1. Morfologia si ultrastructura Spirochetelor. Clasificarea.

Metodele de
studiere. Speciile patogene si diferenierea lor.
Sunt germeni helicoidali,mobili.au corpul compus din mai multe spire. Miscarile sunt
datorate unui aparat locomotor,care consta din fibrile dispuse pe toata lungimea
corpului intre perete si membrana. Peretele este elastic, format din glucide, lipide,
polipeptide. Nu sunt rezistente in mediul extern. (Nu rezista la variatii de
temperatura,sunt sensibile la peniciline si cefalosporine)
Familia Spirochaetaceae, cuprinde 3 genuri, toate avind importanta in patologia
umana.
1. Genul Treponema(se subdivid in specii patogene,si saprofite.)Cele patogene...
Treponema pertenue
Treponema carateum
Treponema pallidum
2. Genul Leptospira
Din specii saprofite.Leptospira biflexa
Din specii patogene-L.Icterohaemorrhagiae(rezervorul soarecele)
-L.grippotyphosa(rezervorul soarecele)
-L.pomona(rezervorul porcul)
-L.canicola(rezervorul cainele)
3. Genul Borrelia
Patogenitatea.
Treponema este patogena prin multiplicarea intracelulara si prin
invazivitate.Boala se numeste Sifilis.
Leptospirele sunt patogene prin multiplicare.Produc boala numita
Leptospiroza,care este o antropozoonoza.
Borrelia sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.Produc borrelioze,care
sunt boli generalizate.
Caractere morfologice
Treponema. Are 10-15 spire regulate, rigide cu capetele drepte. Intre perete si
membrana are fibrile, care ii confera mobilitate,prezinta miscari de rotatie si
flexie. Se coloreaza Giemsa slab,dar se coloreaza prin impregnare argentica,
coloratia Fontana-Tribondeau, germenii apar bruni pe fond bej.
Leptospira. Corpul are 10-12 sppire,nedeformabile,mici,regulate,cu capete
rasucite. Aparatul locomotor este alcatuit dintr-o singura fibrila dispusa intre
membrana si perete,care este foarte elastic. Se coloreaza Giemsa,dar foarte greu.
Nu se coloreaza cu Gram
Borrelia. Corpul alcatuit din 5-6 spire neregulate sideformabile in cursul
miscarilor,avind capete drepte.
Aparatul locomotor este alcatuit dintr-un manunchi de 30 de fibrile dispuse intre
membrana si perete
Se coloreaza Gram,fiind Gram-negative

Ex2
Micoplasmele sunt bacterii:

Delimitate numai de o membrana trilaminata si lipsite de perete celular rigid ca

si de informatia genetica necesara sintezei precursorilor specifici peretelui.
Forme mici si polimorfe
Se cultiva pe medii acelulare ,iar cultura este inhibata de anticorpii specifici.
Se inmulteste intr.un ciclu care include alternativ,elongarea si fragmentarea unor
forme filamentoase in forme cocoide si diviziunea acestora.
Se examineaza in functie de localizarea infectiei,sputa sau exudatul
nazofaringian,urina,prelevate prin laparoscopia pelvina. Microscopia directa este fara
valori,coloratiile uzuale nu pot depista micoplasmele din cauza dimensiunilor
reduse...iar coloratia imunofluorescenta nu a dat rezultate satisfacatoare.
Izolarea si identificarea. Coloratia Dienes,coloniile de micoplasme se coloreaza in
violet si acoperite cu o lamele pot fie examinate cu imersie.
Specii patogene. Din cele 80 de specii de Micoplasme,gazduite de cele mai diverse
vertebrate,omul gazduieste numai 10,din care doar 3 sunt patogene.
Din cele 3 specii= M. Genitalum (tract urogenital inferior) M. hominis, M.Pneumoniae
(cai respiratorii).
Micoplasmele au un aspect morfologic variat, de la coci cu diametrul de 300 nm la forma
alungita (de sticla sau plosca), pana la forma filamentoasa.
Micoplasmele sunt cele mai mici organisme autoreplicante vii.
Din cauza lipsei peretelui celular, prezinta forme diferite, nu se coloreaza cu metoda Gram si nu
sunt susceptibile la majoritatea antibioticelor, incluzand betalactaminele.
Prezinta cel mai mic genom, comparativ cu celelalte bacterii, format dintr-o mol ADN circular.
Avand capacitate limitata de codificare a biosintezelor necesare existentei, sunt obligate sa aiba
o viata de tip parazitar, nevoile nutritionale complexe fiind asigurate de celula gazda.
Anumite specii poseda un numar minim de gene, implicate in metabolismul energetic si de
biosinteza, dar au toate genele necesare pentru replicarea ADN, pentru transcriptie si translatie.

Ex3
Actinomicetele (Actinomyces) sunt microorganisme cu caractere
intermediare ntre bacterii i ciupercile inferioare.
Aceste organisme sunt ncadrate n rndul bacteriilor G+
anaerobe, fiind numite mai nou; actinobacterii (actinobacili)
Majoritatea actinomicetelor triesc la nivelul solului sau n esuturile plantelor,
parazitnd mai rar animalele sau omul.
Actinomicetele aparin domeniului Procarya (sunt organisme procariote), regnul
Eubacteria, familia Actinomycetaceae.
Aceast familie prezint dou genuri; Streptomyces (streptomicete)
i Actinomyces (actinomicete).

Ex4
Increngatura ciupercilor cuprinde peste 100.000 de specii. Dupa modul de organizare si
inmultire aceasta increngatura se grupeaza in ciuperci inferioare si ciuperci superioare.
Ciupercile inferioare sunt plante a caror tal este unicellular, cu mai multi nuclei, sau
unicellular, microscopic, si cu un singur nucleu; talul putand fii simplu sau ramificat.
Specii deciuperci din rndul micromicetelor psloase, cunoscute sub denumirea uzual
de mucegaiuri, dintre care, mai ntlnite sunt fungii care aparin
genului Aspergillus i Penicillium.
Mucegaiuri Aspergillus i Penicillium prezint o importan ecologic deosebit. Ele
intr n categoria descompuntorilor, organisme heterotrofe saprofite, care reuesc s
debaraseze natura de resturile organice greu hidrolizabile (lignin, celuloz).
Aspergillus flavus
Mucegaiul verde (Penicillium chrysogenum) i mucegaiul verde-albstrui (Penicillium
notatum)
Mucegaiul Alb Mucor
Structura. Miceliul reprezinta corpul vegetative al ciupercei si este alcatuit din hife
multinucleate, unicelulare, ramificate. In varful fiecarei hife se afla sporangii.
Respiratie. Aeroba si anaeroba.
Inmultirea. Asexuata prin spori, iar sporii se dezvolta in sporangii care sunt eliberati la
maturitate. Din fiecare spor se poate dezvolta o noua ciuperca. Sexuata in conditii
nefavorabile, doua hife de p emicele diferite se unesc, varfurile lor se separa, se uneste
continutul acestora (ou cu nucleu); oul se inconjoara cu o membrana rezistenta,
germineaza si da nastere la un fir lung, terminal cu un sporange, cu spori ce vor da
nastere la taluri diferite (barbatesti si femeiesti).
Ex5
RICKETTSIA
Rickettsiile = bacterii intracelulare obligatorii. Ciclul lor de dezvoltare necesit o gazd
vertebrat (om, cine, obolan) i un vector (pduche, purice, cpu, acarian).
Reprezint mi/o G- de dimensiuni mici, comparabile cu virusurile mari (500 nm).
Totui, reprezint bacterii, deoarece se multiplic prin diviziune binar, posed ADN i
ARN, sunt sensibile la antibiotice.
Caractere morfotinctoriale: bacterii G-, polimorfe (coco-bacterii, bastonae, forme
filamentoase, etc), imobile, asporogene, posed microcapsul. Prin tehnica de colorare
Macchiavello-Gimenez (fucsin+verde de malahit) rickettsiile apar colorate n rou pe
fondul verde palid al citoplasmei. Coloraia Giemsa roii n citoplasma albastr.
Caractere de cultur: fiind parazii intracelulari (nu pot fosforila glucoza i folosesc
metabolii intermediari din gazd), rickettsiile nu cresc pe medii artificiale. Ele pot fi
cultivate doar pe animale de laborator, vectori, ou embrionat de gin sau culturi de
celule.
Rickettsiile se multiplic prin diviziune binar n interiorul celulei-gazd. Imediat dup
diviziune, n condiii nutritive bune, rickettsiile sunt antrenate n micri rapide i
parcurg citoplasma celulei-gazd n toate direciile. Aceste deplasri sunt determinate
de polimerizarea filamentelor de actin. Atunci cnd mediul este srac diviziunea se
oprete, bacteriile se alungesc, cu apariia formelor filamentoase.

Ex6
Chlamidiile sunt minuscule bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de
ATP-ul oferit de celula gazd, dar capabile de biosinteze proprii. Nu cultiv pe medii
artificiale. Se reproduc lntr-un ciclu complex In care identificm: forma infectiva
extracelular, corpul elementar cu diametrul de 200300 nm i perete gros, endocitat
de
celula gazd, unde se transform in forma vegetativ, corpul reticulat. Acesta crete
pn la 6001000 nm in diametru i se divide repetat, formnd microcolonii
(incluziuni citoplasmice) in care corpii reticulai se matureaz in noi corpi elementari
eliberai prin liza celulei gazd.
2. Ex7
Virusurile. Natura. Particularitile biologice.
Virusuri = gene vagabonde = particule infectioase autonome, caracterizate prin :
1. Reprezint structuri acelulare cu potenial infecios
2. Dimensiuni de rangul nm (20-400 nm)
3. Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de AN (ADN sau ARN)
4. Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind parazii obligai intracelulari
5. Nu cresc i nu se divid, se reproduc n celule vii
6. Nu cultiv pe medii artificiale, numai pe celule vii
Rezisten natural la antibiotice
Viroidul este entitate infecioas, asemntoare virusului, ns mai mic ca
dimensiuni,(prezinta decat un genom viral) care infecteaz plantele superioare, cauznd
creterea strmb i chiar moartea. Viroidul reprezint un singur lan de ARN, cu 220340 de nucleotide, form circular i fr capsida proteinic, prevzut la virui. Viroizii
sunt transmii prin intermediul polenului i seminelor.
Prionii sunt ageni infecioi nonconvenionali de natur proteic, lipsii de orice tip
de acid nucleic, care produc un grup de boli neurodegenerative transmisibile ale
animalelor i omului, numite boli prionice (encefalopatii spongiforme transmisibile).