NINSTHRUL IwATAMANTULUY nERETULUI St spoRLLMy AL REPUBLICH MOLov Universitatea Tehnick a Moldovei © Cateda Stinge socioumage Conf wnt. dr ML Braga ct. superior unis, E. Lezovan Lect. superior wn. C. Lozovanu ‘ont unt dr. Gh Stabu Prof. univ. dr hab. V. Tapoo ‘ont unis. A. Apso Prof. ints dr hab. T Visgowa ISTORIA FILOSOFIEI Cictu de pretegeri Partea a doua mK Departamentuledivoria-poligraic al UTM Chisindu 1998Prezenta lueare, “Isoria flosofie", partea a dows, este estat studenfjlr din instufile de invigamant superior pentru a se inijia In cele mai importante concept Glosofice din secoele XIX XX, Ea este o continue a“Istorie ilosofie", parte I care ‘8 deseris conceptille filosofice din anchitate pina in secoul al XVIIi-ea Referent sini: conf. univ. dt. Mihai Braga Revenzent ‘ont. univ lon Vanghels UTM, 1998 Filosofia clasied german Filosofia clasick germans cuprinde © period elativ sour de tin care se mirginee, pede o part, cu ani 80a seco al XVI- Tea ani 40a scold al XIXen pe de al pare. ‘Sore sfrgiul secollus al XVilbleagindiren lose este ‘veto de pinipsl Independents nationale, proclamar de revluia franced (1789) In leghtrd ev aceasta sofa se concentrezi inte Iaele nationale sir care nate trees no vi propre $i devin congionte de recall Flostia seco al XIX, 5a ‘in europeans devine national: in acasttprioad nim o lost ‘oman, francezt, eagles, alan, american ee. fn local sistemelor {evo valonre europeant filosofia imbaca vesmintl prticularsmului ration respect fa de treet (© alt tists a losofel secoflui al XIXea este concentarca ein insite de favmint superior (iversii ar ‘najoritsta ilsoflr sunt sa aspirk 8 devind "profesor de filosofe” ‘Aceste tristtri ale gid Filosfie europene din perioada rrentonai sunt camctrice, desu, si pes Mlosofiaclasicd feria seprerontta de gino geomani Kant, 1.G. Fete, FW. Cheling, GW Hegel gL. Feuerbach, In aceasperioad gingiva filosoieh german est repezeta de tote peincialele cuente filosofie: dualist (1. Kant ealistsubiestiv (.G. Fie), idealist, cbietv (EW. Scblling, GIFM Hopel) 51 materialist (L. Fevrtac). (a toa iversaten de pri Blosofce de brzi, gindiren eemand nse oetap unitardreltiv independent in dezvotare lose, ‘deoarece toate sistemele Bosal clasice germane driv. in mo ogi tuna din alta, rin iegul mers al dezolrit sale fosoia clasicn fermand a aritat ck cea ma deplnd aed interpreta lsoich a Tomi a emul pote frealztd numa to mod det In acest fl, Filosofia elsiok germand, det naionala. prin origins sa imbogStee pation Filosofia neg omenCriticismal flosofic ath tm. Kent el ind tain care iba st Innes o iste mie, yee est germane nme on (7241809, titi filo s ht feo pat de har ne eon se ‘ov lores german on aa Freown Kant mse in 1724 ts or Kenighry (tet Kalinga, fo ul oes mes ie mr sete 1304 "dint "o vat dadca xcs studied mda Vis soa cio perp ulraten cu cue sia eon uns care deal ipa femajonle nated doer dee ‘tvs pd incl nn itu Sint bre Soci ivr plac Rant oa eye ragul natal. Tot ce s-a petrecut in viata sa, este ‘eternizat in opetele sale sth pine ses sma de pr point i re deol Ke dette ‘riers raionlsnh nce dc empinanal eagle: Mg re Kant a htt fe srps ca wai deg ambele i crend 0 out concetie yn aman cea 2 ‘Sicsmal tui Kant se incheieo peccadhflosoih Hse desc saa sl ft i se deschide 4 Tu, Kant 1 be grins periadt (V701760) Kam ete ian ‘ationalismul filosofului german Christian We ta Olt side tora natura a dracon In aceast periadt Kant scrieeteva luc seites ‘ne cae cea mai imports ese “storia natural i teas ete, seri” (1755). In acegsthIuerare Kant dexvolth teora mecanicd a raters duph Newton. insk daca Newion sums explicase mecanie strstr actual acer, atunei Kan erceteaa origina i formarca sisomulu nostra solar El demonsreazk ef sistema! nostra soar wa est Great asa curl vedem azide wn Dampers, ci a format wept, dap leg naturale ale aac respngei, In acest ucare Kant ta, reeunoaye el explicarea mecanies are du limite: oriines materiel In ere eriginea vei incsiv a spit, 24m dowa period (1760-1770), nuit peroads rer, Kant este stras de empirismul englen in deosbi de aya zisul ‘eepicsm” a fui D, Hume, fk insi ca prin aceasta $i. piseased soovingerile rajionaliste. fn aceastperoadi Kant, cu ator pirsmului seepic a loi Hume, inceacs de corects greselile Sogratice ale raionalsmulu. EI serie Tuearea eu carter umorsic "sul wi viionr,limurite prin visele metfizct” (1766), in care dcclart constrcile metaiice drept vse de vision si defines metalic depo inf a marie cunosstei 3 Perioaa tela (1770-1798), ene pecouds criti in care Kant a srs cele mai fundamental luce, stume: “Despre fom Principle fami sensivle gintligibile” (1770), “Crea ran pre (1781), “Cetin eajunlpraetie"(1788), "“Criea puter de jwdecat°(1790), “Religin in Tiitele raini(1793). Evidenind ‘esjusuil empiismul care considera experenta ca unicsorigie 9 nice ntemelere a cunoagterii-noeste, #1 greylle mfioralsmal ‘og nati, cre intemeiacunogtns pie! “nntscut, Kant cath o baz tna sold, placing def rita gi salina insti puter Je cuncostre ‘mens. De as si umele de ericism perro aitudinen sa fosoicd ce ‘tut stabil granele i valaiitatencuntn Reflect “eri” ne vorbete despre fl cl noi ny canons insti urunile aja eu sunt, fell eum ele se reflect in a, eich “reprezenle" Tor, mal mult earch acestereprezentir sunt prose nude obieste, ei de subiect de continia aout. “Reprezentiie” Ierror reflect ai mul airs nossr, dest natura Inralor. De ceca problema inal aerial kanton mente nats Ineror i graniele i valere cunotinelr noasre despre aca,Asadar, 1. Kant fost gi mine marelerefrmator a gins ‘losis, triad In en © ova sitting, cae spiny yanies ‘zeman pnd In prezent. Pater spine ed prin Kent placa perm’ ‘esi ntruparea cea mai nat o-sinalii sale Lamurirea unor termeni ai filosofsi kantiene Pentru sara inelegereaFlosofiei_kantiene este necesae dea mri, mai ici erminologia oso in lpr cw opera i Kant. Se spune despre flsofa lui Kant ea este a eritiism, un apiiam. sf ‘oto un idealism transcendental Sa vdemy, dt care este setiteaia Precis aacestor etchete, date floes kantiene CCuvdntl de “eriicism’ are deus sensu eoseit. Prin sens este negativ si reprevinih 0 atte scepicl, dizalvant care duce snaiza obiecului pind Ia distugere. AI doika sens ese porist 9) Fepreznil oper consiryctiva de fandamentare trinct a cestulat stuliat.Crtcsmal filosofic af ki Kant este por, ese 0 seit iguross impotriva ericismului negatvgi soapi. La Kant sitcom na Insemna dcttdatoria dea inoepeo-ce eugene flosofch cu expan preliminaris posiilite nosire de cunoastere pentru s pute usb temic obec i vloares cunoser Tn tegitra cu notin de “apriorim™ se pot_ mention unmitoucle. © idee aproricd este uceea pe are 0” avem inainte de experenti. De exerpla, 0 ipterd sinificd este aprarich fas de cere experiences vr face terior, teas fost invent ma nunte dea se exoaste renuhatele une evetuale vedic ne Kan aprorsmul are un cutout alt interes. dil spore, pedo pacts sunt apees care mi pot fi scone dia experien avind ex ttl ste Saractere, arp deal pate sunt presupuse de erie experents, Reo, 4 ideile apririe fndet nu ne pot vent din experen rami st is produs!propriv al spirtull nos, Cu autora lor nol orgvizim dele ‘experienc. Agadar, dopd Kan, sem in interior sfletl nos ge oi aprorice eu ajutorl croea wi sistematizim organiza ames cexperene. {a fist se spune despre Plosofa Iai Kanto ete wn dese ‘ranscendental (cuvoxtinga are © valoare ideal, qu real) Acct expresie fst ftebuintata de iasui Kann plemia spot G. Berkeley, concepile ciruin rapeezenay un idealism enpirc $ ingmatis, precum si contra lui R. Descartes, ator ona ideas sceptc, pstolgic. Kant aumeyts idelismal empiri sting sare Seclord c& exstenga cbectlor materale din aia de not ate Redemonstabii, poate chiar cu totl fale ia idcalismul acep oetring, conform cre nu se poate dovedi in mod sigur det propia boast exitengt si anume prin acl faimos “coi ergo sum Pe sbele aceste doctrine Kant le considera gresite,deotece ait lamen corpuror ‘exteroate ct i cea a faptelorpshice presypun deopotina fomele de ‘twaizae erate de spiral nots, dee, pen ua ince no pute Lnonyteaga cam este in sine, independent de strate subiecaut Binditer. De aceea idealismal a Kant ese tanscendenal inucit fim poi au cunonstem Iururile aga cum ele su, oi canoasem ear fenomenepshie, acd noi nu seicim rail deci apa cur ne ‘a rin snzai si reprezenti Semifiativi pena flsofa lu Kant estes distinct pe care Binditora 0 flees ire transcendental si tanseendet. Dopd Kan, termenul de “ransendental” nu Taseamnh ceva care rece dinclo de ‘orice experien, ci numa ceva cae precede a pcr expeienta, dat fre sit rol deeSt mumai st faci posbill cuneginis empiric Transcendenale sunt formele nossre de cunoayereapriorce imtependente, dar presupuse de experien,ntruct ce da valley tbl cunotinfelor oss in omen. In schimb terenul de “ranscendenal” impli i plnitudines sui conn. Transcendent et lumen dedicolo de simile mows, omenintsupasesiil al “ucrarloe in sine”, sei spirtelr pure, a lesilor morale, domain. liberi, imoralay yi ti Durer, Pein formele nase transcendental, superoae esptief, nol ne pitem jung tots pin la sestaaeaobiectlortansendent Gu alte cuvint, dacd transcendental 36 poste lipsi de ex>aiens atone ranscendestl din contra se lpseste de experienh ‘Teoria cunoasteri i ianea pura” ‘upd Kant contin aoasea ou este dae aeminitowe eu 6 celina care ar reflecta cit ‘mai exact reaile din afar. No} au roast “elite In sine”, acd apa cam ea exist independent de os “srl in sine” cm o numete Kant, dps Lace, cr imagines in noi, adel chipal'cum noi sintim gi ononim aoentl reaiateRealtates, pentru a i unser, spune Kant, rebuie sb teach prin “medial” i structora pil nsra gin aceasta recere se defn, devine din eaitate un fenomen spiritual, o maine inom penou on "Nucunogin se orientezt dup ler um i inhipie cml de ed, i eure se orienteacd dup eames gi isu spntule asta, [Noi nu cunoastem in chip sigur Isr det numa coe ce om ps als de la incept,o prior (a prov, dup cum am vat, cate ewnostnis necesard fi universld care no vine din expeient ci din settee ‘rope spiru), Spirit, in concepts Tui Kant, av ete © foie ness, ceva basis cio realitate activi, care transforma cunotnile, le rindi ‘dup eile, inerententuri subictive. Cum lamarese Kent acest her Este adevirat,spune el cf orice eunogtin incepe si chiar sires ey experenasimturio, dar nu orice cunosing& vine in experience ling dateleprimite piv 8 nel oondine prin sini, se danas Ativitatea gidirit pure, sou “run pure”, aie formele ae leat estviryihasimilare'@ ginny 1 Kon, a ‘iout foarterepede celeb, Pe lingh sie Ge onl ilosofe popular, losofia depth, ete, oper pieces og Fichte ete "Fundamental teri! sine Filosofia ca teorie a stinfet ‘Temelissistemolui filoso%c a tui Fiche o constivie Teoria Sitti pe care pinditrul a expuso att in curser tle useorton: 20 it fn lect apate, Dupt Fite Teoria Stine ese o sigs nou, fundamentals; este 0 filosoie prima, care caus sk Tlectinse veces etait. Fiche socoten ee a ihuit intemcieve mat sec ae ft Kant exiticismal sau idealism transcendental, ln concepts sa losofich Fite subliiad_caracterul oradctova al ojiuni de “uc i sine si necennte inks A flosfia crits. EI considera e& “ucrurle in sie” nap fi eatsele fenomenelo i, deci, mv au nici oratioe de a exss. Dac ts. urna Ft, tot ce exist sunt fenomenee, tune oi eanoasem tt ce eat ‘Cuno neat devine aol In poteza “Crit ini pure”, cunogtinia neat ea numa ‘atv finde era marginit numa la fenomene, care actviny lumen subietiv8, umes “independents de no, adit realists obit. fond sleiuit din “lurunsne, ride necunoseut _Dupi Fiche ins, lume fenomenelor et ingura fume ella lames iucrurilor tn sine” este mama! iaginaré Prin rare, cand ck ‘oi canoastem lamea aja cum este fn adev,ca reclame ‘arent: © cunoistem dich Ta mod able. $i Mind comecton solu este tmsi ceea ce wmeard metafiic, putem conchde ‘mea este posbill mu nai ea credint, cum susinen Kat lca. canon ‘Numa cn acess iotes, spun Ficht, metaficica webu se gi schimbe inflesul i, prin urmar, sume, rca fn afer de amen fsoomenelor nu mai exist o lume 4 noumeneor intuit nafs de lumea cunoscué de noi nu ma exit ame necunossu are into de limite experintei noasre i deci, metafcca ns ral pote rsrm numele singles pe care le ves pind acu de tla eae diseye experienja Ea tebuie sin numele de docs inte, Sinde8 mu poate face atceva decit st analzeze cuostincle nas gf ‘uu intinslefandamentcle ume ale sini notte despre me Ea tects, deci, roll de cunoayere a cunoscuilu ar sane Sind totaiates infer, nu poate porta deci rumcle de "decent & ste ‘8 vedem in ce mod se consiue Filosofia ai Fete x detent sui La Inceputul activi sae filsofce, Fiche se considers ca un ‘smimuatora ui Kant, propunéndig 8 indope ceca ce era greys ”completeze ceea ce era insficie: In opeele ui Kent aalizae jn mod ‘general stucturaeunogtinfe uae, ins a el domenial Spirit ‘Natur sunt despre. De sci ¢ dificult sind sale filosofice problema “Iuerlul in sine”, lipsa unui principit comun clor deus ‘atun (aiunea pur iraiunea practich") i ipsa uni sistem une 3 integra Ficttecreda, cl inlturird difclaieilosoii Kamien, at pute tasforma idealism pri, si desi inconseevent, a are sv redecesor intrun idealism conseevent, adicd intgrl sau absolut ‘Actas prtenie Fchte ko rexuma” pe sigwania ch idcliul teanscedental uebuie si poste si descopere cu ator itll imelectuale un singur prinepi, ce 8 imbriigene ait "aie put”, cit raunea practi” Tn acest scop Fiche eleva mai inti, ea wn grew neajans, pl ‘hcritiiamolkantian et it do valareexpliativ.Inradevir, Rant Se migginete st afirme existeniaformelr a pio’ ale mit omnes, fick sf ne arate, ish de unde prvin si cum lau nastre ee, ish de ‘int aga cum st. El afm apn cd acest forme nu ne fot procira cumostne decit aplicndu-se merece le este dat din afr, de “oer i sine” O dath ins ce intr ipoteza “ura in in”, a neleptims, orignea acest materi adie a senzatilor noaste ‘inne oprobloms pe care rebuieneaprat 0 zai. Trebuie dat, spune Fiche, s8 explicim, mai ini, cum ina rastereformelesindiitnoaste, fe 8 ar cae indicate de Kant, Be arf alee, si cum ia nastre, apo, materia cunogtinelornoastre, oiare arf en, Acesta este obit oof, ea dost sing, Realizing ‘acest obec, ilosofin ca doctrint «sis elieaz pe ea ins Fchte a repopt lui Kant, de asemenc, fap emu a mers pln capt pe ealen dezvolri: Met cw priv fa natch crestare ‘Sov Subject. Dups Fit, rams conernd-e engin ols 4erealimte unit gi primowiala se pot dpi contradeileindslubile ‘reznte in glndieaflosofict a lui Kant gi abel se poate ajunge Ia ‘ineipiul primordial al existentei i cunoaseril Priscpiol unc al ealismul, considecaFicht, mu poate fect Subecul pin activates $2 spontani De aceeatrebuie de nlituat din sistemul rit "Nucl in ‘sine, Obiectal, cae linitea2aSubiectal din exterior. Dup Fic, Ka ‘Tnleuit “"metatizia obigctui” cx “meta sbietu, dar ela 2 extras toate sonsovnfle Gosoice ale supremateSubictlu Ase ‘elajnd ides critcimali Kantian, Fhe rn sistem ufos rea ‘i constrict ssteral genetic al ines continye umane pe baza soniiilr gindiri ‘Conform concept ui Fiche, dact Glosofi au sunt de acon supra obiectulu flosofe, aceasta se datoeszh eprlulc&noiunea ‘il, in general, ma fst inet destol de bine precith. Nw ene de ‘js st afmm, cade obicei, eo stints este un sistem de proporiti are, legate impreund,decurg toate dintr-anul i acelgi principal Mai’ importatt decit aceastlepitrh si aceast dependents ste problems adevieulsisistemuls inte, al adevral cet letuiese sal ‘devel principal infil din ear dcurg ele. Avem dr de examina, in orice sting, doud probleme fundamentle si anume- pe ce 3© incemeia adevarul primulul ei peincipa 51 cum decurge ditriase devil propoiilore ez din acel pei princi? Ponisi aceste doud Inebiri, pen sini in. general, ‘losofia inte in ral fies de decrint sa tore a sine cath etemine conditile cunoayeit in general, ale coongerit adeviate. Aceste dout Intreble rat ate losoii eal po care trebuie si Inept sforiile spre se relia. Si yedem, da, cum se relizears Filosofia pe aceasta cle Eu si non-Eu ea prine ale cunoasteri Problema principal pe care vtea si o rezlve Fichw este tumatoarea: de unde provine sistemul repezeaiiloe mele adics realatea, “lmea", inspite de sentimental reali, neces “niversalini? Reprezentle, spune Fiche, s desfoar tn contin i sant legate de ghdivea mea, dies de Fix No puter cunoaqe det ‘eeu ce este dati contin, akceva det contin, in afart dee, este fn onsens. Toat consi ete noma §) mal produstl activi Spirit. Ca stare, na mai este nevoie Saget sh ni se releve ‘emeiuile anscendente ale wei repezetri (acral sie”), pte Se psi a prior, deductnd experienta din pencipile acta cognitive, sau cv alte covine, st antcipim experienta prin gn. Ina cum s0 poate ajunge dincolo de experiens, In incepta indivi? Trebuie i descoperim, mai indi, spune Fiht, piney soot pe cares Tnemelazdinteaga “ind omeneases™ Ce poate st 2‘exprime acl prncpiu ? Care poate sh fe continual Ii ? Nu pote fi, evident, deci atl cel mai geteral al moi omenegt aul ne pe care ‘orice contin it presupune gi eare dec fee posi orice canes Exist, oar, un asemenea act de instalaze dete a acest iver + ‘rede cunogtne, Un asemenes act exist spine Fic, dare se ponte ‘consuma numai in gindirea rellexva a flosofulu, Acest act este fats sui, cae se insite pe sine ca Eu, adi declared ul este Fu. ee sever, Eu sunt Eu" este o judecat ce tee dincol de orice expvint, ‘te un at anterior rire experienc toa experiena se fr in mod necesr la un Eu ~ cave rebui pense In vizunea la Fiske, aves at ea srs de cunoasere ste nue intelectual ‘Asad, primal princi al inte notte “sine” este eX Ea ‘prin activates ui, Ip creazt propia existe, Din vest princi, spune Fiche, se poate deduce tout sructura eunogine uma. Init devi, cin Eul se declara pe sine iene, ii precieazh fin: firma este un Eu. Dar, totodat, pen aceasta se tage olinle de demarcate Inte cea ce ese Eu gi cea ce este Eu, Vedem ein moment ih Eu se insite apare cu necesita gi cea ce nu ext B= aid nor-Eul Potem spun. c8 Ful dupa co se declare el nsuica Fu, coining activiatea, Ht opune un non-B. Acest aon, care st opune Lil cuprinde tot ce nu este Ful, curinde adic ttt obictelor co no sunt el insu! gi cae leStuise jn deosebire eel umes, Dupt ce creed pe el insu, Eul creca lume, iat acess dit activate ‘sretoae as eres nace imp, principle fundamentale pe cre se {ntemeiara, pentru oi, cunoajeres acest indote creat, canoastres Eli ga lami opuse li. Acostepeincipi suns princpid identi principal conrad. sh, acest dou principe lao dificult, Eul se creeard mai Ini pe sine nsusi, 4p formula: Eu sat Ex, pol opune non ul, dup formula non-text Ea El int poate adie non ulSec In sin insu. Cac, pein ipoted, mimic nu mai exist la Inceput i afar 4e el. Dae ins non Eu exist in Eu, atamci Eo ete in acelyi tin EU si noma, geen ce contazice ambele princi al Mei = contradic tn, ‘Aceasd concavie conaditoris, care conte 6 fnlaturd un al ties princi, care eoneliaad cele dou ares opuse ‘rntro sinter, Aces al eile princpiy ete principal limit! Sof 24 ivi. Eu, opuntnds\ non-ul se inten pe sine asi ads is reduce exiteni in pane, spre a face Toe non Pisa Foerete save sinteze este: “Cal opune, in Ea, Ev dvieibil wy non-eu dvetit ‘Aczasé formals ill contaditia ie are duces prime peep Dua principio! iden, Eu este Eu, neh nui in parte Comat ons in poteza primar, pe eae oTlitar iitarea,e8 Ful af gh Eg, on-Bu inte Acca sinter ins due 1 un alt principal unoaytei care «to principal rani. Acest nou principal rain sa alls ste principal findamental sl argument, Cac argunctaren, teveral nu face decit sh compare lusrrle din pune de vedere. ‘sein i deosebii lrg formulere relate la cae ajynae te ‘oportt al ehror adevir se intemiars pe ratvnea sat mete ‘seminri sau deosebrl furor respective. Aces rane ca mit cam Indeptest, pe dept, 0 coclce career la mince ene suficient, lat cum Eul, prin dessus sponta activi prop recach treptt principle fandametale pe care se itemeiardfscou ‘litcin al cunastri stinitice Fichte ne ara, ate, ceea ce, duptpirerea i, nn ne aritase Kart, yi anume: cum au lntnajere forme Cugetii nosy de ce sunt ag eum sn. Asadar, Fiche a expicatfn mod idelist problema cunostert lumi El explicd realiatea care ne Inconjost, btetvtatea lumi ca ‘avorind yea din activates Eu a mod itt, neidesu dt-an hipctetc “ura in sin”. Ish idealism lui Fihte nu ete un idea ituzonist, arbiter. E-adeviat ef linea este\un prod aI Speitaet reatr dar nu in mod arbiter Ea ete ts obit, adic “stint de oi, Reaver consis imediatt 8 no a creat Lames i ae impune stringent, necesar.Realistea este dealt = creatt de Spire - dor gh reali ach ni se impune eu necesita, are « stuctarh independents de bun! nostrplac. Deaecea Fiche aumeste sistema shy Reslidalsm, ‘au eas ideal Ins, spre deosbire Kant. da in concordat ‘ere fundamental se idealism trarsce onal. Visite condensed owl, adie realitatea percept de Subic, ete nese 0 ai \potzd a Eu, say, mal concretspus, propria avonepr. De aces, 4a Fieht,reaitaten cen se opune ge limiters inane po sare 25le treprindem este produsul propriei noaste setivii, Numai parent realists exericar ete srlink Spiritual nox: nop, cn ‘te inen& si co-existed acestuia, NowEul exist in fimcle Se tendinjele i scopurile Fuki. Realitates obiectvé esto erafc. « nevolor practice ale Eu activ een, addncindu-e tot mat ul, ‘june a conclriae& realiata cunostig) este drum de atoealzare Spin Eul absolut cx principia universal al ‘Am vizut 8 Fichte, continuing pe Kant, fae din Univers nu ‘numa existent i Subiect, ci existent numa din Subiect. hme inteagh este creaia Sprit Eu, Dec prineipil une Coste! ‘ste Eu acivitatensnteti a continfel. Lames ens in Eu en Ea Existena se reduce la upeinsal Ev dt nual unui inal lwetior, ci al unui Eu pur infiniti absolut, ul absolut ta Fchte ose un act superior, cared o dclesare ‘armonis8 opoitii dite Eu s noma. Aces ach,spone Fiche, webs fe sitet, care sh imbrieze tea (il) ata (oon Eu $i poste f desit Bul universal. ee produce sittin nul st El inom ul, in scopal dene imta ecpioe ‘Asadar, Eul absolut “produce incangtient, sau ii exact supraconsint si misterios, Ful dvi (Exile mene in fata cin ‘pune cao tinitare non-Eul, dviibil gi el (Natura) Bact al este Pues deduce, nici itr-un mod, cunopiags biectelor determinate ce lefties lume, De acoea, nicl mu se poate vedes, in ilosotia tu Schelling, cum purcede lima din Absolt, u Imsadevar, spune Hegel, Absolut! find de natu spirtuals, tesa Tumi, dinte-nsl, a8 poate ft dec n proces spiral En nt poate reprezint, i in, deeteugstrea Absolut lr pent ex mupoate reprints det deducjiaunor canon din cei ce ma Price, dnt prin cunosting generals. (© asemenen dedusie Ins, mse vad, gi ese posi, in sofa i Selling din cauza intuit! intelectual sa genie, cae ns ‘ea in mecanismal cugetiit discursive, ct rinine in afd de ca, pretinzind ei este superior, ‘Trebuieayadar, conchide Hegel, st reeunoyien cl eunossteres tw poate sl repezinte deci, eugene, iar cugetares nu pote fi decit Gscursiva if ne intoarem la metoda fi Fiche, ie filosofia eria Eul produce lumea cugetnd, iar cugeares [ui este 0 sscesiune de noi, pe care o determin jocal loge al riael- te, antrs yi site. Este, ei, evident fap ecu elemente lute dels predecesti shi Hegel» ‘reat un sistem flsofie now eu propor impresionane. Cu Hegel, ial smo german, fit dn snalcrieismuli kamtn, a Tua Torna sa defini. Dialectica Let ‘Am viza ch Hegel admiten si el, impreund cu Scheling, ck piacpiy creator al ami Existens soit de natu spiral, EI ‘redea ns, spre deosebire de predecesral scl un piney crestor de natrd spiriualé mu pote face aliceva det st gindeases prin tumare, poate crea lume dedt gindind. De aceea la Hegel acest principiu atotorespunzitor este Rajnea sau dee, cae. pintro exvotare inter’, necesard logic format produce Materia Spiriu, ex dout moment Inegitoare 5 neesare ale accuisi princi ‘ational Tnebara cre apare, in med fires, sci ete: care et fcr determinant al eager princpull creator al lumit? Dacd Fam putes escape, am putea reconsii, ct ajutorl Is, genezn Univers eoarece principiol creator nu poate cre lumen deci gindin. Prin twmare, factor care determin cugetares Iu esto fatal Host a "Nu mai incape indoal cb. giniren exten proces. Ea const les permanent succesiune de ‘del, sau, mai exact, in tecerea 35seconde ides a, Ce determin nh aes procs? Peta ‘spe ln aceasta ebue,ebuevedem maint pe gee determi propio case. Ciel noc exitens ative ey pate din Exist abo nr cugtren rt eat ee ert {moment al ge absaluteCind east, Absa cage con iar canopnia nase invidaln face deci costs Aceh coger, cre au ete n nal, Cin de exemple cupetin ‘Absolutly eltate Absoluul se cape po sine Insaco until nase Gare et dar inno ine, pcp age, pri care te sgt st wacom eye ds la' ie i la? Ente opel ‘Principia conrad! ap cae vist wn Wer pete IS timp lisa convaril su: Dp acest pnp nd gin tm ‘cra ntet H eomsierm en niente pun cong nes =H pein sent chi nin contr sa Deck, fecare ses oss cupid Insp conara tu, ‘Acéndvee, ita, ate gin Ia ace contra, nese sb negli ar aces neg be lg revenim arp i de I eae Am pri pe cae pe so nomi capo su ets omperin cu conariel el crla st zcem Mec peg a oiest Sih ajongm asl In a en de, n sleep contin, 62 nto unite superior, ee cre tbs sf nomi, cea ‘uk sen. Assay, xgaliatn Glsoi ai pel west in principal “cit sbsoute, in fomarea ne! lel iter a We Aces ope logit de care cul evolu eemporl I se spun pip ‘dentin comrade ric ese transform in Wh Ops 3S identifies xen) in acest mo conrad mega ph Heel, st a bara ‘uur ura sunt moto progres gan conti sete dnd sh each prin ei fre ier Cem, anit ster) Si aceeg es seam pe sine ea), aol map ane), Stiri negh epi itera), dese afd din nou pe plan doce sense danse afr atta mo neces Toit acne pnt a pl abst Aces on falter, snes care sander din tenia mere reali abso ronal et olin 0 Se procesul dale, de metoda dialectic, de jeu logic a noni din Spinal nos cre reproduce exact joule absolute ‘eo, Matere si Spirit ‘Am viet ef Hegel isi propunen sb glaetsct o metilnowd 1 sjtoraleareia st poat jung la cunoayteea principle centr al Tumi au mt jor, dat mai sigur deed prin iui ineectla sau genial a Iu Selling, pe care eo puea die. Aceasis mei se prea 8 nu putea det dalctica i Fiche = dat ae fos adincts “acd | sar fi adus ule modifica, ce se atta indispensable. Aces modi! ta Hegel nu reprezinissltceva dec identifcaresprocesuli ‘ugairit nase cu proces evolje! cosmice. Dev, teza iid & Flosofe ui Hegel afirma identtavea dine Ensen si Gnd, add a contebuit mult la elaborarea une! Viziuni nitare despre eunoastre, creates ultrd. Nota dominant ‘acest analzeo constituieorientarea spre valor i spre uma, Pledoaria pentru necesiatesafirmarilibere a personalitit mane 6 De la Kant la neokantianism La apariia si manifestarea neokantanismului ca ercniare filosofics au contrbuit gi unele cereetisi din domenil stinflor povtive, care aduseseraertcismului kantian un neastepat spor de ‘prestigit, Aga au fost, fm priml rind, cerstirile de Fiiologie a simurilor, pe eare le invepuse Tohann Miller si pe care leat continuat Hermann Helmbolt Filosoful_ german Tobann Miller este auroral tworie energiilor specifice ale simjurilo. El susinea ed fiesae din simurile noaste are modul su specific dea reactions la excite extere,oricare ar fi natura for. Ochi nostra, spre exempl, este ‘onstuit aga thet reactioneze in special ta excitantul exter ‘unit fuming. Acesa este excitantul siu normal. Orce alt excita exter, Ins, ar ajiona asupra ochiuluinostu, el reactonedz’ ih acelasi mod. O presiune lenth excitatt asupra ochiuisi sau 0 Toviturd brused produc, deopottiva, senzajii de lumina. Acclagi Tent se petrce, intoemal, si cu colelalte simjur. Caltatea Senzailor pe care nile dau organele noaste de si} mv deping, deci, de natura obiectiva a excitailor extern ci de natura lor subjectiva, seu eum spunea Miller, de energia lor specifica. De unde rezuité 8 simjurile nu ne spun, propriu vorbind. nimie ev privire la natura excitailorexteri. In acest mod fohann Mller considera cd senzaile nu sunt decit seme subiective ale unoe roses obietive, pe care nu le eunoastem. ‘Aceasti teore, a ire! important epistemologich n-a fost indeajns prejutd fn impul dnd a apirut, a fost reluaté de Hermann Helmholtz» fizilog,fiziian gi flosof german. Ela fost unul din mari savani ai Gemmanie, ale eitui concepitpozitive fusese inluenjate de filosofia kantiand. Helmholtz a presizat sia resins teoria energillor specifice, in infelesul eh numa modalitaea senzailor depinde de strctura organelar noaste senzorale sau de modul lor de a fi. Calitatea senzailor, tas, epinde de cauzcle din afar, care acjoneaz’ asupra noasta oFilosoful german considers c& senzaile noaste sunt provocae i ‘onganele noastre senzorile de cltre cauze extemne, Aceste elece Aepind att de obictul care le provoac, ft side aparatul ssnzovil fare le pereepe. Prin urmare, senzafia na este o imagine a ‘obiectaui, fun simbol all. fn consecinslegtile lumi reale se Feoglindese in fumiea simboluriler. in acest fel se poate inelewe. dup Helmholtz, si teza Kantiana 8 inteaga reaitte mo este altceva decitfenomen, iar “Iuerl in sine” nu este altceva sect un concept limitatv, pe care il admitem drept eauzi a fenomenelon, dar despre care nu putem sti nimic ev adevars.Helmholte recunostea cf exists un principiu a priori al cauzaliti, care inst ‘nu extinde cunoasterea noastr dincolo de experiena posibil, dat, fn schimb ne 8 dreptul 1 presupunem cae necinoscute le senzafiilor nate. Cercettile de acest fel ale oamenilor de gin ‘au adus filosofie! iui Kant o confimare ce nu pttea si nt impresioneze pe uni filosot. Criticism filosofic al Ini Kant are Dierdusetreptat din influent pe care o avusese in losofa germand ‘mai devreme “reinvic” astfl din nou ficad posbilé migcarea de intoareere la flosoiakantiand, indernnul “napoi, la Kant” ii aparine lui Oto Liebmann expus in cunoseuta sa Iucrare “Kant. si epigonii™ (1863). tl considera ed intteaga flosofie post Kantian’ si mai ales romantismul idealist, cu lipsa lui de critic, ficee necesad Intoarcerea la criticism, ca la un coreativ neapirat neces. Migearea ins, « inceput propriu vorbind, cu Friedrich Alber! Lange, care inst ceprezinit in_primul rind react. impotiva ‘materialismului, In Iuerares sa “Isoria materialismuli si erica fnsemnataii sale tm prezest™ (1866) Lange Incearcd 38 justice ‘materalsmul ca singura metoda indreptt n linet nati, dar {I respinge ca meafizics, pe baza ericismulu filosofei kaniene EL @artate& materalseul din impuls8u, matrilismal vulgar a Iai Vogt, Moleschott si Buchner, era tot vechial materialism ~ al Iilosoistitor gi al stomigtlor lui Hobbes gi al lui Holbach » care fuses, deja, combitutdeericiemal kantian, “ up Lange, dact din punct de vedere metodologic si ‘enjint i Fimite juste, materalismul este leit si util, din punet de vere ontologic el ste inadmisibil. $i nu exist alt miloc de a ne opune miscrii materialise, care ameninj sh impingd cugetarea Flosoicd a timpuli pe o calegreit, deci si ne intoarcem la Kant sila confrmirle pe care i le-au adus oameni de lin. Aceasta {ste concluzi la area ajuns Lange. Curente si scoli neokantiene Neokantanisml ea migeare filosofica sa manifest pein convingerea cf filosfia poate deveni o "ting" mumai cu contin ‘dea reveni Ia spirit flosofc al lui Imani Kant gn acest seop inditoriineckantieni umireau ca intemeindu-se pe aceeayibaze Sie eritiismului s8 innoiased si st duct mai depare flsofia ‘anon “Migeareaneokantant a cuprins mai multe orientii Gistinse, cunoseute in cele mai multe cazuri prin numele vnivesitiglor unde isi aveau origines. Dinte cle cele mai importante sunt: metaizica critica, reaismul criti, gooula de Ia “Marburg si scoala dela Baden, “Melaiica erties" fost initataaproape tn celal timp cu imerpretrea filosofis a aprorismuluikantan reprezentta de H. Helmholtz si Fr. A. lange, de cite Ovo Licbmann, devenit cunoseut prin Ineratea'sa “Kant si epigoni", in care capitolele Jncheie cu cuvintele devenite loinc: "Dect webuie si ne intoarcem la Kant’ fn aceasta carte a sa, Lehmann (1840-1912) considers ci doctrna kantiand a influent diverse dite care S-au manifest dupa Kant in Blosofia german modern si anume: directa idealist (Fiehte, Schelling, Hegel direia realsta GHerbar); directa femprie& (Fries); dieciatranscendenté (Schopenhauer). Conform anaize! lui Licbmann, Kant aIisats8 se strecoare in doctrina so roar: fatald care a fost preluat intr-o forma sat alta de filosoft postcantieni mentionai $i anume “Luerul fn sie”, un concept, care 6tev lui Liebmann irspurifica eritcn rau efectuate de Kant “Tuer a sine” kantan, serie Liebman ete incereares neve A inclectulu abstract de gsi, lao intebare Ia care se peat ‘spunde, un concept drepteispuns transcendent. ty legttan oe ‘aceasta inteleetl cade in contradicfa de a reprezenta cova ee se Doate i reprezentat, de a vea st gindeacd ceva ce nt pose f Bindit. Analizind problemele pe care le considera esonsale ak fantinismului Liebmann a incereat o sinter’ conciliatoare ine Slosofia ritica si metaizick. In eoncepjia sa metafisica exe analizh ipotetich a reprezentirlor umane despre "cone fundamental si corelaialucrurlo. Lumea exter ca atae no cee {ceit un fenomen in interior intligentl noastre perceptive supe lesilr acesteia. Dup el, condita findamentalé a aiusini cana, ste de tine intotdenuna seama de condiile umane de eunayien Be care nici o filosofic si nici o fink mu le poste dept Ie ssemenea, atin etch cts in esteticd nici un fl de obevicg absolut ou este valabil, dd Liebman, cli nimi nu este on og ‘iu, frumos stu uri in sive, independent de gine sence noasire. Analiza lui Licbmann se termini cu acecas) concioee {eneralé care era gi concluzia fiecirui capitol in pare: neces, ‘eintoarceri Ia adevaratul Kant, cel al idealismulai tanscedenest Un alt reprezentant al acestui eurent este Friedrich Paulsen (1846-1908), profesor de filosofie si pedagogic la Berlin, Paulsen partcipat la reinsufleieafilosofei lui Kant i in paalel, aos tui Aristtet,afirmand ci psete im amdindous acest ficwsht realism epstemologic si ¢ accentuate a rolulu rani pratcg ‘supra aun tortce, into perspectiv teleologice, Interpretarea pe care o di Paulsen filosofci kantiene este. Intrucitva diferit de cea caren in epoed. Pouivit concept ha Pausen, Kent nu a i distus metafizica ei arf ceeat ot psd buzele une metaficici ni, Fundamental a primul rnd pe de ‘concep morale i pe ide intelectuale nevesare, Paulsen a fost influejat de gnoseologia Kantand, dar el « modificat conceptia Iai Kant asupra sptiuui i timpolis ” , «Sulets, «Eu», Splsio, ober arbituy, Aciile de ssemenea sun imaginare:upcat,emntuien, espe, setae ‘wcatelor. Relajile sunt imaginace: «Durmnezeu», spite, ‘sufleten, Teologia este imaginar: cu impli li Dummezeu sjudecata de apoin,eviaga vegnicd, ee. In fond este vorba de 0 lume d> fei. Preofi, spune Niewsche, sunt aceca care au schimbat devin) si falsul cu locurle. wAtita timp eit preotul ~ acest ‘ighduitor, acest calomiator gi otrvtor prin meserie al viett ~ ‘conte drep o specie superar de om, nu exit nic un rispuns‘8 intrebarea: ce este adevirul? Adevairul deja a fost pus cu { $e died etl pn al inca fa ed fez al wader. Arf fate ih a) Buin opr dn eet cscs Nita dee oi bac, Darn emer, pene eee et Papa as ly ‘eligia, dar si filosofia, ‘Stina, arta, politica. $i anume ele formes oe ‘Curopene, a unei culturi decadente, ! «Este necesar si spunem pe cine il simfim drept contraric! {est s tog pe to een in vince ctor wes Sie ces itr sg mos Nictzsche criticd gi stiinja mode Ui critics spictul ei ta Sina modems cate exc eto Haw en {Mca aunc srt de ont mae a & Spl: sDunaeeon cane de dln aac em t,t ca et as hn pent en in| incredulitate,| {iis psi, ace inca pee inst, gravitate igi pune ampena fo nee ss (vite aces sein infil unt eo SE Imaerei, a dificutjilor i batilor pent indepliniea fineilor vite. Privji numa, evolutia unui popor,epocile in care savant Sipe primul plan: sunt perioade de ohoseals, adesea de erepucu, de decin - ca wrmare a energiei debordsnte, a siguranei viet, « certtudin vitorulin Care este poziia Ii Nitwsche despre arta modem? « arta sanctficind in special minciana si pétind alituri de eonsinta urati voinja de a ami, este fn prneipiu mult mai opusa ideally ascetic. decit ginjan, Arta este conteadiciorc in eseala si, ea ‘eproduce un antagonism dintre ideal si reaitate, ape de o parte fanatical incolon, marelecalomniator al vii pe de alts parte natura in intregime surt, Ltd de ce vasaitatea uri ati in lua idealului ascetic constiuie © culme a corupii atisive, din nefericireo corupiedinte cele mai ordinae: ici nimi na mi coruptibil ea un ast, S.ar putea enumira si alte fenomene sociale din epoca modem, pe care Nietzsche le caracterizeazl decadente, da nu exte necesita, pentru ei aceasta ar face textul gre. Coneluzi le care sng Nietzsche este: cultura european ese decadent, aterazs, ‘merge spre neant. Cava const fn indepirtarea omului de lt free $2 adevaratd, incercarea de al face aliruist, desecénd de la el éeolsmul natural, Egoismul, - spune Nietzsche, nu este ma putin neceser decitaltusmul. Dumnezeulexetinilor find 0 sine al sine. El numa este concentra exterortete, “etic” este orientat spre propria sa natutd, spe realizarea sa substanjals ca finfa umand cu snumite aptitodi {nelinai si pasun, dar mai ales, ev capacitatea de ale contol le cultiva. El igi asuma in mod congtents liber responsablitscs ‘supra proprii sale viej. El nu considerd cA tisituile.# Aispozitile sale sunt date naturale imuabile cérora trebles se ‘supund, dimpotivi, el le vede a o provoeare, Cunoajerea de sn ‘nv este doar o contempere, cio reflect, care de acum este aciune Eticul se studi pentru se transforma. Comporiamentul i se bazeazh pe o conceptic bine furdamentat de infelegere a propilar 0 ee cee eas vores oma ak Seg pee Sone Motu dente eee ran aire oie ¢ oe Pentru a ne explica natura credinfei, Kierkegaard evoctcerinid paradonala. Paradoxul gi este sensul cree, vindirca natualt ml poate incege, el ete iit dn com, Sovetatea ny Ponte avea asa cerine si nici mu le poate injelege. ins sljtor biserei le adc drept exemple, dat fn vai mu le admit gi cise nil ule percep, Situajia relgioasé este o conditie limité, anume prin ea sbsolutl, dvintate patrunde in temporal. Eticul se opune acest onditi-imite, el se va dezice ce superior in folosulfiesculi, ‘aturalulu, socilului, Prin contrastul dine religios i cfc ‘Kierkegaard urmireste si se scoat in evident limitleetcului. Lin individ sar putea crede subiectul unei chemciunice (religioase), ‘eiese din eadruldatorilorimpuse de societate, dac el sar pues ‘pune eticului “El trebuie st realizeze, pentra ef nimeni mel poate Ingelege si trebuies8 alba tria de «se inpiea cu ginal e Hina Juman nu are pentra el decit blesteme, iar inima omeneasci ae pentru sufrinele sale doar sentiment eel este vinovat" Kierkegaard se detageazi de conceperea cotidiand Fenomenulu religios. El ne vorbeste de religie im sens de sarificare 4 personalitfii exigenfelor divine. Dar tn fond acest sacifici exist doar pentru © indir nereligioasa, pentru c& din punctl de vedere a lui Kierkegaard anume religia ne destinie calea adevlratd, ne descoperd adevarul de care ate nevoie individu Adeviir, subieetivitate si libertate Este clar ci studile lui Kierkegaard sunt legate de congtientizarea adevirulu Din punctl ui de vedere adevirul no este obiectiv, el este subiectiv. Kierkegaard neagh concepjia ‘bigmita despre adevar; adevarl, dupd el, nu este 0 adecvare ‘indi umane eu Tumea obictolor. Adeviral nu poate fi “most din lumea exteriari. EL este introdus in personlitate de Dumnezeu, care- trnscende pe ora si ese cu tot diferit de om acd omul este in credinj, stunci el nu este in polemic’ cu ‘devin, dat el se bazeaza doar pe putrile personae individil este in polemicd eu Dumnezeu gi adevitul, se indepteazA de cl 1 Sustinind acest punet de vedere restin asupea adevte ‘vem urmatoarele constinf: 1. ‘Dac adevarul nu este deimut de indivi, el nu poate parveni decdt din exterior. 2. Individul va trebui insti 8 se schimbe in structura sa, dact vrea si cunoasct adevirul alte! coruperea si orbirea tn ear se fl vor impiedica sas din aceast tare 3. Tnvatitoral, care ofert devil si inzesteara cu ‘Hructra interioaraeapabild st recepioneze mii om, ci Dumnezes, Kierkegaard cere si credem, ef exist un moment fn care ‘ermal (adevrl) intr sera temporal. Aeest fap na poate fi ‘prins in timitele gindiitrionale. Astfel el ne pune in fla contadiciei rjiune-credings i care ca initate In cunoastrea evisu si i se dea credinjel. Creda au este 0 chestie de impumentare sau observajie, posbilitatea ei depinde de miracl. Rafunea este insufciena penty un miracol, ‘Cretinismul in caltate de credini gi form de cunoastere ‘sevituui se opune oricare forme de biesivtite, doar acceiarea sobiectivitit este pentru el facorul deisiv, *Subiectvitatea ~ mare Kietkegaard,- este preocuparea esenfila a erestnismula, sdevirul exist numai prin suiectvitte ", Cu ideca de subiectivtate si_adevir ne apropiem de esenja filosofiel lui ‘Kierkegaard. Activitatea sau pasvitate subietul, sau cum spune el “punetul de vedere al agentul si spectatoruli” este puncul ‘evalgic al conditiei umane, Teorile care nu susin activitatea sibieetului, prinre ele Kierkegaard. vede idelismal german ‘terials francez, determinism ui Spinoza propag iei care indepartezs omul de adevir, sunt capabile de formarea unui individ detasat,pasiv. Teorile dominantetrebuie s fe acele care susin ativitaten subietulu. Aceasta este semnifcaia etic gi a rei 1