Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC
INTRODUCERE
În societatea noastră AVC este o problemă majoră de sănătate, fiind responsabil

pentru o serie din invalidităţile fizice şi mentale ale populaţiei vârstnice.
Statisticile europene relevă o rată a incidenţei anuale de 300 la 100.000 de locuitori
pentru, populaţia cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani. Această rată creşte exponenţial cu
vârsta atingând cifra de 3.000 la 100.000 locuitori pentru populaţia de peste 85 ani.
În medie, aproximativ o pătrime din pacienţii cu AVC mor în prima lună, iar jumătate
din ei în primele şase luni. Cei care supravieţuiesc unui AVC, prezintă un risc crescut pentru
un nou AVC şi aproximativ 15% dintre ei necesită o îngrijire susţinută de lungă durată, care
în majoritatea cazurilor depăşeşte un an de zile.
SCURT ISTORIC AL BOLII
Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din

cele mai vechi timpuri.In scrierile grecilor antici’’apoplexia’’,termenul vechi pentru AVC,era
considerata ca o conditie cauzata de un dezechilibru al umorilor vitale:sange,flegma,bila
neagra si bila galbena.
Hipocrate (460-377 î.e.n.) a făcut prima descriere complexă a simptomatologiei,
observând că apoplexia afectează în general persoanele mai în vârstă.Cauza acestei boli a fost
considerată de Aretaeus din Capadocia ca fiind congestia vaselor şi sângelui, iar de Galen din
Pergamus (129-199) ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului.
Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada
renasterii,desenele lui Leonardo da Vinci(1452-1519) si ale lui Andreas Vasalius(1514-1564)
au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale.In secolul XII,descrierile si ilustratiile
anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de Thomas Willis(1621-1675) si
Pagina 1 din 48
cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca

ca orice eveniment capabil sa impiedice influxul sangelui in arterele cerebrale,sau
reintoarcerea sa in venele jugulare poate produce’’apoplexia’’.El este si primul care considera
ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza AVC.
Ulterior lucrarile lui John Cheyne(1819) si Richard Bright(1836) contureaza
conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei sangelui la nivelul creierului pot
produce apoplexia(Quest Do.,199O).
Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice şi în special dezvoltarea tehnicii
neuroimagistice moderne ca: tomografie computerizata, rezonanta magnetica
nucleara,tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia în rezonanţă magnetică, au permis
evidenţierea fiziopatologiei AVC, oferind premisele înţelegerii procesului biologic normal şi
patologic în scopul acordării unei terapii cât mai eficiente.
PARTE GENERALA
1.Definitia
Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine

vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni
ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara
sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.
2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala
Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale:

Teritoriul anterior(carotidian)
Teritoriul posterior(vertebro- bazilar)
Teritoriul arterial carotidian
Pagina 2 din 48
Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si
interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul
craniului si da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala
mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara.
Teritoriul vertebro-bazilar
Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.
Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor
forma artera bazilara.
Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei
spinarii si bulbul rahidian.
Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea
se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.
Arterele cerebrale posterioare dau ramuri:

Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital.
Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus.
Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un
teritoriul in altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la
nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.
3.Epidemiologia
AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si

reprezinta peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se
apreciaza ca:
47% mor in prima luna;
53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O
% cu deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.
4.Clasificarea AVC
Pagina 3 din 48
Exista doua tipuri de AVC:

AVC ischemice(infarctele cerebrale)
AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele
subarahnoidiene.
A.Hemoragia cerebrala
I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a

rupturii unei artere sau arteriole.
II.Etiologie:
Factori favorizanti:
-varsta(mai mare de 6O ani)
-fumatul
-obezitatea
-DZ
-alcool
-contraceptive orale
Factori determinanti:
-arteriolopatia din HTA
-malformatii arterio-venoase
-angiopatia amiloida
-medicamente(anticoagulante,antiagregante)
-vasculite inflamatorii
Factori declansanti:
-efortul fizic
-puseul de HTA
-stress-ul
III.Simptomatologie
Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori
determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe
ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)
Pagina 4 din 48
Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei
de 5O de ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva
ore sau zile instalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene,
Parestezii localizate intr-un hemicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea
majoritate a cazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturi
fizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale.
In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma,hemi-
-plegia flasca si hemiplegia spastica.
1.Faza comatoasa:
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
Fata este adeseori congestionata.
In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,se”umfla”,constituind”semnul panzei
de corabie”,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei
corabii atunci cant sunt suflate de vant.Tot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin
comisura bucala homolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt
deviati spre partea hemiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa
hemiplegiei,dacafocarul cerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate
deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral.Leziunile situate sub acesti
centri,genereaza o simptomatologie inversa.
La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.
Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din
faringe si laringe.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.
Examenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si
urmatoarele semne:
Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la
excitantii durerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea
membrelor sanatoase.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina
contractia muschilor fetei de partea sanatoasa.
Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de
motilitate,se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.Se
constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare.
Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului
corneean,care arata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de inhibitie
supraliminara,intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.Abolirea
Pagina 5 din 48
reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice

semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica.
Alte semne clinice:
Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar
incontinenta de fecale.
Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39-40 C
Pulsul este tahicardic.
Tensiunea arteriala poate fi marita
2.Faza de hemiplegie flasca

Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde
din hemoragia cerebrala.Frecvent
(cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul
decezeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane
cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie,diminuarea ROT.
3.Faza de hemiplegie spastica.
Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie
spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.
IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut
a.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).

Survine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta;bolnavul cade si intra
in coma,care se agraveaza progresiv.Bolnavul devine areactiv;in unele cazuri,pupila de partea
hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea
hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic)
Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta
unor tulburari vegetative importante:hipertensiune,edem pulmonar acut,hemoragii
digestive,tulburari respiratorii.Deseori,hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie
ventriculara cu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de
rapida,in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori,moartea este subita).
b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul
Pagina 6 din 48
formei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de

coma fiind mai putin profunda.Semnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul
obiectiv arata semne de focar.Evolutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o
disparitie a starii de coma,cu redobandirea starii de vigilitate.Bolnavul supravietuieste cu sau
fara sechele de obicei, mari.
c.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau fara
cefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.Examenul clinic arata semne de focar.Evolutia
poate fi progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea
simptomatologiei. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.LCR-ul poate fi
clar.CT-cerebral,in aceste cazuri,pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.
Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare:

1.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA,atingerii globului palid si
capsula interna
-hemiplegie+hemisindrom senzitiv
-+/- afazie
-sindrom Foville
-HHL,in colectii sanguine mari
Prognostic peste 50cm3-letal
2.Hemoragia caudata-fara deficit motor,mimeaza
HSA:cefalee,voma,somnolenta,redoare de ceafa
3.Hemoragia talamica
Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75%
-hemipareza severa
-hemiataxie,hipoextezie
-sindrom Parinaud
Medial,dorsal-hemipareza tranzitorie sau deloc,dezorientare,confuzie,sindrom
Parinaud
Cheia diagnosticului
-sindrom Parinaud
-skew deviation
-sindrom varful nasului
-pseudopareza III
Pagina 7 din 48
Prognostic:peste 30cm3-letal
4.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6%
din HC
Forme:a)clasica in 2 timpi
b)progresiva
c)pseudotumorala
Etiologie:malformatiile vasculare 50% ; HTA 25%
Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala
-hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala
-afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant
-HHL in localizarea occipitala
Prognostic: peste 60 cm3-letala
5.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari ale
campului vizual,miscari conjugate globi oculari;semne de nervi cranieni V,VI,VII,sindrom
CBH
6.Hemoragia pontina
-8-10% din HC
-deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-1/4
din Hemoragia pontina
Forme:a)paramediana unilaterala asemanatoare infarctului lacunar,dar apare
cefalee,hemipareza,ataxie.
b)laterala-CBH,tulburari de sensibilitate(disociate)
7.Mezencefal-superior-Parinaud;inferior-pareza IV bilateral sau III +/-
hemipareza,hemiataxie, halucinatii pedunculare.
8.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale,edem papilar,instabilitate
posturala,confuzie,somnolenta,Babinski
V.Examene paraclinice
1.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune

diagnosticul de hemoragie cerebrala din primele minute ale aparitie
Pagina 8 din 48
simptomatologiei.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului

cerebral.
2.Angiografia cerebrala „pe 4 vase” cu substracte digitala poate pune in evidenta
malformatii arterio-venoase sau anevrisme,ca substrat anatomic al hemoragiei,mai ales la
pacientii tineri.
3.Punctia lombara:este deobicei contraindicata datorita edemului cerebral de obicei
asociat hemoragiei.Aceasta se efectueaza doar atunci cand nu exista semne de hipertensiune
intracraniana si cand nu exista acces la CT.
4.La examenul fundului de ochi se constata ,la aproximativ 20% dintre bolnavi ,un
edem papilar moderat,uneori insa,in formele severe,se descrie si staza papilara cu hemoragii
retiniene,simptome care tradeaza existenta unui exprimat edem cerebral
5.Electroencefalografia arata in 80%o din cazuri,modificari cu caracter difuz sau
prezenta unor focare cerebrale.
6.Examene de laborator:examenul sangelui evidentiaza o leucocitoza variabila si o
hiperglicemie cu caracter tranzitor.
VI.Complicaţii
Complicaţii imediate:
a). locale – cea mai importantă complicaţie locală e edemul cerebral, care împiedică
irigaţia sanguină normală a unei arii cerebrale şi care poate determina hernieri cerebrale
transtentoriale cu agravarea ulterioara a starii pacientului,coma si uneori deces.
b). generale:- bronhopneumonii prin aspiratie în special cand sunt prezente tulburări
de deglutiţie;
- tromboflebite venoase superficiale şi profunde;
- tromboembolismul pulmonar;
- cardio-vasculare: IMA, insuficienţa cardiacă;
- septicemie;
- infecţie urinară;
- tulburări de ritm cardiac şi tulburări psihice cu tendinţa la depresie sau agitaţie
psihomotorie.
Decesul datorită edemului cerebral masiv cu sindrom de HIC – survine de obicei în
prima săptămână, iar cel datorat complicaţiilor generale(mai frecvent celor septice) survine în
săptămânile următoare.
Complicaţii tardive:
Pagina 9 din 48
- contractură spastică a membrelor;

- redori articulare (umăr);
- escare;
- atrofii musculare;
- crize epileptice.
VII.Evolutie si prognostic
Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in
hemoragiile supraacute
-5O% in hemoragiile acute.
Agravarea se datoreaza:
-inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi)
-hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.
B. Hemoragia subarahnoidiana(HSA)
I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.

Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Apare frecvent la varstele tinere(pana la
55 ani)
II.Etiologie:
Factori determinanti:
-6O%anevrisme
-6%malformatii arteriovenoase
-15%HTA
-alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulante
Factori declansatori:
-puseu de HTA,efort fizic,stress.
III.Simptomatologie
Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina

tabloul clinic cu:cefalee,semne meningeale,LCR hemoragic.
Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.
Pagina 10 din 48
Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de

cutit,topor,etc.),varsaturi,vertij,crize convulsive,stare comatoasa(aproximativ 5%);cu
rigiditate prin decerebrare,tulburari respiratorii;la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.
Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi,tulburari ale starii
de constienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ 3
zile.
Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.
Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de

constienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative.
Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice
sau in timpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei;fregvent apare fotofobie
si fonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.Bolnavul mai
prezinta rahialgii difuze,cu iradiere pe trunchiu si pe membre.Hiperestezia cutanata este un
fenomen frecvent si foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.Bolnavul
prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a
trunchiului,a musculaturii lombare.Manevrele meningeale sunt pozitive.
Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea
iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.
Modificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma.
Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn Babinski
bilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea
radacinilor cozii de cal in procesul meningeal);paralizii de nervi cranieni(pot apare prin
procese de arahnoidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara
sau cresterea presiunii intracraniene).Mai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul
facial.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca
nervului optic).Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor
posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor
posterioare.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate,si apar la aproximativ 3O
%;repetarea lor poate sugera resangerarea.
Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor
termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat),HTA cu bradicardie(explicate
prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana),aritmii
cardiace,edem pulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.
Pagina 11 din 48
Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientare

temporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie psiho-motorie.
IV.Examene paraclinice
A.Examene specifice
a)CT cerebral
b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si
angioamelor
B.Examene de laborator
a.L.C.R.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o
saptamana;
b.leucocitoza moderata;
c.V.S.H.usor crescuta.
VI.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene:

a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele
zile de evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata
unui hematom;
b.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau
tardiv.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de
mers,incontinenta urinara,dementa).
c.resangerarea
VII.Evolutie si prognostic
Pot apare complicatii acute ca:
-resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore)
-vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate)
-hidrocefalia(cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana)(2)
Dintre supravietuitori
-1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,

-4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri,
Pagina 12 din 48
-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,

-1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat
5.Diagnostic diferenţial
Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau

cu HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos
Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic
IC HC
Debut: de regulă în somn După efort fizic sau stress
TA crescută< 220 mmHg TA > 230 mmHg
Simptome vegetative Importante
(transpiraţii, cefalee,
vărsături): de intensitate mică
Redoare de ceafă : nu există Prezentă de obicei
Puncţie lombară: LCR clar LCR hemoragic
CT: hipodensitate Hiperdensitate
Diagnosticul diferenţial între HC şi HSA
HC HSA HTA ± HTA

APP – migrene unilaterale
Cefalee la debut Prezentă foarte violentă “cea mai
puternică din viaţă”,
“lovitură de tun”
Redoare de ceafă Prezentă prezentă
Semne de focar (deficit Prezente Nu apar
motor)
Puncţie lombară ± LCR hemoragic LCR hemoragic totdeauna
CT cerebral Hiperdensitate Hiperdensitate la nivelul
intraparenchimatos şanţurilor,cisterne bazale
6. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE
Pagina 13 din 48
I.PROFILACTIC consta in:

1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru:
-modificarea stilului de viata,
-scaderea consumului de sare si grasimi animale,
-scaderea in greutate,
-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,
-cresterea activitatii fizice.
2.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC:
-fibrilatia atriala,
-HTA,
-DZ,
-dislipidemii.
II.CURATIV consta in:
A.Tratament prespitalicesc
Pozitionarea
-decubit lateral(de securitate)sau
-decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor
naso-faringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana).
ECG
- monitorizarea:temperatura,puls,TA.
-glicemia pe glucotester.
-perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza).
-scorul Glasgow.
-O2 pe masca.
-IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la
scorul Glasgow sub 5).
De stiut
Intotdeauna se masoara glicemia-o hipoglicemie are manifestari foarte
polimorfe(poate mima aproape orice patologie neurologica).
De evitat:
Corectia brutala a HTA,
Administrarea de solutie de glucoza
Administrarea de anticoagulante inainte de efectuarea punctiei lombare sau CT.
Pagina 14 din 48
B.Tratament spitalicesc consta in:

1.tratament simptomatic
2.tratament etiologic.
1.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice.
1.Masuri generale
Masuri vizand functia respiratorie:
-eliberarea cailor aeriene,
-administrarea de O2 pe masca cu efectuarea pulsoximetriei,
-IOT daca este nevoie,
-combaterea pneumoniilor de aspiratie prin sonda naso-gastrica si administrare de
sucralfat,
-tratamentul infectiilor respiratorii.
Reechilibrare
hidroelectrolitica
-se evita hipohidratarea(poate predispune la tromboza)
-nu se administreaza glucoza la glicemii peste 12O-15Omg%
Tratamentul febrei mai mari de 38 C cu paracetamol supozitoare,Algocalmin i.v.
Montarea sondei urinare cu profilaxia si/sau tatamentul infectiilor urinare.
Prevenirea trombozei membrelor inferioare(risc de trombembolie pulmonara) prin:
-ciorapi elastici
-administrare de heparina subcutanat.
Prevenirea escarelor prin:
-mobilizare precoce:pacientului i se schimba pozitia la fiecare 2 ore.
-tamponare cu pudra de talc.
Ingrijirea cavitatii bucale(badijonare cu glicerina)
2.Masuri specifice
Tratamentul edemului cerebral

Manitol 2O% pana la 1g/kg.corp initial apoi O,25-O,5Og/kg corp la 6 ore.
Pagina 15 din 48
In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip

Dexametazona(fiola de 8 mg;1-4 fiole/zi in primele zile).
Tratamentul HTA
In faza acuta a AVC nu se face corectia brutala a TA
7O-8O% dintre bolnavi cu AVC acut au HTA reactiva.Aceasta revine la normal,si
spontan dupa 24-48 ore.
Se monitorizeaza pacientul si se ia TA din 2 in 2 ore.
Se trateaza doar pacientul cu valori TA mai mari de 2OO/1O5mmHg.
2.Tratamentul etiologic
a.Hemoragia cerebrala
Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin,tramadol
-varsaturi-metoclopramid
cu masuri generale si masuri specifice.
In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare
cu vit.K.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim
de resangerare).
Tratamentul chirurgical
In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm ,cu agravarea progresiva a
simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.
b.Hemoragia subarahnoidiana
Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O,9% si tratamentul HTA daca sunt valori
ridicate.
Tratamentul hemostatic.
Tratamentul depletiv cu dexametazona.
Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg
pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.
Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau
terapie endovasuclara
Pagina 16 din 48
7. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC
Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor,mijloacelor si procedeelor prin care se

actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate,prevenirea agravarii si complicatiilor bolii.
Profilaxia primara urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc,deci
prevenirea imbolnavirii.
Profilaxia secundara urmareste prevenirea agravarii complicatiilor bolii.
In general profilaxia primara a AVC se adreseaza factorilor de
risc(obezitatea,sedentarismul,stresul,depistarea tardiva,etc.),factorilor declansanti(eforturi
fizice mari,traume psihice,exces alcoolo-alomentare,etc) si mai ales factorilor
determinanti(H.T.A.,ATS,valvulopatii,etc.)
Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc si a factorilor declansanti,tratamentul
corect al factorilor determinanti maresc sansele evitarii sau amanarii unor AVC
Profilaxia hemoragiei cerebrale inseamna,practic,prevenirea sau tratamentul corect al
HTA.HTA cu o prevalenta de peste 5O% din populatie,este inca insuficient depistata si
corect tratata.Se estimeaza ca tratamentul corect al HTA ar putea prelungi durata vietii cu
peste 1O ani.Este de preferat,dincolo de controverse,sa nu se exagereze nici cu scaderea
brutala a TA,dar nici cu tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizand aparitia
accidentului vascular cerebral.Tratamentul HTA este relativ usor de efectuat,relativ ieftin,se
poate administra ambulator,iar internarile in spital sunt exceptii.
Avand in vedere ca dupa AVC raman o serie de pacienti cu sechele neurologice
importante,partial sau total dependenti,la fel de importanta ca si profilaxia primara este cea
secundara ce consta in tratamenntul corect ulterios al factorilor de risc,tratament etiologic
( acolo unde exista ) pentru a preveni aparitia recidivelor si nu in ultimu rand tratamentul de
recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.
8. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA
Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor,hipoto-nie apoi

hipertonie spastica,dispraxie,tulburari de coordonare a miscarilor,tulburari de
sensilibitate,tulburari de comunicare,tulburari psihice,disfunctii sfincteriene,etc.Recuperarea
Pagina 17 din 48
medicala urmareste ameliorarea tuturor acestor deficiente,tinzand spre aducerea lor cat mai
aproape de normal.Succesul manevrelor de recuperare este conditionat de:
starea de sanatate anterioara AVC,varsta,natura,localizarea si gravitatea
accidentului,precocitatea si calitatea programului de recuperare,ambianta
familiala,etc.Evaluarea sanselor de recuperare se poate face tinand cont de grupele de factori
implicati:factorii depinzand de contextul morbid al bolnavului,de gravitatea si urmarile
accidentului,de solicitudinea si cooperarea bolnavului si a familiei si de calitatea asistentei
medicale.
In AVC hemoragic recuperarea medicala poate incepe dupa 2-3 saptamani.Bolnavul
trebuie instalat intr-o camera confortabila,intr-un pat de inaltimea unui scaun sau
fotoliu,relativ,tare,asezat”strategic”fata de usa si televizor,cu partea paralizata la marginea
patului.
Schimbarea pozitiei bolnavului in pat trebuie facuta la 2-3 ore,pentru evitarea aparitiei
escarelor.Pentru evitarea pozitiilor vicioase se pot confectiona atele in care mana se stea cu
degetele in extensie si policele in abductie,iar piciorul la 9Oº in flexie pe gamba.Prin manevre
executate de asistent,familie si bolnav vor fi mobilizate de mai multe ori pe zi toate
articulatiile afectate si masate masele musculare.
Programul de recuperare odata inceput trebuie continuat,dupa caz,luni,ani sau toata
viata,utilizandu-se pe masura posibilitatilor si de pere
de cauciuc,mingi,greutati,arcuri,etc.Pentru combaterea contracturii se pot face
aplicatii calde si administrarea de decontracturante( mydocalm,baclofen sau
diazepam).Dispraxia si coordonarea se corecteaza in timp si cu rabdare prin initierea cu
ajutorul unor miscari simple la inceput,apoi gesturi si manevre utile pentru satisfacerea unor
nevoi.Aplicarea unor stimuli durerosi sau termici,la inceput mai puternic,apoi din ce in ce
mai slab,pot recupera,in timp,sensibilitatea.Asemanator se procedeaza si pentru identificarea
prin pipait a unor obiecte(stereognozie).Treptat,in functie de rezultatele obtinute,bolnavul
poate sta in sezut in pat intre perne,in sezut la marginea patului,in picioare sustinut,in picioare
nesustinut,ajungandu-se,in sfarsit,la mers.Se incepe prin stimularea mersului,bolnavul
balansandu-se alternativ pe cate un picior tinandu-se de doua bare paralele.Dupa ce se
apreciaza ca musculatura si articulatiile”rezista”,bolnavul poate,in sfarsit,pasi.Urmatoarea
etapa este mersul cu sprijin in patru puncte,cu doua carje si apoi in trei puncte,cu
baston.Odata cu consolidarea mersului pe teren plan trebuie inceputa exersarea mersului pe
scari cu piciorul sanatos inainte la urcare,cu cel bonav inainte la coborare.
Pagina 18 din 48
Dupa cum se stie,deficitul motor la membrele superioare este mai mare si rareori
reversibil in totalitate.Daca in cateva luni(nu mai mult de 5-6) functionalitatea mainii nu se
inbunatateste,sansele de viitor sunt minime sau nule.In aceste cazuri ne vom multumi cu
reabilitarea maini in masura in care sa fie cel putin ca sprijin pentru anumite gesturi si
activitati.
Prezente la cca.5O% din AVC dificultatile de comunicare verbala, atat in ceea ce
priveste”receptia”,cat si”emisia” sunt foarte greu de remediat de catre persoane
nespecializate;de asemenea si tulburarile psihice, care,mai mult sau mai putin grave,insotesc
de regula AVC.Avand in vedere insa ca foarte putine persoane pot sa-si permita sa fie asistate
de logoped si psihiatru,medicul de familie si asistenta trebuie sa-si insuseasca niste notiuni
minime si in aceste domenii.
Cu perseverenta si eforturi conjugate pot fi”reeducate” si reflexele urinare si de
defecatie,cel putin in masura in care sa nu creeze probleme deosebite.
In consecinta prin contributia tuturor factorilor implicati,trebuie exploatate toate
restantele normale pentru a le ameliora la un nivel la care bolnavul sa-si poate satisface in
totalitate sau partial cat mai multe nevoi.
PARTEA SPECIALA
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTILOR CU AVC
HEMORAGIC
ROLUL PROPRIU
Masuri de urgenta :
Inlaturarea imbracamintei incomode,
Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii,
La nevoie,oxigenoterapie,
Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la
3O ,
Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.
Monitorizarea :
Pagina 19 din 48
Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,

Temperaturii corporale,
Supravegherea diurezei si scaunului.
Identificarea factorilor de risc
Aport hidro-alimentar corespunzator :
Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la
nevoie),
Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a
lichidelor,supravegherea eliminarii,
Prevenirea edemelor.
Pentru deficitul motor :
Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara,
Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse,
Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,
Prevenirea escarelor,
Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.
Pentru deficitul senzitiv
Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari),
Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de
traumatism,
Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin
atingere,
Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului,
Pentru deficitul de comunicare
Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,
Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului,
Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,
Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce
aminte.
Pentru deficitul intelectual
I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,
Se impart activitatile pe pasi/trepte,
Pacientul va fi protejat,
Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,
Pagina 20 din 48
Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a

gandi abstract.
Pentru deficitul emotional :
Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,
Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,
Asistenta medicala va reduce factorii de stres,
Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul,
Pentru mentinerea igienei :
Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat),
Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar,
Evaluarea gradului de invaliditate :
Gradul I :independent,
Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor,merge),
Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are
nevoie de suport,merge cu dificultate),
Gradul IV :deficit sever :dependent,imobilizat la pat.
Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu
echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie).
Educarea persoanelor sanatoase :
Sa-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale,
Sa scada in greutate,sa renunte la fumat,
Sa reduca consumul de alcool,
Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani.
Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6
luni
Comprese reci la nevoie.
ROLUL DELEGAT
Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A.,
Fibrinogen).
Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L
examen fund de ochi,E.E.G.,tomografie computerizata.
Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie,
Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA
Pagina 21 din 48
Tratamentul in H.C. :
-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,
-tratament chirurgical-hematoame,
-combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol,
-combaterea varsaturilor :metoclopramid.
Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.)
Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.)
Reducerea edemului cerebral :
Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.),
Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.
Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,
Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie
corectoare a modului de a vorbi.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA

EXPLORARILOR PARACLINICE
Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica

reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un
diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii
optime.Din acest motiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat
mai ales de asistenta medicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale
particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o
atmosfera de stima se respect.
Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia
la urmatoarele explorari :- punctia rahidiana,
- efectuarea electroencefalogramei.
Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.
Pagina 22 din 48
Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul

subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.
Scop :
- explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian,pentru recoltare de lichid
cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru
examene radiologice,
- terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase
ca :antibiotice,semiimune ;
-anestezic pentru rahianestezii.
Contraindicati : infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si
exista hipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care
evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare :
- ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.)cu mandren ;
- seringi de 2-5-1O cm.sterile ;
- materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante ;
- tavita renala,pense sterile,manusi sterile de cauciuc ;
- 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului
cefalorahidian ;
- substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale ;
Pregatirea bolnavului :
Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta
mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.Ea va incuraja si sustine moral
pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la
patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.Se vor asigura conditiile de
mediu :luminozita-
-te,aerisire,temperatura optima.
In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta si
picioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat
in forma de arc(pozitia’’spate de pisica’’)
In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu
coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma
de arc.
Pagina 23 din 48
Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele
D12-L1 sau L4-L5.
Rolul asistentei in timpul tehnicii :

Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va
efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu
manusi si instrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va
supraveghea starea lui generala.
Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Dupa
introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului
cefalorahidian,a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand,in regiunea
lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid
cefalorahi-
-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoate
acul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care
il fixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie.
Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator :

Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat,completeaza biletele de
trimitere si le duce la laborator.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia
de observatie.
Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se
plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.
Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei
EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

Scop:diagnostic.
Pregatirea pacientului:
Psihica:- se inlatura factorii emotionali;
- se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora);
- se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).
Pagina 24 din 48
Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia;

- pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,
- parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,
- in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii
biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G.
- copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea,
- parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.
Efectuarea tehnicii:
- se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,ampli
-fica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale,
- se aplica pasta de contact,
- se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de
cauciuc,
- se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor,
- inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm./min.
- se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,
- se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in
timpul somnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa
activare medicamentoasa.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat,
- este asezat intr-o pozitie confortabila.
Reorganizarea locului de munca:
-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.
CAZUL I
Secţia: Recuperare Neuro-Motorie

Spitalul Neurologie Brasov
Date de identificare a pacientului:

Nume şi prenumele pacientului: F.M.
Pagina 25 din 48
cum preferă să i se spună: MARIANA

vârsta 46 ani, sex:- M X F ,
data internării
13.08.2007 , data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul
13.08.2007
secţia unde e internat
Recuperare asistenta medicală care vă e mentor
Lupu Marilena
1
înălţime*
1.72 greutate*
98 temperatură*
36.5 puls*
80 respiraţie*
16 130/80
TA*
Date generale despre pacient:
motivele spitalizării:deficit motor al membrelor stangi cu impotenta functionala a
membrelor stangi, parestezii, disestezii in membrele stangi,hiperpatie in membrele stangi
boli recente( : neaga
operaţii recente(: neaga
alte probleme de sănătate (boli, malformaţii): HTA,BCI, dislipidemie.
fumat: da nu număr de ţigări/
- zi: de câţi ani fumează:
-
- X
alergii: alimentare: neaga
medicamentoase: neaga
alte alergii (lână, sintetice, etc.)neaga
Repere ale stării de sănătate:
Greutatea: subponderal
- normoponderal
- supraponderal
X
apetit: normal
X exagerat
- diminuat:
- inapetenţă selectivă pentru: -
greaţă:
- vărsături alimentare:
- bilioase:
- sanghinolente
-
dentiţie:Xcarii: proteză parţială:
- proteză totală:
-
tegumente: -calde: X reci: culoare normală:
- paloare
- cianoză
X - icter
edeme:
prezente dietă specială:
hiposodata
balonare:
- zgomote intestinale:
-
scaun: număr:
1 consistenţă:
X I- / - -- X- P S- M
foloseşte acasă laxative:
X antidiareice
-
micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte:
4 1
urină normocromă:
X hipercromă
- hipocromă
- sanghinolentă
-
disurie
- nicturie
- enurezis
-
transpiraţii diurne
- nocturne
X
Gradul de independenţă:
1
Se completează la primul contact cu pacientul

se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului
Pagina 26 din 48
total independent:
- necesită rarXînsoţitor necesită frecvent
- însoţitor total
-
dependent
se îmbracă singur
X se îmbracă cu ajutor
- trebuie îmbrăcat
-
se poate deplasa singur
X se deplasează cu sprijin
- e imobilizat
-
îşi poate folosi membrele: superior
- stâng superior
X drept - inferior stângX
inferior drept
Personalitatea:
orientat temporo-spaţial
X da - nu
tipul de personalitate: melancolic
X coleric
- sanguinic
- flegmatic
-
auto-percepere: modificată de spitalizare
X nemodificată de spitalizare
-
surse de stres: spitalizarea
- vizitele familiei
- perceperea viitorului
X
relaţia cu:
ceilalţi membrii ai familiei : buna, primeste sprijinul familiei
cu ceilalţi pacienţi: buna, comunicativa
cu personalul sanitar: adecvata
nivel de educaţie: mediu
gradul de igienă personală: satisfacator.
Caracteristici specifice:
Percepţia senzorială: auditivă pastrata , vizuală pastrata
olfactivă pastrata, gustativă pastrata
Motilitate activă adecvată
- - afectată în regiunea membrelor de partea stanga.
Forţa musculară: adecvată
- - afectată în regiunea membrelor de partea stanga.
Staţiunea bipedă: adecvată
- - afectată
X
Mersul: adecvat
- - afectat
memb.inf.stg.
Atrofii musculare:
X în regiunea membrelor de partea stg.
Pareze sau paralizii:
X în regiunea membrelor de partea stg.
Coordonare motorie: adecvată
- - afectată
X
Torticolis:
- spasme
X convulsii
-
Sensibilitate: adecvată
- - afectată în regiunea membrelor de partea stanga
Migrenă:
- scrisul:
adecvat
Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat
X - afectat -
Starea de conştienţă: prezentă
X alterată -
Pagina 27 din 48
Diagnostic:Medical: Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta.

Hemiplegie stanga predominent facio-brahiala.HTA std II. Dislipidemie.
Probe de laborator:
Explorarea Valori determinate Data când valoarea Valori
s-a normalizat normale
Hb 13.6g% 11-15g%
Ht 41.9% 40-48%
L 6200/ mmc. 4-8000/mmc
Tr 236000/mmc. 150-
300000/mmc
VSH 11/23/ mm. Varsta/2
Glicemie 96mg% 70-110mg%
Uree 21mg% 20-40mg%
Trigliceride 62mg% 80-150mg%
Ex.urina normal normal
a. explorări radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala

dreapta.
b. investigaţii complementare: EKG = RS , AV = 72 batai/minut, AxQRS= + 35,
HVS,
leziuni ischemice difuze subepicardice.
c.medicaţie: Preductal 1+0+1, Sermion 30mg. 1+0+0, Betaserc 24mg. 1+0+1,

Tertensif 1.5mg. 1+0+0, Aspenter 75mg. 0+1+0, Lypanthyl 160 mg 0+0+1,
Amitriptilina 0+0+1, Fosinopril 10 mg. 1+0+1.
Tratament fizioterapeutic( CMIF,Bai galvanice,CDD umar stang,Interfren sold stang,
Masaj membrul superior si inferior stang,kinetoterapie)
d.regim alimentar: regim hiposodat
Dî Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia
=
dia
gn
ost
ic
Pagina 28 din 48
de
îng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
enţ
ii
Dî
O Cresterea gradului de independenta
I: proprii Stabilirea gradului de independenta;
Evaluarea abilitatii de a se misca;
Elaborarea unui program adecvat de mobilizare;
Evaluarea durerii;
Cresterea gradului de sociabilitate.
delegate Consult medical inainte de a incepe exercitiile si aprecierea gradului de
dificultatea miscarilor pe care pacientul le poate efectua in functie de starea de
sanatate.
Dî Intoleranta la activitate fizica datorita activitatii cardiace deficitare
O Evaluarea gradului de intoleranta la activitatea fizica si cresterea tolerantei la efort.
I: proprii Observarea modificarilor in starea de sanatate a pacientei ce apar la efort;
Efectuarea de miscari pasive;
Evaluarea pulsului,tensiunii,respiratiei inainte si dupa activitate;
Recunoasterea manifestarilor de intoleranta la efort;
Educarea pacientei sa intrerupa efortul atunci cand apar manifestarile clinice.
delegate Administrarea medicamentelor;
Efectuarea EKG.
Pagina 29 din 48
Dî Alterarea conceptiei despre sine

O Acceptarea modificarii imaginii corporale
I: proprii Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si temerile fata de
problemele legate de infatisarea sa;
Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale forte pentru a depasi
situatia;
Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane;
Clarifica cu pacienta unele informatii eronate,primite accidental,privind
handicapul sau;
Evita criticarea pacientei,dar si supraprotectia.
delegate Colaborarea cu psihologul,psihiatrul
Dî Alterarea relatiilor interfamiliale
O Identificarea modalitatilor prin care membrii familiei pot fi determinati sa sprijine pacienta;
I: proprii Discutarea impreuna cu familia a modalitatilor prin care aceasta poate contribui
la armonizarea relatiilor interfamiliale si la sprijinirea pacientei sa faca fata
situatiei;
Da explicatii familiei asupra comportamentului pacientei si-i previne in legatura
cu reactiile emotionale determinate de boala;
Incurajeaza familia sa viziteze pacienta si sa comunice cu ea;
Educa familia sa creeze un mediu ambiant placut pentru pacienta la
domiciliu(dupa externare);
Pregateste familia pentru a recunoaste semnele de deprimare,ingrijorare si
manifestarile de dependenta.
delegate Colaborarea cu familia
Dî Alterarea somnului
O Refacerea calitatii si cantitatii somnului
I: proprii Evaluarea somnului;
Determinarea gradului de anxietate;
Evaluarea manifestarilor de depresie;
Realizarea unui mediu favorabil pentru somn.
delegate Cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise;
EVALUAREA PACIENTULUI
Bolnava in varsta de 46 ani cu antecedente cardio-vasculare cunoscute, in 2004 in
mod ictal instaleaza un deficit motor al membrelor de partea stanga.
CT cranian efectuat evidentiaza AVC hemoragic capsule-lenticular.
Pagina 30 din 48
Actualmente prezinta mers spastico-paretic cu membrul inferior stang, posibil fara

sprijin, FMS=3/ 5 brahial stang, 4/ 5 crural stang,parestezii,disestezii in membrele de partea
stanga, hemihipoestezie tactila, termica si algica in 1/ 2- a hemicorpului stang,
Urmeaza tratament fizical( CMIF,CDD,masaj,kinetoterapie) cu scopul antrenarii
activitatilor complexe,a coordonarii in mers.
Se externeaza cu recomandarile:
-regim hiposodat,
-miscari active si passive ale membrelor de pareta stanga,
-tratament medicamentos cu: Trimetazidina 35mg 1+0+1,Sermion 30mg.1+0+0,
Fosinoprol10mg.1+0+1.
-control periodic la medical de familie.
CAZUL II


Nume şi prenumele pacientului: S.I.
cum preferă să i se spună: IOSIF
vârsta 79 ani, sex:XM - F ,
data internării
10.08.2007
Visan Marina
2
înălţime*
1.75 greutate*
75 temperatură*
38.9 puls*
74 respiraţie*
18 150/90
TA*
motivele spitalizării: deficit motor paretic hemicorp drept,afazie
boli recente neaga
operaţii recente(: neaga
alte probleme de sănătate (boli, malformaţii): HTA,IVC.
2


ultimele 6 luni
Pagina 31 din 48
fumat:
X da - nu număr de ţigări/
15 zi: de câţi ani fumează:
40
alte alergii (lână, sintetice, etc.): neaga
- normoponderal
X supraponderal
-
apetit: normal
X exagerat
- diminuat:
- inapetenţă selectivă pentru:-
greaţă:
X vărsături alimentare:
- bilioase:
- sanghinolente
-
dentiţie:- carii: proteză parţială:
X proteză totală:
-
- paloare
- cianoză
X - icter
edeme:
- dietă specială:
hiposodata
balonare:
-
scaun: număr:
1 consistenţă:
X I- / - -- X- P - S- M
DA antidiareice
-
6 2
urină normocromă:
X hipercromă
- hipocromă
- sanghinolentă
-
disurie
- nicturie
- enurezis
-
- nocturne
X
total independent:
X necesită rar -însoţitor necesită frecvent
- însoţitor total
-
dependent
se îmbracă singur
X se îmbracă cu ajutor
- trebuie îmbrăcat
-
- e imobilizat
-
X stâng superior
- drept X inferior stâng-
inferior drept
Personalitatea:
X da - nu
- coleric
X sanguinic
- flegmatic
-
-
X vizitele familiei
-
relaţia cu:
ceilalţi membrii ai familiei:are sprijinul familiei
cu ceilalţi pacienţi: necooperant
cu personalul sanitar: satisfacator
Pagina 32 din 48
nivel de educaţie: redus

gradul de igienă personală: mediu
Percepţia senzorială: auditivă pastrata, vizuală pastrata
olfactivă pastrata, gustativă pastrata
- - afectată în regiunea membrelor de partea dreapta
- - afectată
X
Mersul: adecvat
- - afectat
memb.inf.drt.
Atrofii musculare:
X în regiunea membrelor de partea dreapta
- - afectată
X
Torticolis:
- spasme
- convulsii
-
Migrenă:
- scrisul:
afectat
- - afectatafazie
X alterată -
Diagnostic:
Medical:Sechele AVC hemoragic talamic stang cu hemipareza predominent crurala
ataxica.
HTA std.II.Atrofie cerebrala.
Probe de laborator:
Hb 13.4g% 11-15g%
Ht 42.0% 40-48%
L 5400/mmc. 4-8000/mmc
Tr 154000/mmc 150-
300000/mmc
VSH 9/18/ mm varsta/2
Uree 42mg% 20-40mg%
Ex.urina Infectie urinara cu E.Coli. normal
Pagina 33 din 48
explorări radiologice :
CT cranian(XI,2oo6)=AVC hemoragic talamic stang cu inundatie ventriculara si HSA
investigaţii complementare:
EGK:RS,AV=72/ min.,AxQRS=+15.
medicaţie: Enap 5mg.1+ 0+ 1,Metoprolol 50mg.1/2+0+1/2,Nootropyl 1.2g 1+1+0,

Sermion 30mg.1+0+0,Norfloxacin 1+0+1( 1 tb.la 12 ore)
Tratament fizioterapie:masaj membrul superior si inferior drept,CDD umar
drepr,US,Kinetoterapie.
regim alimentar :regim hiposodat.
Dî Alterarea capacitatii de comunicare datorita afectarii cerebrale
=
dia
gn
ost
ic
de
îng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
enţ
Pagina 34 din 48
ii
Dî
O Refacerea capacitatii de comunicare adecvate
I: proprii Evaluarea capacitatii de comunicare verbala;
Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea care sunt tulburarile de
comunicare;
Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare;
Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul;
Evitarea criticilor repetate,a tendintei de a corecta in permanenta greselile
pacientului care ar cea o stare de disconfort.
delegate Aplica tratamentul prescris;
Colaborarea cu logopedul.
Dî Alterarea activitatii cardiace prin cresterea tensiunii arteriale
O Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale
I: proprii Asigurarea repaosului fizic cand apar manifestari de oboseala;
Monitorizarea tensiunii arteriale;
Asigurarea unui climat linistit;
Educarea pacientului sa nu foloseaca in exces sare si grasimi;
Evitarea fumatului;
Informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna,asupra
importantei continuarii tratamentului prescris.
delegate Administrarea medicatiei;
Efectuarea EGK;
Recoltarea analizelor.
Dî Alterarea temperaturii corpului prin cresterea acesteie datorita infectiei urinare
O Mentinerea temperaturii in limite normale
I: proprii Verificarea temperaturii din 4 in 4 ore;
Aplicarea de comprese reci;
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie;
Educarea pacientului in privinta igienei personale;
Administrarea de lichide in cantitate suplimentara;
Anuntarea medicului asupra temperaturii pacientului si a modificqrilor ce apar
in temperatura.
delegate Administrarea medicamentelor antipiretice,antibiotice conform indicatiilor
Dî Stare de disconfort datorita spitalizarii
O Reducerea starii de disconfort
Pagina 35 din 48
I: proprii Asigurarea conditiilor de spitalizare;

Repartizarea in saloane in functie de afectiune;
Alimentatie corespunzatoare;
Interzicerea consumului de alcool,a fumatului.
delegate Administrarea tratamentului prescris
Dî Cunostinte insuficiente despre boala
O Acumularea de cunostinte adecvate despre boala
I: proprii Educarea pacientului;
Evaluarea capacitatii pacientului de a intelege;
Explicarea cauzelor si efectelor;
Explicarea complicatiilor;
Initierea familiei si educarea acestora privind nevoile pacientului.
delegate Colaborarea cu familia.
Pacient hipertensiv, neglijat therapeutic a instalat in luna a IX- a 2006 n AVC
hemoragic thalamic stang cu inundatie ventriculara si HAS evidentiate prin CT cerebral.
Actualmente prezinta: mers antalgic, probe de coordonare + calciil- genunchi, nas-
deget, ROT vii pe dreapta.
Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea
activitatilor de autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers.
Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari:
-regim hiposodat;
- tratament medicamentos cu: Enap 5mg.1+ 0 +1 ,Metoprolol 50mg.1/2 + 0 + 1/2,
Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continua KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni.
CAZUL III

Pagina 36 din 48

Nume şi prenumele pacientului: V.I
cum preferă să i se spună: NELU
data internării
03.08.2007
Lupu Marilena
3
înălţime*
1.79 greutate*
80 temperatură*
36.3 70puls* respiraţie*
18 120/70
TA*
motivele spitalizării: tulburari de echilibru,deficit motor plegic periferic membrul
inferior drept.
boli recente( : gastrita cronica
operaţii recente: neaga
alte probleme de sănătate (boli, malformaţii): neaga
fumat:
40
alte alergii (lână, sintetice, etc.): neaga
- normoponderal
X supraponderal
-
apetit: normal
- exagerat
- diminuat:
X inapetenţă selectivă pentru: -
greaţă:
X vărsături alimentare:
- bilioase:
- sanghinolente
-
X proteză totală:
-
- paloare
- cianoză
X - icter
edeme:
- dietă specială:
hiposodata
balonare:
-
scaun: număr:
2 consistenţă:
X I- / - -- X - P - S - M
- antidiareice
-
5 1
urină normocromă:
X hipercromă
- hipocromă
- sanghinolentă
-
3


ultimele 6 luni
Pagina 37 din 48
disurie
- nicturie
- enurezis
-
- nocturne
-
total independent:
- necesită rar -însoţitor necesită frecvent
X însoţitor total
-
dependent
se îmbracă singur
- se îmbracă cu ajutor
X trebuie îmbrăcat
-
- se deplasează cu sprijin
X e imobilizat
-
X stâng superior
inferior drept
Personalitatea:
- da X nu
- coleric
- sanguinic
- flegmatic
X
-
X vizitele familiei
-
relaţia cu:
ceilalţi membrii ai familiei: buna,sprijina pacientul.
cu ceilalţi pacienţi: nesatisfacatoare
cu personalul sanitar: nesatisfacatoare
nivel de educaţie: mediu
gradul de igienă personală: nesatisfacator
Percepţia senzorială: auditivă pastrata, vizuală pastrata,
olfactivă pastrata,gustativă pastrata
- - afectată în regiunea membrelor de partea drepta
- - afectată
X
Mersul: adecvat
- - afectat
memb.inf.drept
Atrofii musculare:
- - afectată
X
Torticolis:
- spasme
- convulsii
X
Migrenă:
- scrisul:
afectat
X - afectat -
Pagina 38 din 48

- alterată DA
Diagnostic:
Medical: Hemipareza dreapta ataxica.Hemoragie F-T stanga post TCC.Parkinsonism
post
TCC.Paralizie veche SPE, SPI drept.Dementa Alzheimer.
Probe de laborator:
Hb 14.8g% 11-15g%
Ht 43% 40-48%
L 5500/mmc 4-8000/ mmc
Tr 256000/mmc 150-
300000/mmc
VSH 10/20/mm. varsta/2
Uree 35mg% 20-40mg%
Ex.urina normal normal.
explorări radiologice
investigaţii complementare.
EKG:RS,AV=88/min,AxQRS=+35.
medicaţie:Sermion 30mg.1+0+0,Vinpocentine 1+1+1,Metamizol1+0+1,Diazepam
0+0+1.
regim alimentar :hiposodat.
Dî Alterarea capacitatii de a se autoingrijii
=
dia
gn
ost
ic
de
Pagina 39 din 48
îng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
enţ
ii
Dî
O Cresterea capacitatii pacientului de a se autoingrijii
I: proprii Evaluarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si aprecierea deficitelor de
autoingrijire;
Mentinerea unei igiene adecvate prin baie totala sau partiala;
Asigurarea demnitatii pacientului;
Prevenirea escarelor;
Sprijinirea pacientului sa participe dupa puterile lui la efectuarea toaletei proprii
delegate Colaborarea cu infirmiera,cu membrii familiei;
Dî Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia
O Creasterea gradului de independenta
I: proprii Recunoasterea caracteristicilor tremorului parkinsonian;
Recunoasterea caracteristicilor rigiditatii;
Recunoasterea caracteristicilor akineziei;
Kinetoterapie pasiva,activa
delegate Administrarea tratamentului parkinsonian
Dî Alterarea capacitatii familiei de a face fata afectiunii
O Cresterea capacitatii familiei de a face situatiei induse de imbolnavirea unui membrul al
familiei
I: proprii Evaluarea relatiilor interfamiliale;
Pagina 40 din 48
Sprijinirea familiei pacientului sa recunoasca efectele pe care le are

imbolnavirea unui membrul al familiei;
Incurajarea familiei sa-si exprime sentimentele;
Implicarea familiei in planul de ingrijire;
Asigurarea intimitatii in timpul vizitelor.
delegate Colaborarea cu psihologul.
Dî Risc de violenta contra altei persoane
O Scaderea riscului de violenta contra altor persoane
I: proprii Evaluarea comportamentului individual;
Depistarea semnelor ce indica tentative de violenta;
Mentinerea unei atitudine calme;
Observarea in permanenta a pacientului;
Directionarea posibilei violente spre alte activitati
delegate Colaborarea cu psihologi,sociologi
Administrarea medicamentelor conform indicatiilor
Dî Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita senzatiei de greata
O Reducerea senzatiei de greata
I: proprii Asezarea la indemina a uni recipient curat(daca apare voma);
Pastrarea cavitatii bucake curate;
Sprijinirea pacientului in timpul varsaturii;
Aerisirea incaperii.
delegate Determinarea cauzei ce produce greata
Administrarea conform prescriptiei a medicatiei.
Pacient de 67 ani cu hemoragic post TCC in 2004 soldat cu hemipareza dreapta
ataxica, cu veche paralizie de nerv sciatic popliteu extern si intern post hernie de disc operata
in 1988,diagnosticat cu maladia Alzheimer forma severa,in ianuarie 2006 se interneaza
pentru accentuarea tlburarii de mers,tulburare de echilibru
Obiectiv:mersul este stepat pe dreapta,dezechilibrat,posibil doar cu sprijin,r. achilian
drept este absent,reflexul rotulian drept mai viu, hipoestezie gamba si picior drept, tegumente
cianotice cu modificari trofice unghiale.
Urmeaza tratament fizical- KT cu scopul antrenarii echilibrului ,a tonifierii
articulatiilor portante.
Se externeaza in stare ameliorate cu urmaroarele recomandari:
-reevaluare psihiatrie periodic;
Pagina 41 din 48
-continua KT la domiciliu.
CAZUL IV


Nume şi prenumele pacientului: L.N.
cum preferă să i se spună: NICU
data internării
08.08.2007
Vlasceanu Augustina
4
înălţime*
1.68 greutate*
115 temperatură*
36.6 74puls* respiraţie*
18 140/80
TA*
motivele spitalizării:decifit motor hemicorp drept,afazie.
boli recente : neaga
operaţii recente: neaga
alte probleme de sănătate (boli, malformaţii): HTA,BPOC,Dislipidemie
fumat:
30
alte alergii (lână, sintetice, etc.) neaga
- normoponderal
X supraponderal
-
apetit: normal
- exagerat
X diminuat:
- inapetenţă selectivă pentru: -
greaţă:
- vărsături alimentare:
- bilioase:
- sanghinolente
-
- proteză totală:
X
- paloare
- cianoză
X - icter
4


ultimele 6 luni

ultimele 6 luni
Pagina 42 din 48
edeme:
- dietă specială:
hiposodata
balonare:
-
scaun: număr:
1 consistenţă:
X I- / - -- X - P - S - M
DA antidiareice
-
5 1
urină normocromă:
X hipercromă
- hipocromă
- sanghinolentă
-
disurie
- nicturie
- enurezis
-
- nocturne
-
total independent:
- necesită rarXînsoţitor necesită frecvent
- însoţitor total
-
dependent
se îmbracă singur
- se îmbracă cu ajutor
X trebuie îmbrăcat
-
- e imobilizat
-
X stâng superior
inferior drept
Personalitatea:
X da - nu
X coleric
- sanguinic
- flegmatic
-
-
X vizitele familiei
X
relaţia cu:
ceilalţi membrii ai familiei:buna,primeste sprijinul familiei
cu ceilalţi pacienţi: multumitoare
cu personalul sanitar:coopereaza
nivel de educaţie:mediu
gradul de igienă personală: satisfacator
Percepţia senzorială: auditivă pastrata ,vizuală pastrata,
Olfactivă pastrata, gustativă pastrata.
- - afectată
X
Mersul: adecvat
- - afectat
memb.inf.drept
Atrofii musculare:
Pagina 43 din 48

X în regiune membrelor de partea dreapta
- - afectată
X
Torticolis:
- spasme
X convulsii
X
Migrenă:
X scrisul:
afectat
- - afectat afectat
X alterată-
Diagnostic:
Medical: Sechele AVC hemoragic talamo-capsular stang cu hemipareza
dreapta.Afazie.HTA std.II
Epilepsie cu crize generalizate G.M.BPOC.Dislipidemie
Probe de laborator:
Hb 13.9g% 11-15g%
Ht 42.3% 40-48%
L 4700/mmc 4-8000/mmc
Tr 258000/mmc 150-
300000/mmc
VSH 15/28/mm varsta/2
Uree 63mg% 20-40mg%
Ex.urina normal normal
explorări radiologice :
CT cranian(II.2005):AVC hemoragic capsulo-lenticulo-talamic stang.AVC vechi
capsulo-lenticular- talamic drept.
investigaţii complementare:
EKG=RS,AV=55/min.,AxQRS=+15.
medicaţie: Enap 10mg.1/2 +0+1/2,Egilok50mg.1/4+0+1/4,Nootropyl1.2g1+1+0,
Diazepam0+0+1,Eurovita1+0+1,Depakine 300mg.1+1+1,Carbamazepina200mg.
Pagina 44 din 48
1/2 + 0 +1/2
Tratament fizioterapie:MDF,BG,masaj membrul superior drept si inferior drept, KT.
regim alimentar :hiposodat,hipolipemiant.
Dî Alterarea functiei cardiace prin cresterea tensiunii arteriale
=
dia
gn
ost
ic
de
îng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
enţ
ii
Dî
O Mentinerea unei tensiuni arteriale in limite normale
I: proprii Educarea pacientului cu privire la regimul alimentar;
Evitarea situatiilor stresante;
Asigurarea unui climat linistit;
Monitorizarea functiilor vitale
delegate Administrarea medicatiei prescrise;
Efectuarea EKG;
Recoltarea de produse biologie;
Informarea medicului asupra rezultatelo
Dî Alterare nutritiei prin ingestia unei cantitati exagerate de alimente
Pagina 45 din 48
O Revenirea progresiva la o alimentatie adecvata

I: proprii Determinarea cauzelor care duc la o alimentatie exagerata
Educarea pacientului asupra cantitatii si calitatii alimentelor;
Gasirea motivatiei ce ar determina pacientul sa scada in greutate;
Educarea pacientului sa-si modifice comportamentul;
Antrenarea familiei in procesul de scadere in greutate
delegate Colaborarea cu dieteticianul;
Realizarea unui program de exercitii fizice,plimbari.
Dî Alterarea starii de constienta datorita convulsiilor
O Refacerea starii de constienta
I: proprii Protejarea pacientului in timpul caderii;
Impiedicarea muscarii limbii cu ajutorul unui material textil;
Indepartarea obiectelor de jur pentru a impiedica lovirea;
Asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o partea;
Monitorizarea functiilor vitale.
delegate Administrare de Diazepam
Dî Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore
O Refacerea calitatii si cantitatii somnului
I: proprii Evaluarea somnului;
Determinarea gradului de anxietate,
Realizarea unui mediu favorabil pentru somn,
Comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale,inlaturand
teama,tristetea;
delegate Administrarea medicamentelor prescrise;
Determinarea afectiunilor ce determina insomnia
Dî Risc de constipatie
O Scaderea riscului de aparitie a constipatiei
I: proprii Evaluarea defecatiei,a ritmicitatii eliminarilor,a consistentei materiilor fecale;
Reevaluarea medicatiei folosite;
Incurajarea pacientului sa consume suficiente fibre alimentare,ingestia a 1,5-2.5
l/zi de lichide;
Incurajarea pacientului sa evite sedentarismul(in functie de starea de sanatate);
delegate Administrarea medicatiei.
Pagina 46 din 48
Pacient hipertensiv a fost internat de urganta in 28 mai 2005 pentru tulburare de

vorbire si deficit motor al hemicorpului drept la Neurologie Brasov.Evolutia clinica a fost
partial regresiva sub tratament medicamentos.
Actualmente se deplaseaza singur,mersul este cosit pe dreapta, prezinta hipertonie
piramidala dreapta,sindrom parestezicv predominant membrul superior drept,ROT vii pe
dreapta.
In tratamentul fizical- KT se insista pe antrenarea activitatilor functionale complexe,a
prehensiunii,complicarea exercitiilor in mers.
Se externeaza cu recomandarile:
-regim hiposodat, hipolipemiant
-tratament medicamentos cu: Enap 10mg ½ + 0 ½ ,Egilok 25mg.1/2 +0 +1/2,
Nootropyl1.2g.1 + 1 +0.
CONCLUZII
Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata

de anumiti factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de
personalul medical cu promtitudine si competenta.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema
deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.
Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti
cu sechele neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si
profilaxia primara este si cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea
accidentului vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in
vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea
terapeutica,se face din puct de vedere: - neurologic;
- medical, in special cardiologic;
- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.
Pagina 47 din 48
In urma studierii celor patru cazuri, apreciem ca: accidentul vascular cerebral
reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin
implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.
Pagina 48 din 48

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC

În societatea noastră AVC este o problemă majoră de sănătate, fiind responsabil

SCURT ISTORIC AL BOLII

Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din

cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca

Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale:

Teritoriul arterial carotidian

Arterele cerebrale posterioare dau ramuri:

AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si

Exista doua tipuri de AVC:

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a

reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice

2.Faza de hemiplegie flasca

IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut

a.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).

b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul

formei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de

Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare:

1.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune

simptomatologiei.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului

- contractură spastică a membrelor;

I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.

Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina

Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de

Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de

Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientare

VI.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene:

-1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,

-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,

Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau

Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic

HC HSA HTA ± HTA

6. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE

I.PROFILACTIC consta in:

B.Tratament spitalicesc consta in:

1.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice.

Tratamentul edemului cerebral

In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip

7. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC

Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor,mijloacelor si procedeelor prin care se

8. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA

Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor,hipoto-nie apoi

ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,

Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica

Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.

Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul

Rolul asistentei in timpul tehnicii :

Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator :

Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia;

Secţia: Recuperare Neuro-Motorie

Date de identificare a pacientului:

cum preferă să i se spună: MARIANA

Diagnostic:Medical: Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta.

a. explorări radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala

c.medicaţie: Preductal 1+0+1, Sermion 30mg. 1+0+0, Betaserc 24mg. 1+0+1,