinal
Contabilitatea remunerrii personalului se realizeaz cu ajutorul conturilor:
421 Personal salarii datorate
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Reineri din salarii datorate terilor

Sistem de documente privind organizarea contabilitii materialelor


1. N.I.R.-u.l
26

Servete ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru
incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carauii i furnizorii, pentru diferentele constate la
receptie,
document
justificativ
de
inregistrare
in
contabilitate.
Circula la:
- gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate
- compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea
diferentelor constatate, precum i pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica
i analitica, ataata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
2. Bonul de consum. Este un document care servete ca:
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor
materiale, dup caz;
- document justificativ de scdere din gestiune;
- document justificativ de nregistrare n evidenta magaziei i n evidenta contabil n partid
simpl.
.
Se ntocmete n doua exemplare, pe masur lansrii, respectiv eliberrii materialelor din magazie
pentru consum. Acest tip de document circul dup cum urmeaz, i anume:
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantittilor prevzute, semnandu-se de predare de ctre
gestionar i de primire de ctre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare)
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
.
3. Avizul de nsoire a mrfii. Este un :formular tipizat cu regim special de tiprire, nseriere si
numerotare, comun pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizat. Servete ca:
- Document de nsotire a mrfii pe timpul transportului
- Document ce st la baza ntocmirii facturii fiscale.
.
4. Dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta (folosit si in cadrul firmei
pentru insotirea marfurilor transferate de la gestiunea centrala la gestiunile din punctele de luctru catre
clienti) Este un document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul
aceleai unitati in cazul transferului.
Circula la :
- furnizor
- la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de primire
-.la compartimentul financiar-contabil , ataat la factura
-. la cumparator
-. la magazie , pentru ncarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale
primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie i dupa consemnarea rezultatelor
- la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica i analitica,
ataat la factura.
.
5. Dispoziie de livrare. Este formularul care servete ca:
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori materiale
destinate vnzrii
- document justificativ de scdere din gestiunea magaziei predatoare
- document de baz pentru intocmirea avizului de insotire a mrfii sau a facturii fiscale , dup caz.
Circul la:
- Magazie, pentru eliberarea produselor , mrfurilor sau altor valori materiale i pentru
nregistrarea n evidenta magaziei, semnndu-se de ctre gestionarul predator pentru cantitile livrate . Se
arhiveaz la magazie
- la departamentul vnzri.
.
6. Fia de magazie. Servete ca:
- document de evident la locul de depozitare a intrrilor, ieirilor i stocurilor de valori materiale
27

- sursa de informaii pentru controlul operativ curent i contabil al stocurilor de valori materiale.
Se ntocmete ntr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, i se completeaz de
gestionar sau de persoana desemnat, care completeaz coloanele privitoare la intrri, la ieiri i stoc. Fiele
de magazie se in la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe,
eventual subgrupe, sau n ordine alfabetic. Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la teri sau n
custodie se ntocmesc fie distincte care se in separat de cele ale valorilor materiale proprii. nregistrrile n
fiele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dup fiecare operaiune nregistrat,
dar n mod obligatoriu zilnic.
7. Fie de magazie a formularelor cu regim special. Formular tipizat cu regim special de tiprire,
nseriere
i
numerotare,
comun
pe
economie,
executat
pe
carton
securizat.
Servete ca:
- document de eviden a intrrilor , ieirilor i stocurilor de formulare, care au un regim special de
nseriere, numerotare , evident i urmrire
- document de eviden a formularelor anulate. Surs de informaii pentru controlul operativ curent
i contabil al stocurilor de formulare. Se ntocmete ntr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular
cu regim special, de ctre gestionar.
Acest tip de formular nu circul, fiind document de nregistrare i se arhiveaz la compartimentul
financiar-contabil.
Ca orice agent economic, S.C. ITALROM LEATHER S.R.L. are pus la punct un sistem de
documente privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor, i anume:
8. Jurnal de vnzri
Formulat tipizat far regim special. Servete ca:
- jurnal auxiliar pentru nregistrarea vanzrilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii,
-document
de
stabilire
lunar
a
taxei
pe
valoarea
adugat
colectat,
Document de control a unor operaii de nregistrare n contabilitate. Se ntocmete ntr-un singur
exemplar, n care se nregistreaz zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA colectat datorat.
Acest document se emite de progarmul de contabilitate i are la baz facturile emise i borderoul de vnzare
zilnic, de la casele de marcat. Circul la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor
nscrise n conturi i a respectrii dispoziiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adugat . Se arhiveaz
la compartimentul financiar-contabil i st la baza ntocmirii Decontului de TVA.
9. Jurnal de cumprri. Formulat tipizat fr regim special. Servete ca:
- jurnal auxiliar pentru nregistrarea cumprrilor de valori materiale sau a prestrilor de servicii,
-document
de
stabilire
lunara
a
taxei
pe
valoarea
adaugata
deductibila,
document de control a unor operaii de nregistrare n contabilitate, se ntocmete ntr-un singur exemplar,
n care se nregistreaz zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA deductibil. Acest document se
emite de progarmul de contabilitate i are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achiziionat
valori materiale sau prestri de servicii).
Circul la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor nscrise n conturi i a
respectrii dispoziiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adugat . Se arhiveaz la compartimentul
financiar-contabil i sta la baza ntocmirii Decontului de TVA.
10. Factura (furnizor / client)
Este un formular tipizat cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare , comun pe economie,
executat
pe
hrtie
autocopiativ
securizat.
De
asemenea,
factura
se distribuie numai pltitorilor de T.V.A. Tiparit n carnete cu 100 de file.
Servete ca:
- document de baz cruia se ntocmete instrumentul de decontare a produselor i mrfurilor , a
lucrrilor executate sau a serviciilor prestate ;
- document de nsoire a mrfii pe timpul transportului ;
- document de ncarcare n gestiunea primitorului ;
-document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului i a cumparatorului.
Se arhiveaz:
28

- la furnizor
- la departamentul vnzari
- la compartimentul financiar-contabil
- la cumparator ; la compartimentul financiar-contabil.
Cotele de impozitare
Cotele de impozitare variaz de la o ar la alta. Tarile Uniunii Europene practic cote cuprinse ntre
15% si 21%. n Romnia se practic o singur cot standard de TVA.
a) cota de 24% pentru operaiuni privind:
- livrrile de bunuri mobile i imobile efectuate de ctre agentii economici nregistrai ca pltitori de TVA
ctre beneficiari cu sediul sau domiciliul n Romnia, cu excepia cotelor scutite de TVA;
- vnzri de bunuri ctre persoanele fizice nerezidente n Romnia;
- importul de bunuri mobile, precum i vnzarea acestora ctre beneficiari;
- prestrile de servicii pentru care locul impozitrii, este situat n Romnia;
- carne comestibil de animale i psri domestice, inclusiv organe i mruntaie, vndute n stare proaspt,
preparate i sub form de conserve;
- produsele necomestibile provenite de la animale i psri domestice: piei, pr, fulgi, pene, puf, coarne etc.,
preparatele i semipreparatele culinare, precum i conservele din carne cu legume;
- pete i produse comestibile din pete, semiconserve i conserve, exclusiv icre.
- preparatele i semipreparatele culinare;
- fin de gru, secar si orez;
- fin destinat nutreurilor pentru animale;
Sunt scutite de TVA:
- medicamentele de uz uman i veterinar, substane farmaceutice, plante medicinale, aparatur de tehnic
medical i alte bunuri destinate exclusiv utilizrii n scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare
utilizate n uniti autorizate: spitale, sanatorii, centre medicale;
- medicamentele i produsele biologice de uz uman prevazute n Nomenclatorul Ministerului Sntii;
- medicamentele de uz veterinar prevazute n Nomenclatorul Ministerului Agriculturii si Alimentaiei;
- plantele medicinale prevzute n Nomenclatorul Ministerului Sntii i cel al Ministerului Agriculturii si
Alimentaiei;
- aparatura de tehnic medical;
- proteze si produse ortopedice;
- uniformele din nvmntul primar i precolar cu dimensiuni pn la msura 36;
- articole de mbrcminte i nclminte pentru copii sub un an;
- articole de nclminte pn la mrimea 14,5;
- lucrri agricole;
- pine, gru de consum si semine.
b) operaiuni scutite de TVA cu drept de deducere :
- exportul de bunuri i prestrile de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de agenii
economici cu sediul n Romnia;
Justificarea realitii exportului de bunuri se face cu:
- factura extern;
- declaraia vamal de export vizat de organele vamale;
- documentele de transport internationale;
Aceste documente sunt justificative pentru exportul realizat de agentul economic care acioneaz n
numele propriu.
Pentru exportul realizat prin comisioane sunt necesare: copia de pe factura extern, i de pe declaraia
vamal de export, pe care comisionarul a nscris denumirea unitii proprietare a mrfurilor exportate.
Pentru transportul mrfurilor exportate la destinaie n strintate:
- documentul de transport internaional n original, avnd confirmarea destinatarului privind recepia
mrfii;
29

- polia de asigurare i / sau reasigurare.


Pentru alte prestri de servicii legate direct de exportul bunurilor
sunt necesare:
- contractul ncheiat cu unitatea exportatoare;
- documentele prezentate de exportatori, din care s rezulte c operaiunile n cauz sunt direct legate de
exportul de bunuri;
Scutirea de TVA se aplic i asupra prestatorilor de servicii efectuate de agenii economici cu sediul n
Romnia, contractate cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul n strintate, pentru care locul impozitrii se
situeaz n strintate.
Serviciile prestate n contul beneficiarilor cu sediul n strintate, pentru bunurile din import aflate n
perioada de garanie se supun cotei zero. n aceast cot se ncadreaz i serviciile prestate de agenii
economici cu sediul n Romnia, constnd n efectuarea de studii, prospeciuni de pia, asisten de
specialitate, contracte cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul n strintate.
Justificarea cotei zero pentru serviciile de mai sus se face cu:
-contractele ncheiate cu partenerii externi sau dupa caz comanda lor
-factura extern;
-dovada ncasrii facturii externe sau dup caz a introducerii n banca a declaraiei de ncasare valutar.
11. Chitana, este un formular de dou tipuri, i anume:
a) Chitana. Este un formular cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare.Tiparit n
carnete cu cate 100 de file.
Servete ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume n numerar la casieria unitii
- document justificativ de nregistrare n registrul de cas (cu respectarea Regulamentului
operaiunilor de cas) i n contabilitate. Se ntocmete n dou exemplare, pentru fiecare sum ncasata,
de ctre casierul unitaii i se semneaz de acesta pentru primirea sumei.
Circul la:
- depunator (exemplarul 1, cu tampila unitaii). Exemplarul 2 ramane n carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operaiunilor efectuate n registrul de cas.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, dup utilizarea complet a carnetului
(exemplarul 2).
b) Chitana fiscal
n conformitate cu prevederile ART. 8 Hotarirea nr. 831 din 12/02/1997 aprobarea modelelor
formularelor comune privind activitatea financiar i contabil i a normelor metodologice privind
ntocmirea i utilizarea acestora Monitorul Oficial nr. 368 din 12/19/1997, chitana fiscal este definit ca
fiind formular cu regim special de tiprire, nseriere i numerotare. Se distribuie numai pltitorilor de T.V.A.
Tiparit n carnete cu 100 de file.
Servete ca:
- document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, n conditiile n
care nu se ntocmete factura;
- document justificativ de nregistrare n contabilitate, atunci cnd este nsoit de bonul eliberat de
la casa de marcat, Bonul de vnzare, sau Chitana i de deducere a T.V.A.
Se ntocmete n dou exemplare de ctre vnztor sau de ctre prestatorul de servicii. Eliberarea
chitanei fiscale se face dupa ce bunurile i serviciile au fost achitate, n care sens s-a eliberat
bonul de la casa de marcat, Bonul de vnzare, sau Chitana care se ntocmete pentru ncasarile n numerar
la casieria unitii.
Chitana fiscal nu se utilizeaz pentru vnzarea bunurilor en gros ctre alte unitti patrimoniale.
n coloana "Specificaie", bunurile sau serviciile se nscriu grupate pe cote de T.V.A. Circul la:
30

- la cumprator, pentru nregistrare n jurnalul pentru cumprri (exemplarul 1)


- la furnizor, n cazul n care este scutit de obligaia emiterii facturii (exemplarul 2)
Se arhiveaz:
- la cumprator, la compartimentul financiar-contabil, mpreuna cu bonul de la casa de marcat,
bonul de vnzare sau chitana eliberat de vnzator (exemplarul 1);
- la furnizor sau la vnzator, dup utilizarea complet a carnetului (exemplarul 2)
De asemenea S.C. ITALROM LEATHER S.R.L. are pus la punct i un sistemul de documente
privind organizarea contabilitii generale, dar i un sistem de documente privind organizarea inventarierii
patrimoniului, i anume.
12. Balana de verificare. n cadrul S.C. ITALROM LEATHER S.R.L. se folosete balana de
verificare cu patru egaliti , este emis de programul de contabilitate i raspunde de exactitatea
nregistrarilor eful contabil.. Servete la :
- Verificarea exactitatii inregistrarilor
- Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica i analitica
- Intocmirea situatiilor financiare.
Nu ,circula fiind document de sinteza i se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Iata cateva elemente principale privind sistemul de documente privind organizarea inventarierii
patrimoniului.
Se tie, ca inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun i altor tiinte
economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa i valorica sau
numai valorica , dupa caz , a elementelor de activ i de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la care
aceasta se efectueaza.
b) Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de
activ i de pasiv sunt :
1. Decizia de inventariere. Decizia de inventariere este emisa de eful contabil cu acordul scris al
conducerii compartimentului financiar-contabil Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singur
dat pe an pentru toate gestiunile (de regula la sfaritul anului) , in cazul schimbarii gestionarului i ori de
cate ori este nevoie n cursul anului.
2. Declaraia de inventar. Servete ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea
valorilor materiale i baneti, pe care o prezint comisiei de inventariere.Se ntocmete intr-un exemplar, de
gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale i baneti de care raspunde gestionarul
respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, nainte de nceperea operaiei de inventariere, i se
semneaz de acesta.
3. Lista de inventariere. Servete ca :
- document pentru inventarierea bunurilor aflate n gestiunile societii,
-document
pentru
stabilirea
lipsurilor
i
plusurilor
de
bunuri,
document justificativ de nregisrare n evidenta magaziilor i n contabilitate a plusurilor i minisurilor
constate,
- document pentru ntocmirea registrului jurnal,
- document centralizator al operaiunilor de inventariere. Se listeaz din programul de contabilitate,
listele de inventariere fr cantitati (doar cu simbolul i denumirea). Aceste liste se completeaz cu nr. de
bucati gasite in timpul inventarului , faptic in gestiune i la sfarit se constata plusurile i minusurile.
Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar i comisia de inventariere i impreuna cu Delaratia de
inventar i Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la
compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea n contabilitate i arhivare.
4. Decizia de imputare. Servete ca :
- document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele ncadrate n munc,
Titlu executoriu n momentul comunicarii,
- Document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste de catre Biroul de Resurse Umane (in
31

cazul de fata de catre dna Andrea Critac, fiindca aceasta firma sibiana nu are anjat care sa se ocupe
de acest Birou), pe baza documentatiei prezentate de contabilul sef (in cazul lipsurilor in gestiune rezultate
in urma inventarierii) .se intocmeste in trei exemplare : exemplarul 1 pentru compartimentul financiarcontabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul
de personal al salariatului.
5. Angajamentul de plat. Acest document servete ca :
- angajament de plat , a unei sume ce reprezint o paguba adusa unitatii patrimoniale,
titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
- titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.
Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui proces verbal sau a unui
referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil. Acest
angajament se da in fata juristului societatii , care are sarcina de a respecta legile si al semna.
6. Registrul-inventar. Acest registru se completeaz odat pe an avnd la baz liste de inventariere
ntocmite n fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare
departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar).
Personal, cu aceste documente m-am intalnit in activitatea mea de practica.

Coninutul bugetului de venituri i cheltuieli


n procesul de elaborare si executie a bugetului de venituri si cheltuieli , regulele autonome sociale
nationale , companiile nationale , societatile comerciale cu profil de stat , institutile nationale de cercetaredezvoltare , precum si toti agenti economici cu capital privat utilizeaza formularele cu buget de venituri si
cheltuieli ce se intalnesc anual conform modelelor stabilite de Ministerul Finatelor Publice .
n activitatea de elaborare de venituri si cheltuieli , agenti economici pot utiliza si formulare
speciale propri ori solicitate de autoritatilor administratiei publice centrale sau locale , dupa caz , in functie
de necesitate, indeosebi pentru fundamentarea veniturilor a costurilor de productie si a subventiilor sau
transferurilor ce urmeaza sa fie primite .
Bugetul de venituri si cheltuieli ale agentilor economici sunt aprobate de organele prevazute de
actele normative in viguare , la termenile stabilite prin acestea .
n cazul agentilor economici la care prin legea bugetului de stat se prevede aprobarea bugetelor de
venituri si cheltuieli de catre Guvern , anual Ministrul Finantelor Publice elaboreaza si transmite
autoritatilor administratiei publice centrale sau locale un model de buget de venituri si cheltuieli .
Bugetele de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome companiilor nationale , institutelor nationale
de cercetare-dezvoltare,precum si societatilor comerciale cu capital de stat care au aceasta prevedere in actul
costitutiv sunt transmise organelor care le activeaza si sunt aprobate de Guvern in termen prevazut prin
legea bugetului de stat .
Bugetul de venituri si cheltuieli reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor
financiare si asigurarea furnizorului , informarea necesara fundamentari deciziilor privind gestiunea unitati
patrimoniale . Prin structura sa, aceasta reprezinta instrumentul principal de programare a rezultatelor
financiare , precum si a fondurilor necesare .
n procesul de elaborare si de executie a bugetului de venituri si cheltuieli , se urmareste
respectarea principiilor eficientei maxime si echilibrul financiar.
Agenti economici au obligatia sa intocmeasca anual bugetul de venituri si cheltuieli , cu defalcarea
pe trimestre , compus din urmatoarele :
Bugetul de activiti generale contine date referitoare la venituri , cheltuieli si rezultatele
preconizate a se realiza in anul curent , comparativ cu cele realizate in anul precedent , precum si alte date
referitoare la profilul de repartizat , surse de finantare a investitiilor , cheltuieli pentru investitii si alte date
fundamentale .
Venituri din exploatare cuprind venituri din vnzarea produselor finite , semifabricatelor ,
produselor reziduuale , mrfurilor ,din lucrri i servicii prestate , studi i cercetri, revedente , locaii de
32

gestiune i chirii, activitati diverse , productia de imobilizari corporale si necorporale , sumele prevazute a
se primi drept subventii , pentru produse si activitati , diferente de pret la tarif , transferuri si prime acordate
cu clauza irevocabila de vanzare , precum si veniturile din provizionarea privind activitatea de exploatare .
Veniturile financiare cuprind veniturile din participaii , alte imobilizri financiare , titluri de
plasament , diferente de curs valutar , dobanzi din alte venituri financiare si venituri finaciare din
provizioane .
Veniturile excepionale cuprind : venituri din operatiuni de gestiune , respectiv bunuri
rezultate din dezmembrarea imobilizrilor corporale , venituri din operaiuni de capital si anume
cota-parte a subventiilor pentru investitii , regasite in rezultatele financiare , venituri din vanzarea
activelor imobilizate , venituri exceptionale din provizioane .
Cheltuielile pentru exploatare cuprind cheltuieli materiale , cheltuieli de personal , cheltuieli
privind amortizarile si provizioane , cheltuieli de protocol , cheltuieli pentru reclama si publicitate ,
tichete de masa si alte cheltuieli .
Cheltuielile materiale cuprind cheltuieli cu materii prime , materiale consumabile , obiecte de
inventar ce urmeaza sa fie date in consum , precum si cheltuieli privind constructiile si instalatiile
provizorii , marfuri , ambalaje , apa si electricitate, animalele si pasarile , materiale nestocate .
Cheltuielile de personal cuprind drepturi salariale stabilite in conditile reglemntarilor legale
in vigoare , inclusiv asigurarile sociale si protectia sociala.
Cheltuielile de protocol reclam i publicitate se calculeaz n conformitate cu prevederile
legale n vigoare .
Cheltuielile financiare cuprind cheltuieli privind titlul de plasament cedate , dobanzile ,
cheltuieli din diferente de curs valutar , alte cheltuieli financiare , precum si alte cheltuieli financiare
privind amortizarea si provizioanele .
Cheltuielile excepionale cuprind cheltuieli din operaiuni de gestiune : despagubiri , amenzi
, penalitati , donati si subventi acordate , pierderi dobandite de la creditori diversi , precum si din
operatile de capital precum sunt cheltuielile privind activele cedate , alte cheltuieli privind operatiuni
de capital , alte cheltuieli exceptionale privind operatiunea de gestiune , precum si cheltuieli
exceptionale privind amortizarile si provizioanele .
n cheltuielile totale se mai cuprind pierderile contabile din anii precedeni cu care se va diminua
profitul impozabil al anului n curs i impozitul pe profit calculat conform prevederilor legale.
Bugetul de venituri i cheltuieli este deci , programul financiar al nterprinderii cu ajutorul cruia se
prevad veniturile , cheltuielile i rezultatele financiare ale activitati acesteia , fondurile proprii si cele
imprumutate, relatiile cu agenti economici, cu salariatii cu actionarii , cu statul .

Lucrrile contabile de nchidere a exerciiului financiar


ntocmirea bilanului i a documentelor de sintez reprezint un proces complex de
agregare a datelor n vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si
rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu
caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului. Lucrarile
preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar fiind structurate astfel:
I. Lucrrile preliminare de nchidere a exerciiului financiar
1. Stabilirea balanei conturilor nainte de inventariere pentru centralizarea i controlul
exactitatii datelor nregistrate n conturi se ntocmete balana de verificare nainte de inventarierea
33

patrimoniului. Relaiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor,
inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera
informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca
totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul
jurnal general
2. Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste
situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a
patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la valoarea actuala

3. Contabilitatea operaiilor de regularizare odata stabilite rezultatele inventarierii , plusurile i


minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie
inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu
intreprinderii , iar minusurile se imputa.
4. Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la
inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa
mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea
contabila de intrare si valoarea de inventar
5. Provizioanele pentru deprecieri. Vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare
de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In situatia in care
deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila valoarea de inventar) este superioara
provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru deprecieri

n cazul n care deprecierea constatat pe baza inventarului este inferioar provizionului


constituit, se diminueaz provizionul constituit cu diferena corespunzatoare, facndu-se nregistrarea de
principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane

6. Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli. Se constituie pentru finanarea acelor cheltuieli i


pierderi a caror realizare sau plat este incert, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele
urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si
veniturilor inregistrate.
II.Operaiile de regularizare a cheltuielilor i veniturilor
. Genereaz urmatoarele tipuri de nregistrri contabile :
1. Cheltuieli constatate la nchiderea exercitiului ca fiind aferente exerciiului urmtor sau de
repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli

2. Cota scadent de cheltuieli preluate n exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare
efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans

3. Venituri nregistrate n avans direct in conturile de venituri si transferate la inchiderea exercitiului


asupra conturilor de regularizare :
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans

4. Cota scadent din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare
efectuata pe baza de scadenta :
Venituri nregistrate n avans = Conturi de venituri

n sfera delimitrilor n timp mai intra i contabilizarea diferenelor de conversie la cursul zilei a
creanelor i datoriilor n devize, diferenele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile
in devize calculate la cursul zilei
5. Stabilirea balanei conturilor dup inventariere.
Pentru a pregti informatia necesar nchiderii conturilor de bilan i a celor de venituri si cheltuieli
34

se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara
completarii bilantului contabil .
6. Determinarea rezultatului exercitiului
Pentru a stabili rezultatul exerciiului se procedeaz la nchiderea conturilor de cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor se prezinta
astfel:
a ) nchiderea conturilor de cheltuieli :
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b) nchiderea conturilor de venituri :
:
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c ) se calculeaz si se plateste impozitul pe profit :
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil nainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile
fiscale - Impozitul datorat :
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit- nchiderea contului de cheltuieli :
Profit i pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit- Plata impozitului pe profit :
Impozit pe profit = conturi curente la banci
7. Distribuirea profitului sau finanarea pierderii
Potrivit prevederilor n vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe urmatoarele
destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor legale, constituirea
fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii,
retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in
functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu
nregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului =
%
Rezerve
Fondul de participare la profit
Fondul de dezvoltare
Dividende de plata
Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare, din rezervele
legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din capitalul social
.
8. Redactarea (completarea) bilantului contabil.
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n
urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i calculele
contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor, ci i celor
interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc, creditor, fiscalitate
i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie obiectul de baz al
contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i
situaiei financiare a ntreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii
Contabilitii 82/1991, toi agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan
contabil. Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale si contribuie s dea o
imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de
unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitii bilanului de
deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de
acord cu inventarul.
Procedeul principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul
propriu-zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele
35

economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent


economic la un moment dat. Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i
pasivul unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii de mai sus mentionata.
Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul lor in cea
mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor.
Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea, gruparea
si insumarea soldurilor din balanta conturilor
a) Analiza pe baza de bilant contabil
Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind situatia
financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din
bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si
contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si
solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor.
b) Analiza echilibrului financiar.
O asemenea analiza este centrata pe indicatorul denumit Fond de rulment, el exprima sursele
permanente (mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante :
Fond de rulment = capitalul permanent activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera)
Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung
Trezoreria = Necesarul in fond de rulment Fondul de rulment
Trezoreria =disponibilitati datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt)
Necesarul de fond de rulment = activul circulant datoriile financiare pe termen scurt.
c) Analiza rezultatului financiar.
Se procedeaza la regruparea si restructurarea pozitiilor din contul Profit si pierdere ".

36

DARE DE SEAM

Conform Legii Contabilitii, n cadrul firmei SC Italrom Leather SRL, activitatea de practic n
domeniul contabilitii am desfaurat-o n limba roman n conformitate cu ART. 3 alin (1), care spune:
Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional. Toate operaiunile de natur contabil i
fiscal le-am nregistrat nu doar n programul de contabilitate a firmei Expert Contabil, ci i n Registrul
Jurnal, Registrul Cartea Mare i n Registrul de Cas.
Activitile de contabilitate i administrarea financiar desfurate n intreprinderea S.C.
ITALROM LEATHER S.R.L. Mintia au la baz prevederile legislaiei specifice n vigoare conform Legii
Nr. 82 din 24 decembrie 1991 LEGEA CONTABILITTII
Obiectivele generale i specifice sunt dezvoltarea i modernizarea ntreprinderii. S-a acionat cu
consecven n acest context pentru mbuntirea managementului calitii ntrirea cunotinelor
manageriale, economice, finaciare i de protecie a mediului, societatea este certificat ISO9001 i are toate
autorizaiile necesare de funcionare inclusiv autorizaie de mediu
S.C. ITALROM LEATHER SA are activitate de comer intra-comunitar i aplic astfel toate prevederile
CODULUI VAMAL.
Am participat n mod direct la diferite operaiuni din cadrul ntreprinderii, fiind implicat tot mai
mult n activiti complexe de exemplu am asistat la organizarea muncii, munca cu comisii externe
organizaiei, diverse activiti de contact extern organizaiei, monitorizarea corespondenei (ziare, reviste,
rapoarte etc.) i stabilirea de contacte pentru a obine informaii, negocieri, etc.
Relatiile de colaborare cu personalul societtii au fost dintre cele mai bune, manifestandu-i
permanent disponibilitatea de a m ajuta la tot ce a fost nevoie, dandu-mi explicatii suplimentare pentru
realizarea caietului de practic i la mbogirea cunotiinelor
n concluzie activitatea de practic la SC ITALROM LEATHER SRL, a ajutat att la
aprofundarea ct i la consolidarea cunotinelor mele teoretice dobndite anterior. A fost o experien
placut, din care am nvaat multe lucruri att de specialitate ct i de via, unde timp de trei sptmani am
avut buna plcere i dispoziie de a intra n mod practic n tiparele contabilittii respectivei societai
comerciale, mereu dornic de afirmare pe piaa competitiv.

37

BIBLIOGRAFIE

1. Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura


Universitara, Bucuresti, 2005 ,2007.
2. Coman Florin, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, Editura Fundatiei
Romania de Maine , Bucuresti 2006, 2007.
3. M.F.P.Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005, M.O. nr.10809 si 1080.
bis /0 noiembrie 2005.
4. MF,P , Ordin nr.2374 din 12/12/2007 privind modificarea si completarea Ordinului
M.F.P. nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, M.O. nr.25 din 14.01.2008
5. IASB,Standardele Internationale de Raportare Financiara, traducere din limba
engleza,Editura CECCAR, Bucuresti ,2007.
6. colectiv de autori, Ghiduri practice pentru intelegerea si aplicarea fiecarui Standard
International de Contabilitate( 32 d ghiduri), Editura CECCAR; Bucuresti. 2004.
7.P.Pantea, GH. Bodea, Contabilitatea financiara romaneasca conf. cu directivele
europene, Ed.Intercredo Deva , 2008
8. Sinteze.
9. Standardele Internationale de Raportare Financiara.
10. Standardele Internationale de Contabilitate financiara.
11. Legea Contabilitatii Nr. 82 din 24.12.1991 publicata in Monitorul Oficial Nr. 265 din 27 decembrie
1991,
12. Legea nr. 31/1990, modificata si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.33/29 ianuarie 1998
si respectiv, ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004

38