MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

COLEGIUL INDUSTRIAL PEDAGOGIC DIN CAHUL

SECTIA INFORMATICA
CATEDRA STIINTE REALE

REFERAT
La Disciplina: BAZELE TEHNICE ALE CALCULATORULUI

Elaborat elev al gr.I-13.21: Peev Alexandru

Verificat pr. disc. BTC : Padure Gheorghe

Cahul 2015

ntretinerea preventiva
- este cheia obtinerii unei functionari corecte, de durata a calculatorului; un program de
ntretinere preventiva administrat corect reduce problemele, pierderile de date, defectarile
componentelor si asigura sistemului o perioada lunga de viata.
Exista doua tipuri de proceduri de ntretinere preventiva: activa si pasiva.
ntretinerea activa implica n special curatarea periodica a sistemului si a
componentelor sale, ungerea componentelor principale, reasezarea cipurilor si a conectorilor n
socluri, reformatarea hard-discului si efectuarea regulata a copiilor de siguranta.
ntretinerea pasiva implica protejarea sistemului fata de mediu (de exemplu prin
folosirea dispozitivelor de alimentare cu protectie), asigurarea unui mediu curat, cu temperaturi
controlate si evitarea vibratiilor excesive.
1.1. Proceduri de ntretinere preventiva activa
Intervalul la
care
se
efectueaza
procedurile
de
ntretinere
preventiva
activa depinde demediul n care este amplasat sistemul si de calitatea componentelor lui.
Pentru un sistem aflat ntr-un mediu impur, curatarea se recomanda o data la 3 luni sau mai des
iar pentru birouri obisnuite la 1 - 2 ani. Daca la deschiderea sistemului - conform calendarului de
stabilit pentru curatare - se gasesc n interior gramezi de praf, atunci este necesara scurtarea
intervalului.
Exemplu de lista de ntretinere saptamnala a discului:

faceti copii de siguranta a datelor si a fisierelor importante

stergeti toate fisierele temporare, precum: *.tmp (fisiere cu extensia . tmp), _*. * (fisiere
care ncep cu _ ), *. chk (fisiere cu extensia . chk), istoricul din browserul Web si fisierele
temporare de Internet

goliti Recycle Bin

la final, rulati programul de defragmentare.

Exemplu de proceduri de ntretinere lunara:

creati un disc de lansare a sistemului de operare;

cautati si instalati drivere actualizate pentru placile video, placile de sunet, modemuri si
alte
echipamente;

cautati si instalati versiuni actualizate ale sistemului de operare;

cautati si instalati versiuni actualizate ale software-ului antivirus;

curatati sistemul, incluznd ecranul monitorului, tastatura, unitatile CD/DVD, unitatile de

disc
flexibil, mouse-ul s.a.;

verificati daca toate ventilatoarele din sistem lucreaza corect, incluznd ventilatoarele de
pc
radiatorul procesorului, de pe sursa de alimentare si oricare ventilator de pe sasiu.
1. Curatarea sistemului

Praful adunat pe componentele interne actioneaza ca un izolator termic, mpiedicnd

racirea corecta a sistemului. nclzirea excesiva scurteaza viata componentelor sistemului si se
adauga stresului termic cauzat de diferenta mare de temperatura dintre starile pornit si oprit ale
sistemului. Praful poate contine elemente conductive care pot cauza scurtcircuite partiale ntr-un
sistem. Alte elemente continute n praf si murdarie pot accelera corodarea contactelor
electriceconducnd la conexiuni imperfecte.
Fumul de tigara contine substante chimice care conduc curentul electric si cauzeaza
corodarea si contaminarea contactelor si a componentelor sensibile, precum capetele de
citire/scriere ale unitatilor de discheta si lentilele unitatii.

Unelte si materiale pentru curatare:

- unelte pentru dezasamblare, solutie de lipit la temperatura camerei pu 636i84g ;in
volatila, aspirator pentru calculator, bratara antistatica de mpamntare, solutie de curatarea
contactelor, aer comprimat, pensule mici, betisoare de curatare cu spuma, lubrifiant siliconic,
etc.
Substante chimice (se pot folosi la curatarea si repararea sistemului)
a)

Substante de curatare standard:

- tricloretanul pentru curatarea componentelor, conectoarelor si contactelor electrice, a

petelor de pe carcase si de pe tastatura; nu deterioreaza materialele plastice si placile. A fost
nsa ncadrat n clasa solventilor clorurati, mpreuna cu fluorurile de carbon (cum ar fi freonul),
substante care afecteaza mediul. Se recomanda utilizarea nlocuitorilor lui din gama
substantelor biodegradabile.
- substantele biodegradabile se utilizeaza pentru curatarea contactelor si a placilor.
Cele mai cunoscute sunt: d-limoninele (cu extras din coaja de portocala) si a-pinenele (cu
extras din muguri de brad). Sunt economice si eficiente dar afecteaza unele materiale plastice,
mai ales cauciucul siliconic si PVC-ul, prin bombare.
Recomandari:
-

substanta chimica utilizata trebuie sa fie pura

nu folositi alcool sanitar la curatarea partilor electronice sau a contactelor,

deoarece poate sa contina apa si substante pentru odorizare

solutiile sa fie sub forma lichida, nu spray (spray-ul nu este economic pentru ca nu
se poate pulveriza solutia direct pe componenta)
b)

Substante pentru curatarea / lubrefierea contactelor

- sunt substante chimice similare celor de curatare standard, dar includ si o componenta
pentru lubrefiere. Aceasta reduce forta necesara la conectarea/deconectarea cablurilor si a
conectoarelor si asigura protectie la coroziune.
Cea mai buna substanta din aceasta categorie este Stabilant 22 care lubrefiaza dar si
mbunatateste contactele electrice. Stabilant 22 este un semiconductor polimeric lichid care se
comporta ca un metal lichid, conducnd electricitatea n prezenta unui curent electric.
Substanta umple si spatiile cu aer dintre suprafetele pereche a doua componente care sunt n
contact si elimina oxigenul si alte particule care pot coroda punctul de contact.
Aceasta substanta este disponibila n mai multe forme. Stabilant 22 este versiunea concentrata,
n timp ce Stabilant 22a este o versiune diluata cu izopropanol n proportie de 4:1. O versiune si
mai diluata, 8:1, este comercializata n multe magazine cu aparatura audio, sub numele de Tweek.
15ml de Stabilant 22a se vnd cu aproximativ 40 USD; un litru de solutie concentrata costa 4000
USD!
Stabilant 22 este destul de scump, dar este necesara foarte putina substanta pentru aplicare
si nimic din ce se gaseste nu este att de eficient la mentinereacontactelor electrice. (NASA
foloseste aceasta substanta chimica n aparatura electronica a navelor spatiale.) O aplicare de
Stabilant poate asigura protectie timp de 16 ani, dupa declaratiile producatorului, D.W.
Electrochemicals.
Stabilant este eficient mai ales pentru conectoarele sloturilor de I/O, pentru conectoarele de
margine si cu pini ale placilor adaptoare, pentru conectoarele unitatilor de disc, pentru
conectoarele sursei de alimentare si, practic, pentru orice conector din PC. Pe lnga faptul ca
mbunatateste contactul si previne corodarea, aplicarea lui Stabilant lubrifiaza contactele,
usurnd inserarea si extragerea conectoarelor.
Lubrifianti siliconici
Pentru a lubrifia mecanismele de deschidere a unitatilor de discheta si alte parti
ale sistemului care necesita o lubrifiere curata, fara grasimi, puteti folosi un lubrifiant siliconic,
de exemplu WD40. Alte elemente pe care le puteti lubrifia sunt sinele de ghidare a capului unitatii
de disc sau chiar ghidajele capului de imprimare, pentru a asigura functionarea uniforma.
Utilizarea siliconului n locul uleiurilor conventionale este importanta, deoarece el nu se lipeste
si nu colecteaza praful si murdaria. Folositi ntotdeauna siliconul cu moderatie. Nu l pulverizati
oriunde n apropierea echipamentului, deoarece are tendinta de a migra, ajungnd acolo unde nu
trebuie (de exemplu pe capetele unitatilor). Mai bine aplicati putin silicon pe o periuta sau pe un
tampon cu spuma si ntindeti-l pe componentele care au nevoie de acesta. Pentru a lubrifia
ghidajele metalice ale capului de imprimare al unei imprimante, puteti folosi o bagheta de
curatare mbibata n silicon.
Metode de nlaturarea prafului (aer comprimat, aspiratoare, perii si betisoare cu
spuma
Aerul comprimat se foloseste pentru a ndeparta praful si murdaria dintr-un sistem sau de
pe o componenta. Initial, aceste metode foloseau substante CFC (clorofluorcarbon) ca freonul,
n timp ce metodele moderne folosesc substante HFC (hidrofluorcarbon, precum difloretanul)
sau bioxid de carbon, nici una nedistrugnd stratul de ozon. Fiti atent cnd folositi aceste
dispozitive, deoarece unele dintre ele pot genera sarcini electrice atunci cnd gazul comprimat
iese prin duze. Asigurati-va ca folositi sistemul aprobat pentru curatarea echipamentelor de
tehnica de calcul si aveti n vedere, ca pe o masura de precautie, sa purtati o banda de
mpamntare. Tipul de butelii cu aer comprimat utilizate la curatarea echipamentelor foto poate,
uneori, sa difere de cel folosit la curatarea componentelor de calculator, sensibile la electricitatea
statica.
Cnd folositi aceste produse cu aer comprimat, tineti butelia cu capul n sus, astfel nct prin
duza sa iasa numai gaz. Daca rasturnati butelia, substanta bruta din interior va curge ca un

lichid rece, care nu numai ca nu este util, dar poate deteriora sau decolora materialele plastice.
Gazul comprimat trebuie folosit numai asupra echipamentelor care nu sunt alimentate, pentru a
reduce riscul deteriorarii prin scurtcircuit.
Relativ apropiate de produsele cu aer comprimat sunt sprayurile cu substante care
ngheata. Aceste sprayuri sunt folosite la racirea rapida a unei componente suspectate de a fi
defecta, ceea ce, adesea, o readuce temporar la functionarea normala. Aceste substante nu sunt
utilizate la repararea unui dispozitiv, ci pentru a obtine confirmarea gasirii componentei defecte.
Adeseori, defectarea unei componente este legata de ncalzire, iar racirea o face sa revina
temporar la functionareanormala. Daca circuitul ncepe sa functioneze corect, dispozitivul pe care
1-ati racit este cel suspect.
Aspiratoarele
Aspiratorul este o alternativa la utilizarea buteliilor cu gaz comprimat, pentru curatarea unui
sistem. Aerul comprimat este, de obicei, mai bun pentru curatarea unor zone mici. Un aspirator
este mai util pentru curatarea unui sistem plin cu praf si cu murdarie. l puteti folosi la absorbirea
prafului si murdariei n loc sa o mprastiati n jurul altor componente, asa cum se ntmpla n
cazul aerului comprimat. Pentru curatarea sistemelor sunt disponibile aspiratoare foarte mici.
Ele sunt usor de transportat si pot servi ca o solutie alternativa la buteliile cu aer comprimat.
Unele aspiratoare speciale au fost concepute pentru a fi utilizate pe sau n apropierea
componentelor electronice; ele sunt proiectate sa minimizeze, la utilizare, descarcarile
electrostatice. Daca folositi un aspirator obisnuit, si nu unul special conceput cu protectie ESD, ar
trebui sa luati masuri de precautie, cum ar fi sa purtati bratari de mpamntare. De asemenea,
daca aspiratorul are vrful metalic, fiti atent sa nu atingeti cu el placile sau componentele pe
care le curatati.
Perii si betisoare
Pentru a curata praful si murdaria din interiorul unui PC, nainte sa suflati aer
comprimat sau sa folositi un aspirator, puteti folosi o pensula mica de pictura, de machiaj sau
fotografica. Fiti atent, nsa, la electricitatea statica. n majoritatea cazurilor, nu ar trebui sa
atingeti cu peria cablajul imprimat, ci numai interiorul carcasei si unele subansambluri ca
palele ventilatorului, orificiile pentru aer si tastaturile. Daca periati placile cu circuite sau n
apropierea lor, purtati o bratara de mpamntare si periati ncet si usor, pentru a mpiedica
aparitia descarcarilor electrostatice.
Folositi betisoare de curatare pentru a sterge contactele electrice si conectoarele,
capetele unitatilor de disc si alte suprafete sensibile. stergatoarele ar trebui sa fie realizate din
spuma sau dintr-o piele sintetica de caprioara, care nu lasa scame sau praf. Din pacate,
stergatoarele cu spuma sau cu piele sintetica sunt mult mai scumpe dect cele obisnuite, cu
bumbac. Nu folositi stergatoare cu bumbac, deoarece ele lasa scame pe aproape orice ating.
Fibrele de bumbac sunt conductive n unele situatii si pot ramne pe capetele unitatilor, ceea ce
poate zgria discurile. stergatoarele cu spuma sau cu piele de caprioara pot fi achizitionate din
majoritatea magazinelor cucomponente electronice.
Atentie! Trebuie sa evitati este curatarea contactelor cu guma. Multi specialisti au recomandat
pentru curatarea contactelor placilor cu circuite utilizarea unei gume fine, de tip creion. Testele au
aratat ca acest sfat nu a fost bun, din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul ca o astfel de
stergere abraziva a contactelor electrice genereaza frecari si descarcari electrostatice. Aceasta
electricitate statica poate fi daunatoare placilor si componentelor, mai ales dispozitivelor mai
recente, cu tensiuni mici. Aceste dispozitive sunt foarte sensibile la electricitatea statica, iar
curatarea contactelor fara a folosi o solutie lichida potrivita nu este recomandata. De asemenea,
guma va ndeparta stratul de aur care acopera multe dintre contacte, dezvelind contactul stanat de
dedesubt, care se va coroda rapid n urma expunerii la aer.

Unele firme comercializeaza servetele umede de curatare, mbibate cu o solutie de curatare

si de lubrifiere a contactelor. Aceste servetele se pot folosi n siguranta la curatarea unui conductor
sau a unui contact, fara teama de a deteriora ceva prin ESD sau abraziunea stratului de aur
Proceduri de dezasamblare si de curatare
Pentru a curata corect sistemul, trebuie sa dezasamblat, cel putin partial. ndepartarea placii
de baza are ca rezultat cel mai bun acces la alte zone ale sistemului dar, n scopul de a economisi
timp, se poate dezasambla sistemul numai pna la nivelul la care placa de baza este complet
vizibila. Pentru acest lucru, se nlatura toate placile adaptoare si unitatile de disc din sistem.
Capetele unitatii de discheta se pot curata cu ajutorul unei dischete de curatare, fara a se
desface carcasa sistemului. Pentru a curata si lubrifia mecanismul de deschidere, placile si
conectoarele este necesara scoaterea unitatii.
n continuare, se efectueaza aceleasi operatii cu unitatile de hard disc. Pentru a face acest
lucru, trebuie demontat hard discul din sistem. Mai nti nsa, ca o masura de precautie, se face
o copie de siguranta.
Reasezarea cipurilor n socluri
O alta operatie de ntretinere preventiva primara este eliminarea efectelor datorate
alunecarii pinilor. Cnd sistemul se ncalzeste si se raceste, el se dilata si se contracta, aceste
fenomene putnd face cipurile care sunt plasate n socluri sa iasa treptat din acestea. Procesul se
numeste alunecarea cipului. Pentru a corecta efectele sale, trebuie verificate toate
componentele din sistem care sunt plasate n socluri.
n majoritatea sistemelor actuale, cipurile de memorie sunt instalate n module SIMM,
RIMM sau DIMM asezate n socluri. Dispozitivele SIMM / RIMM / DIMM sunt retinute n
socluri printr-un mecanism de blocare si nu pot aluneca. Dispozitivele de memorie SIPP (Single
Inline Pin Package, module SIMM cu pini n loc de contacte) utilizate n sistemele mai vechi nu
sunt retinute printr-un mecanism de blocare si de aceea pot aluneca din socluri. Cipurile
standard de memorie asezate n socluri sunt primele candidate la alunecarea cipului; cele mai
multe dintre celelalte componente logice sunt lipite. ntr-un sistem mai vechi, s-ar putea sa gasiti
n socluri si cipuri ROM, un coprocesor matematic si chiar procesorul principal al sistemului.
Sistemele mai noi plaseaza cipul CPU ntr-un soclu ZIF, care are un levier care elimina forta de
strngere a soclului asupra cipului. n cazul unui soclu ZIF are loc o alunecare a cipului
foarte redusa. Totusi, uneori
conexiune se oxideaza, iar simpla ndepartare urmata de curata contactele si reface
functionarea normala. n cele mai multe dintre sistemele actuale memoria (SIMM, RIMM sau
DIMM) si procesorul sunt singurele componente pe care le gasiti n socluri; toate celelalte sunt
lipite.
Pot exista, totusi, si exceptii. O componenta plasata n soclu ntr-un sistem poate sa nu fie n
soclu in alt sistem - chiar daca ambele sisteme provin de la acelasi producator. Uneori aceasta
diferenta provine din probleme de disponibilitate a componentelor n momentul fabricarii placilor.
n loc sa opreasca linia de asamblare atunci cnd lipseste o componenta, producatorul adauga un
soclu n locul ei. Cnd componenta devine disponibila, ea este plasata n soclu, iar placa este
gata.
Atentie! Pentru a va asigura ca toate componentele sunt bine asezate n soclurile lor, puneti
o mna pe spatele placii si apasati pe cip cu degetul mare de la cealalta mna. n cazul cipurilor
mai mari, asezati cu grija cipul n soclu si apasati separat pe fiecare capat al lui, pentru a va asigura
ca este bine nfipt. (Procesorul poate fi asezat n aceasta maniera.) De multe ori ar trebui sa se
auda un scrsnet, pe masura ce cipul se reaseaza n soclu. Din cauza fortei mari care este uneori

necesara pentru reasezarea cipurilor n socluri, aceasta operatie este dificil de executat
daca placa nu este extrasa din sistem.
n cazul placilor de baza, reasezarea prin apasare a cipurilor n socluri poate fi periculoasa
daca nu sprijiniti cu mna placa pe cealalta parte. O presiune prea mare exercitata asupra placii o
poate face sa se ndoaie sau sa se strmbe n sasiu sau sa crape nainte ca cipul sa fie complet
inserat n soclu. Distantierele de plastic care mentin placa deasupra sasiului metalic sunt prea
departate ca sa suporte bine placa astfel apasata. Executati aceasta operatie numai daca puteti
scoate placa din sistem si o puteti sustine n mod corespunzator din spate.
O noua alunecare se face observata dupa un an sau chiar mai putin.
Curatarea placilor si a sursei de alimentare
Dupa reasezarea n socluri a dispozitivelor care ar fi putut sa alunece, pasul urmator este
curatarea placilor si a tuturor conectoarele din sistem.
Mai nti, se ndeparteaza praful si murdaria de pe placa si apoi se curata conectoarele.
Pentru a curata placile se recomanda folosirea unui aspirator special pentru ansambluri
electronice si placi cu circuite sau o butelie cu aer comprimat. Buteliile cu aer comprimat
mprastie foarte bine praful si murdaria de pe placi.
Se ndeparteaza prin suflare praful de pe sursa de alimentare, mai ales cel de pe si din jurul
ventilatorului. Pentru aceasta, nu trebuie desfacuta sursa; se foloseste o butelie cu aer comprimat
si se sufla aerul n sursa prin intermediul fantei ventilatorului.
Curatarea conectoarelor si a contactelor
Curatarea conectoarelor si a contactelor dintr-un sistem asigura conexiuni sigure si bune
ntre dispozitive. Pe o placa de baza va trebui sa se curete conectoarele sloturilor, ale sursei de
alimentare, tastaturii, mouse-ului si difuzorului. n cazul majoritatii placilor de extensie, ar trebui
sa se curete conectoarele de margine care se nfig n sloturile de pe placa de baza si toate
celelalte conectoare.
Se scufunda tampoanele de curatare fara scame n solutia de curatare. Daca folositi un
pulverizator, departati tamponul de sistem si pulverizati pe capatul cu spuma, pna cnd
solutia ncepe sa curga. Apoi folositi tamponul la curatarea conectoarelor de pe placi.
Tampoanele deja mbibate cu solutie sunt cel mai simplu de folosit. stergeti contactele
pentru a nlatura toata murdaria acumulata.
Pe placa de baza, acordati atentie conectoarelor de slot. Fiti larg la mna cu solutia;
nmuiati n mod repetat tampoanele si curatati conectoarele cu fermitate. Nu va faceti griji daca
lichidul curge pe suprafata placii de baza. Aceste solutii nu sunt daunatoare placii si nu
deterioreaza componentele.
Folositi solutia pentru a curata murdaria de pe contactele aurite ale sloturilor, apoi
curatati celelalte conectoare de pe placa. Curatati conectoarele tastaturii si mouse-ului, locurile
de mpamntare n care suruburile fixeaza placa de sasiul sistemului, conectoarele sursei de
alimentar; ale difuzorului si ale bateriei.
n cazul n care curatati o placa de extensie, acordati o atentie sporita conectorului de
margine care intra n slotul de pe placa de baza. Atingerea cu mna a contactelor aurite duce
la acoperirea lor cu grasime si murdarie, care mpiedica realizarea unui contact perfect cu
conectorul de slot n care este instalata placa. Este bine sa se foloseasca una dintre solutiile
de curatare a contactelor care contine si un lubrifiant conductiv, ceea ce face ca adaptorul sa
intre mai usor n slot, protejndcontactele de coroziune.

Ar trebui sa folositi tamponul si solutia de curatare si pentru capetele cablurilor panglica

sau altor tipuri de cabluri sau conectoare dintr-un sistem. Curatati cablurile si conectoarele
unitatilor de discheta, cablurile si conectoarele unitatilor de hard disc si pe toate celelalte.
Curatarea tastaturii si a mouse-ului
Tastaturile si mouse-ul sunt cunoscute pentru acumularea de murdarie si gunoi.
Pentru a preveni aparitia problemelor este bine sa se curete periodic tastatura cu un
aspirator. O alta metoda este sa rasturnarea tastaturii si sa suflarea cu aer comprimat. n
acest fel, murdaria acumulata n interiorul ei va fi suflata, prevenind probleme ulterioare legate de
blocarea tastelor.
Daca o anumita tasta este blocata sau face contact intermitent, o puteti mbiba sau pulveriza
cu o solutie de curatare a contactelor. Cea mai buna modalitate prin care puteti efectua aceasta
operatie este sa nlaturati, mai nti, capacelul si sa pulverizati solutia n tasta. Aceasta operatie
nu necesita de obicei, desfacerea completa a tastaturii.
Cele mai multe dispozitive mouse sunt usor de curatat. In majoritatea cazurilor, exista un
disc de blocare, care tine bila mouse-ului n interiorul dispozitivului. nlaturnd capacul de
blocare, se poate extrage bila. Apoi se curata cu o solutie pentru componente electronice - o
solutie de curatare pura, nu una pentru contacte cu lubrifianti . Urmeaza curatarea rolele din
interiorul mouse-ului.
Curatarea lunara a unui mouse n acest mod va elimina si va preveni miscarea neregulata, n
salturi a acestuia. De asemenea, pentru majoritatea dispozitivelor mouse cu bila se recomanda
folosirea unui pad, deoarece acesta va mpiedica mouse-ul sa adune murdaria de pe birou.
Alte dispozitive de indicare care au nevoie de si mai putine operatii de ntretinere
sunt dispozitivele Trackpoint, proiectate de IBM si sistemele similare introduse de alti
producatori, precum Glidepoint al firmei Alps. Aceste dispozitive sunt complet etanse si folosesc
traductoare de presiune care controleaza miscarea indicatorului. Mouse-urile optice, care nu
folosesc o bila sau un mecanism cu role, necesita, de asemenea, ntretinere redusa sau deloc.
Deoarece sunt etanse, trebuie efectuata doar o curatare exterioara, iar aceasta nseamna
stergerea dispozitivului cu o solutie de curatare slaba, pentru nlaturarea grasimilor si a celorlalte
reziduuri care s-au acumulat nurma manevrarii lor.
2. ntretinerea hard-discului
Anumite proceduri de ntretinere preventiva protejeaza datele si asigura
functionarea eficienta a hard discului. Unele dintre ele minimizeaza solicitarile asupra unitatii,
ceea ce conduce la prelungirea vietii acesteia. n plus, prin executarea periodica a unor comenzi
simple poate fi implementat un nivel ridicat de protectie a datelor. Aceste comenzi furnizeaza
metode de efectuare a copiilor de siguranta (si de restaurare ulterioara) ale unor zone critice ale
hard discului care, daca se deterioreaza, blocheaza accesul la toate fisierele.
Defragmentarea fisierelor
Cu timpul, pe masura ce stergeti si salvati fisiere de pe/pe hard disc, fisierele devin
fragmentate. Acest lucru nseamna ca sunt mpartite n multe zone discontinue de pe disc. Una
dintre cele mai bune metode de protejare att a hard discului, ct si a datelor
este defragmentarea periodica a fisierelor de pe disc. Beneficiile defragmentarii sunt:
1. Daca fisierele sunt stocate n zone continue de pe disc, miscarea capului si solicitarea
unitatii vor fi minimizate. n acest fel, va fi mbunatatita si viteza cu care unitatea regaseste
fisierele, reducndu-se miscarile pe care le face capul de fiecare data cnd acceseaza un fisier
fragmentat.

2. Al doilea beneficiu major si, cel mai important, este ca, n cazul n care tabelele FAT si
directorul radacina ar fi grav deteriorate, recuperarea datelor de pe unitate se poate face, de
obicei, mai usor daca fisierele sunt defragmentate. Pe de alta parte, daca fisierele
sunt mpartite n multe bucati, este aproape imposibil sa aflati care dintre bucati apartin unui
anumit fisier fara existenta unei tabele FAT si a unui director radacina intacte.
n scopul protejarii si integritatii datelor, se recomanda defragmentarea unitatilor de hard
disc cel putin o data pe luna.
Cele trei functii principale din majoritatea programelor de defragmentare sunt urmatoarele:
defragmentarea fisierelor,
mpachetarea fisierelor (consolidarea spatiului liber),
sortarea fisierelor.
Defragmentarea este functia principala, dar majoritatea celorlalte programe dispun si
de mpachetarea fisierelor.
mpachetarea este o functie optionala n unele programe, deoarece executarea ei dureaza
un timp suplimentar. Rezultatul ei este mpachetarea fisierelor la nceputul discului, astfel
nct tot spatiul liber sa fie concentrat la sfrsitul discului. n acest fel este minimizata
fragmentarea ulterioara a fisierelor, prin eliminarea oricaror gauri cu spatiu liber pe disc.
Deoarece tot spatiul liber este concentrat ntr-o singura zona mare, toate fisierele noi pot fi
scrise pe disc n mod continuu, fara nici o fragmentare.
Sortarea fisierelor (denumita uneori si optimizarea discului) nu este, de obicei, necesara si
este executata optional de multe programe de defragmentare. Ea face ca operatia de
defragmentare sa dureze mult mai mult timp, iar efectul ei asupra vitezei cu care sunt
accesate informatiile este redus sau nul. Executarea ei poate fi, ntr-o oarecare masura, utila n
operatiile de recuperare a datelor dupa un dezastru, deoarece s-ar cunoaste aproximativ ordinea n
care fisierele erau scrise pe disc. Nu toate programele de defragmentare ofera si optiunea de
sortare a fisierelor, iar durata suplimentara a operatiei nu este, probabil, compensata de
beneficiile pe care le-ar aduce efectuarea ei. Alte programe pot schimba ordinea n care fisierele
sunt listate n directoare, operatie care este rapida si simpla n comparatie cu ordonarea
fisierelor pe disc.
Windows 9x/Me/2000/XP contine un program de defragmentare a discului, care poate
fi folosit n ambele sisteme de fisiere, FATl6 si FAT32, pe care le suporta sistemul de operare.
Pentru sistemele mai vechi DOS, Windows 3.x si unele versiuni de NT, este necesar
un program de defragmentare separat, realizat de alte firme.Norton Utilities contine un program
de defragmentare, la fel ca si multe alte pachete de utilitare. Daca ntr-un sistem Windows
9x/Me/ 2000/XP optati pentru folosirea unui alt produs, asigurati-va ca suporta sistemul de fisiere
pe care l utilizati pe hard discul dumneavoastra. Rularea unui program de defragmentare pentru
FAT16 pe o unitate cu FAT32 poate cauza probleme grave. Un excelent program tert de
defragmentare care functioneaza pe toate sistemele este VOPT de la Golden Bow.
Atentie! nainte sa va defragmentati discurile, este bine sa rulati un program de reparare a
discului, de exemplu ScanDisk din Windows sau Norton Disk Doctor, chiar daca nu aveti nici o
problema. Acest lucru va asigura ca unitatile functioneaza corect, nainte de a ncepe procesul de
defragmentare.
1.2. Proceduri de ntretinere preventiva pasiva
1. Examinarea mediului de functionare

PC-ul trebuie amplasat ntr-un loc ferit de actiunea factorilor de poluare cum ar fi fumul de
exemplu. Calculatorul nu ar trebui sa fie expus la radiatiile solare directe sau la variatiile de
temperatura, de aceea se va evita asezarea lui n fata unei ferestre. Temperatura ambianta ar
trebui sa fie ct mai constanta. Energia ar trebui furnizata prin intermediul prizelor de perete cu
mpamntare si ar trebui sa fie stabila, fara zgomot electric si interferente. Sistemul trebuie
tinut departe de emitatoareleradio sau de alte surse de radiofrecventa.
2. ncalzirea si racirea
Variatiile de temperatura ambianta pot conduce la probleme grave n functionarea unui sistem
de calcul, datorita dilatarii si contractarii termice. De exemplu, ar putea sa apara o alunecare
excesiva a circuitelor din socluri. Daca apar variatii extreme ntr-o perioada scurta de timp,
traseele de pe placile cu circuit imprimat se pot ntrerupe, conexiunile realizate prin lipituri se pot
desface, iar contactele din sistem pot suferi un proces accentuat de corodare. Componente
precum cipurile pot fi si ele deteriorate, cauznd alte probleme.
Variatiile de temperatura pot genera dezastre si n ceea ce priveste hard discurile. Scrierea pe
un disc la diferite temperaturi ambiante poate face ca, pe unele unitati, datele sa fie scrise n alte
pozitii relativ la centrele pistelor. Ulterior, acest lucru conduce la probleme de citire si de scriere.
Pentru a va asigura ca sistemul functioneaza la o temperatura ambianta corecta, mai nti
va trebui sa aflati care este gama lui de temperaturi de functionare. Majoritatea
producatorilor furnizeaza date despre temperatura corecta de functionare pentru sistemele lor.
Pot fi disponibile doua specificatii de temperatura, una care indica temperaturile permise n
timpul functionarii si o alta care indica temperaturile permise cnd sistemul nu functioneaza. De
exemplu, firma IBM indica urmatoarele game de temperaturi ca fiind acceptabile pentru
majoritatea sistemelor ei:
Sistem n functiune: 15 - 30 C
Sistem nepornit:
10 - 45 C
Pentru siguranta discului si a datelor pe care le contine, trebuie evitate schimbarile rapide de
temperatura ambianta. Daca au loc schimbari rapide de temperatura - de exemplu, iarna, cnd
o unitate nou achizitionata este livrata la beneficiar - se lasa unitatea sa ajunga la temperatura
camerei nainte de a o porni. n situatii extreme, pe platanele din interiorul ansamblului
capetelor de disc ale unitatii de hard disc poate lua nastere condensul, care este dezastruos
pentru unitate, daca se pune n functiune nainte de a se evapora condensul. Cei mai multi
producatori de unitati specifica un tabel de intervale de timp cu rol de ghidare n aducerea unei
unitati la temperatura camerei, nainte de a o pune n functiune. De obicei, trebuie sa asteptati
mai multe ore pna la o zi nainte ca o unitate care tocmai a fost livrata sau care a fost stocata
ntr-un mediu rece sa fie gata de functionare. Unitatea trebuie lasata n ambalajul ei pna cnd se
aclimatizeaza. Scoaterea unitatii dintr-un ambalaj foarte rece va mari riscul formarii condensului
pe masura ce unitatea se ncalzeste.
3. Pornirea si ntreruperea alimentarii cu energie (On/Off)
Cele mai mari variatii de temperatura cu care se ntlneste un sistem sunt cele care apar n
timpul perioadei de ncalzire imediat urmatoare pornirii calculatorului. Alimentarea unui sistem
rece l supune la cele mai semnificative variatii posibile ale temperaturii interne. Puteti
limita diferentele de temperaturi extreme n doua moduri: lasati sistemul oprit tot timpul
sau lasati-1 pornit tot timpul. Mentinerea unui sistem permanent n functiune este cea mai buna
modalitate de a-i asigura fiabilitatea. Totusi, n situatiile reale, sunt mai multe aspecte de avut n
vedere, cum ar fi costul curentului electric, posibilitatea declansarii unui incendiu si altele.
Daca va gnditi la felul n care se produce, n mod obisnuit, defectarea becurilor, puteti
ncepe sa ntelegeti de ce variatiile termice pot fi periculoase. Becurile se ard de cele mai multe
ori n momentul n care le aprindeti prima data, deoarece filamentul trebuie sa suporte o
solicitare termica incredibila ntruct si schimba temperatura, n mai putin de o secunda, de la

cea a mediului la cteva mii de grade. Un bec care ramne aprins continuu tine mai mult dect
unul care este aprins si stins n mod repetat.
Locul n care problemele apar cu cea mai mare probabilitate imediat dupa pornire
este sursa de alimentare. Curentul de pornire absorbit de sistem n timpul primelor secunde
de functionare este foarte mare n comparatie cu curentul absorbit n regim de functionare
normala. Deoarece curentul trebuie sa vina de la sursa de alimentare, aceasta este extrem de
ncarcata n primele secunde de functionare, mai ales daca trebuie pornite mai multe unitati de
disc. Motoarele au un curent de pornire foarte mare. Aceasta solicitare suprancarca de obicei
un circuit sau o componenta din sursa si o face sa se arda sau sa explodeze de multe ori
chiar n secunda n care sistemul a fost pornit. Pentru a permite calculatorului sa aiba cea mai
lunga viata posibila, trebuie mentinuta relativ constanta temperatura componentelor si sa se
limiteze numarul de porniri ale sursei de alimentare. Singura modalitate de a realiza acest
lucru este de a lasa sistemul permanent pornit.
Realitatile - precum posibilitatea declansarii unui incendiu al sistemelor nesupravegheate pe
timpul noptii sau al weekend-ului, problemele de securitate si cele legate de consumul de energie
- mpiedica lasarea sistemul tot timpul pornit. Se pot face nsa niste compromisuri. Porniti o
singura data pe zi sistemul. Nu porniti si opriti sistemul de mai multe ori n fiecare zi. Acest sfat bun
este adesea ignorat, mai ales atunci cnd sistemele sunt partajate de mai multi utilizatori.
Fiecare utilizator porneste sistemul ca sa lucreze si l opreste cnd termina. Aceste sisteme tind
sa aiba, n general, mai multe probleme cu defectarea componentelor.
Daca nu lasati sistemul pornit tot timpul, acordati-i cel putin 15 minute sau mai mult sa
se ncalzeasca dupa o pornire la rece, nainte de a scrie pe hard disc. Aceasta tehnica face
minuni pentru siguranta datelor de pe disc.
Daca lasati mult timp sistemul pornit, asigurati-va ca ecranul este stins sau afiseaza o
imagine aleatoare atunci cnd nu l folositi. Fosforul de pe tubul de imagine se poate arde daca
pe ecran este lasata continuu o imagine stationara. Ecranele monocrome cu remanenta mare
sunt cele mai predispuse la asa ceva, iar displayurile color cu fosfor cu remanenta redusa sunt
cele mai putin predispuse.
Majoritatea displayurilor moderne care dispun de caracteristici de economisire a energiei
intra ntr-un mod de asteptare la o comanda data de sistem. Daca sistemul dispune de aceste
functii de reducere a consumului, activati-le, deoarece va vor ajuta sa reduceti costurile energetice
si sa conservati monitorul.
4. Electricitatea statica - poate crea numeroase probleme. Acestea apar n timpul iernii
cnd umiditatea este scazuta sau n mediile extrem de uscate.
Majoritatea problemelor legate de electricitatea statica sunt cauzate de mpamntarea
incorecta a sursei sistemului. Se recomanda utilizarea unui cordon de alimentare cu trei fire,
conectat ntr-o priza de perete cu mpamntare.
5. Zgomotul pe reteaua de alimentare - pentru o functionare corecta, calculatorul are
nevoie de o sursa de alimentare stabila, fara zgomot. n situatiile n care reteaua electrica
alimenteaza att calculatorul ct si echipamente de forta, variatiile de tensiune care apar la
pornirea si oprirea acestor echipamente pot cauza probleme calculatorului. Instalatiile de aer
conditionat, filtrele de cafea, copiatoarele, imprimantele laser, aspiratoarele si uneltele de putere
sunt cele mai periculoase echipamente care afecteaza sursa de alimentare a unui PC.
n etapa de pregatire pentru instalarea unui PC, pentru a asigura o sursa stabila de
tensiune fara zgomot, ar trebui sa se ia urmatoarele masuri:

calculatorul sa aiba circuitul sau propriu de alimentare


circuitul ar trebui verificat sa aiba o rezistenta de mpamntare mica, o linie de
tensiune fara interferente si fara scaderi de tensiune

este obligatorie utilizarea unui circuit cu trei conductoare, prize cu mpamntare

sa se evite conectarea mai multor dispozitive ntr-o singura priza; iar pentru
dispozitivele care nu au legatura cu calculatorul, sa se asigure un circuit de alimentare
separat
6. Interferenta radio - de multe ori este ignorata, dar poate sa creeze probleme reale
PC-ului care pot duce pna la blocarea sistemului. Aceste inconveninte se pot rezolva uneori
prin solutii simple ca mutarea sistemului, alte ori prin solutii mai costisitoare cum ar fi utilizarea
unor cabluri special ecranate pentru dispozitivele externe (tastatura, monitorul), trecerea
cablului printr-un miez de fier toroidal care elimina interferenta electromagnetica att la
receptie, ct si la transmisie.
7. Praful si substantele poluante - praful, fumul si mizeria pot duce la deteriorarea PCului. multe firme construiesc versiuni ale sistemelor lor pentru conditii grele. Sistemele
industriale folosesc de obicei un sistem de racire diferit de cel utilizat de un PC obisnuit. Astfel
aerul antrenat de ventilator circula numai spre exterior; singura cale pe care poate intra aerul
este ventilatorul si filtrul (care trebuie curatat si schimbat periodic).
Aceste sisteme pot sa aiba si tastaturi speciale, inaccesibile lichidelor si prafului.2.
2.

Protejarea fata de perturbatiile tensiunii de alimentare

Sursa de alimentare este o componenta de baza a sistemului de calcul, dar si cea mai
predispusa la defectare. Functia de alimentare este deosebit de importanta pentru ca asigura
energia electrica necesara tuturor componentelor din sistem. Sistemele de protectie din
interiorul sursei de alimentare precum si toate elementele de protectie la alimentare reclama
utilizarea unei prize cu mpamntare .
Cea mai simpla forma de protectie atunci cnd este iminenta o furtuna cu descarcari
electrice, este oprirea si scoaterea din priza a calculatorului.
Sursele de alimentare de clasa superioara, sunt proiectate pentru a oferi protectie fata
de tensiuni si curenti mai mari dect cei normali si sa asigure o anumita filtrare fata de zgomotul
din retea. Multi producatori de calculatoare care folosesc surse de alimentare de nalta calitate,
afirma ca sistemele lor nu necesita dispozitive externe de protectie mpotriva supratensiunilor,
pentru ca astfel de surse au ncorporata functia de oprirea automata a calculatorului n timpul
perturbatiilor retelei electrice iar unele surse de alimentare au chiar o functie de repornire
automata (care intra n actiune dupa 3-6 secunde de la revenirea tensiunii normale).
si totusi. Protejarea echipamentului mpotriva efectelor supratensiunilor si caderilor de
tensiune se face cu ajutorul sistemelor de protectie la alimentare.Supratensiunile si
vrfurile de tensiune pot deteriora echipamentul de calcul, iar o cadere de tensiune poate
avea ca urmare pierderea unor date.
n prezent se folosesc urmatoarele tipuri de dispozitive de protectie a alimentarii:
1.

dispozitive de protectie la supratensiune

2.

dispozitive de protectie la supratensiuni pe liniile telefonice

3.

stabilizatoare de retea

4.

surse de alimentare de rezerva:

4.1. surse de alimentare standby
4.2. surse de alimentare nentreruptibile
1. Dispozitivele de protectie la supratensiune

Dispozitivele de protectie la supratensiune constituie cea mai simpla forma de protectie

la alimentare. Ele se insereaza ntre sistem si reteaua de alimentare. Pot absorbi
supratensiunile tranzitorii produse de loviturile de trasnet apropiate si de echipamentul de
alimentare. Totusi nu ofera dect o protectie foarte limitata.
Sigurantele pentru supratensiune folosesc diferite dispozitive, de regula varistoare
metal-oxid (MOV), care pot ntrerupe si scurtcircuita toate tensiunile care depasesc un anumit
nivel. Sunt proiectate pentru a admite tensiuni pna la 6000V; pot trata supratensiunile normale,
dar supratensiunile puternice, cum sunt trasnetele directe, pot trece chiar prin ele. Se
autodistrug la supratensiuni mari. Pot iesi din functiune chiar si dupa o serie de supratensiuni
mai mici. Problema este ca nu se poate sti cu certitudine momentul cnd ele nu mai
functioneaza. Unele protectoare mpotriva supratensiunilor sunt prevazute cu lumini indicatoare
de stare, care avertizeaza daca a avut loc o supratensiune suficient de mare pentru a distruge
dispozitivul.
Firma Underwriters Laboratiries a elaborat un standard excelent privind dispozitivele de
protectie mpotriva supratensiunilor, avnd indicativul UL 1449.
Dispozitivele de protectie mpotriva supratensiunilor trebuie sa aiba doua caracteristici:
conformitate cu satndardul UL 1449
sa aiba un indicator luminos de stare, care sa indice daca dispozitivul a fost
distrus
O alta caracteristica de dorit la aceste dispozitive ar fi existenta unui ntrerupator
automat ncorporat care poate fi reinitializat manual, spre deosebire de o siguranta fuzibila.
Acest ntrerupator automat protejeaza sistemul daca apare un scurtcircuit n sistem sau n unul
din periferice.
2. Dispozitive de protectie la supratensiuni pe liniile telefonice
Daca utilizati un modem sau o placa de fax care este legata la reteaua telefonica, orice
supratensiuni sau vrfuri care se deplaseaza pe linia telefonica pot defecta sistemul de calcul.
Dispozitivele simple de protectie mpotriva supratensiunilor se intercaleaza ntre modem si linia
telefonica. Unele din dispozitivele standard pentru protectia mpotriva supratensiunilor pe linia
de alimentare sunt prevazute si cu conectoare pentru protectia liniei telefonice.
3. Stabilizatoare de retea
n afara de starile de supratensiune si supracurent pot sa apara si alte probleme privind
tensiunea de alimentare. Tensiunea poate sa scada sub nivelul necesar functionarii
sistemului. Diferite forme de zgomot electric, altele dect supratensiunile sau vrfurile de
tensiune, se pot deplasa pe reteaua electrica, cum ar fi interferenta de radiofrecventa sau
zgomotul electric provocat de motoare sau de sarcini inductive.

La conectarea dispozitivelor digitale ntre ele (calculatoare si perifericele lor) trebuie sa

se tina cont de:

orice conductor poate avea rol de antena si poate primi tensiuni induse de cmpurile
electromagnetice apropiate, care pot proveni de la alte conductoare, telefoane,
monitoare, motoare, corpuri de iluminat fluorescente, descarcari statice si emitatoare
radio

circuitele digitale raspund cu o eficienta foarte ridicata la zgomote de 1-2 V, facnd

ca aceste tensiuni induse sa fie deosebit de suparatoare; reteaua electrica din imobil
poate actiona ca o antena, priznd toate tipurile de zgomote si perturbatii

Stabilizatorul de retea poate elimina multe din aceste probleme. El contine

transformatoare, condensatoare si alte circuite care pot compensa temporar o scadere
de tensiune.
Un stabilizator ndeplineste urmatoarele sarcini:

filtreaza tensiunea de alimentare, compenseaza scaderile de tensiune, suprima

starile de supratensiune si supracurent, actionnd ca un tampon ntre reteaua de
alimentare si sistem

este mai mult un dispozitiv activ, care functioneaza continuu, dect un dispozitiv
pasiv care intra n actiune doar la aparitia unei supratensiuni

4. Surse de alimentare de rezerva

Pot furniza tensiunea de alimentare n cazul caderii complete a retelei, asigurnd astfel
timpul necesar pentru oprirea normala a sistemului. Pe piata exista doua tipuri de surse de
alimentare de rezerva: sursa de alimentare standby (SPS) si sursa de alimentare
nentreruptibila (UPS).
4.1 Sursa de alimentare standby (SPS) - este un dispozitiv offline, functionnd numai
cnd alimentarea normala este ntrerupta. Contine un circuit special care poate sesiza
tensiunea retelei de curent alternativ si la disparitia acesteia, comuta rapid pe o baterie
standard si un invertor de curent. Invertorul transforma tensiunea bateriei n tensiune alternativa
de 110-220 V, care este apoi furnizata calculatorului.
Uneori, apar probleme la comutarea pe baterie. Daca comutarea nu este suficient de
rapida, calculatorul se opreste sau se restarteaza, adica sursa de alimentare standby nu-si
atinge scopul. Pentru a elimina acest inconvenient major, SPS-ul poate fi prevazut cu
un transformator ferorezonant, care are capacitatea de a nmagazina o cantitate mica de
energie si de a o furniza n timpul comutarii. astfel dispozitivul SPS devine aproape
nentreruptibil.
Dispozitivele SPS fara transformator ferorezonant necesita completarea cu un
stabilizator de retea pentru a asigura o protectie reala.
4. 2 Sursa de alimentare nentreruptibila (UPS) - este un dispozitiv online deoarece
functioneaza continuu si alimenteaza sistemele de calcul. Asigura cea mai buna protectie dintre
toate dispozitivele de protectie la alimentare.
( vezi mai mult despre UPS n subcapitolul "6. Utilizarea surselor nentreruptibile de tensiune
(UPS)"

ATENIE: Multe sisteme SPS sunt prezentate de comercianti ca fiind UPS. Diferenta
dintre ele consta n timpul de comutare al dispozitivului. Daca un astfel de timp este specificat,
atunci dispozitivul nu este un UPS, deoarece UPS-ul nu comuta niciodata. Totusi, o sursa
SPS buna, cu transformator ferorezonant, poate avea performante egale cu cele ale unei surse
UPS adevarate, la un pret mai redus.