Ce este dragostea?

N-ar trebui sa punem aceasta intrebare. Pe firul natural al lucrurilor, toata lumea ar trebui sa stie ce
este dragostea. Insa de fapt nimeni nu stie sau foarte rar se intampla sa mai fie cate cineva care sa
stie ce este dragostea. Dragostea a devenit una dintre cele mai rare experiente.
Da, se vorbeste despre ea. Se scriu scenarii de film si romane de dragoste, se compun cantece de
dragoste, o vei vedea la spectacolele de televiziune, o vei auzi la radio, in reviste exista o imensa
industrie care sa-ti puna la dispozitie idei despre ceea ce inseamna dragostea. Multi sunt implicati in
industria destinata sa-i ajute pe oameni sa inteleaga dragostea. Insa dragostea ramane in continuare
un fenomen necunoscut. Si ar trebui sa fie unul dintre cele mai bine cunoscute fenomene.
Dragostea este hrana sufletului, insa ai fost privat de ea. Sufletul tau nu a primit deloc dragoste,
astfel incat nu-i cunosti gustul. Prin urmare, intrebarea este relevanta, dar este trista. trupul si-a
primit hrana, asa ca poate sa mearga mai departe. Insa sufletul nu si-a primit hrana, drept pentru
care sufletul este mort sau nu s-a nascut inca, ori se afla etern pe patul de moarte.
Cand ne nastem, suntem dotati cu capacitatea de a iubi si de a fi iubiti. Oricare copil se naste plin de
dragoste si stie exact ce este dragostea. Nu este deloc nevoie sa i se spuna copilului ce este
dragostea. Dar problema apare deoarece mama si tatal nu stiu ce este dragostea.
Fiecare copil se naste cu toata dragostea care poate sa incapa in el, cu o dragoste care se revarsa din
el. Copilul se naste ca dragoste; copilul este facut dintr-o materie care se numeste dragoste. Insa
parintii nu pot sa le dea dragoste. Au propriile antecedente ar fi trebuit ca si parintii lor sa-i fi iubit
la randul lor.
Parintii nu pot decat sa se prefaca. Pot sa vorbeasca despre dragoste. Pot sa spuna Te iubim foarte
mult , dar ceea ce fac, de fapt, este lipsit de iubire. Felul in care se poarta, felul in care isi trateaza
copilul este insultator; nu exista nici un pic de respect.
Copilul nici macar nu este considerat ca fiind o persoana. Cui ii trece prin minte sa respecte un
copil? Copilul nici macar nu este considerat a fi o persoana.
Copilul este considerat a fi o problema. Daca tace, este bun; daca nu tipa si nu face nici o prostie, e
bine; daca pur si simplu nu le sta in cale parintilor, e bun. Asa trebuie sa fie un copil. Insa nu exista
nici un fel de respect si nici un fel de dragoste.
Parintii nu stiu ce este dragostea. Sotia nu si-a iubit sotul, sotul nu si-a iubit sotia. Intre ei nu exista
dragoste in schimb exista dominatie, posesiune, gelozie si tot felul de otravuri care distrug
dragostea. La fel cum o anumita otrava iti poate distruge vederea, asa si otrava posesiunii si geloziei
distruge dragostea.
Dragostea este o floare fragila. Trebuie sa fie protejata, trebuie sa fie calita, trebuie sa fie udata;
numai atunci devine puternica. Iar dragostea copilului este foarte fragila fapt natural, deoarece
copilul este fragil, corpul sau este fragil.
Crezi ca un copil lasat singur este capabil sa supravietuiasca? Gandeste-te numai cat de neajutorat
este copilul daca un copil este lasat singur, este aproape imposibil sa supravietuiasca. Va muri si asta
se intampla si cu dragostea. Dragostea este data de-o parte, este neingrijita.
Parintii nu pot iubi, nu stiu ce este dragostea, nu au plutit niciodata in dragoste. Gandeste-te numai
la parintii tai si aminteste-ti, nu spun ca ar fi raspunzatori de ceva. Sunt victime, cum si tu esti o
victima; si parintii lor au fost la fel. Si asa mai departe& poti sa ajungi pana la Adam si Eva si pana
la Dumnezeu Tatal!

Daca nu asculti, daca nu te porti frumos, vei fi alungat. In mod natural, copilul se teme. Sa fie
alungat? In salbaticia acestei vieti? Incepe sa faca unele compromisuri.
Incetul cu incetul, devine diform si incepe sa manipuleze. Nu vrea sa zambeasca, dar, daca mama
este prin preajma, iar el vrea lapte, zambeste. De-acum avem de-a face cu politica inceputul, ABCul politicii.
In sinea lui, copilul incepe sa isi urasca parintii, pentru ca nu este respectat; in sinea lui, incepe sa se
simta frustrat deoarece nu este iubit asa cum este. Se asteapta din partea lui sa faca anumite lucruri
si abia pe urma va fi iubit. Dragostea are conditii; nu este bun asa cum este. Mai intai trebuie sa fie
bun si abia pe urma va primi dragostea parintilor.
Asa ca, pentru a merita copilul incepe sa devina fals; isi pierde orice urma de contact cu propria
valoare intrinseca. Isi pierde respectul de sine si incetul cu incetul incepe sa se simta vinovat.
De multe ori, copilului ii trece prin mintea ideea urmatoare: Astia chiar sunt parintii mei adevarati?
Ar fi posibil sa ma fi adoptat? Poate ca ma pacalesc pentru ca s-ar parea sa nu existe nici un fel de
dragoste. De o mie de ori vede furia in ochii lor, furia urata de pe chipurile parintilor sai si inca
pentru asemenea nimicuri, incat nu intelege proportiile furiei provocate de aceste nimicuri.
La orice nimic, vede furia parintilor nu-i vine sa creada, este atat de injust si de nedrept! Insa trebuie
sa se supuna, trebuie sa plece capul, trebuie sa accepte ca necesitate. Incetul cu incetul, capacitatea
lui de a iubi este ucisa.
Dragostea creste numai din dragoste. Dragostea are nevoie de un mediu plin de dragoste acesta este
aspectul fundamental care trebuie sa fie retinut. Numai intr-un mediu plin de dragoste creste
dragostea; are nevoie de acelasi fel de palpitatie imprejurul ei.
Daca mama este iubitoare, daca tatal este iubitor nu numai fata de copil, ci daca sunt iubitori si unul
fata de celalalt, daca in casa exista o atmosfera de dragoste copilul va incepe sa functioneze ca o
fiinta a dragostei si nu va pune niciodata intrebarea Ce este dragostea? Va sti acest lucru de la bun
inceput, acesta va deveni fundamentul sau.
Insa acest lucru nu se intampla. Este pacat, dar acest lucru nu s-a intamplat pana acum. Iar copiii
invata felul de a se purta al parintilor lor reprosurile lor, conflictul dintre ei. Uita-te la tine insusi.
Daca esti femeie, uita-te este posibil sa repeti, aproape identic, comportamentul mamei tale. Uita-te
la tine cand esti impreuna cu iubitul sau cu sotul tau: ce faci? Nu cumva repeti un model? Daca esti
barbat, uita-te ce faci. Nu cumva te porti exact ca tatal tau? Nu cumva faci aceleasi prostii pe care le
facea el? Odata, candva, erai surprins Cum poate tata sa faca asa ceva? , iar acum faci aceleasi
lucruri.
Oamenii nu fac decat sa repete; oamenii sunt imitatori. Fiinta umana este o maimuta. Repeti
comportamentul mamei si al tatalui tau si trebuie sa renunti sa faci asta. Abia atunci vei sti ce
inseamna dragostea, altfel vei ramane deformat.
Primul pas este sa scapi de parintii tai. Si prin asta nu vreau sa spun sa nu-ti respecti parintii, nici
gand. As fi ultimul care sa-ti spuna asa ceva. Nu vreau sa spun sa scapi fizic de parintii tai, vreau sa
spun sa scapi de vocile parintilor dinlauntrul tau, de programul dinlauntrul tau, de inregistrarile
dinlauntrul tau.
Sterge-le pur si simplu& si vei fi pur si simplu surprins ca, daca vei scapa de parintii din launtrul
fiintei tale, te vei elibera. Pentru prima oara vei putea sa ai compasiune fata de parintii tai, altfel
acestlucru nu se va intampla: vei ramane plin de resentimente.
Oricine are resentimente fata de propriii parinti. Cum sa nu nutresti resentimente fata de ei, cand tiau facut atat de mult rau? Si nu te-au ranit cu stiinta ti-au dorit numai binele, au vrut sa faca tot ce
puteau pentru binele tau. Insa ce ar fi putut sa faca? Simplul fapt ca-ti doresti ceva nu inseamna ca
se va si intampla. Doar cu dorinta de bine nu se intampla nimic.
Iti doreau tot binele, acesta este adevarul; nu exista nici o indoiala in aceasta privinta; oricare

parinte vrea ca viata sa aduca toate bucuriile copiilor lor. Insa ce pot face? Ei insisi nu au cunoscut
nici o bucurie in viata. Sunt roboti si cu buna-stiinta, ori fara sa-si dea seama, deliberat sau
intentionat, vor crea o atmosfera in care copiii lor se vor transforma, mai devreme sau mai tarziu, in
niste roboti.
Daca vrei sa fii o fiinta omeneasca si nu o masina, descotoroseste-te de parintii tai. Si va trebui sa fii
cu foarte mare bagare de seama. Este o munca grea, solicitanta; nu poti sa faci lucru acesta
instantaneu. Va trebui sa fii foarte atent la comportamentul tau. Uita-te si vezi cand este prezenta
mama ta, cand actioneaza ea prin intermediul tau opreste asta, departeaza-te de asta.
Fa ceva absolut nou, un lucru pe care mama ta nici macar n-ar fi putut sa si-l imagineze. De
exemplu, iubitul tau se uita la o alta femeie cu o privire foarte apreciativa. Acum uita-te la ceea ce
faci tu. Faci acelasi lucru pe care l-ar fi facut mama ta cand tatal tau se uita la o alta femeie cu o
privire plina de apreciere?
Daca faci acest lucru, nu vei sti niciodata ce inseamna dragostea, pur si simplu vei repeta o poveste.
Exact aceleasi roluri vor fi interpretate de alti actori, asta-i tot; aceeasi piesa mizerabila repetata din
nou si din nou.
Nu fi un imitator, iesi din asta. Fa ceva nou. Fa un lucru pe care mama ta nici macar n-ar fi conceput
sa-l faca. Fa un lucru nou, pe care tatal tau nici macar n-ar fi conceput sa-l faca. Aceasta noutate va
trebui sa fie adusa in fiinta ta si dupa aceea va incepe sa se reverse dragostea.
Prin urmare, primul lucru esential pe care trebuie sa-l faci este sa te descotorosesti de parintii tai.
Al doilea lucru esential este acesta: oamenii cred ca pot sa iubeasca numai atunci cand gasesc
partenerul potrivit o prostie! Nu vei gasi niciodata unul. Oamenii cred ca vor iubi numai atunci cand
vor gasi barbatul perfect sau femeia perfecta. Prostie! Nu-i vei gasi niciodata, deoarece femeia
perfecta si barbatul perfect nu exista. Iar daca ar exista, nu si-ar bate capul cu dragostea ta. Pur si
simplu nu i-ar interesa.
Am auzit de un barbat care a ramas holtei toata viata pentru ca o cauta pe femeia perfecta. La varsta
de saptezeci de ani, cineva l-a intrebat: Ai calatorit foarte mult ai cautat de la New York in
Katmandu, din Katmandu la Roma, de la Roma la Londra. Chiar nu ai putut sa gasesti femeia
perfecta? Nici macar una?
Batranul s-a intristat profund. A spus: Ba da, o data am gasit-o. Intr-o zi, candva de mult, am dat
peste o femeie perfecta.
Curiosul l-a intrebat mai departe: Si ce s-a intamplat? De ce nu te-ai casatorit?
Trist, batranul i-a spus: Pentru ce? Ea il cauta pe barbatul perfect.
Si aminteste-ti, cand doua fiinte sunt perfecte, nevoia lor de dragoste nu este aceeasi ca nevoia ta de
dragoste. Are niste caracteristici cu totul diferite. Nu intelegi nici macar dragostea care este posibila
pentru tine, asa ca nu vei intelege dragostea lui Buddha sau dragostea pe care o revarsa asupra ta un
Lao Tzu nu vei putea sa o intelegi.
Mai intai trebuie sa intelegi dragostea care este un fenomen natural. Nici macar acest lucru nu s-a
intamplat. Mai intai trebuie sa intelegi ceea ce este natural si apoi ceea ce este transcendental.
Prin urmare, al doilea lucru pe care trebuie sa-l retii este sa nu cauti niciodata barbatul perfect sau
femeia perfecta. Si aceasta idee ti-a fost bagata in cap ca daca nu vei gasi barbatul perfect sau
femeia perfecta, nu vei cunoaste fericirea. Asa ca tot continui sa cauti perfectiunea si nu o gasesti,
asa ca esti nefericit.
Pentru a pluti si a creste in dragoste nu este necesara perfectiunea. Dragostea nu are nimic de-a face
cu celalalt. O persoana iubitoare pur si simplu iubeste, la fel cum o persoana vie respira si bea,
mananca si doarme. Exact la fel, o persoana cu adevarat iubitoare iubeste.
Nu spui, Daca aerul nu este perfect, nepoluat, eu nu respir. Continui sa respiri chiar si in Los
Angeles; continui sa respiri chiar si in Bombay. Continui sa respiri pretutindeni, chiar daca aerul
este poluat, otravit. Continui sa respiri! Nu-ti poti permite sa nu respiri pentru ca aerul nu este asa

cum ar trebui sa fie.

Daca ti-e foame, mananci ceva, indiferent ce. In desert, daca mori de sete, bei orice. Nu vei insista
sa ti se dea o Coca-Cola, merge orice orice este de baut, apa chioara, chiar si apa murdara. Este un
fapt cunoscut ca au existat oameni care si-au baut propria urina. Cand mori de sete, nu te mai
intereseaza ce este, bei orice sa-ti astamperi setea. Oamenii si-au ucis camilele in desert sa bea apa
camilele stocheaza apa in corpul lor.
Situatia devenea periculoasa in acest conditii, pentru ca oamenii trebuiau sa mearga pe jos kilometri
intregi. Insa le era atat de sete, incat setea a contat mai mult mai intai apa; altfel mureau. Fara apa,
chiar daca ar fi mai trait camila, ce-ar fi mai putut sa faca? Camila ar fi dus un cadavru in orasul cel
mai apropiat, deoarece fara apa oamenii ar fi murit.
O persoana vie si iubitoare pur si simplu iubeste. Dragostea este o functie naturala.
Prin urmare, al doilea lucru pe care trebuie sa ti-l amintesti este sa nu cauti perfectiunea; altfel nu va
curge nici un fel de dragoste prin tine. Dimpotriva, vei deveni ne-iubitor. Oamenii care cer
perfectiunea sunt oameni complet ne-iubitori, nevrotici. Chiar daca isi pot gasi un iubit sau o iubita,
cer perfectiune, iar dragostea este distrusa din caza acestei pretentii.
Daca un barbat iubeste o femeie sau o femeie iubeste un barbat, apar imediat pretentiile. Femeia
incepe sa aiba pretentia ca barbatul sa fie perfect, doar pentru ca o iubeste pe ea. Ca si cum ar fi
comis un pacat! De-acum trebuie sa fie perfect, de-acum trebuie sa se descotoroseasca de toate
limitarile lui brusc, doar din cauza acestei femei?
De-acum nu mai poate sa fie om? Trebuie sa devina fie supraom, fie un fals, un prefacut. Natural,
este foarte greu sa devii un supraom, asa ca oamenii devin niste falsuri. Incep sa se prefaca, sa joace
teatru, sa se prefaca. In numele dragostei, oamenii nu fac decat devina niste prefacuti.
Prin urmare, al doilea lucru pe care trebuie sa ti-l amintesti este sa nu ceri niciodata perfectiunea.
Nu ai nici un drept sa pretinzi nimic de la nimeni. Daca nu te iubeste nimeni, fii recunoscator, dar
nu cere nimic pentru ca celalalt nu are nici o obligatie sa te iubeasca. Atunci cand cineva iubeste,
este un miracol. Fii impresionat de miracol.
Insa oamenii nu sunt impresionati. Pentru niste nimicuri, distrug toate posibilitatile de a exista
dragoste. Nu sunt prea interesati de dragoste si de bucuria ei. Sunt mai interesati de incursiunile in
alte ego-uri.
Fii preocupat de bucuria ta. Fii cat se poate de preocupat de bucuria ta, sa nu te intereseze altceva
decat bucuria ta. Toate celelalte sunt neesentiale. Dragostea ca functie naturala, la fel cum respiri.
Iar atunci cand iubesti pe cineva, nu incepe sa ai pretentii; altfel, de la bun inceput vei inchide
portile. Nu te astepta la nimic. Daca ti se iveste ceva in cale, fii recunoscator. Daca nu se iveste
nimic, nu este nevoie sa se iveasca. Nu poti sa te astepti la ceva.
Insa urmareste-i pe oameni, urmareste-i cum se trateaza unii pe altii ca si cum ar avea obligatii
reciproce. Daca sotia iti pregateste masa, nu-i multumesti niciodata. Nu spun ca ar trebui sa dai glas
multumirilor, insa ar trebui sa se vada in ochii tai. Insa nu-ti bati capul, iei lucrul acesta ca fiind de
la sine inteles asta e treaba ei. Cine ti-a spus asta? Daca sotul tau castiga bani, nu-i multumesti
niciodata. Nu simti nici un fel de gratitudine. Asta e treaba barbatului. Asta se petrece in mintea ta.
Cum ar putea sa creasca dragostea?
Dragostea are nevoie de un climat de dragoste, dragostea are nevoie de un climat de gratitudine, de
multumire. Dragostea are nevoie de o atmosfera neconstrangatoare, de o atmosfera lipsita de
asteptari. Acesta este al doilea lucru pe care trebuie sa ti-l amintesti.
Iar al treilea lucru este urmatorul. In loc sa te gandesti cum sa faci sa primesti dragoste, incepe sa o
dai. Nu exista nici un alt mijloc. Oamenii sunt mai preocupati cum sa apuce si sa ia. Pe toti ii
intereseaza sa primeasca si se pare ca nimanui nu-i face vreo placere sa dea.
Atunci cand dau, oamenii o fac cu o mare reticenta chiar daca dau, dau numai ca sa primeasca la
randul lor si au o atitudine comerciala. Este un targ. Totdeauna au foarte mare grija sa primeasca
mai mult decat dau in felul acesta au facut un targ bun, o afacere buna. Iar celalalt face acelasi
lucru. Dragostea nu este o afacere, asa ca inceteaza sa ai o atitudine de am de afaceri.

Altfel iti vei irosi viata si vei rata dragostea si tot ceea ce este frumos in ea pentru ca tot ceea ce este
frumos nu are nimic in comun cu afacerile. Afacerile sunt lucrul cel mai urat din lume un rau
necesar, insa existenta nu are nimic in comun cu afacerile.
Copacii infloresc, nu este o afacere; stelele sclipesc, nu este o afacere, si nu trebuie sa platesti nimic
nimanui pentru asta si nimeni nu cere nimic de la tine. Vine o pasare, se asaza la usa ta, canta un
cantec si nu-ti cere nici un certificat si nici un semn de apreciere. A cantat cantecul si apoi pleaca
fericita in alta parte, fara sa lase vreo urma.
Asa creste dragostea. Da si nu astepta sa vezi cat de mult poti sa iei. Da, ea vine, inmiita, dar vine
natural. Vine dupa propria vointa, nu este nevoie sa o chemi. Cand o chemi, nu vine niciodata. Cand
o chemi, o ucizi. Prin urmare, da. Incepe sa dai.
La inceput va fi greu, deoarece intreaga ta viata ai fost antrenat nu sa dai, ci sa iei. La inceput va
trebui sa te lupti cu propria platosa. Musculatura ti-a intepenit, inima ti-a inghetat, ai devenit rece.
La inceput iti va fi greu, dar fiecare pas facut te va duce la un altul si incetul cu incetul, fluviul va
incepe sa curga.
O persoana matura este o persoana care nu are nevoie de parinti. O persoana matura este o persoana
care nu are nevoie de nimeni de care sa se agate sau sa se sprijine. O persoana matura este o
persoana fericita in solitudinea ei solitudinea ei este un cantec, o sarbatoare. O persoana matura este
o persoana care poate sa fie fericita cu ea insasi. Aceasta singuratate nu inseamna singuratate, faptul
de a fi solitar inseamna solitudine, este meditativa.
Intr-o buna zi a trebuit sa iesi din pantecul mamei. Daca ai fi ramas acolo mai mult de noua luni, ai
fi murit nu numai tu, ci si mama ta ar fi murit. Intr-o buna zi a trebuit sa iesi din pantecul mamei
tale; apoi intr-o alta zi a trebuit sa iesi din atmosfera familiei tale, un alt pantec, ca sa te duci la
scoala. Dupa aceea intr-o alta zi a trebuit sa iesi din atmosfera scolii, un alt pantec, ca sa iesi in
lumea larga.
Insa in profunzimea sinelui tau, esti in continuare tot un copil. Inca te afli in pantec! Exista straturi
suprapuse de pantec si acest pantec trebuie spart. Asta reprezinta ceea ce in Orient am numit cea dea doua nastere. Cand ai ajuns la cea de-a doua nastere, esti complet liber de impresiile parintilor.
Si frumusetea este ca o asemenea persoana le este recunoscatoare parintilor sai. Paradoxul este ca
numai o asemenea persoana isi poate ierta parintii. Are compasiune si dragoste pentru ei, are
sentimente extraordinar de puternice pentru ei, pentru ca si ei au suferit la fel. Nu este o persoana
furioasa, nu, nici pe departe. Poate sa aiba lacrimi in ochi, dar nu este o persoana furioasa si va face
tot ceea ce va putea pentru a-si ajuta parintii sa avanseze catre o asemenea plenitudine a singuratatii,
la o asemenea inaltime a singuratatii.
Trebuie sa devii o individualitate, acesta este primul lucru. Al doilea lucru este sa nu astepti
perfectiunea si sa nu ceri si sa nu pretinzi. Iubeste oamenii obisnuiti. Nu e nimic in neregula cu
oamenii obisnuiti. Oamenii obisnuiti sunt extraordinari! Fiecare fiinta umana este atat de unica;
arata respect pentru aceasta unicitate.
In al treilea rand, da, si da fara nici o conditie atunci vei sti ce inseamna dragostea. Eu nu o pot
defini. Iti pot arata calea pentru a o cultiva. Iti pot arata cum sa sadesti o tufa de trandafiri, cum sa o
uzi, cum sa ii pui ingrasamant, cum sa o protejezi. Apoi, din senin, intr-o buna zi, apare trandafirul
si casa ta e plina de parfumul lui. Asa se intampla si dragostea.
Osho
===========================

Prinii si copii
Toi prinii i fac sperane i prin aceste sperane i distrug copiii. Trebuie s te eliberezi de
prini.
Aa cum ntr-o zi iei din pntecul mamei
Dup 9 luni, copilul i prsete mama.
Orict de golit s-ar simi, copilul trebuie s prseasc trupul ei. Vine i o alt zi n via, cnd
copilul va prsi ateptrile prinilor. De-abia atunci, pentru prima oar, va deveni o fiin cu
propriile drepturi, pe propriile picioare.
Atunci va deveni cu adevrat liber.
Dac prinii sunt ateni i nelegtori, i vor ajuta copilul s devin liber ct mai repede. Nu-l vor
condiiona pentru a-l folosi, ci l vor ajuta s triasc n iubire.
Aa se va nate o lume nou, n care oamenii vor munci din iubire. Tmplarul va munci pentru c
iubete lemnul.
Profesorul va preda pentru c iubete nvtura.
Cizmarul va face pantofi pentru c-i place meseria.
Dar acum se ntmpl ceva foarte neclar.
Cizmarul a devenit chirurg, iar chirurgul a devenit cizmar.
Amndoi sunt furioi.
Tmplarul este politician, politicianul este tmplar.
i ei sunt furioi.
Toat existena pare s fie furioas.
Uitai-v n jur, la feele oamenilor: unul e mai furios dect altul. Fiecare pare a nu fi acolo unde
trebuie.
Niciunul nu se simte mplinit, nu-i simte utilitatea, i acest lucru l obsedeaz.
Prinii ntotdeauna sper, iar speranele lor devin otrvitoare.
Eu v spun: iubii-v copiii i dai-le sentimentul c au fost dorii aa cum sunt.
Ei n-au venit pe lume ca s v ndeplineasc vou dorinele.
Dac vor face un lucru sau altul, nu trebuie s v zdruncine dragostea pe care le-o purtai.
Aceasta este necondiionat.
Atunci va aprea o lume complet nou.
Oamenii se vor ndrepta automat spre lucrurile care le plac, i vor gsi calea spre a se mplini.
Doar dac eti mplinit, dac ceea ce faci nu este numai o profesie, ci vocaia ta, chemarea ta, doar
atunci vei putea avea fa de prini sentimente pozitive.
n caz contrar, ei sunt cauza existenei tale mizerabile.
Nu le poi fi recunosctor i nici nu ai pentru ce.
Numai mplinit vei fi recunosctor.
Iar mplinirea e posibil numai dac nu vei deveni un obiect.
Trebuie s devii o persoan.
Trebuie s devii o valoare n sine.
Destinul tu este s devii un om mplinit.
Tatl insist: Trebuie s m iubeti, sunt tatl tu, iar copilul trebuie s se prefac.
De fapt, nu-i obligatoriu s-i iubeasc nici mama.
Este un lucru natural ca mama s aib un sentiment instinctiv de iubire pentru copilul ei, dar invers
nu este neaprat la fel de valabil. Copilul nu-i iubete mama din instinct.
C are nevoie de mam este altceva, c se folosete de mam este, iari, cu totul altceva.
Dar nici o lege a naturii nu spune c trebuie s o iubeasc.
O place pentru c l ajut, pentru c fr ea nu se poate descurca. Aa c i este recunosctor i-i

poart respect, ceea ce e normal. Dar iubirea este cu totul altceva.

Iubirea curge n jos, de la mam la copil, i nu invers.
Lucrurile sunt simple: iubirea copilului este pentru el nsui, iar atunci cnd va crete, va fi pentru
copilul lui, nu invers.
Gangele curge spre ocean, nu invers, spre izvoare.
Mama este izvorul, iar iubirea curge ctre generaia nou.
A o ntoarce napoi este un act forat, nenatural, nebiologic.
Copilul trebuie s se prefac, pentru c mama spune: Sunt mama ta, trebuie s m iubeti.
i atunci ce face copilul?
Se preface, i astfel devine politician.
Fiecare copil devine un politician nc din leagn.
Cnd intr mama n camer, zmbete ca un veritabil preedinte american.
Trebuie s zmbeasc chiar dac nu simte bucurie.
Deschide gura, i mic buzele.
Acest lucru l ajut, e o metod de supravieuire.
Iubirea e fals.
i cnd ai gsit cea mai ieftin i mai mecanic form de iubire, e greu s-o mai descoperi pe cea
ideal, original, autentic.
Apoi trebuie s-i iubeti surorile, fraii, neamurile fr un motiv anume.
De fapt, ci i iubesc sora i pentru ce?
Acestea sunt doar idei fcute s in familia unit.
Tot acest proces de falsificare te aduce la un moment dat n punctul de a te ndrgosti tot printr-o
fals iubire.
Ai uitat ce e iubirea.
Te ndrgosteti de culoarea prului cuiva.
Ce are asta cu iubirea?
Dup dou zile, nici n-o mai vezi.
Te ndrgosteti de o form a ochilor sau a nasului.
Dar dup luna de miere, toate astea te vor plictisi.
i atunci va trebui s te descurci cumva.
Cum?
Minind, nelnd.
Spontaneitatea ta e otrvit, altfel n-ai putea s te ndrgosteti pe buci. Iar tu nu vezi dect prile.
Dac te ntreab cineva de ce iubeti o anumit femeie sau un anumit brbat, vei rspunde: Pentru
c e att de frumoas! ori mi plac ochii lui, prul, proporiile corpului sau mai tiu eu ce
Toate astea sunt prostii.
Aceast iubire nu este profund i nu are valoare.
Nu va deveni intimitate deplin.
Nu va dura o via, se va usca foarte repede, pentru c este superficial.
Aceast iubire nu este izvort din inim, ci doar un fenomen al minii.
Poate c arat ca o actri i de aceea i place de ea, dar a plcea nu e totuna cu a iubi.
Iubirea este un fenomen diferit, nedefinit, misterios.
Am fost ntrebat dac n-ar trebui s iubim ct de mult putem.
Credei c iubirea e totuna cu a munci pn cazi lat?
Aici nu este vorba de ceva ce trebuie s faci, ci de un fenomen al inimii.
Este transcenderea minii i a corpului.
Nu este proz, ci poezie.
Nu este matematic, ci muzic.

Nu o faci, eti ea.

Iubirea nu se face, ea este.
Toi aceti trebuie apas greu asupra spontaneitii tale.
Iubirea nu trebuie, ea nu poate fi comandat.
Nu te poi fora s iubeti ct de mult poi.
Exact asta ncearc oamenii s fac i de aceea lipsete iubirea din lume
O mam trebuie iubit ntr-un cu totul alt mod.
Ea nu este i nu poate fi iubita ta.
Dac te ataezi prea mult de mama ta, nu vei putea s-i gseti o iubit.
i n sufletul tu vei fi furios pe mama ta, pentru c din cauza ei nu poi tri cu o alt femeie.
Desprirea absolut de prini este o etap a procesului de cretere i de mplinire.
Ca i naterea.
i atunci i-ai prsit mama.
ntr-un fel, i atunci ai trdat-o
Dar dac n pntecele mamei copilul s-ar gndi la trdare,
(Cum s-mi prsesc mama care m poart n ea?) ar ucide-o i ar muri i el.
Deci trebuie s ias de acolo.
Mai nti este unit n totalitate cu mama, apoi acea legtur este tiat.
ncepe s respire singur: acesta este nceputul creterii.
Devine un individ i ncepe s funcioneze separat.
ns timp de mai muli ani va rmne dependent de ea.
Laptele, mncarea, adpostul, iubirea l vor face dependent de mama lui.
Fr ea, e un neajutorat.
Pe msur ce devine puternic, se va ndeprta tot mai mult. Alptatul va nceta n momentul n care
el va putea consuma o alt hran.
Se va ndeprta mereu mai mult.
ntr-o zi va merge la coal i-i va face prieteni.
Cnd va deveni adult, se va ndrgosti de o femeie i, ntr-un fel, i va uita mama, pentru c femeia
l va coplei, va fi mai puternic dect el.
Dac acest lucru nu se ntmpl, ceva nu e n regul.
Dac mama ta se aga de tine, nu-i ndeplinete corect datoria de mam. i aceasta este o
problem foarte delicat.
Mama trebuie s te ajute s mergi pe calea ta n asta const misiunea ei.
Mama trebuie s te fac puternic, pentru a putea pleca de lng ea. Aceasta este iubirea ei.
Aceasta este datoria ei.
Dac te agi de ea, greeti.
Totul se ntoarce atunci mpotriva naturii.
Ca i cum rurile ar curge n sus.
Totul se d peste cap.
Mama este izvorul tu.
Dac vei curge spre ea, vei merge mpotriva curentului, mpotriva firescului.
Rul se ndeprteaz de izvor, ndreptndu-se spre ocean.
Acest lucru nu nseamn c nu-i iubeti mama, din care ai izvort.
Nu uitai: iubirea pentru mam este respect, nu dragoste.
(Intradevar, si Biblia scrie sa-ti "respecti" parintii si nu sa-i "iubesti")
Iubirea fa de mam trebuie s aib caliti de recunotin, de respect profund.
Ea i-a dat natere, ea te-a adus pe lume.

Iubirea ta trebuie s fie ca o rugciune adresat ei.

F orice poi pentru a o ajuta, dar nu o iubi ca pe o iubit, pentru c atunci vei confunda imaginea de
mam cu cea de iubit i vei deveni tu nsui foarte confuz.
Destinul tu este s-i gseti o iubit care s fie alt femeie, nu propria mam.
Numai atunci, pentru prima oar, vei deveni matur, pentru c viaa alturi de alt femeie nseamn
desprinderea complet i final de mam.
De aceea a existat mereu, peste tot n lume, un antagonism subtil ntre mam i iubita sau soia
fiului ei.
Se ntmpl aa pentru c mama simte c o alt femeie i-a luat fiul de lng ea.
Un sentiment natural, dar de o ignoran cras.
Mama ar trebui s se bucure c fiul ei a gsit o alt femeie.
Acum, copilul ei nu mai e copil, a devenit un brbat matur.
Ar trebui s fie fericit, nu?
Tu, ca brbat, te maturizezi ntr-un singur fel: ndeprtndu-te de mama ta.
Acest lucru se ntmpl la mai multe nivele.
ntr-o bun zi, fiul se va revolta mpotriva tatlui, dar nu fr respect, ci cu cel mai profund respect.
Aceast revolt trebuie s se produc.
Aici, fiul trebuie s fie delicat: rebeliune, revoluie, dar cu respect. Fr respect, totul devine urt i
ai mult de pierdut.
Liber i rebel, dar nu fr respect, pentru c tatl i mama ta sunt izvorul din care ai venit pe lume.
Aadar, trebuie s te ndeprtezi de prini.
i nu vei fi numai departe, ci deseori chiar mpotriva lor.
Acest lucru nu trebuie s se transforme n mnie.
Nu trebuie s ajungi s fii detestat, ci totul s se petreac firesc, frumos, ntr-o not de respect.
Pleac, dar nclin-i capul n faa tatlui i a mamei tale.
Spune-le c trebuie s pleci, plngi, simte-te neputincios, dar pleac.
Pentru c trebuie s pleci.
Viaa te cheam.
Fiecare plnge cnd i prsete casa printeasc.
Privete napoi cu ochii n lacrimi, cu nostalgie.
Zilele petrecute acolo au fost minunate.
Dar ce altceva e de fcut?
Dac te agi de cas, devii olog.
Rmi mereu imatur.
Nu vei fi niciodat un brbat n toat puterea cuvntului.
i spun: pleac plin de respect.
Cnd prinii ti vor avea nevoie de tine, ajut-i, fii disponibil.
Dar nu-i confunda mama cu iubita.
Mama i este doar mam.
Osho