_.

/r

1
I
/...;\,-,.,

r---

.....

....

,/

.-

I.

--.--4

.."..-

r,

E...1

72.

I,

L'-'

, It

-'

4"
aft"--

4-- .

i'L

..., .. ,.- rrrn

:.-}74' -----

--

17.-,,;.:

tr.'

ll

.,.......:

:".t

..

6-

--

WMPOW

.":

A db. " .-._... "' ..

.:...---- -r,".

--,-

_,

...

.1

s rnsamen&niiiinnEur -ircarkflm

y Y.

".".-7.---

4---,:il

,.

g.

44

lame
MICE111
1

410"

111
Ai

--.

_:.

,.'

1D.--

,114
i

! O il .
....- . , gm. 1

111M11111

!flail

77
' -,

....--:
,,.....i..

i-_,

Vq-...'

[I,

..,,
go
:"..crOA

.....

1._

..

,.:.

,
,

,...,..

'

-'--

-.2.-.1

ii,

,,,

_,

lirillin

1-............0._...*-

A.,
Am

\\

Ly

,,,

...
.

Til

-1 .

simlimmIl
.,,,NI,..1..,.
.eab.MIL,LQW.",-.4-(4s1EPTs:iligL

Imimaaw1111111111111.=

PI _ u

,,_.._.
,....__,

Ix

81

xi!

. Nird0.,

w.maq,..mle..-..t.I...,:.,vm .7.1.:2.t

,-. , r. -

..:.,

..

I!

.i..,2

0:gm '

1!

eJ

Ull

ll''

-;-

' -,,rNA:k

..,,,...

AD

-7--G"'''''`a7"n-,311?-40, .

;$1
...

...,

A ,,

, ..,,

qat

44%3%4

- ." .'%1

'

-intli

.....__-:....
---t..', Nia '' .

't

-P.

. 3.4.A4
li
,......

VS,

''"-,,,

,7.

1.1

-,....:

,...

r :.---

NI

)
.........

ii...-

"L.I.

.,

..iiilli

drirs,M01

........_.
. ..111111111..
....-=

'

.F''''
;
......:1
...... r.

15

'
1

Wr-II al

',

..-

MIMEO.
MIMI
MINIM, t
i
MIK SAM WIN s ia.W

---...

'

fa* . ,

.'"

f/

:;;,., _

.._

.g.-a -

0i
A

ri-'

:a- -.

ATHENEUL -ROMA

.,,..
-,

TalfaCIP :Wtieffet"P.V.T.
sr mush=

'''

.1=4...p ----=

------:::,::-,16:

_____LiiiIrgliWiliA
In L.

._,..

---..---

rr
V-

,1

, r,..

'....

1.

..7

II

"1',.

,
.

,.-,

.1.1.1.17111ir

L
i
1.:7.:-

;.

...,

_ _______

.
..,.....,

7.2...

cm.
a....__

-:
,

,.

--",

- .-____

,,,,Ivigth

-a]

'SIN I 11 %IL

7..'
',

f ,.....)
4 c,...........

ALL-

P--07";.-

C-1

-::.\\ "Nli 4

.....__

A , -'Iner-.!..7

1,(j

,
,..

gi.. a_ -

iii,

MN

I:"

ki1/4. 0

r_-.---

7146

........--,

[a. .

,..,___--,.....,,-.-..._----........,.....___

y_

_i,

_.......j_.t.4114-

-',1

"....--------....-__..

11111111111111.-

. 411111110

-xr-----

--'=----=5.--.

-,.....-

`.. ;;;)

, _.

_.

.'Z

...-------------..--""::------. ---7---'-:'-.

ii'in.7.,i(ii..1-_..G.4---%,....rof ,.. .
.......;
,-.-......,_...-5......e.w.

----

.__ .. ....._

4'

:\IMMONIMMENI.7,
loymin,..,.. . '..N.

A......tr,f1:...;-51-5-xl .;,:.*3`..

.4"'fm.i.
L

.....

.,-1....."'

at

..:.-

.4\-,

..-

.,

VL

----

,,

iii'

--

...--

%.'t-'-

,n

\ .1

..

,r

11/4 \

,.....--_,.

=',=- -

= -=

-- -------'--"----

, .
..

7.:,-------::,,--

-II,
I

1t

c;

i
._.

.,

'

___

.....-

-_,

..._,

/Z

_
_.......,.........

primer:, 41k
\ ............
-NINNIms..
-

...._

..

r.

;r

.,-. --

,,,,,,,,..,.

-at
-01

,.,....4

mil ,

.,,,..
.

....ce

''

Illig: 111aillihead111

OK NM MIN MI ANIE III

IMII11lMltfn'raIIIIIIIIIIIIIIII

e,

All
111

-.....,

MI

111111MOI

m.
'NI
,

Me isilloactsaiimomr

2.

''.

' --

_s- . -r...m.viraarngriamri
--.:='-'-. -,...---','.:_r.1E1,11111:131,11.1111,1111113111111111.111 1311411111
I .1
111 I

,----,&---s-.--,........--4,7,- - .-----,,,, -

-'...s," -.74 .'"-% ' .'" "- --4.'"

1.1111131111.11311111.1111311111313114111114

_.

RILL, :11....,

-,.-- -..'re -_ 7
.'. ow
'''-"--"111141131.:1114.111,143131111111.1111

-- ';.1

Li

,,

A 4,../1 4.1l4Sizt:or'.

...er,V4Ir ....WITATIO. Ira

---,,-.

.611-atiatirOlGireir-IOVU'L.4.o_Giir..L.,

..

9111-11111.1g

ITN

,,,,,,,,,,,,--

:,

f
t

-..

:, /

-..

u
_t...4x9 ,
Q."-ve
v.,,'
-ImmalLmolgimmqvgimmmmisimmmlimim

0
l'

,fr

--

......

,,,,,,,-,,,,,,,,,

V.e9

NI11111011P

.. -or
74:-..--;---....v.,

Ili

.,-

`--

il0-151E.MUIRED1501010

i
,

.,,
,

'al
,

:i

e-

J.

_._

27""

.'''

R.

71,

.
.

NI

of,

;1'

,1

I'

, 0 NFE RENTiNzP,OSTITA-LA-X CI-TEN/KVA RI E'D

.

.,
'

__,,,

,
,
tt

1:-A.

im

aM
.

-------

61

,11:11

:..,

.
.. ......

GI

.o

,
L-

0-

"

.
.

.....- ..,,.

..

itk..-110

,-;4--

<7-ir-".

________==ts-4.3.1-:-

=.-=-- --.4!--

,
fif

--.1..'-'-,":::ar...---

:- L-.-........Noiiir-/;----. -.2...................
26594 SOCECO&TECLU,BUCURESCI.

www.dacoromanica.ro

-.,

MOCCULAXXVIII.
/

'-'--

'

,.....!_

.,

, o
..r.

-BVCVR E SC l 11
.

.3

,,"'

...
.

__

;,!

/
.'

cvt ESA Ks e V

,...--.0,-,_,.=

,....,

ir VI 0 ALOCN/ TIVN E.1 NTRO oVCTIVA DEi

'I

YE

_.....,
g,
1.c4.
ji ca.c.-,

d.

,,:.

1.

li

fc
..,

APCLAD 1 kit. Ey% N TItE4dV 0 OM. CI RCVLA R-

.,...

II.

:V

41

S.',..... .

'11

'

1,l

Crl ll

F -..*,

i.

C.

41;..'

'

'..1i-Z ....

-,,,..,..-.

c y.

;-,Nd? ....

kti

-'-'.
.

.... ,

'".-

__

---

. _

--

ii

12N3ILIN

NWO

311E1(1y:10 3011NY fl0

woa

www.dacoromanica.ro

11Y1fl01110

it

.1k14

Kit%

eidt

oitt

eitt

OP-

kir

-10

<4

41,441!

w4.

qtt

eitt

4/:/k

Vr

7-41

or

46,tj

4111/4

*4.u

4lo

lit

11.

t'

VON

www.dacoromanica.ro

3--

1711.

44

Miro

ob.

Rm.

-147,44.,,%

Am

.:11.

mu,

ver

-59,

-4,-.:74.4,4, wl

..",r

AN. Via,r,111,750MinSIC,1.7, 71.1, .116,

uminicd, '4/26 fevruarie, anul 1888, la 8 1/2 ore sera, s'a inceput seria de conferente
ale Societatii Atheneului Roman din Bucuresci.
Pentru prima Ord s'a intrunit atunci publicul, forte numeros, intr'una din sdlile noului
Palat ce se afl Anc in lucrare.
La acest inaugurare partial a edificiului, domnul Constantin Esarcu, vice-preedinte
al Societ41, a rostit mai Antei cate-va cuvinte de salutare, pe care le resumrn aci.

Ele a fost ca un proemia la conferenta ce domnul A. Odobescu a tinut in aceiai

sera , vorbind despre : Palatul Alheneului Roman fi desfire cl&lirile an/ice , rtiiunde sea'
fititrate, eu dom circular.

in alocutiunea d-sale, domnul Esarcu a inceput prin a mArturisi ca avusese intentiunea

de a tine un discurs lung i solemn.

a dis ca o asemenea cuventare , care va fi discursul

de inaugurare al Palatului, trebuie sd fie pronuntatai atunci numai cnd Palatul va fi cu
desevrire terminat , atunci cnd chiar d-sa va fi in positiune de a face pe publicul capitalei
s admire, pe bingo imposantele proportiuni architecturale ale nouei cldiri, tt perfect'iunea
Re'sgendindu-se ans, d-lui

'i

artistica.' a detaliurilor cf.

www.dacoromanica.ro

Pelle atunci , d-sa a pregatit , numai provisoria, mica said, in care urezd auditorilor
sei bund-venire. i acsta a fdcut'o pentru ca s scape de vechia said din CismegiU, numita
a Atheneului , pentru ca sa se afle la sine a-casd si pentru ca fie-care sa pOta dice ,
impreuna cu d-sa, vorba Francezului : eMon verre est petit; mais je bois dans mon verre!D
Mic imi este paharul ; dar cel pugin beau in pahar, al meil!,

P6te ,adaoge d-1 Esarcu,cd mul0 dintre d-vOstr ve0 crede cd. este o cochetdrie
din parte'mi a dice c sala in care ne aflam este o mica sald,
[eran pOte mai mult de
cinci sute persOne care formai"' auditorul , iar altele forte multe nu putuse sa incapd din
lipsa de spaciia] ;
dar ve0 fi negresit de acestd parere cand voi aye onOrea de a ye
introduce in sala cea mare, sanctuariul edificiului, ale carii proporpuni le desemnd i le aratd

de departe vasta cupola ce domina acesta parte a orasului, domul circular despre care ye
va vorbi indat eminentul mei coleg i amic d-1 Odobescu.
a In acea sald ye invit la tOmna viitOre, cand Palatul va fi pe deplin terminat , cand
vom face impreund, intr'un mod solemn, inaugurarea lui, i cand atunci voi pronunta i
discursul ce preparasem pentru astd sera'.
Sper, mai dice d-1 Esarcu , ca am castigat dreptul de a fi credut si ca cuvintele
mele nu voril mai fi luate , ca altd data, drept cuvintele unui vizionar ; cu tote cd acestd
.denomina;iune nu'mi este displacutd, cod am avut tot d'auna o simpatie pronuntata pentru
acel can a viziunea viitorului i treed preste limitele presentelui. Ve aduceci pOte arninte
cu cat entusiasm vorbiam , acum duoi ani, de acei trei seu patru vizionari obscuri si sdraci
din Sevilia, cari intrunindu-se intre dinsii, iI diserd intr'o i
Hai sd facem noi un
t monument astfel incat posteritatea, uitndu-se la dinsul , s ic cum cd am fost nebuni!D
5i Spania considerd astacli catedrala lor din Sevilia ca o a opta minune a lumii.
tAsta serd, ca j acurn duol ani, exprim cu aceiai convingere sperana si dorino ca nebunil de asemenea natura, in tote ordinile de cugetare i de aqiune, ca asemenea sfinte nebunii
sd incaldesca mai des inimele junelor nstre generaftuni i s creeze un curent de entusiazm, care
sd mai curee atmosfera de miasmele i de rnicrobii de care ar put fi indesata .
:

D-1 Esarcu aratd in urmd cum , in discursul ce a pronun* cu ocasiunea punerii

petrel fundamentale a Palatului Atheneului, a citat faptul istoric , amintit de M. S. Regele ,
Augustul nostru Preedinte de onre, in cuventarea Sa de la Curtea de Arge. Negoe
Basarab, acum aprOpe patru sute de ani , a invitat ca sa asiste la ternosirea Bisericei sale ,
pe Patriarchul din Constantinopol, pe MitropoliO, Episcopii i Egumenil din Serbia, Bulgaria ,
Muntele Athos i din alte locuri depdrtate. Ceia ce Ngoe Basarab a facut prin idea religiOsa,

Atheneul o va face prin idea scii4fica ; far la consfi4rea. templului Atheneului voril

fi

invitaci savanci i artistl eminenV din tote ri1e romne , din intrga peninsula Balcanicd i
din alte locuri i mai depdrtate.

el\lu cred, a adaos d-1 Esarcu,cd me aventurez promiOndu-ve pentru inaugurarea

templului nostru, Orei-care conferene tinute de ilustratiuni europeane, ca un Ernest Renan,
qi pOte concerte, date de un Rubinstein.

www.dacoromanica.ro

e Dar Atheneul nostru nu'i propune a se adresa numai la acea clasa a societkii,
capabild de a aprecia o conferenta de Renan i un concert de Rubinstein. El are asemene
in vedere glOta, masele mai pucin privilegiate ale poporului, pe care le va invita s participe
la binefacerile instructiunii i educatiunii. De aceia, el va introduce in lucrorile sale, o
inovatiune importanta.
Care este acesta. inovatiune ? 2
Atunci, d-1 Esarcu amintesce cum , de mai multe off, de pe tribuna Atheneului, s'a
exprimat un mare adever, cd adica : eIdeile cele marl , cugetarile cele inalte i folositOre
aparU in tinerete, in dimineta vieii, atunci cand trebuintele vulgare ale existentei n'au
degradat inima. Atunci un ideal de
intunecat anc inteligenta , cand pasiunile injosite

Adevir i de Frumos apare dinaintea fie-cdruia. Glorios i demn, cine'l urmresce! Meschin
i pusilanim acela care'l abandona! Acesta a facut pe un filosof sa 4ic1. cum c o mare
vita nu este alt-ceva deck o mare idee conceputa in tinerete si executata in periodul
maturitatii.

Ceia ce este adevrat pentru un individ, este asemene adevrat pentru o institutiune.

Atheneul a conceput, in aurora vietei sale, o idee pe cat de inalta pe atat de folositOre.
Pentru prima Ord, dupe tribuna Atheneului s'a pronuntat la noi cuventul de Ins/rue/lune
civith , adicd acea instructiune care formeza pe cetaltn, care'i da cunoscinta i consciinta
datoriiIor i drepturilor sale, care'l inalta la demnitatea unui factor inteligent, liber i folositor
in mecanismul organisdrii Statului, care cata a face mai limpede isvorul, adese mocirlos, din
care decurgil t6te autoritkile, tote puterile Statului.,
D-1 Esarcu arat c acum, cand 41 are edificiul s, Atheneul va relua idea conceputa
in primavera existentei sale i acum se va procede la punerea'i in aplicare. D-lui arata ca
mai multi membri distini din sectiunea Sciintelor morale i politice se ocupd anc de acum
cu elaborarea programelor pentru cursurile de instructiune civicd ; c aceste progratne se
vorti publica i se vorti tramite si la cele-l-alte Athenee care s'au constituit sell se vorii
constitui in principalele orw ale ter-if; c insei cursurile de instructiune civic se vord
publica regulat i respandi pretutindeni, astfel incat sa. se incepa in tta tra o rnicare
generOsO, al cdrui resultat va fi din cele mai binefacetOre pentru viitorul Romniei.
eNi s'a vorbit, termind d-1 Esarcu, de o era noud, de o era de reforme, de progres,
de regenerare. Ei bine, aceia can a studiat legile de pe care se desvOlt societkile ornenesci,
sal ca, dca un popor se invertesce in cercul vitios al acelia descuragieri i amdraciuni,
acsta provine din causa staril sale mintale, de pre care inevitabil se modela starea sa sociala
i politico. 0 adeve'rata era noua nu pOte incepe deck prin reforme mintale ; i la acestea,

nimeni nu ajunge in mod serios i eficace decat prin lucrari de natura celor ce'i propune
Atheneul nostril. Deca micarea intelectuala astfel precum o concepem se va generalisa pretutindeni, nu vorii trebul c;lecirni de ani pentru ca faga terei .sa se schimbe cu totul. ,
AdUnc petruns de utilitatea unei institutiuni care sa intaresca. i sA stimuleze nencetat
printre cettenii de ori ce versta, respectul catre datoriile civice i cultul catre tot ce e

www.dacoromanica.ro

Bun i Frumos, d-1 Esarcu arata cd, numai cu aceste preocupari, d-sa 'si a depus tOtd
stdruinta pentru ca Atheneul Roman sa prinda radecini si mai temeinice la noi, avend chiar
in capitala terii, un local al seU propriii, un Temp lu al seu ; iar acestui templu s'a silit din
t6te puterile i anc voiesce sa'i dea cat se pOte mai multe perfectiuni artistice.
Din acest induoit punt de vedere, d-lui face apel la concursul tuturor in favOrea
lucrarilor si intreprinderilor Atheneului Roman, care n'aii alte scopuri deck numai prosperitatea, gloria i demnitatea nemului romnesc !

Apol , parasind tribuna , d-lui invit a'i lua locul , pe domnul A. Odobescu , carele
rostesce urmatOrea conferenta :

2 6J AlITIATIER
fl

8b

ERRATA. p. 16, rand 11 de sus : curs perenraora.

p. 19,
2 ,,
: Republicel.

-8-

www.dacoromanica.ro

lir

?,4110

,k

p.

in cate-va cuvinte ale amicului nostru, domnul Esarcu,

ati inteles, dOmnelor i domnilor, cum i ce fel se insprijini credinciof ai Atheneului
Roman,
sd incercati. astd-srd Ore-care surprindere
de a ye afla indesati aci, intr'o said, cam strimtd, cam
-temp% ca d-vOstre,
041997/
eAti

Y Q.rre-Thlr

angustg, cam jilavg, cam golad, in loc de a ye desprecum pOte unii i sperati,
sub falnica boltd care,
fgta,
dei nu anc6 terminatd, se inalta acum mai presus,
pot clice
mai presus de ori ce alta cM,dire din
chiar, din tOte privintele,
betrana capitala a noului nostru regat.
D-1 Esarcu carele, de aprOpe duoi ani tot aterne, i au cu,

pOtra peste ptrd, ca sa dureze acest monument, visat cu dor i

planuit frd preget de d-sa, in timp de ani, cu o cl.ecime de ori
mai numero1, d-sa ar fi putut, frg induoild, ba ar fi trebuit chiar
pOte, sa ye spung insu1. d-lui, ce are sg fie in curOnd,
multumitg
indemnului patriotic al d-v6stre i al Romanilor in de obte,
acest
loca,

cel d'antei de la

noi,

avend drept menire de a respandi,

prin coprinsul intregel romanirni, t6te cugetarile, tOte faptele si

tOte pldsmuirile cu folos. Cu acest unic gend, pentru acest scop
precis i lipsit de oil ce interes personal i egoist, s'a intreprins, ad in Bucuresci, cu
o neasemuita ardOre, inaltarea unui sanctuar, pe al cgrui altar totul va fi limpeclit in
flacgrile invietOre i intaritOre ale sciintei, ale literaturel, ale artelor.

.171-sk\

Atheneul Roman.

26,594.

www.dacoromanica.ro

II

De aceia chiar i s'a i dat ca emblema, ca firma dovedit6re, dauritul tripod

fatidic carele, and) de acum, stralucesce pe a lui culme 0, in regiuni eteree, incununa
acest al nostru prim templu, inchinat numal i. numal inteligentel romanesci.
Dar, neobositul nostru prieten, intemeietorul, intocmitorul, imbolditorul, i acum
chiar claditorul acestui liber Institut national, d-luI n'a voit, nici de asta data, sa se

lepede de a sa bine-sciuta modestie, spre a veni insu1 sa v spuna ce mai doresce i.

ce mai are de gend a face, preste cele ce pen acum a isbutit sa faca.
D-lui, numai in puine cuvinte, v'a urat buna venire intr'acest not -1 anc6 neisbicit local; i indata s'a i coborit dupe vechia i mohorita tribuna a fostului Athenet
provisorit de la Cismegit. Acst catedra, de o structura primitiva i de o archaica
Infaiare, negreit ca d-vdstre all i recunoscut'o,
i pote chlar unii, cu Ore0 care
cuvioie, ca, buna-dra, tacuta metanie ce se datoresce unor m6te scortOse, argasite
acum stramutate de credinc1o0 inteo racla noutt, dar nu anc6 , precum vedeti , pe
deplin faguita i sclivisit.

D-1 Esarcu, in puterea vechel nOstre prietenii, m'a impins pe mine aci, in faa
d-vOstre, ca sa v spun et, in locul, ceia ce trebuie sa devina acest not Athenet,
cu voia lul Dumneclet i. . . . a celor cu gonduri bune, dintre Romani.
DecI et, luandu'rni, cum am (lice, inima in dintl, vol incepe resbunandu'mi
indata de tacerea indOranica a amicului met, ispravnicul,
.cum se chiama odiniOra,
al acestei cldiri, i cu tot dinadinsul, 11 voi piri dinaintea d-vdstre, fiind-ca, dinsul,
cu totul In contra de cela ce se obicinuiesce as-Up la noI, pOne i in sferele cele
mai cu vaqa i mai cu putere, d-lui tace i face l
AcOsta e purtarea unui om care nu cinstesce i nu pazesce legile i obiceful
de faa ale pamentuluI; acestea sunt apucaturi de rsvratitor i . . . . viitorimea II
va lua socotOla pentru un cusur
sOt un dar,
aa de contrarit deprinderilor

mal de toti adoptate, de o cam data, la noi, deprinderf care decurgt, in modul cel
mai practic

mal firesc,

din

principiul ca

tnteleptul fagaduiesce

nebunul

trage nadejde 1"

Uurat acum sufletete prin acOsta denunciare, me simt anal dator, d6mnelor
i domnilor, a ye marturisi ca n'a fi cutezat sa Iea asupami sarcina de a ye

vorbi despre cladirea Atheneulul, dca n'a ft Incercat o deosebita placere, reamintindu-vO,
rot, bine, cum voi putO,
ca cela ce top' vedeti ast4i cu ochil, in fiinta
la Athenet, totul purcede dintr'o merit6sa staruinta, admirabil secundata de lubirea

ce obtea Romanilor a inceput s arate pentru cela ce este, tot de o data 0 bun,
i frumos, i folositor, pentru cela ce p6te sa inzestreze mintea cu spornice i placute

te:

10

www.dacoromanica.ro

cunoscinte, pentru cela ce pOte sa irnpodobesca tem cu opere insufletite de un simtiment mai artistic, mai pugin josnic, rneschin i vulgar, dent cele mai multe din

zidirile ate se vedt, din nenorocire, resarite One acum la noi.

Inteadever, este o mare fericire, un fapt de fOrte bun augur, cand ni se da
prilej sa constatam ca instinctele estetice, cd bunul gust i armonia formelor, a colorilor i a sunetelor, incingu din ce in ce mai cu tarie mintile, in publicul nostru.
Astfel ni se deschide o zare de credinta Ca vorg peri, dintre nol, acele triste i nemernice obiective ale vietel de pane acum, i adica : a trai tralu gras i prostatec
pe banl strini in silnicie, sea a'i munci neincetat minile spre folosirea individuala
a budgetului stopenirii.
Indata ce asemene aplecarl merave se vora sterpi 1i, in locul lor, se voril
ivi, voril prinde chiag la nol altele mai inalte, mai nobile, mai lurninate, indata vom fi
i temeinic indrumatl pe calea adeveratei culturi. Atunci ne vom pute numera i noi
printre acele popOre care, in lumea culta, traiescu vieta de la sine i nu stint nurnai
nisce parazitl vatematori al civilisatiunii, nu sunt, pre pament, un fel de filoxera a rodiril intelectuale, un fel de microbi, cari spurca sangele cald i generos ce colcota in
viva omenire.

Sa lubim dar ce e frumos, ce e luminos, ce este armonios, in natura ca i in

productiunile geniului; s cautam purure a inalta pe al notri pane la acesta sublima
lubire; cod astfel vom resdi in patria nostra, una din cele mai spornice seminte ale
maririlor nationale.

i sa nu ni se inrnOle firea dinaintea stavilelor, Indrugate de tempirea, chiar i

a celor mai puterniel ; cOci, In casul de faa, ca i in ori ce alte Imprejurari omenesci, drept 1 cu mare intelepciune a grait betranul nostru poet Tancu Vacarescu,

cand a spus ca,

dei

La faptd bund*
Pucin't s' adund ;

Mutt pot It puini

Anse

Buni impreund !

i dem este aa, domnilor, deca inteadever,

precum ved ca totl credem,
intemelerea statornica a Atheneulul nostru este o fapta buna i folositOre naiunhi, i
chlar dem aci nol suntem, de o cam data, pucini, in comparatiune cu ce ar fi unirea
intregel natiunl, intru ace1ea1 cugete i pornirl cu noi, apoi, sA voim, cel pugin fbi
acetia, cu staruinta i, top.' impreund, vom isbuti a face mult, adica vom face tot
ce ne mai trebule.
Anse , spre a ne margini acum in cercul nazuintelor ce mai cu serna ne afl
adunat aci asta sera, s ne intrebam : Ce re ne mai trebuie ?"

11

www.dacoromanica.ro

Ne trebuie cal in loc sg, sthm inghesuiti aci, in asta salir a. laturaa, cu paretii
boiti surf i pecingino0, i cu rogojine sub piciOre, sa ne revedem cat mai curend
adunati, imtreit i impatrit de multi, in vasta sala circular& care, la ora acesta de
nOpte, se casca aci alaturi, d'asupra tavanulul nostru, ca un chaos intunecos, unde, in
bezna, ne am impiedica de bOrnele incrucipte ale schelelor 0 de mormanele de ta1a0
0 de moloz. Ne trebule, cue, acea sala spatiOsa, ce are sa ne incante vederile cu mil
de podObe artistice, i sa ne inalte pepturile cand, inteinsa, vom resufla in vole plina,
sub bolta ei rnareta, rotunjita in prelarg, strapunsa cu ochiuri de lumina i. ticsith cu
genii aripati, cu zmei sdlipitorI, cu delftni m1adio1, cu pere de flacari, cu sterne i cu
stele de tot felul, intocmal ca i taria cerurilor din basmele botranesci!
Inaltand asta sera, pentru prima Ora, glasul intr'un unghiu al monumentalei
cladirl, fie ca slabul meg rost sa resune cu noroc pentru grabnica i desvgita terminare a intregulul edificit I
Iar d-v6stre, d6mnelor i domnilor, and yeti pai pragul la eire, dupe ce me
vol ft snit etA a ve spune intru cat Atheneul nostru bucurescen cerca sa, se asernene
cu unele cladiri vestite ale lumil antice, de felul seli, i cum chiar, in unele parti,
palatul nostru Intrece pe unele din ele, atunci, la eire, domnilor,
i. mai ales
d-vOstre, dOmnele mele,
trageti, ye rog, cu piclorul, pentru ca, dupe credinta poporana de la nol, sa ni se implinesc mai de graba dorul, dorul nostru
al tuturor.
Dca, precum sunt incredintat, d-vOstre aveti deosebita trecere acolo unde se
pote tot ce se voiesce
ld dove si puo dO che si vuole,
precum cuicea odiniora,
despre a-tot-puternicul Dumneclet, divinul caletor Dante, cel ce fusese pene 0 in ralu,
negreit atunci ca, in curend, peste cate-va luni pOte, vom prenoui cu Inmiita bucurie
i. mendrete, serbatOrea 'Astra inaugurala de asta sera.
Atunci anse, o vom tine in
splendida sala de onOre a noului nostru Atheneil, in acel amfiteatru de sus, cu bolta
semisferica, pe care a dori, dOmnele mele, sal visati tOte la n6pte, de mil de ori
mal frumos de cum vol sci eti sa vi'l descriu aci.
D-vOstre, femeile, cand voiI, aveti minunatul dar sa faceti ca, prin farmec, sa
vi se indeplinesca acele visuri ce, in orele de incantata somnie, a sciut a vi se pironi
in Mimi i in creeri I
Visati deci, visati un Atheneil plin de incantari, pentru ca i noi top', cat mai

curnd, sa ye vedem visul cu ochil

Leganandu-ne. En in aa duke speranta, ne vom in-Wee acum, de ye este vola,
care serbeda i adese nevoiaa realitate. Anse, spre a nu ne sdreli pre tare cu ale

12

www.dacoromanica.ro

el asprimi, 1 ca sa nu ne smincim pre de tot rapede de pe .teramul mangalos al

ilusiunilor, sa ne aruncam mai antel ochil pe intinsele pajiti ale trecutulul, i sa
cautam a dibui, prin amurgul lor, ceva elernente artistice, din care sa vi se injghlebeze mai lesne i sa vi se impodobesca mai mendru athenaica visare.
Cat, de altmintrele, sa ye i spun, dOmnele i dornnii mei, ca, de cate-va clile
incOce, me tot muncesce o grija : este aceia Ca, citind d-v6stre titlul greolu 1 re-

cum technic, sub care s'a anuntat vorbirea mea de asta sera : Despre clddirile rtunde
pi peitrate cu dom circular, o sa ye dea in gend ca am sa fac aci, pe socotela
d-vOstre, exibipune de sciint architectonica.

Architect nu sunt de fel, 0 deca cum-va se intempla sa se afle

aci, printre d-vstre, cineva din acesta meserie, Ii rog cu deplin umilire sa'ml lerte
nesciinta, de cate off nu vol isbuti indestul a o ascunde, enunciand apretuirile mele,
de natura mai mult anticarie.*)
Nu incape induoiala ! Eu unul nu m'a pricepe catu0 de pugin nicl ca sa proiectez, nici ca sa zidesc un edificiti patrat cu dom circular, cum este Atheneul despre
care ye vorbesc. Dar pOte ca me vortt ajuta Ore-cum memoria ochilor i acela a stuBa, cleu, nu !

*) Spre a indeplini off ce lipsa In cuvntarea mea de fa0, .1 spre a da cititorilor cari
se volt interesa de acsta, o schita descriptiv a Atheneului, fcuta in mod mal technic i mal
regulat, d-1 Albert Galleron, distinsul architect francez carele a conceput planul 4 in unele prti,
a i dirigeat lucrarea de clUire a palatului, a binevoit sa ne dea urmatOrea notitie :
Palatul .Atheneului Roman din Bucurescl a fost inaltat d'asupra unor temelil, de mult existente gi pregatite pentru un circ cu maneglu de cal. Astfel, 'T a fost ca i impusa forma sa circulara, care, de altmintrela,
este cu totul potrivit pentru o sal& de conferente gi de concerto. De 6re ce, *Ansa, lipsia cu totul locul in faga
acelor temelii, spre a metla dinaintea salii principale f tinda, un vestibul spatios, architectul a socotit c va
fi bine s puna acel vestibul chiar in marele spatiii circular al catulul inferior, gi s faca din mal tot coprinsul
acestul cat, un fel de sada, unde lumea va put6 circula liber subt acoperi i uncle s'ar put6 da i serbarl. In
astfel de conditiuni, este invederat ca sala principald de intrunin, a edificlulul, cata sa, fie purtata d'asupra,
intr'un cat superior ; iar, pentru ca ajungerea pana la dinsa sa fie cat se pOte mal mult inlesnita, In loc de a
se face o singura scara,, cAria cu greii i s'ar fi putut gsi un loc indestulator, s'ad dispus, In jurul cerculul
acelul vestibul, patru scdri. intre scarl se afla intrarile Museuluf la drapta, i Bibliotecei la stanga. Intreg catul
de jos, compus, precum se vede (vetlf plan lit. B), din aceste trel WI marl care comunica intro sine, p6te fOrte
bine sa, contina, mal mult de 2,500 de pers6ne. Duaspreglece columne de tuclu, inveluita intr'o tencuial de
stuc care imita, marmora roza, sustina bolla centrala, a vestibululuT, pe d'asupra caruia este podOla sall de
intruniri. Spatiul circular ce InconjOra acele columne se afl i dinsul acoperit cu un tavan semi-boltit care
merge tot Inaltandu-se pent) la paretil circumferentel impresuratOi e. Cele patru scarl incolacite sunt concepute
inteun mod cu totul no, cod repaosul care, pe la mijloc, taie suigul treptelor, se proiectOza, in forma, de balcon
rotunjit in interiorul vestibululul. Din acele patru balcOne, priivitorul pOte, cu o ochire, sa coprinda intregimea
tindel centrale, care va fi bogat ornata, cu motive sculpturale, cu pictura gi cu paviment de mosaica.

13

www.dacoromanica.ro

dielor, pentru a culege de prin anticele monumente, remase acli in fiinta, unele asemuiri cu noua nOstra, cladire din Bucuresci.
Mie chiar, mi se pare ca chipul cu care s'at facut aceste imprumuturi este
ma adese fOrte nimerit, aa Meat nu me sfiesc a clice ca, n'are de ce sa ne fie
ruine cand ne vom luda in lume cu Atheneul nostru.
1 mai mult, deca
Nu clic ca el n'ar plat,
0. mai ales ca el n'ar costa
'I art fi top' paretii numal de petra, i peristylul, precum i tOte columnele, numal de
marmore, 1 boltile 1 pardoselile t6te smaltuite preste tot numal cu mosaica.

trufa lucru de a se ospeta, la masa, numai in tipsil

de aur i de argint i de a sorbi numal din potire 0 din nastrape ticluite cu nestemate. Dar nu e mai pugin adeverat ca nu sunt de despretuit, in ospete, nici porNegreit ca e falnic

cristalul, mai ales cand aceste materii sunt turnate, date la rOta, sufate,
zugravite i sapate de meteri
Cei ce pretindt ca un edificit, ori cat de bine ar fi el intocmit, nu valoreza
nimic precat nu este, tot cu totul, lucrat din material sumptuos, i ca, dOca
da
mana sa cldesci numai cu granit i cu bronz, trebuie sa te lipsesci 0 de templuri
0 de palate, aceia imi part a fi Orneni, set nesatio1, set inderetnici.
Iar, la om, nesatiul e nebunie, i inderetnicia, set tempire, set reutate.
gelana, nicl

Fie care din cele patru scarf duce, printr'o 110, larg6., in sala mare din catul superior, (vecif plan lit. C).
Acea Bala, incdperea de cdpetenie a edificiulul, va eontine, la mijloe, mal matte rOnclurf de stale, in numr
de 650; apol, in jurul lor, i d'a lungul paretilor, duo5 rOndurl de logie, dispuse in amfiteatru i oferind peste
400 de locurf , cu scaune. In fundul sail este reservat& o scen& destul de mare pentru ea, osebit de locul
Angust trebuitor unuf conferentiar, , s& pdt inetpd o orchestra completa eu choruri , sdd s& se pita representa pe dinsa, opere theatrale lipsite de spectaeol complicat. Scena are din dosul el inetperile i tindele neeesaril.
D'asupra logielor, paretil potil priimi ornamentatiunl picturale; far cornicea, Mite bogat decoratt, sustine basa unel
vaste boltI interne, strapunsa jur imprejur cu douOtleel ochlurt de lumink i impodobita presto tot cu motive in
reliev, colorate l daurite. Dimensiunile sail sunt 28m 50 in diametru gi 16m inaltime. in catul superior, o sal&
destinatl Museului artelor decorative , se afl pus& d'asupra sali Museuluf de jos; far Biblioteca presenta, la
acst& fnaltime, un balcon imprejmuitor.
Pe viitor se vord adaoge, din dosul intreguluf edifichl duo6 aripe cu ate duob eaturl, in care se voril afia
alte duo& sail de intrunire mai mid i diferite ine&perl, ce s'au denumit Dependence in planurile ncistre.
Exteriorul edificfuluf este, 01'16 la dre care punt, de styl antic. Intrarea se comp une dintr'un mare
peristyl de ordine ioniett. Opt columne, identice in proportiunf cu acelea ale templuluf Erechteion din Athena,
adica de 12m naltime, sustind un fronton, care va fi ornat cu baso-relievurf. Fagada intreguluf peristyl are 48"

in desvoltare. Tref portf de lemn cu gdmurl, ornate cu ferdzie artistick dad intrare din peristyl in vestibul;
d'asupra lor, intro alte decoratiunI de styl antic, vord fi agetlate einei medalidne de mosaie colorata.
Incaperile laterale, adied Museele i Biblioteca, se present& pe fagada en o decoratiune discret
simetrie. Paretil for sunt ornamentati eu columne corintiane incastrate. Amnuntele acestel ordonante ad

14

www.dacoromanica.ro

intreprins i s'ag nevoit s inalte Atheneul, cu ce material le a stat

mai bun la indemang, aceia n'at, din norocire, nici una din aa urite insuiri.
Cei can

au

Deci, in Atheneul nostru, paretil a lost cIdii cu cgramida, alsg; grinsple i.

acoperiurile ag fost inchiaiate numai din fer i din zinc, i Mite nimerit s'at potrivit,
in maiestrita lor urpla, ca sd rabde i gerul iernei i arita verii, . . cocl fie spus
junele architect dirigent 'mi a cornunicat curidsa informatiune cg, intre
aci in trOct
cele 30 grade de cgldur Pi. din iulie trecut, cand s'a aeqat invelitOrea domului, i cele
28 grade sub zero de acum vre o lung, adicg in mai nepornenita la nol primblare a

mercuriului thermometric pe un spatiti de 58 grade, feraria Atheneului s'a dilatat numai cu douospreclece centimetri. Deci, metalul va sta purure solid pe pgreti, i.,paretii de
caramidg volt purta uor pe umerii lor, cele 46,000 kilograme ale metalulul.
Pe unde s'a putut, s'a facut ans i mai bine astfel bung-Ora, la cele patru
frumOse scarf incovolate care, din patru unghluri ale vestibulului inferior, duct, pe

patru porti simetric opuse, in sala cea rotunda de sus, treptele s'au pus tOte de marmorg din Carrara.

Spergm iart c penelul pictorilor i dalta sapgtorilor vort implini, fOrg de

nici o pagubg, locurile unde, cu bani mai multi, s'ar fi putut infige tot chipurl i
decoratiuni de mosaicg.
_

fost imprumutate din templul Sibylel de la Tivoli. Foile de acantha, i fiorile continua intre columne i 16g&
intro sine capitelele bor. Intro aceste dou6 pavilidne i peristylul central, dout3 inalte ferestre decorate cu ferarie dad lumina color dou6 scarl corespunOtre cu fagada anterichl. Din dosul frontonulul, i pe acela linie
cu acele ferestre, se vdti dou6 boltire, ce serva de acoperi acelora0 scari. Asemeni, sunt alte dou6, in
partea din dos a edificlulul. Intro aceste patru boltiOre, se Malt& cupola central& cea mare, cu ale el duo6OM de ochlurl, in care se von./ veil cununi 0 lyre aurite ; Tar ochlurile sunt despartite win largI pilastri de
sprijinire. Domul este acoperit cu zinc; in jurul lui, spre al varia proillul, vord fi aeaate duoOtlecl de aripe
sal manere resarite in sus, care vord corespunde cu pilastril portiunil verticale a domulul. Acesta se terming',
printr'un coronament tare ornamentat, conform cu acela al monumentulul choragic al WI Lysicrat, din Athena ;
in acesta opera din cea mal bun& epoc& a artel grece , un trunchlu stufos de acanthe servia de pedestal tripodulul daurit pe care il priimeati ca premit , simbolisand inspiratiunea profetica , inving6toril elenl din luptele poetice , oratorio i artistice. Inaltimea total& a pal atulul Atheneului Roman este , de la pament pant)
sus, 41 de metri.
Iat& descrierea resumat& a edificlulul ce s'a Malt at in oraul Bucuresci, gratie concursulul binevoitor
al publiculuT roman 0 st&ruintel nepregetate a membrilor comitetulul de eladire , printre cari d-1 C. Esarcu
a depus zelul cel mal neasemuit. Rapetliclunea cu care s'a fcut cldirea merit& asemenl a fi semnalat& i
cat despre mine (vorbesce d1 architect A. Galleron , carele n'a putut strui mord" in Bucuresci , la privegherea lucrarilor), m simt dator a multumi junelul mei coleg roman , d-lul Micoianu, pentru concursul ce'mi a
dat intru realisarea planurilor mele ; Tar, pe de alt parte, cat& O. constat cu placere contingentele forte folositor ce a adus constructiunil de ferarie a domulul, junele inginer german, d-1 Schwalbach".

15

www.dacoromanica.ro

r,

De altmintrele, cine e omul sanetos la minte i de buna credintg, care nu va

pune un edificit bine conceput, bine executat, elegant se-LI i numal gratios, dar construit chiar i de lemn, nu l'ar pune, ic, mal presus de o namila, set o coclOba
intoning, In care aril fi gramaditi, frg gust nici sciinta, bolovanil cel mai pretioi de
marmorg din Paros, de granit, de basalt i chiar de porfyr ?
Acestea tOte fie spuse in pofida celor cari cauta pete i in sOre, set mai bine
a celor,
deca cum-va se vort fi afland i de acela,
cafi imputa Atheneului
nostru tencuielile'l de var i de ipsos.
POte ca tocmal unit ca acela, insumetiti in a lor Orba trufie pale intru a crede
monumenta
ca, dinil, nepriceputil, ag sa, inzestreze Ora cu monumente neperit6re,
ore/
ore perenni,e, precum a clis cu mal dropta mendrie despre sine1, poetul latin,
tocmal acela chiar , . . . in ciuda lor i 'n a lumii veseliec . . . se volt rasIpi lute
In negura, , MIA ca sa lase alte urme de la dinii, decat ridicolul inggmfatel gi
laudr6sel lor neputinte
Dar cine sunt acela ? Exista el 6re ? . . . Me mir i e celni yeni sa bnuiesc a se va fi ultand cineva cu ochl MI la resarirea i la crescerea Atheneului nostru ?
Se vede ca tot de acela,
ca matuele care vorti sa feresca de diochiu pe pruncul
ce le e drag, L am stupit i et din buze asupra nalucel unor reg-voitori, ca sa perg
dhitre nol spurcatul, i sa ne remang Atheneul nostru, curat, luminat, cu podObe
mil i sute, cu prinOse i mai mune I"
Faceti, rogu-ve, i d-v6stre ca mine, ca sa scapam de on ce plaza rea, in momentul de faa, ca i pe viitor.
Iar de ad nainte s reluam acum visul nostru retrospeetiv, tocmai de unde
,

ye cer iertare a'l

Intrerupt, cu primejdia de a ye expune la baltatele stropell ale

varnitel 1 la negrele minjituri ale sgurel de ferdrie.
fi

<-,,
16

www.dacoromanica.ro

it

(-

e era vorba sa cercetam dca uriqul prune al capitalei nstre,

cel botezat in cretet cu induoit nume,
unul luat din clasica antichitate, din cetatea inteleptei cleite Athena, i altul
caracterisand mai cu deosebire scopurile i originile sale cu
totul romanesci,
dca, icem, Atheneul Romcin are in sine

41,

trsuri care s ne dea dovecli ca el este de nm vechiu i

mare, ca e odrasl de strbuni ilustri, cu care dinsul a i
pastrat fericite asemenri. Intr'alte cuvinte , trebuie sa m
CerC

IkuIt

a ye presenta aci genealogia lui, stepenea lui din mo1 stramo1,

edificit purtand pe cap cunun de dom circular.

In acsta calitate, el se afia, cu totul la locul sot printre noi
Romanii, cod, precum noi ne dam i ne scim a fi de origina, romana,
i nu putem admite ca batina nOstra s. fi fost vre o data adiinc
sdruncinata prin curcituri straine, tot aserneri i felul acesta de cladiri
ca

este, ori ce se va clice, mai cu totul propriu architecturei romane.

Unil ati observat totui ca, nu numai in italica Etrurie, dar i

intealte multe parti ale lumil s'at scobit bolt): rOtunde pe sub pment
i s'aii inaltat movile gheboite d'asupra-le, spre a astruca intrinsele
pe rposati. In chipul acesta ii s'a harazit, drept locuinta vecinica, un
spatit marginit carele anso, prin rOtunjla liniilor sale, atat in cercuitul orizontal set' piqi al pardoselilor i al paretilor, cat .1 in boltirea verticall a
tavanului, putea s dea mortilor ilusiunea unul microcosmu. Intrinsul ei pareall call

144
Atheneul Ronan.

26,594.

17

www.dacoromanica.ro

HI

,g
.0

.4

kt.;

prelungesct vita de veci intr'o lume restrinsa, dar cercuita 0 ea printr'o rOta, ca
a zarel de pre pament i subt un dom circular, ca ins*" bolta cerului.
Altil at mai constatat, de alta parte, ca. popOrele primitive din timpii preistorici, atat in terile despre apus cat i in regiuni mai nordice, at aeqat stelpi i pietrie in cerc, cu scop, pe semne, de a consfinti acele tarcuri rtunde ca locuri de
inchinare la cleii lor.

/
f

fara

AZAAdia/
0-Acv

.17
,,-..

4er.

',e/A11,:y
wis

....

OM

gal

raniral(
-4

Mr

0,,,,,i.

WI

1///','
.1 /;/

VW

KM'

wy5;

Mg

00 au

l//,47...-4.0, ,

/, / ' / /21.=lar.
IlBra:"17, t , 2
Ar,...,,...,../.. .ila.......
awitra,*or4.....13,4
Ufa
GO

Z1
....

4/.,

=_,Ard..i...ii.,...,..........,.,.......
-z-e-1

/
.A.,./.6;'/

wip:

os

//f /

11111.11==.....Miear4

aZIMMION
,

.c,

e/,

migure de pment cu bolti le Vita, din Normandia (a) i din Crimea (b).*)

Nu sunt catui de puin de tAgAduit aceste rudimentare incercari de construetiunf circulare i de dinar! boltite, la strvechile pop6re. Dar tot aa puin de tagaduit este ca nicaderi nu aflam usul de a cladi edificii rtunde 0 de a coperi cu bolt
pe unele din ele, precum i chiar pe altele a caror rtunjime interna se ascunde, pe
dinafara, intr'un plan mai mult st mai pucin patrat or! rectiliniar, nicieri, ic,
acest us nu este aa de bine intemeiat, aa desvoltat in diferite sensuri. i aa falnic
*) Desemnele reduse din acdstA pagin represent& planurile la bas
i sectiunile verticale a duo5 magure de pament coprincldnd in sinul lor boltl mormkitale de forma circulara. Una (a), avdnd vre o 7 sal 8 metri
nMtime si 50 metri la basa, contine 4ece boltl de pdtr in luntrul ski. Ea se afla in Normandia, hinge,
Caen, In localitatea Fontenay-le-Marmion. Cealalt (b) este movila numita Kub-Oba, sOil Muntele-de-Aur, de lung&

Kercl in Crimea. Unical bolt interidr are 7 metri in diametru si 12 naltime. Prin urmare tot gorganul scythic
este cu mult mal mare decat tuniutul celtic din Normandia.

cvt
18

www.dacoromanica.ro

...

representat prin capete de opera artistice, cleat la stramoil notri Rornanii, incepend mai nainte chiar de timpil Repulicel lor i scoborandu-se adnc pene in mediul-ev byzantin. *)

Dinii, Romanil, a sciut sa dea unor asemenea cldiri

i forme originale in varietatea lor.
Subt acest ultim raport,

destinatiuni felurite,

adica al formel, la dinii :

vedem cladirl cu paretii,

pe dinafara rtun0 i netql

ca faga unui turn fOrte gros,
d'asupra carula s'ar inalta sea
o piramida sea o cula semis-

10-

Stone-Henge, ocol de pletreie din Englitera.**)

ferica ;

vedem alte asemenea edificil ocolite jur imprejur de o gratisa salba de columne,
pe care se rezim i se proptesce invelitOrea, mai adese bombata
vedem in fine i altele, unde stelpil sell columnele formza, pe din luntru o
holt, d'asupra caria sta aeclata bolta, fie ca, pe dinafara, paretil sa afecte i el forma
circulara sea On ce alt plan dreptunghlular ; fie ca dinii sa se afle afundati sub
ire drepte or rtunde de columne impresuratore.
Iata, pe scurt i in genere, cum au folosit architectii Romel principiele edificiului circular i ale boqii acoperitOre.
M'am ferit, d6mnelor i domnilor, s ingreunez acesta cam sterpa clasificatiune
cu denumirl i calificative technice, pe care lesne le a fi putut culege din tractatele
de architectura greco-romana, al anticului Vitruvia sell ale mai' modernilor Palladio
i Vignola.
*)

E. Isabelle, Les edifices circulaires et les domes, classes par ordre chronologique, 1 volum in folio,

Paris, 1853.

") Ocolul de lespecli ce se numesce, in Englitera, Stone-Henge, adica petrele atrnate, i carula unil
autorl vechi II dad numirea de Chorea Gigantum, lar W. Camden (Britannia, sive Anglice, Scotice, Hibernice . .
ex intima antiguitate chorographica descriptio. Londini, 1607) aceia de insana substructio", se ail& aseclat in comi-

tatul Wilts, in departare cu sese mile spre nord de Salisbury. Este compus de un induoit ocol de petre drepte
ca de 9 metri naltime i aprOpe 2m,30 latime, grosplan cloplite in forma de stelpi; acestea pOrt a. d'asupra lor
d'a curmeOisul, in chip de architrave, alte petre de aceias forma, dar ceva mai regulat cloplite i intepenite
cu scObe la capeteiul de sus al stelpilor, unde se imbued, in gdurl. Cercul exterior are ceva ca 60 metri in
diametru. In centrul acestula se afld alte duob ocolurl de forma elipticd, deschise de o parte si coprinclend
un mare menhir sal' pietrolu ridicat in sus. .A.cest stravechlu monument celtic se afla, acum forte derapanat."
J. Gailhabaud, Monuments anciens et modernes, t. I.

19

www.dacoromanica.ro

Las' ca i ay. 'ml e tema ca v'am cam pornit pe acel vestit mo Iene prin
gene". Dar, ce ar fi fost dca, la tot cuvOntul, a fi impiedicat limba mea i auclul
d-v6stre in termeni ca d'alde prostyl, monopter, amfiprostyl, peripter, systyl, pycnostyl,
pseudopteripter 1 ate mai alte barbarisme clasice de felul acestora !
V'am scutit de aa Waste. Dar acum pOte ca vo41 mai bucuros sa cunOsceti
la ce trebuinte ati consacrat Romanil asemenea edificii ?
Iarg, pe scurt 0 in genere, vol lice ca, dupe normele variate de care pomenilu adinuri, el at
necesitti mai practicladit

temple

bl

fOntane, adposturl de
placere

turnurl

p6te

_E.

--,
J.
.......Nj-r

unele

AIstf.
or

.:1,%

..d...44...

Z2

Z1

morminte. Deci , all

Edificiele circulare

.411

utilisat acele planuri

i

din acst ultima ca-

la multumirea tre-

i'

buintelor sufletesci ale

religiunil i ale cin-

scaldarii si

ca repaosul i petrecerile in aer liber.

comemorati-

ye, dar mai cu sema

ca a

a adaparil, i chiar
la unele mai frivole,

._

ce,

.--

tegorie ne sunt hal

;

'V-

.- - -....7.

- 7 .- 0 ...-'-.':`.,,. 7

cu

-.''''' "110_11774iii---/

sema

cunoscute

prin picturele de pe

stirii catre cel morti,

paretii din Pompei ,
Mdriea lui: Icar, dupe o pictur fi. mural& anticA.
0 la satisfacerea unor
Herculanum i alte localitti antice. Inteinsele vedem ades klocuri i paviliOne rtunde, uurele, transparente, eterice, unele pitulate sub dumbrava gradinilor, altele aninate pe vre o nal-%
cladire orl semet infipte pe stand, d'asupra marilor.

*)

Acdst a.

picturA fn color naturale a fost descoperit, la anul 1761, in localitatea numit Civita. Ea

este fOrte redus aci din mkimea e i represent scena fugel in sbor a lui Dedal cu fliul s Icar,
de Ovidid, in Metamorphos. lib. VIII, v. 216 gi urm.
,

Et movet ipse suss, et nati respicit alas

Mollit odoratas, pennarum vincula, ceras.

Hos aliquis, tremula dum captat arundine pisces,

Tabuerant cerm. Nudos quatit ille lacertos,

Aut pastor baculo, stivane innixus arator,

Remigioque carens non ullas percipit auras,

Vidit, et obstupuit, quique rethera carpere possent,

Oraque mrulea, patrium clamantia nomen,

Credidit esse Deos. Et jam junonia lmva

Excipiuntur aqux, gum nomen traxit ab illo

Parte Samos fuerant, Delosque, Parosque relictm,

At pater infelix, nec jam pater : (Rare, dixit,

Dextra Lebinthos erant, fecundaque melle Calymne,

Icare, dixit, ubi es? qua te regione requiram ?

Quurn puer audaci ccepit gaudere volatu,

Icare I, dicebat. Pennas conspexit in undis,

Deseruitque ducem, ccelique cupidine tractus

Devotique suas artes, corpusque sepulcro

Altius egit iter. Rapidi vicinia solis

Condidit et tellus a nomine dicta sepulti.

20

www.dacoromanica.ro

descrisa.

s0,0
sa nu ne inchipuim dar ca numal de la Turd, de la Persani, de la Indienl i
de la Chinezi ne viml kiocurile cele diafane, elegante i rotate. Romanil notri,
dei n'aveati niol dubuce fuel narghilele ca sa'i faca cu ele cheful subt adpost i la
aer curat, el totui, in gradinile lor, la locurile cele mai placute, aeclaa luxuOse seu
rustice pavili6ne, mai ades rtunde i boltite, pe care, la el, le laudat poetil, numindu-le cand pergulce, cand tuguri, cand casulc i casce.
Casole Romanilor s'a,il largit, in limba romana, pOn a se preface in casele
nOstre ; iar adevratele locuinte ale strabunilor notri, numite de el domus, acelea all
devenit, in limbile moderne, domurile, adica boli1e marete cu care acoperim acuma
numal templuri i palate. Pe nesimtite, all crescut la noi t6te cele din vOcurile lor,
acum de mult trecute set, precum a clis insql unul din poetit lor : *)
1

Crescit occulto velut arbor cevo I

Dar, printr'un contrast al sOrtel, astfel precum plert tOte trecaOrele placerl ale
vietuiril omenesci, aa all perit i tOte acele efemere casulce rtunde i boltite din
gradinile, acum sterpe i intelenite ale desfatatilor Romanl de odiniOra. Cele ce, de la
dInii srmanii, ne ati rOrnas ca edificil circulare, sunt ceva temple, ceva bal ruinate
i mai cu sema destul de numerOse morminte.
C6d, vai ! t6te cate omul le inchina mortil , destructril i intunecatel morti,
adesO mai bine se pastrOza decat luciul i fala, decat veselia i podobele sOrbatoresci ale vietel !

De acela, cand voim, buna-Ora, s coprindem intr'o singura privire tOte monumentele circulare i cu domuri ale Romanilor, cate ne all rOrnas in fiinta sell cel pugin
in ruine, cea mai mare parte dintr'insele, cele mai vechl precum i cele mal apropiate de versta nOstra, le vom afla ca sunt locae ale mortii, cladiri destinate, acum
de secoli, ca sa arnintOsca de vre un rOposat glorios sOil bogat.
Din cele in care intrail mai adese vietuitoril i in care i1 petreceau el timpul,
sOil cu acte de cuvioie, sOil cu indeletniciri mai profane, able mai avem pe id e
cole cate-va deramaturi de therme set' bal publice i cate-va vechl sanctuaril paganescl.
Tot printre acestea, all avut chiar unele norocul s scape pe deplin de rasipire, prin
adaptarea lor la cultul cretinesc.
De m'a cerca, dOmnelor i domnilor, sa ye fac aci numal o simpla nomenclatura completa a acestor rCmaite de tot felul, apoi m'a pune in induoita i ingrozitdrea
")

Horatii Cann. lib. I, xi, v. 45.

21

www.dacoromanica.ro

primejdie de a ve tine aci pe loc cesuri multe , framentati, top cu totul , de cea
mai stranica. dorintg de a scApa , cat mai curend dintr'o aa pedanta. , sterpg i
plihticGsd stenahorie.

Iertati'ml acest cutezAtor desghin de expresmni fanariotice, coci ITO mgrturisesc

cg, in asemenea casuri, afiu in ele f6rte multg originalitate, fOrte mult sens sal noimet,
ba i chiar mai mult haz cleat in nomenclatura cu care v'a fi putut ameninta, dar

pe care m'am silit din contra a ire o cruta cu totul.

Deci, ca sg ye pun de indatg inima la loc, me grgbesc a ve da de scire ca
n'am sg ITO pomenesc nici despre t6te templele raunde, nici despre -bite sglile de bal
boltite, nicl despre -kite mausoleele circulare; intr'un cuvent n'am sg ye inir tOte
ruinele, cgte in Roma sell in vre o parte re-care a vechiului imperiti roman, ne aratg

anc6 vre un colac surpat de zidarie, sOil vre o felie stirbit de bolta.
Printre tOte vol spicui cu mare discretiune, cu gend nepregetat de a nu ve
obosi peste mesura. Unele mi se volt impune de sinei, fiindcg pre le cunOsce lumea
tag. M'ar inyinovgti fitei-cine de n'a mentiona, bung Org, intr'o vorbire macar cat de
resumatg asupra clgdirilor raunde ale Romanilor, de n'a aminti, ic, mormentul Cecilief Metellel, sOil templul Vestel de la Tivoli, set mausoleul lui Hadrian.
Alte monumente de acela fel, precum sunt Pantheonul lui Agrippa, 0 rotonda
sfintel Constante de la 'Arta Nornentang, 1 mormentul lui Theodoric din Ravenna ,
n'a voi nici et sg le inlturez, de re ce ele iml vort da prilej sg laud Atheneul nostru.

Apol, imi propun asemene sa profit de acest ocasiune ce mi se ofere, ca sa

ve semnalez, cam in trecet, existenta intr'o provincie de curend a n6stra, in Dobrogea,
a ruinelor unul curios monument circular dintr'o epocg targie, carele presentg tot
interesul unel fOrte insemnate descoperiri, sell, mai bine gicend, unel adeverate revelatiuni archeologice.

acesta o spul nu Mil re-care mihnire i run'ar fi remas, vreme aa indelungg, sub nedemnul obroc al nepasarii, un fapt

In ori ce alta terg culta,

ine,

cu care archeologia locala ar pute sg'i catige o positiune fOrte importantg in analele
artistice din primul period al imperiului byzantin, adicg dintr'o epoca, tocmai fOrte
pugin exploratg i roil cunoscutg subt acest raport.
E vorba de cladirea de petra de la Adam-Clisi, ruing de o forma curiOsa i
impunetOre ,

din jurul calla s'ail i adus in Bucuresci, un numer de vre o

cincicleci

pietrOle marl sculptate, depuse, in cursul yerel trecute, intr'una din gradinitile laterale
ale palatulul Universittii.

-..1.,M..--.
22

www.dacoromanica.ro

al Museului nostru de antichitti, d-1 G-rigore

Tocilescu, carele a facut, la faa locului, multe i fructuOse cercetari i desgropari, nu
June le i invetatul conservator

s'a putut decide pene acum a scrie ceva mai cu temel despre

ele.

Ar fi Mite de

dorit anse ca d-lui s nu nesocotesca o lucrare atat de capitald din punctul de vedere
al adeveratel sciinte ; cu dinsa ar aduce tern' un folos mai real decat cu ori ce alte
indeletniciri mai pripelnice i mai nepriimitOre de un criterit serios.
Adese ori, de vre o duoi, trei ani, 'I am tot cerut, l'am indemnat, l'am rugat

ca sa descrie cu deamruntul acel monument, de care s'a ocupat, 'Dote, mai mult decat on cine altul ; ca d-lui sa destainulasca 1umi, interesantele sale descoperiri de la
Adam-Clisi, de care cu drept, pOte, este aa de gelos. Dar fiindca d-sa nu s'a indurat
pene acum sd'ml procure mie i altora multi de aci i din strainatate, acestd drepta
satisfactiune , fiindca n'a voit and) s dea in vileg , comorile anticarii pe care le
tine de pre .mult timp ascunse intr'un sertdra misterios al memoriei sale, et, carele
une on am isbutit a'i fura pentru un moment chidia, am s me incumetez a ve destinui, chlar asta serd, in pucine cuvinte, mai tot ceia ce am putut zari, aruncand
un ochiu indiscret in acea tainit.
POte
i asta imi cam este scuza i scopul
'Ate ca d-1 Tocilescu ii va
resbuna asupra'mi scotend cat mai curend la iveld tot materialul cat a adunat ; i apoi
indatd, mai adunend anco i altul, ne va dovedi tuturor ca competenta sa, in asemene
materie, nu pete fi discutatd de nirneni dintre noi.
Ierte'mi junele met amic i coleg acesta Imboldire directa ce'l o adresez chiar
in faa unul auditor, carele am incredintare cd este i el nerabdAtor s invete din
spusele meritosului anticar, fapte, desluid i lamuriri ingeniOse, atingetOre de ruina de la

Adam-Clisi. Acestea art aduce de sigur d-lui Tocilescu mai multa, mai necontestata i
mai meritat on6re decat ori ce alte tipariri i apretuiri de naturd secundard i
controversatd. Anticarul, dOcd intr'adever anticar este, trebule , dupe a mea parere i
mai cu sernd dupe a mea ferbinte dorintd, trebuie de preferenta, sa remand anticar,
atunci mai ales cand i se infdgiezd o aa prielnica ocasiune de a ilustra sciinta nationald,
in folosul chiar al propriei sale distingeri.
Nu ye rnirati, dOmnelor i dornnilor, nu me tineti de ret deca, nici aci, nu scap
un bun prilej de a'mi apara sciinta favoritd, archeologia. imi pare fOrte ret unde o
ved atat de ndpustita, atat de oropsitd, in tend la noi ; Imi pare i mai Mt cand ved
abatendu-se, macar i pentru un moment, de la dinsa pe ace): cari aril sci sa o cultive
cu succes , sa'i dea desvoltari fericite i s'o respAndescd oil cat de mult in publicul nostru.

23

www.dacoromanica.ro

Sunt anl de cand e unul, tot chiam tovar41 tineri ca sa me insKesca i sa

me intrca inteacest cale prasita. Are intreb, n'am re dreptate sa me ingrijese, sa
me sbucium, sa me i super cand ved, luat de alte venturi, pe cate unul, abiO adimenit, abie induplecat, abie catehisit de mine ?
Mal mult cu scopurl de momld , decat cu gend ca a

fi

severind eli insu'ml

vre o treba cu temeiu, am facut, anco de mult, tot ce 'ml a stat in putinta. Firesc
lucru este dar, ca sa nu preget fliCI acuma ; mai ales ca, mai mult decat on cand ,
imi este acum tm ca ceia ce eti mai pot face pentru desvoltarea cunoscintelor anticaril la noi, se reduce la fOrte neinsemnat lucru.
despre acsta ve yeti incredinta indata.

00000010000,4MMOMFMONWORM6M05
:','"SVII.:;"41.1.15W5011146,1,:n1Plii.14,1111115:41ringre:,?:,

24

www.dacoromanica.ro

0. eki "
.4 '1:fizA47-40

9:7e.

fiv

-4-#
--i-t

Are

m venit aci sa ye vorbesc de cladirea Atheneului si

v'arn prevenit de la inceput ca, nefiind architect, voi
canta numal sa insailez croiala acestui edificia cu
cate-va fire depanate depe mosorul cunoscintelor mele
archeologice. Dar pene sa, ajung la acest trebOra de

ere care folos, am lsat sa me lea apa la drepta gi

la stanga, dupe vertejul preocupaVunilor de tot felul ale ilei de acli ;
iar acum, . . dupe o lata jumetate de ora decand ve tin aci, . .
abie acum bag de sema ca nu v'arn spus ance nirnic precis despre
acele cate-va monumente antice, din care s'a inspirat cu mult gust
i succes, meritosul artist francez, d-1 Albert Galleron, in unele prti
.

ale Atheneului nostru, al cdrui plan, aa de original 1 de bine nimerit,

ii datoram talentului d-sale.

Nu 'mi mai remane, deci, alta scapare cleat a o lua d'a fuga
prin antichitate, pornindu-ne de la epoca cea mai departata de noi,
spre a ajunge lute, lute, la hotarele timpilor moderni i ale terilor
romanesci. Inteacesta gOna pe neresuflate in prelargul istoriei artistice,

abie vorn put s aratam cu degetul

sa salutam in trect

acele

cate-va capete de opera architectonice, pe care am avut cel pugin One

acum grija a vi le denumi.
In cetatea eterna, in Roma i in ale ei imprejmuiri vorti fi cele mai multe ale
nestre rapecli conace. Ca sa, sosim intr'insa, vom apuca indata pe calea Appia, acela pe

*A,
Atheneut Romdn.

24591.

25

www.dacoromanica.ro

lv

care censorul Claudiu Appiu a inceput'o, iar Traian al nostru a prelungit'o spre resarit,
unde purure ii ducea pe el dorul, 1)61'16 la malul maril Adriatice, 'Deno la Brindisi.

Nu departe de zidurile Romel, printre mormintele ce stail rOnduite de a lungul

cal, vederile ni se vorti opri pe un turn rotund, gros de vre o 29 de metri, i aeclat
ne un postament patrat. Sub streina sal sub cornicia lui, arch incoronata cu metereze
*aZEL.
:15-1

Winos t
low

.10514.411863./i-

Mgr
LARVA; 1*.111,444igiatira
1113g

1J

i
iifl I
Al g
0

VAVIIRDRpi

OP, 'Ili

Age 4-JErtyllo

iktiallireati
li
4,0
y. ,L,,,/sAl
1,4

'111

'

WW1 4,
NM:4101W
1.1-101141t141003

ri

tgr

EIVW2riciere*

Z-

iw-Ofitt

1"0,41s1
4

itifAi62.WVI:

9w,

V4'

lkl

"Ge

r:71

14.14,

.54W' f"

/11- 1" 410111

,........,i,

to'ke.;JE..4"--

lat
--.;_..,,

-_-_,..--e-ta,,,rje:-..., -:-:::
-

"-.-)e)&-ir`

''

.0.

1;13

-44.-4

'14 A
1

-s.

MormAntul Cociliel Metellei, din apropierea Romei, in starea lui aetuala.")

ce i s'ati adaos in secolul de mijloc,

sapata cu ghirlande de foi

cu

sub strOinal vom zari rmitele unel frise,

bucrane

set hirce de boil; acesta ne va da sa

Rmasitelo architectonico din opoca Republicel romane sunt pugin numerOse si no vinn mal tOte
din secolul cel din noma al acelel epoco. Materialurilo cu care sunt lucrato sunt, in mare parte, tuful vulcanic
numit peperin si para Walsh', co se dice travertin . . . . Din acesta epoca, adica do po la sfOrsitul Republicel,
avom anon vro o cate-va morminte. Mal cu osebire este do semnalat, dosi compositiunea ii este in genere fOrte
simple, acela al Cociliel Metellel, sogia triumvirulul Crassu, situat po via Appia. El afecta acea forma de turn,
care no repOrta mintile care infagisarea primitiva, a movilelor sea a turnulilor. D'asupra unel zidrii inferiOre
patrato, despulata acum de a el imbracaminte do lespegil, .se inalta o cladire cilindrica ce aro ca la 29 metri
in diarnetru. Ea este impodobita cu o frisa ornamentata, precum i cu o cornicio simpla, care totusl dolmen o
cununa pontru sprijiniroa portiunil superifire ce era sea conica, sal piramidalft. Principalelo ornamente ale frisel
sunt hirce de bon i festonurl (ghirlande), amintitOre do sacrificiilo funebro. De la :Icel.. a si capatat menumontul denumirea sa actuala de Capo di We." Fr. Kugler, Istoria architectural, V, 3, 6. Sarcofagul do marmoil al Cociliel Motollel este reprosentat la pag. 34.
')

26

www.dacoromanica.ro

hor

intelegem pentru ce poporimea locului de acum IT lice acestul turn antic, il Capo di Bove.
Dar, pe o placa de marmora vom citi, in prescurtari latinesci, c inlauntrul acestui
mormOnt circular ail fost depuse, intr'un frumos sarcofag lungret, scos Anc de pe
la 1540, din mica bolt interna de la basa, a fost depuse, icem, Osele s cenua
Ceciliel Metellei, fiica acelui consul roman carele, cu 69 de ani mai nainte de Christos,
supuse Romel insula Creta. Cecilia fusese socia bogataului Crassu carele,
_

un moment, a impartit cu Pompeiu

i cu Cesar, puterea triumviral/.
ma,

trecend pe lung thermele

Intra-vom acum indata in Ro-

lul
441111111.111111n

Antonin Caracalla, unde am putO s.

vedem And) spartura i surpatura unel

bolti cu proportiuni urie ?

Nu ! coci chronologia, pe care

ii

.163 wor'.

am luat'o drept calanza, ne va mana,

F

de o cam data, tocmal in tra Latiului, spre rsarit de cetate, la locul

unde, precum canta poetul Hora0t,

din pescerea rtsunatOre a nimfei

T!tr

pe-

-1,,T.6-1_,,77.q

A-rip
-

1'8

It

1711,,!:,71.4!,s

17.1M ?ji ;.=1.72,

,
+-A

''

riL

Albunea, se pravalesct cu valet apele

.1

5
4
,

Sr

riului Anio, Tar dumbrava sfintita a Tiburnului i liveslilel de pomi sunt nein-

cetat udate de neastemperate Wale,

Quam domus Albunece resonantis
e

Et prceceps Anio, et Tiburni lucus, et ucla

Mobilibus pomaria rivis.

Templul leitel Vesta, la Tivoli. Vedere restaurattt.1

Acolo, pe marginea unel ripe semete, strapunsa de tOte partile, ca un burete,

de apele ce se scurgt in cascade , acolo se Malta dace i all ruinele acelei incantatOre minuni artistice care a fost odiniOra templul qe4el Vesta, de la Tibur. Era mic
acel sanctuar rOtund, giuvaer lucrat in pail ; era mic i incunjurat preste tot de
elegante columne, care '1 sprijineati invelitOrea.
1 Duct) d6rArnaturl de temple in Tivoli, dintro care until este sanctuarul rOtund al Vestel, sunt do
considerat ca cele mai insemnate exempla do cldirl religiOse din ultimil timpl al Republicel rotnane. Acesta

27

www.dacoromanica.ro

Altarul feclorelnicei

eie, pe care in veci ardea focul mistuitor

a orl caril

necuratenil, ocupa centrul unul ocol intern abiO de Ose metri. Ast-fel,
adicO rOtunde,
ne qice Ovidit in Paste le sale, erau t6te templele Vestei, de cand cuviosul

rege Nurna Pompilit dedicase cleitel unul on paretif de richita i cu invelipl de ovar.
adaoge poetul,
Vesta,
e tot una cu parnentul, care i el e rotund" ; deci i
templele ei trebule s alba acsta forma ; lar focul viti trebuie sa arda in mijlocul lor,
precum el arde qi in centrul pamentuldi . . . Deci, templul cata sa fie rotund ;
intr'insul nici un unghiu sa nu se ivOsca; lar de btaia ploi, Ii apara domul." *)
Decat theoria i decat versurile cantaretului canonisat la noi in Constanta, cu
.

mult mal bine cumpanit qi cu mult mai gratios era templul circular din umbritul

este un peripter corintian rOtund, aseclat pe o substructiune ca de 14 metri in diametru, i inalt ca de 12 metri
p8n6 d'asupra grindisulul s6d. Are 18 columne, din care clece sunt and) in BintA. Columnele ad o inaltime de
9 diametre, i grindisul, fOrte usor, nu se ridia mat sus de 1/5 din naltimea bor. In tOt& intocmirea ornamentala a acestul monument se resimtd amintirl elenice, cu acea asprime costeliv ce se invederOza in cate-va
monumente din Pompei, unde se dovedesce mat lAmurit trecerea de la stylul elenic la cel roman. Mal cu deosebire se destAinulesce acOst sapAtare de la perfectiunea elenic, in basele columnelor unde, desi forma predomnitOre este cea Wick Ans6 in loc de scafe vil scobite intro clubuce, se observ& forma cu totul nemladiita
a unor fece drepte ce se adAncescii in trupul stlpului. Capitelele nu ad And) caracterul ce arta roman& impuse
ordinel corintiane; compunerea lor dovedesce Ore-care libertate , concordnd cu aspectul ce i se dete in timpil
taxail al elenismulul, atuncl cnd frunclisul se tracta cu multe incretituri. Frisa este acoperita preste tot cu
sapaturl decorative. in situatiunea pitordsc ce ocupa acest mic templu, t6te aceste am6nunte dispard si el ni
se arat, in acea minunatA priveliste, ca o opera de o neasemuit frumusete.
Cellalt templu de la Tivoli,
Fr. Kugler, Istoria archiconsiderat de totl ca un sanctuar al Sibylef, era un prostyl pseudopteripter ionic."
tectural, VI, 3, b.
Motive de decoratiune din templul Sibylel de la Tivoli ad fost intrebuintate la ornamentarea extern& a Atheneulul nostru.
') Ovidii Nason. Fastor. lib. V, v. 257 et sq. :
Dena quater memorant habuisse Palilia Romam,

Terra piln simulis, nullo fulcimine nixa,

Quum fiammm custos sede recepta sua est.

Aere subjecto tam grave pendat onus.

Regis opus placidi, quo non metuentius ullum

Ipsa volubilitas libratum sustinet orbem,

Numinis ingenium terra Sabina tulet.

Quique premat partes, angulus omnis abest

Qum nunc sere vides, stipula tunc tecta videres ;

Quamque sit in media rerum regione locata,

Et pules lento vimine textus erat.

Et tangat nullum plusve minusve latus ;

Hie locus exiguus, qui sustinet atria Vestm,

Ni convexa foret, parti vicinior esset ;

Tune erat intonsi regia magna Num.

Nec medium terram mundus haberet onus :

Forma tamen templi, gum nunc manet, ante fuisse

Arce Syracosia suspensus in aere clauso

Dicitur : et formm causa probanda subest.

Vesta eadem est, rime terra; subest vigil ignis utrique

Stat globus, immensi parva figura poli :

Et quantum a summis, tantum secessit ab imis

'rerra : quad ut fiat, forma rotunda facit

Significant sedem terra focusque suam.

Par facies templi ; nullus procurrit in illo

Angulus : a pluvio vindicat imbre tholus.

28

www.dacoromanica.ro

rcorosul Tibur. Positiunea

ruinele lui incant

alp pe caltorii ce merga la

Tivoli s vdd ceia ce a mai rrnas din acea minunatO, cldire circular anteriOr ,
dupe tote aparentele, epocei Cesarilor.
Acurn sl, ne ropeclim chiar in centrul cetMil Roma, unde ne vom opri dinaintea
unui alt templu circular,, cel mal spatios p6te din intrega antichitate. G-inerele lui
August, Agrippa il cldi, in faca thermelor cu care el inzestra capitala imperiului, dupe
invingerea lui Antonit i Cleopatra *) El inching mai antei acest loca lui Joue
Rabunatorul, Jovi Ultori ; dar apol mai aeqa intr'insul statua lui Marte 1 a Vinerii,
protectoril Romel i a famifiei Iuliane. Mai in urml venird pe rOnd s se adepostesca
intr'acel mret i spaVos sanctuar mai tqi cleft' Olympului, astfel incAt i se dete
*) Templul Pantheonulul a cea mai perfecta, din operile architecturel romane ce ni s'ad pstrat 0116
acum cu totul. I. Burckhardt, in cartea sa intitulat Ciceronele monumentelor Italiei, enunta ac6st observatitme.
Ins6 intocmirea actual 6. a acestuT edificid apartine deosebitelor epoce ale artel la Roman!. Dupe inscriptiunea
ce se vede pe frisa porticulul, acest templu a fost cldit de Agrippa, ca o anex la thermele sale, po timpul
consulatulul sod al III-lea , adicd, in anul 26 inainte de Christos, i consacrat de dinsul lul Jupiter Ultor. Dione
Cassiu (53,27) spune ca, a luat numele de Pantheon, s6d fiindcrt, pe limgd statuele lul Marto si Vinerel, ce se glad
inteinsul, se mal adaoserd si chipurile mal micl ale altor del, s6d fiindcd boltal rtunjitd se asemOna cu a
cerulul. Dup6 mal multe bAntuirl ale foculuT, cldirea fu restaurat maT dritdl de Hadrian, si apol de Septim
Sever; acOstd ultim prefacere , executatd la anul 202 dupe Christos , se constatd printr'o inscriptiuno depe
architrava -porticulul. De altmintreld, s'ad mai adaos si cdte-va alto prenouirl mod.erne. Pantheonul este o cldire
rOtunda acoperit cu o boltd; cola ce constitue un motiv de constructiuno carob, fOrd induolald, a fost imprumutat de la intocmirea incAperilor color marl ale thermelor, deca nu curn-va acesta sald n'a fost chlar destinata
de la inceput la o intrebuintare de felul acesta. in partea anteriOrd este o cldire dreptunglalulard si capriorita
care compune un portic cu columne de ordine corintiand I cu un fronton fOrte oblu. Diametrul si naltimea
interne sunt de vre-o 44 metri ; dar grosimea zidurilor so adaoge cu 6,11,28. La mijlocul boltel este o deschiclOtura rtund6, (hypcgthron), aprOpe de 9 metri. PardosOla este WO, inclinata spre centrul edificiulul, unde sunt
gurele prin care apele de plOie se scurgii intr'un canal clddit pe de desupt. In grosimea paretilor imprejmuitorl
sunt pstrate opt marl firidl, impreund i cu ace% ce formOz usa de intrare ; parte din ele sunt semisferice si
acoperite cu o jumOtate de cull; parte stint ptrate si boltite sus in prelung s6d in argd. in clddirea primitiv, aceste
firidi sta intr'o impunOtOre si bine potrivita relatiune cu bolta cea mare ce acoperd tot edificiul ; ans6, linia
cerculul lor, pUrundOnd (precum se vede ncO la cola din firidl care ail rOmas pent) acum neschimbate), in
interiorul paretelul continetor al cilindrulul, form6z6, neaprat o linie a cdrul curbturd este de o forma, sovaita;
cola co arat c problema acestel imbinarl n'a fost resolvitd in mod cu totul artistic. in interior, d'asupra

probabil, in laturele br, erad asedate columne cu capitele de bronz si statue caryatide.
Plinid
col bOtran , carele muri la anul 79 dupe Christos, spune in cartea xxxiv, cap. 7 din Istoria Naturald , ca
caryatidele sta pe columne, in columnis tennpli" ; si una si alta din aceste dispositiuul se pte aplica numal
la interior, , dar nu se potrivesed cu starea actuald. Dupe infagisarea acestia , imi inchipulesc c a fost intro
fie-care din MOT, cdte o decoratiune architectonic& , care da acestora si mal ales largelor deschipturl ornate
ale lor, un coronament solid, compus din duo ordine, astfel incat ordinea de sus sa corespunda cu ordinea
'caryatidelor de la indltimea boltitelor.
Suprafaa intern& a boltel principale e decorata cu casete , in care
firidilor si,

29

www.dacoromanica.ro

numirea de locuinta a tuturor

acestul vast ocol boltit , in

eilor,

i adica. Pantheon.

Chiar i structura

interna a

diametru de 43 metri i jumtate , era potrivita , prin

numerOselel columne f6rte apropiate de paretii imprejmuitori i prin multimea de largi

flricli scobite in ziduri , era , clicem , cu totul adaptabila la acsta destinatiune i la
acOsta ornamentare eclectica.
De altmintrelO, de duo ori a mai fost preschimbat templul, de catre imperaVi
paganl Hadrian i Septim Sever, rAnt ce, pe la anul 1640, papa Bonifacit al IV-le
inchina vechiult
Pantheon al lui
Agrippa, cultului
;71.01

IMMO

Maicil Domnului

i'l dete numirea

cretina de Santa-

Maria ad Martyres st Chiesa dela Rotunda.

domnilor

i dOmnelor,, ca
alp el

contine

chiar in mijlocul
vastei sale rotonde, unde odinirtt,
Panthoonul lul Agrippa, din Roma.

Vedere perspectivA, in starea anticA.

subt August, s'a

consfintit domnirea Romei, mormOntul modernului unificator al Italiei, regelui Victor-Emanuel.

Pantheonul din Roma nu priirnesce lumina decat printr ' un ochiu , fOrte larg
deschis sOg rmas gol in centrul bolii. Pavimentul sii de mail lespecli, felurit colorate, este uor inclinat catre centru, unde se afla cate-va gauri de scursOre , cores-

punclend cu urlOie ingropate pe sub pamOnt. Sunt Ore acele gauri pregatite numai
spre a sorbi stropiturile de plOie preflrate prin ochiul deschis sus, d'asupra lor ? Ori
ca ele at de scop a curati mai rapede templul de sangele vrsat in jertflri ? P6te
se aflad odiniOr rosate aurite. Casetele, In 1Antuirea lor simetricd, se present tot micordndu-se in nadtime,
astfel cd, eel pugin din puntul de vedere decorativ, ele dad o impresiune forte fericltd, despre rotunjOla ascendentA
a boltil. Mal tartlid, ordonanta internd a edificiulul fu modificata. Cu osebire de firida intrdril Eli de cea care
cele marl fur& adaose cu cdte duo columne corintiane de marmora, ; colturile lor
11 stA In fag5., tOte firitlile

30

www.dacoromanica.ro

ifMknon nu

Panthoonul lui Agrippa din Roma.

Vodoro ihteridra rostaurata.

31

www.dacoromanica.ro

chiar sa fi fost strapunse , de la inceput , cu gend ,

dupe cum credit unii,
ca
aces-0, larga bolta cilindrica, a Pantheonului are sa, fie sala principala a bailor inaltate
de Agrippa.
D'ar fi aa, apoi cata sa constatam ca acest edifici, cea mai falnica 0 mai
caracteristica remalita dintre cladirile circulare i boltite ce ne a rernas din epocele

laudate ale architecturel romane, Ca acest edificit a avut parte s intrunesca in sinu'l,
din vechime i pene in qica de 41, tOte insu0rile reservate, in usurile Romanilor,
pentru cladirile retunde i cu dom circular. Intr'adever, menit fiind din temelii a servi
cetgenilor Romel, ca o vast i sumptuOsa sada, de therme publice, dinsa, la momentul
chiar cand primul imporat al Romil apuca In mani, printr'o isbend, intrega cOrma a
lumil, dinsa se prefacu intr'un templu al Deului victoriei, tatal, la Romani, 0 stepenul
qeilor tuturor. Iar, dupe secoli indelungati, in Vele nOstre, Italia liberata i reintregita
nu el alt mausoleg mai vrednic decat Pantheonul lui Agrippa, spre a depune 0 a
'Astra inteinsul terana muritOre a nemuritorului ei mantuitor.
Bale, templu i morment, leca al curatiei i sanetgil, al cuvio0e1 catre cleft'
patriei, 0 al apotheosei unui glorios reposat, Pantheonul din Roma ni se infacieza ca
o emblema viue i dainuitOre a unei cetati, a unei OrT ce a imbetranit in domnirea
lumil. Precat dinsul e vechiu i plin de marete amintiri, tot atat este 0 Atheneul nostru
roman, plin de junie i de nobile fagaduinte. Fia ca, in rostirea sortilor 0 a ursitei
priimir o form& de pilastri, d'asupra c&rora fu meclat un grindi continua, carele avea pe dinsul un alt cat
in form& de attic cu pilastri corintianl mal mid; total era astfel dispus Inc-at grindisul uor al acestei constructiuni
cu pilastri sustinea decoratiunea boltil. Acea constructiune cu pilastri a catulul superior fu iraturata, in secolul
trecut i inlocuitit printeo grosolan& ornamentare a pAretilor. Ea ni s'a pastrat numal in desemnele cele vechl
ale edificiulul, cum spre exempla in cartea lul Desgodetz, despre Edficiile Ronzel. Dispositiunea de care vorbiram

era executat& in forme, chora nu le lipsla o nobilitate relativii; totu1 ornamental masiv al casetelor de pe
bolta mare, nu numal cO. nu corespundea de fel cu uOrele amonunte ale atticulul, dar introg& impArtirea si
imbinarea decorativ a paretilor sta inteo relatiune preste tot nepotrivit& cu infAciarea neasemuit mal marot
a cupolel. Din acostA discordant& nasce o slAbire real& a impresiunil. Pantheonul este o opera, in care speculatiunea
estetica nu depasce formalismul scOlel i care nu 'Ate s& mal atingd mf:rirea culminantA a unel lucrari

conceput in mod natural, ba nicl chlar a unel combinatiuni, elaborata cu purism deplin. In pilastri paretilor,
intro firiclile cele marl, stint alte finch cu mult mal mid i mai pucin adfincite, care tOte ad, drept ornament,
un motiv de tabernacol compus din duoo columnete corintiane avond d'asupra lor grindi i fronton. Unele
din aceste frontOne sunt plane i compuse din linil drepte ; altele ad disposithmea mal tarclie a unul arc
pucin ros&rit. Asemenl, i tabernacolele apartind unia din cele mai din apol prefacerl antice ale interiorulul.
Cldirea din faca PantheonuluT, cu porticul sod corintian, nu fAcea parte, precum se i invederoz'a din semne
aparente, din planul sod primitiv; dar este evident cit tot Agrippa o a adaos la acest templa rotund. Porticul,
lat de 35 metri, era inaltat, la inceput, pe cinci trepte; el are WA ordonanta unul prostyl italic inaintat.
Opt columne stau in front: Tar alte opt sunt astfel rOnduite ca , de Ore ce ele impartd Ono la Ore care

32

www.dacoromanica.ro

lstar departat i instrainat al Pantheonulul roman,

sa putem intorce pi
nol o vorba a Romanului i, in loc de a glumi, in asta casa. noul i anco nevinovata, despre puii de pisica, ce din fire Oreci manance, sa clicem, cu privire la
Atheneul nostru roman, ca : Ce se nasce din cocorl, lesne sbora pen' la nori r
Dar, de o cam data, sa ne coborirn aci jos pre pament i s spunem ca anticaril discuta AnctS spre a sci dca insui Agrippa s6a unul din impratii, restauratori
mai tarp al acestui templu maret, a aeqat in faal un larg peristyl cu eispreclece
uriqe columne corintiane. Frontonul triunghiular al acestel anexe se injuga cu domul,
intocmal ca la Atheneul nostru, unde anse columnele, de ordine ionica, sunt numal
in numr de opt, adica. ese in faa d'a rondul cu frontonul, i duo laterale.
Prin acest dispositiune , mai puin complicata decat intreitul ir de columne
ce alcatuiescti marele peristyl patrat, adaos dupe vremi la Pantheonul roman, porticul,
mai angust i mai puin adfinc ce , cu aa mareta simplitate , se presenta in faa
palatului nostru bucurescn, se apropie 0 mai mult de clasicitatea architectonica a
anticel Elade. Aci nu e pragul incurcat , de pe care resbubuie cu trasnete i cu
clantaniri de arme, rasboinicul Joue, cieul sgomotos i zaca al Rsbunril. E falnica i
linitita porta pe care , din archaicul e sanctuar inaqat pe culmea Acropolel, ela
mOndra, cleita Athena Poliada, spre a ocroti, sub pacinice ramure de maslini, cetatea
el mult iubita, local neultat al sciintel, al artelor i al perfectiunilor literare I
acestuia,

punt porticul , in sensul athincimbl , in trel sectiunl sdu nave osebite , II dad tot de o data

dispositiune

troitata, care amintesce pe ace% a principalelor temple etrusce, precum era cel din Capitol. Tavanul interior
al porticulul era de bronz ; tot asemenl, invelitorea porticulul gi a intregulul dom. E probabil ca frontonul
representa in bronz aunt, lupta lul Joue cu Gigantil. Antica us& de la intrare, I'm-at& in arm* s'a pastrat
pOn acum , Impreun cu pilastri el laterall; acegtia sunt scobitl cu glafurl, intr'un mod cu totul particular,,
care ne aduce aminte jocurile decorative ale Etruscilor; el sunt coronati cu triglife dorice. De laturile intrAril
sunt finch, scobite in parete, unde fusese ageclate statuele lul August gi Agrippa. Pretutindenl, tratarea formelor
architectonice destinulesce desvoltarea caracterulul roman, printr'o conceptiune seriOs i bogata, dar lipsita de
incaraturl prisosit6re. Suprafegele de subt architravA sunt Oble i implinite in mod fOrte simplu. Trunchlurile
columnelor de la portic sunt monolite de granit fail de glafurl, Rialto de vre o 13 metri; far capitelele lor
sunt lucrate perfect. Columnele din launtru, ale cAror trunchlurl de marmora galbena sunt scobite cu glafurl,
pOrt capitele, s,i acestea destul de bine lucrate, Ans6 mai pugin corecte ca styl.
La anul 608, Pantheonul fu consacrat cultulul cregtin, sub numirea de S. Maria ad Martyres. In secolul
de mijloc, clddirea incerca stricaclunl partiale, gi mal cu sOmb., cupola fu despulata de invelitOrea'l de bronz.
La anul 1632, papa Urban al 7i-111-lea, din familia Barberini, puse sa, lea tot bronzul de la portic, ea sA, tOme din
teinsul tabernacolul bisericel San-Pietro ; atuncl, in glumele lor, Romanil se mangaiara cu versul :
Quod non fecerunt Barbari, fecerunt Barberini.

Tot acest papa ordona. architectulul Bernini sa, inalte duo6 mid clopotnite dindosul frontonulul de la
porde.'
Fr. Kugler, Istoria architecturef, VI, 3, c.

Athenad Romrin.

26,594.

33

www.dacoromanica.ro

61

Ca diferente materiale litre ambele edificil,

si parva licet componere magnis,

vom mal insemna c cercul Pantheonulul este cu vre o 6pte metri i jumtate mai
spatios decat al salii Atheneulul nostru, i apol c acesta are duo caturl superpuse,
in vreme ce templul lui Agrippa nu este despArtit nic pe suprafaca pavimentului,
nicl in inaltimea zidurilor lul. Apol lar, paretii imprejmuitori al Pantheonului formza,
un cerc perfect, pe cand rotonda interna a Atheneului este coprinsa intr'un patrat de
zidurl ce'l fact, de ambele parti laterale, adaose destul de insemnate.
i nu sunt cu totul de prisos nicl aceste adaose, de 6re ce nol, dOmnelor i
domnilor, chlar asta-sra, ne folosim de una din ele. Inteinsa, ca i in pofida deplinel
desvoltari i imbilugatei rodiri ce o ateptam, tot aci, la tOmna, pascem de acum, in
mugur, , parga osptosel gazduirl intelectuale ce , cu pripelnica vole buna , ne ofere
noul 1 neisprvitul nostru Athenet.

kf,1
415-ViLlpaT Ili

FR.
1

mL,FW_!,;

-7

aPr gel.

Wks

"K1.111-trui611SINJI,211141J1,6111,11111:1111,11:.,61,1ZJII

41

11111111111

fiallikih111111

-f2F4-3:0-117CaNgiaLitiliniCTORFffiR

111111WIMAIIIIIME

:+161

i'!,f473,1671.:rt;*.frifiltitl.f..t.i;r151.1...AfOftgC.
:

1111

1,
111

- 34 -

www.dacoromanica.ro

470

ine s'a nimerit, deci, ca Atheneul nostru sa nu semene

intru t6te pe dinafara , cu monotonul zid circular i
neted al Pantheonului lui Agrippa.
Dar sa ne aducem .aminte ca ne aflam, de o cam
data, in Roma i Ca, acolo find, dca de la biserica
Santa Maria dela Rotonda, ne am scobori, prin vechiul
camp al luf Marte, pen pe malul sting al Tibrului, in directiunea

tS

anticul pod de petra, al lui Eft,

vom gasi actualul Castel Sant-Angelo , un fel de enorma cetatule
Vaticanului, acolo , alaturi cu

ratunda cu metereze impunotOre.

Acestea n'at fost nici aspectul nici destinatiunea primitive ale

colosalului edificffi circular, nurnit odini6ra Moles Hadriani, 1 cladit
in aa uri6e proportiuni ca sa contina, in cate-va camarute centrale, urnele funerarii a fastuosului impOrat Hadrian V ale urmailor si. In vechime, acest mausolea se compunea dintr'un stylobat

st postament patrat, mai lung de o suta metri de fie-care parte.

D'asupra lui se inalta un turn rotund avOnd 75 metri in diametru ,
apol peste acesta, un altul ceva mai august care tinea, i dinsul, pe
a lui circumfereqa, o inalta piramida de pail cu statua irnporatului
la verf, purtata intr'un quadrig aurit. Jur imprejurul ambelor portiuni circulare, a
caror suprapunere alcatuia ca i o 'Kara de Gigantf, un ir de nenumOrate columne,
alternate cu tot atatea statue, format la fie-care cat, o larga galerie acoperit.

35

www.dacoromanica.ro

ail servit Romanilor drept projectile pe end, la anul 537, ei se aparati

in contra barbarilor Ostrogoti, cotropitoril Romel. Columnele, Cate mai rmsese in
Statue le

.. .
..mtu
eil&J.12.4.31,11,1

MI 15 iRq*.

101
gedgradidet

44111"Wil.iiTR.1.1111Ai!li:.14,VirrALINTNIPRPil

agg
MIAMI

%fl!11t

Mausoleul Jul Hadrian din Roma, rustle..

fiintA,

a fost i ele retezate atunci cand, in secolul de mijloc, mAretul monument al

1

) Dupe ce camarile monumentulul funerar al lul August se umplura prin inmormOntarile ce se Meuse
inteinsele, in timp de un secol i jumaate, Hadrian puse sa se cladOsca, dincolo de Tibru, un mausoleii pentru
sine si urmasil sM. Dupe tote probabilitatile, acest monument fu executat in conformitate cu celalalt, dar in
proportiunl i mal marl. D'asupra unel substructiunl patrate, lath de peste 108 metri, se inalta o cladire rOtunda
de 75 metri in diametru, si, precat se 'Dote banui, duos alte caturl circulare full aseclate d'asupra acestela.
Intregul edifichl era imbrAcat cu marmora din Paros i ornat cu f6rte bogate sculpturl; la culme'l sta un quadrig
colosal al lul Hadrian. Anc6 de pe la inceputul invasiunilor barbare, el fu intrebuintat ca cetate de aparare;
cele dua constructiunl inferiOre compunii anc6 astacll corpul castelulul Sant-Angelo. De o data cu mausoleul,
s'a clAdit peste Tibru podul de potra numit Pons Elias, care ducea drept in faa monumentulul; acest pod
s'a pastrat penh acum sub numirea de Ponte Snt.Angelo".

Fr. Kugler, Istoria architecturei, NI, 3, e.

36

www.dacoromanica.ro

lui Hadrian, acoperit tot cu marmora din Paros, s'a transformat, de care familia Orsini,
intr'o cetatuie de apArare.
Trecem, trecem rapede, fr chiar de a ne mal opri la curi6sele bolti ale anticului stabiliment balnear, care s'a creclut a fi fost un templu dedicat cleitei. Minerva,
supranumita Medic& Nu mai bAgAm in semA nic una din alte multe, fOrte multe
cladiri circulare de pe timpurile pAgane : temple, hal, cetqui i morminte.
Ce am culege dintr'insele pentru Atheneul nostru nu ne ar compensa de Intarierile ce am incerca visitandu-le s numindu-le ?
Anse nu putem trece cu nepAsare, tocmai dintr'o causl opusa, pe dinaintea
unui edificit de forma polygonall

pe dinafara, care zace i acum

fOrte departe de centrul Romei,

-mem,

tocmal la pOrta NornentanA. Acolo,

Constantin cel mare a clAdit un

baptisterit, care avea sa fie tot

de odatA i locul de inmormentare

al fiicei sale sfanta Constanta.

L'a clAdit cu mult lux i dupe

un plan original 0 gratios.
SA ne facem c'am i intrat intr'acest sfant local de repaos carele, and) de pe la anul

PILlt
-,,7142f440"1:
Ruinele thermelor din Roma, numita Minerva Medicd.1

1206, a fost restaurat i dat cultului ordinar, de cAtre papa Alexandru al IV-lea
Cand, in primAvera trecutl, am intrat eil pentru prima Ora in vestibulul Atheaci, tocmai din dosul acestel tribune,
neului nostru,
de0 acea parte a edificiului

era cu mult mai pucin distinct de cum a ajuns

sa fie acum,

e 'ml am clis de

Iath ad o netagaduita amintire a mausoleului cretin al sfintei Constante din

Roma! .
Ia sa vedem intru ce, ele difera una de alta."
indatA :

. .

") Pe Esquilin se aft& o remagit de cldire, carb este in deaprOpe inrudire cu Pantheonul. Poporul
s'a deprins a o numi templul cleitel Minerva Medica; dar se pOte mal mult crede ca ea apartinea thermelor
cla.dite de Cesaril Caiu i Luciu, i ca. este din timpul lul August. AltiI o atribule unel epoce mal tarclie a imperiulul. Degi ea are dimensiuni cu mult mai restrinse decat ale Pantheonulul, acOst a. cladire afecta, o forma,
decagonala., cu ate o firida, in fie-care sectiune, osebit de acela a intraril; ea are ferestre arcuite d'asupra firiclilor
O o bolta, s dom acoperitor, carele pa.strOza, 0 el forma planulul general. Nepotrivirea ce se observ in
dispositiunea primitiva, a Pantheonulul, adia scobirea arcurilor de la firicll in zidul cilindric al cl&diril, dispare cu
totul aci, de 6re ce paretele este impaitit in clece suprafege netede". Fr. Kugler, Istoria architectarei, VI, 3, e.

37

www.dacoromanica.ro

nu mit, pi dca diferentele nu vat. fi

mai tOte in favOrea palatului nostru.

La nol, in mijloc, este un cerc perfect, format de duoospreq.ece columne dorice, pe ale
caror arcuri de
mai sus, formand
Impreunare i pe
cu pareti i. impre/761ifireki
)%..V
a cgror bolta censurgtori i cu cei
4
4:71
trala stat rezeOisprellece stilpi
,g
mate , in largul
corintiani Incas
lor,, grinclile de
trap intr'inii, un
iJIi
fer ale salii de d'aunghiu catui-va
supra. La sfanta
angustat. AcOsta
I

Li

Constanta, columPlan (a) gi Sectiune (b) ale bisericel 51. Constant% din Rol:ea.')

nele sunt cate duo imparechiate i ele sustinil chiar

dornul edificiului.

La noi, imprejurul
columnelor este o galerie
circularg, al cgrui tavan se
incovOie in semi-boltg des-

pre partea acelor stilpi doriot, lar, in partea opusg,

se inaltg, din contra, ceva

:4'("3

444441110?.
POlirilritreari"

frtSre 4111444%*Weir "4.44A,

drovv,..

Av.

v*Ist

110.s.

Ins;

111
is

414
"

p.n.,:
444,44* AWL

100

00,,..

.olr

.4tapvizez.v.1.ammo 1

este o dispositi-

une cu totul noug, originalg, de un efect surprincletor ; dinsa da, frg indtoiOlg, vestibulului, infa-

Qiarea neobicfnuitg a unui

mare cortel rotat, ale cgrui

pole, in loc sg se apiece

in jos cu linite, cu umbra i cu mister, s'arti

ridica, semete, cu vntul

sus, spre a lgsa sa petrunda sub acoperementul lor, mai mult aer 0 mai multg
lumina, mai multa libertate 1 mai multg voioie.
in

a sfintel Constante, cam de pe la

mijlocUl secolului al patrulea, ne invederzk in mod forte interesant, trecerea de la systema artelor antice la
') Mormantul Constantel, fiica lui Constantin, adic a. actuala biserick

acela a architecturel viaculuj de mijloc. Este o cladire circulard ca de 17 metri in diametru. Duospreclece parechl

de columne de ordine romank Maturate cate duo in linia raclelor i purtand fie-care pareche cate un osebit
tabulament, d'asupla carula ele se Mgt intro dinsele cu arcurl, sustina t6te impreuna, o cladire cilindrica a
caret naltime este de 20 metri i jumatate si care se termin a. printr'o bon acoperitOre. imprejurul columnelor
se afla. o galerie circulark boltit in prelung (sail, cum se clice la nol, in arge), i avnd firii in paretil laterall.
Turla este strapuns de ferestre, sub boltk Dispositiunea columnelor, mai cu sOrna, intru cela ce privesce intocmirea tabulamentelor, are un caracter cu totul nemladiit i greolu; frisa este f6rte proeminent i tabliile nu
sunt despicate in clubuce. Lucrarea nu este in genere nicl fink nicl exacta. Aceste amanunte ne da cel mal
invederat exemplu despre starea de amortola in care ajunsese pe atuncl spiritul antic; dar intraga intocmire a
edificiulul ne introduce tot de o data d'a dreptul in sinul acelor inovatiunl care, in secolil urmatori, a sciut sa
dea asa marete resultate". Fr. Kugler, Istoria archilectarei, V, 3, f. Sarcofagul de porfyr in care ad fost depuse,
in acest monument, Osele sfintel Constante este representat la pag. 42.

3S

www.dacoromanica.ro

La sfanta Constanta, tavanurile acestel galerii cercuitOre sunt regulat boltite in

forma de arge sti de ghirliciu, i a, drept cornpensatiune, o bogata ornamentare de
mosaica fOrte fina, fOrte gratiOsa, fOrte variata. E un cer, taiat in dungi aurite i
semenat cu flori i pasorele, cu vase i cu scene rustice.

ALMAIMIIMAit'e*,

*1111***11):It

Vedere interl6r8 a bisericel sfintel Constante din Roma, restRuit.

La nol, aspectul aripos al acelor curiOse tavanuri inaltate in piecl, s'a potolit
Ore-cum prin podObe de un caracter mai gray i mai puin luxuos; ele s'aff decorat
cu casete octogonale .1 descrescende, precum este ornata bolta cea vast i impunetOre
din Pantheonul lui Agrippa.

Apol ance putem constata ca, dei domul sfintel Constante, mai angust decat
al nostru cu eispreclece metri, nu este despartit orizontal in duoe caturi, ca al
Atheneului de la noi, totu1 modul de luminare al portiunii de sus este mai acela
inteamenduoe cladirile ; adica el consista in deschipturi, care acolo sunt ferestre
arcuite, far la noi ochiuri circulare. Anse, la nol ca acolo, ele stag strins indesate jur
imprejurul bo1ii acoperitOre.

39

www.dacoromanica.ro

Lipsa despartirii in duo caturi suprapuse face ca sfintei Constante

sal

mai.

i frumOsele nOstre Karl incolacite care da vestibulului din Atheneti o infa,giare cu atat mai variata. , mai originala i mai eleganta, cu cat fie-care din acele
patru scari de marmora presenta, la o inaltime de trei metri de la pavimentul inferior,
cate un vast balcon; ele sunt dispuse in simetrice respete, la patru unghluri ale Wit
Aa dar, patru largi semicercurl, aninate in spatia, potrund whim in galeria impresuratOre a vestibulului nostru i facu din repaosele suitorilor i coboritorilor de pe
trepte, nisce statiuni cu deosebire placute. De acolo, vederea va domina tote podobele
i tOta micarea acelel gratiOse WI de intrare i de circulatiune, aa de ingenios
combinata, aa de vesel diversificata. Din acele largi balcOne, privitorul rezimat de
solidul lor palimar rotund, carele e lucrat in forma unor clasice claustre de petra, va
coprinde de sus cu vederea intrega sala inferiora. Latul el octogon, fOrte variat ca
aspect, dei simetric compus din patru randuri diferite de porti, din patru pareti latura1
i netep, i din cei patru enormi pilastri rtuncli pe care se incolacesca scarile, octogonul, icem, imbragiaza cu Oisprelece ale lui semicolumne, stucate in marmora
roie i incoronate cu daurite capitele corintiane, acea eleganta rotonda pe care o alcatulesce, la centru, o hora de douspreclece mai mici columne dorice, in colOrea petrel
roze. Sub talpile acestor duo serii concentrice de stelpi, se va aterne un paviment
de mosaica, ale carui desemne, pestrit erpuite d'a lungul galeriel inconjuratOre, vorti
incinge, ca 'ntr'o alca radiOs, roata de la mijloc. Aci, sub rotonda boltita, mosaica
podiplui va contrasta prin florile'l via colorate, cu florile tavanului, rsarite acelea in
relievurl cu mult maT uor nuantate.
Cand ansO spectatorul va ridica ochil mai sus i se va ulta drept dinaintea sa,
atunci, in faga'i ca i de ambele lature, va zari balcOnele de la cele-l-alte scari, intinse
spre dinsul ca nisce frumOse tipsil rotunde pe care i le ar presenta, ca pe vOrful label
sale reschirate, un brag de uriO. Ptrunpnd apol mai adimc in scobitura paretilor,
el va urmari cu vqul linia gratios ovaita a treptelor perclOndu-se din dosul enormilor
pilastri de sprijinire. In fine , dOca dinsul IV va inlta catarea ceva i mai sus, ea
se va isbi indata de tavanul aplecat al galeriel circulare; acolo, Vrele scapetende ale
casetelor octogonale o va povOrni curond pOn la acel lant saltaret de arcurl, instelate
tote cu rosete 1 infolate tOte cu stejari 1 cu lauri. Prin acel mladios ghiordan de
arcurl, se lOga, una de alta, gingaele columne roze ale rotocolului central i astfel, tOte
impreuna , intocmesct , in catul de jos al Atheneului , cea mai fericita amintire a acelul
cap d'opera al artel antice, care se numesce templul Vestd i care, de sigur, este dispositiunea cea mai nimerita, la vOcl ca i la aucl, pentru ceia ce se i chlama un Vestibul.
lipssca,

40

www.dacoromanica.ro

Ca sa completam descrierea acestel fOrte interesante poqiuni a edificiului nostru,

vom repep ca, in axa'i principala, de ambele parti, stall intreite i enorme porti
de sticla, cu cancele sal ornate zebrele de fer ; acele portl se deschia, in larg, pe
amOnduo peristylurile din faa i dindos.

In rscruce cu acestea , sunt alte duo u secundare : una se afla chiar aci,
ascunsa sub covorul ce 'nil serv de paravan; cealalta, in partea opus a vestibulului,
da intr'o sada ceva mai lunga 1 cu mult mai naltd, decat acsta. Este viitOrea
Biblioteca, a Atheneului; ea are, in juru'i, o galerie cu balustre de fer, , la inaltimea
catului de sus, V IV priimese tOta lumina prin sticlaria tavanului. De o cam data,
nicovalele fierarilor, tejghelile templarilor i sacil de ipsos al modelatorilor incurca acea
sala, i totuV, MO de acurn, nimerita el structurd o da de gol; nicl un lubitor al
linititelor lucrarl intelectuale nu va petrunde in acea martd, i pacinica infundatura
a palatului nostru, fara ca sa se simta indata incins de dorul V de farmecul studielor
sale favorite. Lungil i naltil el pareti, el 'i '1 inchipuiesce atunci ticsii cu bogatiile
unel frumOse culegeri de calif; parchetul, II vede ca prin vis, qternut cu covOre surde;
in tot coprinsul i se pare ca stall meclate mese i jeturi comode ; lar de sus se resfrange, in ticna i tacere, sai raclele temperate ale qilei s talnic-asmutitOrea lumina
a lampelor, coperite jur imprejur cu strVne umbrOse.
Nu cutez, dOmnelor i domnilor, pe cand suntem cu top' aci, sa implinesc prin
inchipuire nenurnrate.le goluri ale modestel incaperi in care ne aflam. Mo rnarginesc a
spune ca aci, pe viitor, va fi instalat Museul Atheneului nostru, i ca d'asupra lui, la
catul de sus, o alta incapere de aceiall marime, dand d'a dreptul in sala conferentelor V in douO midi cabinete unde se vord put6 expune medalil i gravure, este V
ea destinata unul Museil industrial.*)
*) 1Te01 pentru dispositiunea incAperilor ce contine palatul Atheneulul Roman, planurile care represent:
B. Catul de jos; C. Catul de sas; D. Sectiunea longitudinal& si E. Sectiunea transversal& despre Asarit. In
planurile B i C, se -vi3dil proiectate, in dosul edificiulul actual, mai multe inc&peri, sub denumirea general&
de Dependenie. Asupra dsstinatiunil lor, d-1. Esarcu ne d deslusirile urmtOre: In conceptiunea lul completA,
edificiul Atheneului Roman va trebui sa serve drept resedinta si punt de legatura, principalelor societati de
culturA nationala, isvorite din iaitiativa privata, precum Societatea pentru invqdmentul poporalui romdn, Societatea
Amicilor de Bele-Arte, Societatea Mar monied, Societatea politechnicd, Societatea sciint,elor medicate , etc. Lite aceste

Societdii yard aye ale o mica salt destinata pentru cancelarie, pentru ptstrarea archivelor, precum si un salon
pentru intrunirile comitetelor bor. In unele incdperi se \roil puti3 chiar institui clase pentru studil artistice. Partea
parte ce se ail& indicata pe planurile B i C,
edificiului ce va contine tOte aceste sitli,
nu va intarclia a
fi construita, spre a completa intregul monument, carele este schitat numal n trasurile sale fundamentale, in
presenta publicatiune."

Atheneul Roman.

26,594.

41

www.dacoromanica.ro

VI

VI/
trk
Apol, spre a ne intOrce anco odata in acel vestibul, aa mult prquit de nol,
vom mai
cool, o repetim , el ni se pare a fi cu deosebire original i gratios
arata ea, intre opt din cele seispreg.ece marl columne corintiane incastrate in zidurile'l
laterale, i anume intre cele patru scar! i. uile rospunptcire in Biblioteca i Muset,
remant, precum am mai spus, patru marl pareti netecli. Era gend, pe timpul cand s'a
inceput clgdirea, a se lgsa i. acolo u1 deschise spre a da mai multg lumina i mal
multa transparenta acestel rotonde ce serva de intrare intregului edificiii.. Dar, de cand
la nol all ca.g.ut atatea zidurl de prin clgdiri ancO neterminate, constructoril Atheneulul, cu prisos de ingrijire, 'l all luat sema i 'i all li Paza bung intrece
primejdia rea. Sa infundam i sa muruim acele patru u1. laturae, cu atat mai mult
ca ele potti fi chlar i bantuitOre Museuluf i Bibliotecei nOstre, apoi, set le vom
inlocui cu largl cadre de stela oglinditOre, sell vom cere junilor notri sculptor! ca
sa, ne dea, acolo, probe de al lor talent in baso-relievuri alegorice, destinate la decorarea
acelor patru paretl intaritori." Astfel, prin ilusiunile artel sell subt amagirile oglindirii,
se vor ascunde tepene i. greole proptele.
Tat5,-ne pe nesinitite, dOmnelor i domnilor, lata-ne din noil depart* cu totul
de Roma , de Pantheonul lui Agrippa i de biserica sfintel Constaile care dinsele,
totui, ne ail dus, d'adreptul i nu tocmai cu neplcere, in peristylul i in vestibulul
AtheneuluI nostru din Bucuresci.

PrY.,

L.

42

www.dacoromanica.ro

'01

anso, pe de a parte, a trecut vreme indelungd

iind-cd,

EZ

n 0().

de cand ye i aci; iar, de alta parte, fiind-ca mai avem

Arica de facut o bucat bund de cale, s ne hotdrim acum
a nu ne mai abate, de aci nainte, din tinuturile romanesci, dent numai spre a arunca o rapede ochire asupra
edificiului circular, pe care vestitul rege i legiuitor al
Gotilor, Theodoric-cel-Mare, pe la inceputul sutel a 6sea de ani dupe

a indltat in Ravenna, fiind MO in vit, ca sal serve

dupe mOrtea sa de mausoleti.
Acesta, dei in proportiuni fOrte anguste, adica 15 i 9 metri in
diametru, este i el alcdtuit de duoe turnuri suprapuse i arnenduo
Christos, 'i

11,

'1

decagonald pe dinafard. Ambele dail intrare In cdmrute supulcrale.

Este ca i o reducere In miniatura i. simplificatd, a mormentului lui

fOrte cu putinta ca mausoleul lui Theodoric s fi avut

odiniard i el stelpi i statue imprejmuitOre, cel pucin la catul superior,

Hadrian,

i '1

uncle se afld and)

Ak

i acum o ter*, circulara. Dar de sigur el n'a

avut o piramidd servindu'l drept acoperement, cOcT insa1 invelitOreal

constitue cea mai mare a lui originalitate.

prejur

partea inferiora a edificiului se afld ca i cufunclatd in

teramul mocirlos al Ravennel. I s'ail sdpat anturi de destupare ims'at adaos duo scarf exteriOre, care. ajungti d'a dreptul la catul de sus.

Dar, precum am mai spus,

ceia ce

este mai cu deosebire curios in acest

43

www.dacoromanica.ro

edificifi,

apartinOnd unel epoce cAria i s'ar pute clice barbara, cela ce este curios in mormOntul
ravennat al regelui got, este chlar bolta acoperiplui, scobita tOtA, in forma de dom

tqt, dintr'o unica lespede de ptr, ce nu are mai pucin de nou metri in diametru.

Morni8ntul lul Theodoric-cel-Mare la Ravenna, in starea sa actuada.',

A trebuit o fenomenala maiestrie ca sa se ridice in sus acest enorm monolit

sculptat

sa se depung pe d ' asupra

zidului circular,

ce

'1

fusese pregatit.

Este

*) Morm6ntul lul Theodoric-cel-Mare, regale Gotilor, asedat afara din orasul Ravenna gi cunoscut ast01

sub denumirea de la Rotonda", s'a pastrat fOrte bine si este de o mare insemnittate pentru desvoltarea architoctonica din acele vremurI. Este o tOpena cladire de pOtra, smnand cu mormintele, in forma de turn, ale
Romanilor; e ziditft in time muchl gi are pe dinafara un diametru de 11111,33. tin cat inferior contine in
sine un spatiii in forma de cruce , Tar altul d'asupra , al Will paretI sunt retragl mai in launtru i Grafi
inconiurati cu arcade acum disparute, coprindo inteinsul o capola rotunda, si este acoperit cu o cupola, tes.itit,
forrnata tOt dintr'o Uflic i imensit potra, in greutato de vre o 450,000 kilograme. Acelas scop Far fi atins

44

www.dacoromanica.ro

invederat ca nurnerOsele copci set urechi, rsArite jur imprejur, pe marginile externe
ale petrel, i care apart acolo ca nisce manere de urciOre uri6e, ail slujit spre a
trece printr'insele funiile cu care s'a ridicat lespedea in sus. Acum ele part a nu
mai av6 alt scop decat acela de a infaia o decoratiune originala i forte bine
nimerita. Ele, prin simetrica lor rOnduire, rupt monotonia liniel ovaite a acelei boqi
cam Ole i scunde; ele invia tot domul, fAcOndu'l sa cam aduca cu un cuib de pul
gigantici, in care cate-va qecimi din acei boboci go1a1 'i art sumete cu indraznela, jur
imprejur, crampeiele lor de masive aripiOre.
Architectul Atheneului nostru a folosit la invelitOrea domului , acest motiv de
ornamentare. Manerele decorative nu sunt anco prinse pe la locurile lor ; dar,, in
cur'end, ele von completa in modul cel mai gratios, de sigur, marginea inferiOr a
cupolei, d'asupra pilastrilor ce despartt ochlurile de lumina ale Wel celei marl% In
acele ochiuri sal ferestre rotunde, lirele aurite se volt afunda mai adcmc decat unica
ce e pusa acum provisorit spre incercare; astfel, ele nu volt fi mai bt6tOre la ochl
de cum trebuie, ci, armonizand cu decoratiunile invelitorii care lipsesct anc, ele, prin
speteze discret aurite, volt lega cornicia, de coronamentul superior.

negresit, in acea epoch, orl ce alt fel de constructiunl, prin roijlOce cu neasemuit nai lesniclOse, desi nu in

mod asa durabil; dar intrebuintarea acelel lespedl uriese pare a fi aci ca i o caracteristic& nationala pentru
regele-erod al vechilor Germanl; ea representa acea neresbetuta gremadire de pletrOle pe care, in antica lor
patrie, Germanil o inMtad pe mormentul celui mai mare dintre dimii; aci, e o preSchimbare i o rotunjire
dupe regulele mai perfectionate ale patriel lor celei de curend dobendite. Tot de odate, acelas simt artistic,
care, prin alegerea stancei uriese, ne repOrta mintea inapol, catre vechile datine ale poporulul german, ni so
invederdza, in ,mausoleul lul Theodoric, ca pornit inainte spre propesire, in tratarea amenunthlor architectonice
cu care sunt decorate usile si diversele lul clubuce. Motivele de decoratiune ale acelor amenunte stint cele
mostenite din timpil clasici si mai cu sema acelea pe care el le priimeaii sub prefacerile lor byzantine. Dar, o
vidte nou i originala isvoresce din acele forme, si le d o fluiditate, o elasticitate, un impuls de organism
yid, pe care lumea cea vechle a crestinatatil nu le cundsce si care abie cu multi secoll mal in urme., dupe intrega
reformare a lumil occidentale, reaparura spre a predomni atunci pe deplin in stylul i in formele architecture!.
Incadramentul, cel usor modelat, al usurilor de la catul de sus i puternica cornicie circulara, asa, de larg
desvoltate, in partile el sustinetdre, sunt mai cu sem& demne de atentiune.
Biserica sfintei Sofie din Constantinopole are si ea la usl, dispositiuni care dovedescd o tendent& analog& spre o ornamentare mai miscatdre; acele dispositiuni potd invedera, mal mult decal orT care alte exemple,
pornirea intr'acest sens a artistilor byzantini; totusi ele stag lipsite de vieta i meschine, face cu dispositiunile
aplicate in Rotonda de la Ravenna. (Compare, cu Salzenberg, Altchristliche Baudenktnale von Constantinopel, Taf.

Apol lar, partea decorative., mal cu sema acela a placel cele marl a coronamentultd, are invederat un
caracter nordic; ea se presente, cu o infcisare de rigurdsa asprime i, chlar dem formele acelel ornamentatiuni,
priimite de la Byzantinl, sunt numal desvoltate dupe gustul germanic, ele totusi se regasescd in oblectele de
pret si in gluvaierele antichitatil nordice." Fr. Kugler, Istoria architecturei, VII, 3, C.
XVIII.)

45

www.dacoromanica.ro

.4

Acolo un bogat mquunchiu de foi de acantha, din care rsare tripodul aurit,
va amintl despre gratiosul acoperi al acelui mic i unic cap d'opera al architecturel
circulare la Greci, adica despre monumentul choragic al 1u Lysicrat, rOmas i aqi
in iiinta, la Athena. *)

') Cu cladirile marete ale AtheneT, din al cincelea secol, se lega si cate-va mai mid monumente din
veal) al patrulea, monumente choragice, care representa architectura decorativa subt o infacisare, carateristica
nu numal pentru timpul lor
mal arata aplicarea acestel formai tdrlid, dar i pontru scome de capitele la un monu4t
pul lor particular. Unul din
ment de architectura elenica.
acestoa esto monumentul luT

Lysicrat, asa numitul Felinar

Dintr'o usdra cununa compusa

din fol de stuf, rsare un fel

al NI Demosten. Dup inscrip-

de potir de acanthe, cu frun-

tiunea ce sta pe dinsul , se

qele corect desemnate ci liimurit accentuate ; Tar din acestea

se desprinda virtOse lujere, incovolate in volute, care sustind
tablia superidra a capitelulul.
Basele columnelor sunt do styl

vede cd a fost inaltat spre a

.244

romemora o isbenda musicala

dobendita, la anul 331 inainte
do Christos, de choragul Lysicrat din Cicyna. E o cladire
mica, stale si usdra, o compositiune fOrte semnificativrt, a

attic. Grindisul are ordonanta

carul destingiune a fost de a

cornea cu dintisorT. StOlpii ad

de clece orT inaltimea diame-

purta tripodul, protul isbendoi.

Cu totul, ea are o inaltime

trulul lor, Tar grindisul nu e

maT nalt decdt a patra parte a

do llm,33. Pe o basa cubica,

unei din columne. Membraturole

aseclatri po patru trepte destul

do angusto , si avend jos o
largime totala do 3m , 33, so
inalta o zidarie cilindricrt cu
sOse semicolumno, purtand po
ele un grindi potrivit. D'asupra, sta, ca inveli., o cupola
bla, Tar la culmea el, in mijloc , Un trunchlu grouch, ca
de lm,33 inalt, po carele ora
asqat tripodul. Somi-columnele
pOrta capitelo corintiane; aces-

sunt profilate agar , dar nu

Arica cu un simtiment rafinat;
membrele d'asupra dintisorilor,

adica sub abac, sunt alcatuite

in mod neorganic din cornicie
(caddie) i valurl. Frisa 'Arta
fine sculpture in reliev; coronamentul e impodobit cu o
strosina r6sarita de caramicli
ornamentale. Din dosul acesMonumental choragic al lui Lysicrat, in Athena.
Restauratit no.

tora, la caphtilul superior al

invelisulul, carele este tratat

ta este unicul exemplu co no

in forma do solcIT, se inalta o

a doua cununa. Maiugul din mijlocul rat Idiom o compus dintr'un trunchiu de acantha, din care, de trel laturi, se
dosprinda i resaru in sus bogato incovoleturl de volute. Cu acostea corespundil, pe d'asupra acoperisului, trel puternice ramure, asemenl in forma de volute ; acestea arata fora induolala locurilo undo stad piclOrele tripodulul, a carul
caldare se rezima de trunchlul central. Coprinsul iiilerior al edificiulul, care romanea neintrebuintat, precum i paretii
din dos, adica opus! stradeT i intorsl catre cetate, sunt abid cloplitT din gros." Fr. Kugler, Istoria architecture], V, 3, c.

o--,,...
46

www.dacoromanica.ro

In raIta nOstra desperata, iata-ne ajun1 acuma i in Athena. Se vede ca aa

a fost soils de catre intelepciunea sOrtef ca, de la peristyl, tocmaI culmile Atheneului

nostru s ne rep6rte 'fait cu mintea in cetatea qeitei Athena.

Saltul nostru de acolo drept in Bucuresci, ar fi cu totul justificat. Dar trebuie
sa, me tin de vorba ; de aceia, ye i rog, dannelor i domnilor, sa v maY induratl
a me insoci, numal pentru cate-va minute, in pustiele dobrogene dintre Mangalia i
Rasova. Acolo, intr'un camp nelocuit, vorn da peste o namila parasita de petre grosolane, care se inalta ca i o movila de vre o duoispreqece metri in sus, 1 se destipde
intr'un perghel ca de vre o cincispreclece. *)
1 SA vorbim acum gi de aga numitul mausoled de la Adam-Clisi, -situat cu 2 I/2 mile la midcltli do
Rftsova. Mal antOl 'nal a atins asupal luarea aminte, d-1 Schonhaber; apol, am aflat descrierea'l forte bine gi
cuviincio8 facutA in disertatiunea d-1 von Vinke Was Sarassu-Thal zwischen der _Donau unterhalb Rassowa und dem

Schwartzen Mere bei Kstendje, 1840). Deasemend d-1 profesor Wutzer a tratat despre acdst ruin& in opera sa
de cldtorie (Reise in dem Orient Europa's. Elberfeld, 1860). In relatiunea mea de drum (p. 62), am mal arittat
din insemnatele rdm&site de zidirl din valea de la Ohlankiiii i Gjillpanar (in partea sudvestick dar afOr& din
charta mea), se pOte deduce ca., pe timpul Romanilor, a trecut pe acolo una din cele mal principale cM de oomunicatiune intro Dunre gi Pont. Dar ansd, fiind c& din aceleast motive, adic& din bogiktia de isvOre gi de vegetatiune a localitatil, colonisarea modern& s'a desvoltat fOrte mult pe acolo, rdmAgitele antice dispard din cli
in cli de pretutindeni, din caus c& acel locuitori sunt, in mare parte, Turd cari se indeletnicescd cu lucrarea
petri gi o intrebuintda, sdii la vase de cask sOd la burlane de ap, sdii la ingr&dire de fOntanl on cigmele cu
petre maI masive. Pentru asemend scopurl, petrele antice se ridicd, de la locurile lor i pe cele mal multe din
ele, dalta nimicesce inscriptiunile. Numal cldirI grosolane mal stad id i cold nev&t&mate, precum sunt temelfile de zidurl ale cetatil semnalate de von Vinke, sdd boltile unel cetatul, situat& in strimtOrea care duce din
valea principal& cAtre sud, in spre satul gi schituletul de la Adam-Clisi, ageclate mal sus.
Mausoleul este pile cea mal eniglinaticA din ruinele antice de pe acolo; el std, al&turl cu calea ce duce
de la Adam-Clisi (cela ce se traduce prin Biserica cu Omens), la satul Itispunlar (0 sutd de fOntdni), cam pe

culmea tpganulul, pe care e il

cal-

5 Styien

pale. 0 rotondit, 616.dit a. din gros de

park inalt& ca de 35 piclOre gi de 50
paid la 60 piclae in diamotru, st& Irapresurat& de un val de ddrmturl gi
de tufig indesat, far& de a presenta

culez, pe basa until punt trigonometric,

;P- 4
a fi la 83,65 stanjeni d'asupra mann;
cela ce insemndza vre o 40 stanjenl
preste thalwegul invecinatel vM princinicaierl, in laturele el, vre o intrare. AprOpe de cregtetul boltiturel superiOre, care este pretutindenl acoperita de
vegetatiune, se vede totuA sparta, o gaura co n'a rdmas necunoseuta d-lul von Vinke, gi care este destul de

larga pentru ea un om s& paruncl& intr'insa. Pe cand md aflam la faga loculul, eram aga tare betegit din
urmele unel catlaurl, incat nici nu m'am putut incumdta a md sui d'asupra aceleI cldirL Dar tovaragul moil,
d-1 Weikum se urea sus gi intra chiar in acea scobitur& pe care 'ml a descris'o i 'nal a representat'o in alturata
mica schitk El afia, neted& gi And) bine tincuita partea vertical& a acelul urlolu apr6pe rotund, dar ageclat
fara induolala nu in mijlocul cladiril; de la locul uncle urlolul carmea spre laturea nord-vestica a suprafegel
externe, tenculala era catluta, degi cladirea se compunea tot de o zidrie fOrte Wan& de para. La fund se all&
numal moloz gi marl pletrOie, care provenlati negregit din vechla imbr&cdminte de-pe dinafark Batond cu clocanul in
paretil urlolulul, nu s'a putut constata nicAierl spaid gol i d-1 Weikum crede ca zidirea este cu mal mult de 9 WO

47

www.dacoromanica.ro

Nimeni dinteal notri n'a putut nmer) sg ptrunda in mieclul acelei cladaril de
petre, unde totu0 trebule sg se afle vre o. cgmaruta cu destinatiune negreit fun erarie.
Dar, d-I Tocilescu a tot desgropat din anturile imprejmuitOre, marl bucgti de petit,
sculptate, unele
adica cele de forma ca 1 patrata,
cu inforrne figuri de rgsboinici romanl i barbari, 0 de robiti de nmuri straine, altele
mai lungarete
cu ornamente decorative, mult mai fin i mai corect lucrate decat figurele.
Din pucinul ce am vlut et , aci la Bucuresci, in fiinta i in desemnuri, i
din cate a mal binevoit sa'ml spung d-1 Tocilescu, este de banuit ca monumentul circular
de la Adam-Clisi sta aeclat pe un postament de cateva trepte care'l impresOra anc
peste tot ; apoi, 'Ate sg fi fost rOnduite pe suprafaca lui circularg, duo s trel ire
de frise diferite, tot sculptate cu arme, cu 101, cu pasarele i ca capete de zmei sal
de lupi coltati, astfel curn sunt trOmbitele dacice de pre columna lui Traian.
Intre aceste frise, pOte sa fi fost incastrate subiectele de rgsbdiu, aa de urit
sculptate pe petrOlele cele in patru muchl. Acelora ed le a Tice metope, de re ce, dup
aparente, ele trebuie sg fi fost infipte d'a rOndul in parete, i despartite numai unele de
altele prin pilastri ornati cu diferite desemnuri, destul de simple i de stangace.
din diametrul rotondel, umpluta cu pOtr i moloz. Cu atata pot en' completa spusele predecesorilor mak Cat despre

colosalele petre, *lute de pe imbracamintea exteriOra, a pretilor, care petre pull a fi fost tote de marmore fruincise (?), pot si ed confirma cela ce s'a tlis OLIO acum despre grosolana executare a sculpturelor de pe ele. Cate-va
basorelievurl vclute de mine, m'ail incredintat pe deplin despre acdsta, desi figurile nu sunt tocmal asa tare sod:

lambate, nicl cu totul lipsite de vidta. Desemnele in zig-zag ce se Odd pe piclOrele unul barbat care tine in
manl un fel de arcan intins d'a curmetliul, ard fi, dupe parerea d-lul E. von Sacken, conservatorul CabinetuluT
de Antice din Viena, indicil cd acela e U
prisonierul (?),

barbar dac.t Din nenorocire, cea-l-altd figura de pe acela petit, &lied

este fOrte stricatd. 0 aka par& arata o figura barbatOsca, imbracata cu o tunica in felul unel

cameT ce'l ajunge pOnd la genunchl; dar figura este lard cap 1 'ntr'o posturd cu totul intepenitd. Am mal vdtlut,

rbsarind din pam6nt, si un trunchlu colosal de om ce pare a edd culcat sOii a Nadi; dar n'am putut sa
dovedesc dOca este un reliev fOrte proeminent sOd o statud. Oft cat de neinsemnate ard fi aceste rOmAsite,
nu incape induoiala cd, cu ceva mijlOce, s'arii putd obtine resultate mult mai doveditOre; cdcl cata sa fie and)
multe petre de acestea pe sub pamOnt. Dar, pentru asemond intreprinderl trebuie permisiunea autoritatil. Poporimea cretind de pe acolo n'are nicl o notiune despre munca platitd, precat e asistata de un mudir &Od de un
cavaz; din contra, la asemend ocasiunl, ea se tome ca va fi supusa la munca silnica. Decl, greutatile scrutatorulul de antichitatl sunt fOrte marl In aceste torl. In tot casul, caldtorul trebule sa se punk prin un talmaclu,
in intelegere cu locuitoril romanl sOil bulgarl, platindu-le generos, 1 facOnd us de bufurdul pasi, numal atunci
cand va fi aprOpe de a incepe lucrarea. Pregatirile vord core, in orl ce cas, vre o cate-va tlile, la '&1 ce punt.
Se pare ca d-nil BoissiOre i Baudry a facut in felul acesta exploratiunele lor 1 nu nat3 induoiesc cd au obtinut
un bun resultat. Eii insuml n'am fost in positiune d'a mO ocupa cu cercetarl anticuarie; totu1, n'am volt sd
lipsesc de a impartki aceste pucine observatiunl ale mele, pentru ca sa contribulesc macar la fixarea topoK. F. Peters, Grundlinien zur Geographic und Geologie der Dobrudscha. I. Geograph.
grafica a acestor positiunl."
Theil.

Wien, 1867, p. 63-64.

48

www.dacoromanica.ro

Dar, domul acestel cladiri, care acli duce formeza ca o movila burduita, cum
a fost el re acoperit ? Ce a purtat pe muchia sa? Nu cum-va avut'a el, pe al sea
cretet, ceva mai mult decat enorma sfera de petra ce se vede cufundata in pamentul
din prejma ruinel ? N'a lost 6re, in locul el, sea chiar d'asupral, o intrga statua
de imperat, al cdrui trunchiu colosal 4 inceput, acum de curend, sapatoril locului sa
o desgrOpe din Wand ?

Dar, existat'a sea nu, inteo parte are care, un fel de peristyl cu columne i
cu fronton, ba pOte chiar i cu statue culcate, cum a fost i este la Pantheonul lui
Agrippa i cum este i va fi la Atheneul nostru ? POte ca e chiar una din acele
figure inclinate, aceia pe care ati zarit'o mai toti calotoril ce s'at oprit un moment la
i apol, carel parti a edificiului apaqinut'a capul de Medusa, lucrat astfel
incat nu pOte sd fi fost aeqat alt undeva cleat la un unglau de parete ?
Dem acest curiosa cladire a avut vre undeva, o faada mai rosarita, mai begat
decorata, Ore nu va fi fost situata aceia, in laturea despre miOl.li, indreptata in
spre ruinele, Arica existente, ale unor castre stative, adica a unei tabere statornice a
legiunilor romane ? Asemene ruine se i afl pucin departate, la sud de informa
Adam-Clisi ?

movila de pietrOie.
Dar, in sferit, afiatu-s'a vre un indicit scriptural set epigrafic bine desluit, pe
lunga acel monument aa tare dorapanat de cutrernure, de viscole i pOte chiar de
Omeni, cel mai primejdioi destructori al firel ?
La cele mai multe din aceste cestiuni, nu scie pene acum nici d-1 Tocilescu, cel
din urma i cel mai persistent explorator al locului , sa dea respunsuri cu totul
precise. Anse, d-lui a facut, tot acolo, o descoperire pretiOsa, pe care folosinclu-o cu
o meritOsa sagacitate de epigrafist, a conchis din cate-va insemnri de natura cu totul

speciala, ca monumentul de la Adam-Clisi a purtat in sine, pe un tabularnent aeclat

de sigur in regiunea corniciei, indicaVunea unel date istorice.
ar fi, dupe d-1 Tocilescu, anul 367 dupe Christos, i, inteadever, se
constata din istorie ca pe la acel an, imperatul Valens a stat, cu multa Vire, pe
malul drept al Dunaril , ca s parte rasboiu in Dacia , unde stepenia pe atunci
Athanaric, vestitul rege pagftn al GoVlor Thervingi, acela caruia i s'a atribuit i
Acela

tesaurul de aurarie de la Petr6sa. MO 1grabesc a ye notifica acest imprejurare pentru

ca i dinsa sa 'ml fie, mie, o scuza cu deosebit temelu, dem, in duce randuri, chiar
asta sera, m'am oprit aa cu tot dinadinsul asupra descoperiril de la Adam-Clisi.
Analistul roman Ammian Marcellin, intr'a XX.VII-a carte a sa ( 5), ne spune cum,

in luntri, la mijlocul Dunril, s'aa intelnit ambil stepenitori, cad, nicl unul nici altul,

Atheneul Romdn.

24594.

49

www.dacoromanica.ro

VI

"' klam43,

AR'

,ra /.!".

nu voiat

se 'njosescd dinaintea rivalului set, i cum, dupe o conferentd de o

sa,

mai limgd chiar decat a mea de asta sera,

ei at inchidiat pace. Nimeni
Anse, nici un istoric, nici un document, nu face pomenire cd imperatul -Valens ar fi
pus pe atunci sa se cldescA un monument comemorativ, in provincia Scythiei mid',
intregd,

adicd in Dobrogea nestrd de astdcli, unde 'i ar fi statorit el tabera.

In lipsa doveclilor scrise ale istoriel, stylul cu totul scapdtat al sculpturelor de
la Adarn-Clisi,
styl pe care il regasim in vestite medaliOne de aur, descoperite, acum
un secol, la imleul din Ardel, precum i in
cam pe acel
--..
unele diptyce consulare sdpate pe filde, tot
timp, vine
"7",
.. 6 ,\ 4,'
----IS sa sprijinescd
ht.-

...

.-.<-,,-_,..---

fOrte tare in-

6.1,,,
4%

.-,i,_1.'Iv

t-a-

-A

,Y4- c'

;E

' . 7-7

.
, ,

k--5
,l, , 4

"e

,'
,

,, ,i0

--r---- 777-- A
9-0.1
&

I.

--__~.....,,

-_

4,,

.444.

,""
'(.1""d''MrS

,_---

_J.

-7,7. .

-3&--

7'.

r4

Ruinele monumentului de la Adam-Clisi, in Dobrogea.*)

Tocilescu.

cum cd d-lui

I.

-*,

tesd a d-lui

"Ar

,,

Z.7

geni6sa ipo-

Speram a-

....

-.7 4

......_

.7

J.,

',/,121

=lea. f-

ce,
1'

1-..

.4st 4

nu se va obstina a remane i mai

mut chiar,

cleat insei
petrile des -

coperite de d-sa la Adam-Clisi. i. 'nteadever acele petre sunt tare limbute, de re

ce ele, chlar i mie,
eel mult mai pucin sciutor despre dinsele,
'ml at dat, astasad, aci dinaintea d-vOstrd, aa mult sernenta de vorbd, i m'at fdcut sa rostesc
MO, sfield, pareri ce p6te ca, nu sunt tocmai indestul de bine intemeiate.
Multumita concursulul amabil i diligent ce'ml a dat, intru acasta, penelul junelul architect d-nul
Baicolanu, carele a Ingrijit i de zidirea palatuluf Atheneulul nostru, am presentat aci In cele duoa figure din
aceste doua pagine, mal Antal starea In care se afla acll ruina de la Adam-Clisi , astfel cum ne este data

In desemnul tiparit de d-1 Peters i In fotografil maI recente, lucrate pentru d-1 Tocilescu; apol and), am Qi
incercat o restituire, cu totul Inchipuita, a monumentulul antic, intrebuintand numal acele elemente care ne all
stat lit Indemana, i adica, desemnurl ce ',Wad Mout sad la faga loculul sag in BucurescI, unele sub directiunea
d-luI Tocilescu, altele subt a mea, dupe petrele sculptate aduse in Bucuresd, sdii r6mase in Dobrogea i care
sunt sail metope, edll frise, sda plastri, URI chlar i alto fragmente. Ni se promite a, In cursul vereI 1888,

se va completa colectiunea Museulul nostru de antichitatI, cu ce sculpture ail maI r6mas in prOjma ruinel de
Insistem a declara Arica o data, ca, dupe bate probabilitatile, studiul local Qi mai amonuntit
la Adam-Clisi.

444,

ffi
50

www.dacoromanica.ro

In ori ce cas, eli d'or' m'am incercat numal sa deschicl pertie, i, cu aceia1 ocasiune,
am avut mulumirea s constat c avem acum i noi, pe toram rornanesc, un monument

circular antic, i cu atat mai curios cu cat el este, anc6 peno in mornentul de faa 1 din
adeveratul punt de vedere al sciintei, ca 1 inedit. Nici cele ce am spus eil aici in tr6c6t,
despre dinsul, nici inchipuirile ce,
in mintile

catigate in
archontologia
40fritr
AF
44,#A#
Air

mele, mi le
am plasmuit
despre starea lui de odiniOr, , nu

sunt pentru
dinsul,

m6

grabesc a o
declara

ti-

tluri i ran-

1110

/144"

te archeolo-

WW1&
UPI;

gice. Abi6 de

ARLO&

Ilirt:A0':

--___---

nobilei sciin-

LVIti

Ily,r var7;;;Oa ,r0f1 CO33;1140

ol*re

141.EiMagiik-ga%.:49Stkegiord..4.341,2"..47.03-26 ' 17,4SIEttati

prerliAME:
4107,1 mai Fr
F-4.0711 rr Tr
Er1771M:
4!...1

40, noir

RI
1411
a
lifit irbr
AinerakTM)Offii+ .to_marportwoz*,41r-AoiMinr.Aitv.0.41Wi ixdielietrsJ
I

)ifo'

ir

dim

;,y

yatia

V" 1

1,4

1411

a,'
;IRA ammentamansis 046-waraw
..
irra

1=111011

DIE \ 1014

.wrieIA

III (21
iiuU

PU

.."

If"

AIMM
MI

L:"IIMM

Nam.] 11 C4 DT

ii,

cate i smerite PIM pen-

tru a propune

3
Mr.9/1

ZDU1`,

.174-46;I

ail ;I

IN5-50fra
,.
EMIT 1

guri cu drept

aril ele, ple-

candidatura

ruinel n6stre
dobrogene in
protipendada
monumente-

lor antice.
1

Restaurare inchipuit5, a monumentului de la Adam-Clisi.

Adam-Clisi este totui pentru noI, un fel de stramo scapatat i uitat de lume,
al Atheneului nostru.
S'a propus ca sa se aduca in Bucuresci, nu numal sculpturele de la acel
monument, ceia ce este de un netagaduit folos anticarit, dar anco i tOte feramAturile
al r6masite1or de acolo, va impune proTectulia nostru de restituire, schitat aci forte sumarid, numerOse i pOte
chTar radicale preschimbarl. Deci, rugam pe cititor a priivi desemnul acesta mal mult ca o Imbiere, ca un indemn
de a se face ceva cu mult mai complet de cum 'mi am Wait e inchipui ca a fost cladirea i ornamentarea
acelef rotonde funeraril sa comemorative din campiile DobrogeT. De aceia chlar declar ca nicl o r6spundere
nu trebuTe sa cad& asupra d-luT architect carele, in schitarea acestuT prolect de restaurare, nu a facut dealt
sa puna, cu multa bunavointti, la dispositiunea fantasmagorieT male anticarie, indemanarea sa artistica. DOca
recompunerea ideala a monumentulul nu va fi nimerit, vina nu este a d-sale; far ea voT fi fricantat cand vol
vod6 aparuta la nol, o lucrare adevrat sciintifica asupra anticuluT edificia circular de la Adam-Clisi; tot atat
de multumit voT fi i atunci cand vol ved6 terminat i decorat, dupe cum i se cade, modernul nostru edificia
circular din Bucuresci, Atheneul Roman.

51

www.dacoromanica.ro

lui cele mai schil6de 0 chiar t6te petrele, care alcatulescii acest probabil mausoleil al
otenilor lui Valens. S'a cerut ca el sa se reconstituiasca, cu titlu usurpat de podOba,
pe o piata, a capitalei nOstre.
Dreptul lul Dumneclet, acsta ar fi o cheltuiala din cele mai zadarnice, ca sa,
nu licern o curata, rsipa de bani. Oraul n'ar catiga nimic; ba chiar s'ar barbariza
0 mai tare din puntul de vedere artistic, dOca intr'insul s'ar expune vederil tuturor o opera care, cu tot interesul sil archeologic, nu representa,
vorba curata 1
decat cel din urma grad de scapataciune al artelor antice.
Mult mai nimerit ar fi idea de a incuragia, de a desvolta, de a grabi renascerea i improspetarea lor, in generatiunea de acli. Si cum s'ar face Ore acOsta mai bine,
decat inlesnind de o cam data Atheneului, mijlOcele pentru a'i completa i a'i perfectiona ornamentarea exteriOra 0 interna, atat prin opere de pictura i mosaica, cat

0 prin sculpture de baso-relievuri 0 de statue ?

Cel pu gin

intr'astfel nu s'ar vkli la nol nici

rsipa, nici indranicie. Pe ce

bruma de bani ar sc6te tera din punga, ca sa asigure palatului nostru perfectiuni mai
multe, ea 'i ar agonisi o buil rcoritOre de multumiri sufletesci, o plOie manosa de
mendre cunosci*, un prielnic potop de mariri nationale 1 .

52

www.dacoromanica.ro

k-if:/171

--"`Zy

4.,'

%.*

/\

//:,/

/.
li

If
w,

Nfte.

/ \ ki

.,

\
\
\
.

/.

v\V

. /.

N.

G"--0

,\

.4.

f\

olio

a s ddm numal cate-va exemple de cela ce

s'ar inal put face la Atheneul nostru, dei
cred cd, mai curend sal mai taNitl, cate le
vol spune acu, ba i altele, tot ail s se fac,
/
No0 n'ar fi re frumos i bine ca, pe frontonul

de la peristyl, s se punA baso-relievurl representand sal scene, figure 1 atribute alegorice, s, nco
i mai bine, vre un episod istoric? in geniala sa inchipuire,
regala nostra poetesd, Carmen Silva, a clis intr'o cli, c'ar
dori s vcl pe fruntea acestul templu al culturil, o symbolisare
viue a propirel nOstre nationale acela ar fi, bund-OrA, minunata
Schimbare-la-faA ce se fcu aci in Romania atunci cand, de sub
aspra i intunecata asuprire a dacicului Decebal, tra nOstra, prin
fericita'l cucerire de cAtre Traian, incap rapede i lesne in luminOsa

f/

/\

;()1

\ \ \ N-

al

i binecuvaitata impattie a nmului latin.

Preurrnand aceia ingeniOsa pornire de idel, nu s'ar cuveni

re ca cele cinci marl medaline de sub porticul anterior s ne
arate in mosaica, chipurile impunare ale patru din cel mai marl
i din cel mal culti dornnitori ai ambelor vechi principate Moldova
i Tem Roman6sca, ? Acetia aril trebui, credem, s fie Alexandru
cel Bun i Negoe Vod, Vasilie Lupu i Matel Basarab. Cate i patru arti sta in laturile
primului Rege al Romaniel Unite, ale Augustului nostru Suveran.

53

www.dacoromanica.ro

In fine, ca sa nu lungim preste ori ce mesuri, n'ar fi o adeverata minune a

arteI picturale, seria de scene din istoria nationala cu care dorim a vede acoperita frisa
ce inconjra, mai intrega sala circulara a viiterelor nstre intruniri de la Athena]. ?
In fun dul acelei sh, o larga pOrta arcuita, de peste clece metri, lasa vederile
sa petruncla intr'un compartiment semisferic, intr'o vasta firida, bogat ornamentata, unde
va sta aepta, pentru adunarile ordinaril, tribuna conferentiarilor. La trebuinta, Anse,
acel compartiment mobil se va pute indata transforma intr'o i mai vast scena pentru
concerte i pentru representatiuni dramatice.
In faa acelel scene, dar cu proportiuni mai reduse, dei cu decoratiuni mai
sumptuose, se va inalta logia familiel regale.

Intro aceste duoe sectiuni de capetenie, la o inaltime tacmal bine potrivit

pentru vedere, se destinde cate o faie neteda de parete,. emicirculan- 'vend trei metri
.,i jumetate ca latime i aprOpe treileci i cinci metri in lungul fie-carii pri. Ambele
fail sunt deopotriva luminate, clioa, de cele duocleci de ochiuri", care strapungt jur
imprejur cupola la basa el; iar noptea, ele volt priimi i mai multa stralucire de la
lumina artificiala, ale dill nenumerate globuri 1 pere de pc voril fi..respandite cu profusiune preste tot palatul Atheneului, One chiar i d'asqra eidrii tripodului de la
culme, unde va arde un sere electric zarit din intregul ora.
Vedetl, dOmnelor i domnilor,, ca, in dorintele nestre, Atheneul roman este,
din tOte privirile, un mare, un imens focar de lumini !
SI reintram anse, cel pugin cu gendul, in sala cea mare, caria pretindem al da
o stralucire cu totul coveritere, mai ales prin subiectele representate pe frisa el.

i care art pute

fi

acele subiecte ?

Cat despre mine, iml inchipuiesc, ca intr'un vis, ca vom vede intr'insele desvoltandu-se, in ir neintrerupt, teta istoria patriei nOstre, tractata in scene pitoresce,
in vii 1 atrgetere tabele, care se volt lega unele de altele, purtOnd Anse fie-care colOrea
speciala a tirnpului set.

Colo, la drepta, plecand de la picierele unela din ambele nimfe care, alaturi cu
o lira, edt gratios rezimate pe bolta prosceniulul, colo pare ca i ved ivindu-se mai
antel, in penumbra posomorita a stravechilor codri din lunca dunarena, i subt aprigele
piscurl ale Carpatilor, nisce selbatici vietuitori al timpilor preistorici, armati cu bolovanl de stanca 1 cu trunchiuri de copaci, peroi, sbOrlii, vinjo1, desvenup, set abi
acoperip cu piel de fere padurete. El veneza urii din pesceri, cerbil cu late ramuri,
zimbrii set buoril cornutl, i dinteinil el ii dumica 'ntre raid, sangerOsa lor hran.
Dar, printr'un contrast de trufa selbaticie, curend apart, tot prin sclipelile fabulel,

54

www.dacoromanica.ro

desfrenatii i famenil Agathyri, despre cari Erodot ne spune ca erad mulati nurnai in

aur i ca traiat vita de muieri.

De aci nainte vom intra in realitatile trecutului nostru , mai bine cunoscut.
Vom recum5sce, minunat insufletite de luminile coloritulul, cele mai vii i mai impuntOre scene din epica spiral& a sculpturelor de pe columna lui Traian. Vom vede
cum, in lupte crancene, Dacii cu albe straie qi cu tura mitOsa, II apara cu mendra
desperare, incontra acuilelor
acestui semicerc, consacrat
daurite ale Rornanilor,, hi- lre4'
doii lor balauri roii ce
falfiie ca prapuri d'asupra ca-

anticelor nOstre anale, Traian,

--

va resari, la un punct culminant, El, carele ne-a dat

r--

7.7

petelor lor. Vom urrnari apoi

noe, aci, i nacere i nume,

i vieta i credinta, El va
straluci, la acel loc, ca i
serele ajuns la amiecli.
Sosirea, arilarea i traiul
pacinic al colonilor romani
in nouele lor sMae din pro-

cu ochii mersul triumfal al

LT:

legiunilor latine i vom ved

cetele lor, cabal i pedestre,

7')
111

trecend fr stavilg i fra

sfiala podul aternut de maiestretul Apollodor preste luciul i preste adancaturile
volburOse ale Istrulul.
i

It

vincia cucerita, vol da materie la scene mangaiose, vortl

In capul lor, mareta

blanda figura a irnpra-

detepta

vechi amintiri ce

anal din poporul nostru, cu

tului Traian, va predomni cu

totul nu s'aa ters

cr*etu'i carunt i cu gestu'i

Dar curend, cerul se va

innora din nod. Vail incepe
s napadesca hordele despre

profetic, intrega

El va atrage

sa Wire.

la sine tOte

privirile. Drept la mijlocul

Stated antictt de marmudi a lui Traian, din

museul Regal de la Neapoli.

resarit i despre rniecla-nopte:

oii cel nali, trupeI i spato1, cu chica i cu barba rocate ; apol Hunii
i apol alp.... i
cei mrunti i costelivi, cu faa teita i spana, cu ochii resleti;
altii.... i altil.... tot Barbari peste Barbari, dand navala unil d'asupra altora, imbrancindu-se i incaierandu-se unil intealtii, in naprasnice i ucigae lupte.
Va trebui un penel apocalyptic aceluia ce va aduna i va rasipi acele haite,
care de care mai selbatice, mai lacorne, mai fierOse; pocite la chip , pestrite in veminte i in armature, cumplite i fiorOse in faptele lor.
In acea babilonica involmaala nu se va uita anse nebiruita statornicie a Romanilor. Sub viforul ce trece preste capetele lor, ei nu'i parasesca noua lor patrie.
mai antel,

_61

----

"44%
55

www.dacoromanica.ro

.`'

Nimic nu'I sperie. Nimic nu'l p6te deslipi, nicl goni, nici sterpi din infundaturile
muntenesci, unde eI s'at tupilat, ca inteun adopost vremelnic. El simtil ca al /or
e pamentul ce ii s'a daruit de Traian i ca, al /or el va rmanO de veci. Cu romansca credinta, in pronia cerului i in virtutea sangelui lor latin, el Ii idll pe tOta
clioa: Apa curge, petrele rmanti
Sa'l lasam sa se strecOre. E, din loc pe nol
nu ne voril dint!" In toiul furtuneler, dinii, Romanii, il pastrOza i chipul originar
al semintiei lor, i tralul, i portul, i credintele strabune.
i bine fact! Mel, din ce in ce milosul cer al patriel incepe a se insenina.
PamOntenil prindu la viota. EI nu se mai ascund. Esti la lumina. Se insogescii cu
vecinl mai omeno1 de decind6 i, impreuna, puterea meret, mereii le cresce.
Atunci,
ca sa, inchiaiern cu fall acest ir de scene antice,
tocmal in laturea
stanga a logieI regale vom zari pe vitejii acela cari, vlastarind din nmul romanesc
rOsfirat pe amOnduo6 malurile Dunarii,
ail intins puterea preste mai tOta tOra dintre
Carpatl i Balcanl, all purtat'o chiar One pe clasicele piscuri ale Pindului i, la al lor
nume, ag facut sa tremure, in Byzant, i pe impOratil Greci al nouei false Rome
i pe eavaleril Cruciall al apusului francesc.
Ad, ca un maret symbol al adevOratului Romanism in Orient, ni se va infagia,
cu regscal corn pe cap, romanul feclor al Asanilor, Oralul Ioni, ce 's1 tina domnia
i dincolo i dinc6ce de Istru I

,!1[:,,'

'44
56

www.dacoromanica.ro

It;

NZN

xjb..

AA/

_AL I,

71-1`11741%...0.
_

I'm 4,

rabim, dOmnelor i domnilor, grabim i, in marea 'Astra,

."

Z.

grabg, ne intOrcem de indatg privirile catre

partea opusg. Acolo, incepend tot din laturea prosceniului,

faia din

vom vedO desfurandu-se a duoa parte a istoriei Romanilor, acel'a a Voevodatelor nOstre isolate , Ono la a
lor contopire intr'un noti Regat romanesc.
Mal antel, tot prin cetile muntOse, ni se va ngluci Negru
Vodg coborand cu cta sa, din plalurile Fagaraplui la vale, inspre pustiele esuri vlgscene; iar Drago maindu'1 tocmai din
Maramure, legendara sa venal:5re pOn dincce de apele Mol-

e4;;ff

dovel. Sunt acelea, vremurile descalicatOril, cand Romanil, satui

de umilit, ba chiar i de vitza pribegie, catarg din nog sa'i
interneleze cetati mai intarite 1 siliti mai statornice.

De ad nainte, ca intr'un vOrtej de mar* i eroice fapte,

vom zari, printre voevodii notri de odiniOrg, vestiti unil in

1.1

-0-

i alp in pace, vorn zari

pe Alexandru cel Bun,

pe Vladislav off pe Radu cel Mare deschiclend, in ale lor tori,
cal de propgire, prin drepte legluiri i intelepte tocmell, id, pe
Basarah Voevod nimicind, la strimtorile Jilului, pe Unguri, cu
acea furie canesca a Romanilor,
furia canina Valachorum,
despre care vorbesct cu grOza chronicaril maghiari. Vom vedO
pe Mircea- cel-Botran apgrandu'i patria de Turd.' cu prudentg voinicie apoi i pe
rasbOle

cole,

Stefan-eel-Mare rasipind pe Le1 la Dumbrava roVe, pe Tura, pe TtarI, pe Unguri,

Allieneul Romdn.

26,594.

57

www.dacoromanica.ro

vnr

in nenumerate locurl , tefan carele ,

cariera , reguland inteleptete

a sa

1.

el, V sferi lunga , labori6sa

vrednica sa

motenire, dupe putintele urmailor sel, tefan

carele, in cucernical grija de ter* Ii impodobi parnentul cu bogate i mendre biserici,

intrecute Anse tOte de acea minune a maiestriei artistice ; cu care blandul Negoe
Voevod Basarab a druit., in Arge, intrega Romanie.
i dincolo de CarCate alte scene pline de insufletitOre i patriotice
pati. Tatal, lath pe
aventurl ne-ar mai presenta i urmarea mai apropiata de
Michalu al nostru Vinol a analelor romair
tzul ea abie apnea
I

i'nteadever, lath
ca am i sosit la un moment capital, la punctul

lel clile

culminant din mijlocul

derat lumil, ca Rege

cu viOta ajunul ace-

mrete, in
care el s'ar fi inve-

it

acestel serif , la acela

al intregei Dade romane ! DecI,. intr'-

carele, in asta parte, corespunde tocmal cu apa-

acel moment isto-

riVunea stralucit a lul

Traian , pe frisa opusa.

ric,

ca fulgerul de

Aci vedem
acum pe eroul
nostru de la
Calugerenl

de la Mirisleti,
ajuns, prin nepomenita sa indraznel, sa a-

trap, i s coprinda in vit6zal stangacie,

tot ce e nem de

ochlul lui va
cata tinta la gloriolute,
,

-.,

..4 3..,-,-;,0-4-.

......4-....
44, -,.,...,-,,,..,-

.--.:-..,....

,iie.:?.,

,..,

.- ..5,_:?4,11,..;'.."

.....,

sul strabun, la in-

_...,-

:N.i.;<i4..:,,i":-..!:/.. ;:'-i;,:'. .....

Status ha

'-r'''f::Zt -'.....;...:-..,%:"..4;:',,,,,,c4:::',;:t::,:'::!;;,,,f,?:712:44:411f.1/7/4%''Y.,'

lu Vitdzul, din fags. Palatului Universitfitil din Bucuresel,

turnatri in bronz de Carrier-Belleuse.

fiintatorul acelei pa-

trie rornane pe care

dinsul, marele Mi-

pentru o
a adunat'o la o lalt din slabanogita el rasipire, a strins'o 'n snop
clipa cel pucin,
cu apriga'l secure, a apucat'o virtos in brace, i a ridicat'o drept in piciOre !
Cu mielsca lul jertfire de catre vecinicii duTnani al Romanimel, nu disparti
anse cu totul figurele impun6t6re din istoria teril. Pe cumpanitul 1 vrednicul unchla
Matel Basarab ii vedem luptandu-se, cu deopotriva isprava, in sferele culture nationale
chaiu,

Roman dinc6ce

58

www.dacoromanica.ro

ca

pe campurile de rasboiu; far, intru tOte, mai prejos nu vrea s le lase

nici

rivalul st din Moldova, .cutezatorul i falosul Vasilie Lupu.

Apol mai vint i alte chipuri stralucite, ca al unul erban Cantacuzino i al
unul Dimitrie Cantemir. Acetia se cOrca, i unul i altul, dupe puterile sale, sa deslipesca trile romane de tempita barbarie a Otomanilor i sa le indrepteze mai in graba
spre ciVilisatiunea apusulul.

Figura mai discolora i mai ovainda a martyrului Constantin Brancov6nu prevestesce, in mod tragic, umilirea ce, pe timp de un secol, are sa sugrume de aci
nainte pe bietul nOrn romanese.
Dar, 1)6116 a nu ne cufunda in aceste trist& intunecimi, s nu ultam a qice ca,
prin tOte acele tabele ale trecutului, at sa se prefire cu ondre, i fisionomfile caracteristice ale unor scriitori de frunte, ca Urechil i Costinii, ca Nastureil i Grecenil, ale
unor capi laud*" al bisericel, ca Dosofteil i Antimil, ale unor femel chiar, exemple
de tarie set de bland*, dulci st aspre figure care volt invia i ele, cu farmecul
femeiesc, imaginile traiului national din trecutul Romani lor.
Ajungem anst,
on
i cat am voi sa'l ocolim, ajungem la locul unde tabelul
cata sa se intunece. Atunci, a sosit periodul de jale, and trile ntstre ail capt,
slabite, prada agentilor fanariotl ai Turciel . . . . Mo intreb cu ce colori spalacite i
serbede va putO artistul sa stigmatiseze acele timpuri fatale ?
Cat despre mine, n'a sci cum sa'l povOtulesc mai bine decat indemnandu'l sa
se inspire, atat spre a injosi e impilatorl, cat i spre a deschide o zare mai lumintsa
pentru cel impi1ai, sa se inspire, clic, din cate-va versuri scrise, tocmal in anul 1821,
la momentul cand rOsarea din poporul oltenesc eroul liberator Tudor Vladirnirescu.
Acele versuri sunt ale Vacarescului, poetul lyric, dar une off i filosof i prooroc, Vdcarescu
cel cu _Primavera amorului i cu Cesornieul indreptat. Ele ic, inteo isbucnire de

drOpta scarba i manie, care nicl alp nu 'i a perdut taria :

Aidi, Romcine I old e vreme
Decdncl yra ta tot geme,

Cd tot egti, ce-ax fost odatd.

Cu unire gi cu minte,
Cu de arme dreptuK sfinte,
Cerul slava ta vdesce I

Suferind rugini i grdze

Sub cumplirea multor ldze.
vdnice ! te aratd

Aidi, vdnice ! biruiesce !

'ntr'adevOr Romanul a biruit 1 Din ce in ce vedem orizontul national inseninandu-se, lirnpegindu-se. Cam gret o duct cat-va timp domnil parnOnteni, and) sfioi,
anco umiliti. Dar Romanil at prins la inim. El paesct incetinel i cam pe dibuite,

sub palida luctre a primelor

ori,

ce vestesct o nou

59

www.dacoromanica.ro

i de vidta nationala.

Anso iata, lucf6ru1 dimineii incepe a se ivi. Intl ale lui mijiri, distingem un

chip n6o-romanesc carele aduna in maim sa indraznta duo crampeie de sceptru i

plamadesce cu ele tulpina unul regat. Tot el, ca prin farmec, face, intr'o i, din patru
mili6ne de proletari claca1, o tra intrga de moneni, o tOra in care tag, suflarea
de om Ii are partea sa din parnentul patriei.
De aci nainte srele Romaniei p6te sa rsara! Noul Ales al tri, odrasla de
o mile de ani regala, va afla brace de sateni romani gata sal secundeze pe campurile de vitejie i sal catige, cu a lor voinicie, ocelul din care El ii va croi corOna
de Rege romanesc.
Chipul mndru al Alesului nostru, al invingtorului de la Plevna, ii vom ved
atuncl profilandu-se, cu drOpta semeVe, pe radiosul cerc al sOrelui rsarind la orizont!..
i astfel, chiar d'asupra locului unde El va veni s iea parte la srbatorile luminatOre ale
Atheneului, se va inchiaia i a duoa serie de scene prin care penelul va trada viitorimil,
in urma tuturor maririlor i nevoilor Romaniei, laudatele i gloriosele Lui fapte!

acesta e visul met.

Dar mie imi lipsesce, dOmnele i domnil mei, darul de a'l zugravi in colori,
mal mult chiar decat acela de a vi'l descrie prin graiu. Vi l'am spus anso, cum
am putut, numal i numal pentru ca i d-vOstre sa'l visai, i
din resputeri
st lucram cu totil la a lui realisare!
lath 1

Via-ne, pentru acOsta, intru ajutor, cele duo marl patrOne ale Atheneului Roman :
I2eita ine1epciunhi, antica
PALLAS- ATHENA,
i

mult incercata, dar i mult lubita nOstra patrie,

ROMANIA I

g.0

""<;N

60

www.dacoromanica.ro

I,IpAgFif.
..:.:;t...,

244.1k
..

il

VILIIII!.ii

:Ift

_4

dagatunaganiormaganliarmlo=auligaluname,wouaroantarmwo,tb,\
...--....--..--,......,,..,...............=.....,...,...

7imialtAtra:
1

el!"

.k ,:it

,..

it..1.'',"%

.--i-'

i.

',,,-;' A

.44'.;

17,;r;,-

VI,,

\
'

11111111111h Imummimminponmohlasomozion50,.
IA

,7 1
col

li

A:

re'? INA 1
%!-A Una:

1:
spmv-sezitityleiantEwl
riumft m . =mum

IIIMIENIMINIIIIIMIll

'M GIIN10111rMill
MI MINIM

t '107,4
11 "\`;',

,'

0
Ktli411
. N.A. r.1,

IN

, I 111121111077111110111111B i
=IBM WIN IN MEM M
INIMMOINEC:71111MII
MIME
----- .-........,,...-,..--.....--.
,

1.
pi

VI

l'

41

r-

r...il L-....
1

IC: A

III iatimmmillimsour,..-gm
,

'''....;s:_.A!!

1'

I VI 4
, eilkeIVAKG)11..:1,Mk.a4. =MAP

illiMMOINOM-01ii
IN imimwmrtIMII

0"" 1
C.44 '41

am?

mcnn'Im6

ipw'
I :VW I
T*4

lIrnuuuhInh

-"`"

1 7"91

s,.-, j.,-,..j

It

II ..1-

Illai IM i ..rA7M1

1111x0mMllmo-sUM va-AIN

am.
a mol a maw
IMMIIIMM'd NUMMI

bi

,..I.,"...141__:......"..._.;,mmommliall.172111111EXIIII

Faada Atheneului Roman din Bucureaci, dupe desemnul d-lul architect Alb. Geller on.

Fagada Atheneului Roman din Bucuresci, cu statua antica de marmord a Minervei

de la Velletri din museul Luvrului, i cu reproducerea Romania' Libere ,
dupe tabelul lui Rosenthal, din Pinacotheca nationald de la Bucuresci . . . Coperta
Medalia bdtutd la punerea petrii pentru cldirea Atheneului Roman, la 26 oc-

tomvrie 1886, pe ambele el

pag.

fege

61

www.dacoromanica.ro

Basa antica de marrnora, representand Crla lul Heracle cu Apo llon pentru
siepenirea tripodultd profetic de la Delfi, pastrata in museul din Dresda. . pag. 16

Movile cu bolte circulare, planuri

sectiuni:

I8

Mbrtea 1u1 Icar, dupe o pictura muralhi antica, descoperita in Civita, la 1761.

2o

Jet antic de rnarmord, sculptat in onOrea cleului Dionysos-Bacchus, pastrat in Vatican

24

Monumentul funebru al Cecilief Metellei, de pe calea Appia, langa Roma, in

starea sa actuald

26

(a) Tumulus celtic de la Fontenay-le-Marmion, in Normandia

(6) .Kurganul scythic Kul-Oba de la Kerci, in Crimea.

Stone-Heng-e, ocol de pietrle din timpurile preistorice, langa Salisbury, in Englitera

Templul Vestei de la Tibur (seti Tivoli). Vedere pitorescd a edificiului restaurat

27

Templul din Roma, numit Pantheonul lui Agrippa. Vedere perspectivd a starii
sale in antichitate

30

Vedere interi6rd a Pantheonul lid Agrippa, in restitutiune antica

3!

34

Mausoleul lui Hadrian din Roma, denumit Castel Sant-Angelo, restituit in probabila sa forma primitiva

36

Ruinele thermelor antice, din Roma, denumite Minerva Medial

"

37

38

Sarcofagul antic de marmora, aflat in monumentul funebru al Ceciliei Metellei

Plan (a)
riul

sectiune (6) ale bisericei sfintei Cons/an/a din Roma, sea Baptiste-

mausoleul acelei fiice a lui Constantin-cel-Mare .

Vedere interi6ra a bisericei sfintd Constanfa din Roma, in restitutiune antica

39

Sacrofagul antic de porfyr sculptat, al sfintei Constante, pastrat in Vatican

42

Vederea mormentului sea mausoleului lzd Theodoric-cel-Mare, regele Gotilor, la

Ravenna, in starea sa actuala

Monumentul choragic al lui Lysicrat, in Athena, in restitutiune antica .

Mica sectiune profilata a monumentului de la Adam -Clisi

' Peters, asupra Dobrogil

44

46

dupe scrierea d-lui

Ruina monumentului de la Adam-Clisi din Dobrogea, in starea sa actuala

47
,

Restaurare inchipuita a monumentului comernorativ de la Adam-Clisi, in Dobrogea.

Una din metopele monumentului de la Adam-Clisi , adusd, la Museul national

din Bucuresci, i representnd Lufita unui soldat roman cu duoi barbari .

62

www.dacoromanica.ro

51

52

Statua, antica de marrnora a impratului Traian, pastrata in Museul regal din Neapoli.

50

55

Altar antic de marmord sculptata, representnd un sacrificiti roman cAtre

cleul

pag 56

Apo llon

Statua ecuestr a lui Mihaia-Voda Vitdzul, turnat in bronz de Carrier Belleuse,

i

aedat in faga Palatului Universittii din Bucuresci

58

Una din lyrele incoronate, aurite, care decorzd cele 20 ochiuri de lumin ale
dornuluf de la Atheneul Roman

6o

Facada Atheneului Roman din Bucuresci , dupe desemnul d-luf architect Alb
6i

Galleron

Tripod antic de marmord sculptata

63

0 in dosul copertel.

GRAVURI AFARA DIN TEXT.

Vedere perspectivd a Alheneului Roman din Bucuresci.
Plan al catului inferior, din Atheneul Roman
Plan al catului superior din Atheneul Roman .
Seqiune longitudinala. a Atheneului Roman
SecOune transversala (partea despre rsarit) a Atheneului Roman
.

Lit. A.
B.

C.

D.

E.

NB. Gravurele afarg din text representg in genere proiectele schipte pentru clgdirea Adzeneulur Roman din Bucuresd, mai nainte de punerea temeliilor Iui. Deosebite amnunte all fost
schimbate in timpul lucrgrii; ele all produs acele cAteva diferente ce se potii constata intre proiectele aci publicate i executiunea realg a edificiului. Publicul va recunsce cg tote acestea sunt
dictate de experientg in folosul monumentului.

1111M911111A.AFAMWAN

mulantiffi

CV;

www.dacoromanica.ro

s
Tiparit i litografiat

in lunile martie, aprilie i math

ale anului 1888
in Stabilimentul grafic Scent & Tec lu

96, Strada Berzi, 96

BUCURESCT.

www.dacoromanica.ro

_416,

I parr_
A-

.....,,,....
-.,11.11=na impmg
"IL

fitmwtzsretwirMig01..

,.. --I 6;71111;

............e.

'''''''''''''''''''''''''''

all.111=1Ple

I MAIEM19

111110*-101.1.1.110.ww............MNINIPMEL,

-0110018.30kir.... .-.... -.1. -''-' C....ii..r...-.".. '...4

iF,
.4

n'

ril
.,...;
r,_....

.7

i'.

...

\\

..::---

-4114.1441111:941444141.-,...7"141410.-:411 ,1414,-:-.W......,%%"'~a,,,,,i71j11717i

--------,:----ti,

.,i:Faiiimink.

...,,_21N-timAa.,,,-...,
ik-3 1,

oz,1

r----

www.dacoromanica.ro

....... ,,,,.....
...:..
u .-----,
- .... -...........
,4-,-,-y,ti-,i'6-0:^1v,

mcw_404, Gtc4-17),

--.........
- ..., .. .........,
-^-_...

ATHENEUL ROMAN.
Stradaa

Posta

veche

0
0.
4,

Curte interldri

N
Enda

Tindi
1..

1.1

Intrare

Scar-24

"\\

6Car'i
C5

*
0

CO

Vestibul

-13

-0

z
gw

LI

sb
7,23c

cO

&

.\

Peristyl.

*
Pieta Episcopiei

B. Planul etagiului inferior.

www.dacoromanica.ro

Intrare

www.dacoromanica.ro

.
il

all

\too *

*I3 \* 10

9:i:.

1!;.:\14

:
:
:

/1

'

I* V.%

'::t.1.1

1:1! i At
*
to.
o * I *3

I.

111-/,'s4:11191:

.;-..;16,:, li ;I! i
* \%

0...141:

,11
#

4 4a*# as

a
:4APIA
le
o /3
a

:::1i;
.111, a a I

1116-?/

11
,.. I
....0
...:

,,

44 4

a
A /-

' st,J0,71.
'CZy
r0- 0

a.

\,
Allainal114

.mrnerrorrmmunuttlIMIIIIIIMil

" ahlwi#04,*

sinsimirnit

aiiiiiiiiiiii

HILMUIF ItWI
10041

ni.11

1INI111111111111111.111111

A.110.1- ra

Ei LW
YK
RizrjcagT,
aira

ERICERW

1=1
Was
IL6jJj

Imo

WM-1111

itiM1=111111M11=CI

IN

C=JIC- El1=C7C1=

giI=IJIc
1.1.1ace MIC11=1,
--(P1101111Wine f"-IlimiK4 r

"il-q.0-711

-1=1
LK

VffiIi

IWYM0J,1111M1111.111111/1
MA74 alZ
J.:Tr

14.1-

111,417i6lE4

fr-111P11

D. Sectiune longitudinala
Scara d.e 0,02 p.M.
www.dacoromanica.ro

7,7

ViBP

Ett aric0
tvearnirarn7rmiararari,ranir wiiffariccu
nutwimpramtalwnwrmixm

-...---

....,..__

4,

to:

`If. ii
.1

,(

li,

,sign5-0Eignar-0.27.ga.bru,,,L,-13Anz...rdraarnans

1=1 ol=i

4 "--1,
1

`.;'

'MillL11111"

almio(0101E4 nuce
,,=1=1=m1=ioic-AiDE-moloi u 0 I ID I
1,11

(4_k_lail

I I IK/ri)

orfooloinioti roc

Ilio

-S,P1

II

xi

LIN LOEB

1!.).

.1.
..

k--

ammgeumum

.v,ki,slaa'00Wo7re:o.17-50:0k,

BlErFtl,W-Firtrin

WW1
IN "II' .111$.
Fhtg/A
Pa IN7J111

mmemwounetuinfievi

Oirdrz

-09/11/0

E.

Sectiurte transversala.
Solara de 0;02 pM.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro