Cardiopatia ischemica

-suferinta a miocardului produsa de deficitul de irigatie

coronariana
-suferinta reversibila / ireversibila
-metabolismul miocardului este exclusiv aerob

Anatomia coronarelor
Artera coronara dreapta - porneste din sinusul aortic
drept - iriga nodulul sinoatrial, atriul drept, ventriculul
drept, peretele posteroinferior al ventriculului stang
Artera coronara stanga - porneste in sinusul aortic
stang - are doua ramuri principale - ramura
interventriculara anterioara si artera circumflexa

Anatomia coronarelor

-ramurile celor doua artere coronare nu se anastomozeaza

-circulatia este de tip terminal
-daca este obliterat un ram arterial circulatia nu poate fi
deviata prin colaterale - teritoriul cardiac se necrozeaza

Fiziopatologia ischemiei miocardice

-ischemie - dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si
consumul miocardic de oxigen
-lipsa sau scaderea concentratiei de oxigen
-nu se elimina metabolitii toxici

Ischemia miocardica

- daca dureaza peste 30 - 40 minute se produce necroza

miocardului

Ischemia miocardica
-scade contractilitatea miocardului
-scade forta de ejectie
-scade debitul sistolic si consecutiv debitul cardiac

Ischemia miocardica
-scade complianta ventriculului stang la umplerea
diastolica
-scade fractia de ejectie (FE=DS/VTD * 100)
-scaderea fractiei de ejectie si scaderea compliantei
ventriculului stang determina staza in venele si capilarele
din mica circulatie

Ischemia miocardica
-organismul compenseaza prin stimulare simpatica
-creste consumul de oxigen al miocardului
- scade durata diastolei - durata in care se face irigatia
miocardului

Stenoza coronariana
-reducerea diametrului coronar
-stenoza coronariana critica - debitul de repaus este
pastrat dar la efort debitul prin vas nu mai poate sa
creasca pentru a aduce suplimentul de oxigen si glucoza
necesar

Hipoxia miocardica - cauze

extracardiace
-hemoragie grava cu soc hipovolemic
-anemie severa
-deficit de oxigenare a sangelui la nivel pulmonar

Cardiopatia ischemica
-ingustarea lumenului coronarelor prin placi de aterom
-formarea unui trombus in teritoriul coronar, cel mai
frecvent pe o placa de aterom
- spasm coronarian

Cardiopatia ischemica diagnostic

-tablou clinic
-ECG
-probe biologice

Cardiopatia ischemica

-cardiopatia ischemica dureroasa (CID)

-cardiopatia ischemica nedureroasa (CIND)

Cardiopatia ischemica cronica

dureroasa
-angina stabila
-angina instabila
-infarctul miocardic

Angina stabila
-provocata de efort, emotii, frig, masa copioasa
-localizata retrosternal
-localizata pe o suprafata extinsa
- caracterul durerii - constrictie, gheara, apasare, torsiune,
arsura, greutate la respiratie

Angina stabila
-iradiaza in umar sau bratul stang, pe partea cubitala a
antebratului, la nivelul ultimelor doua degete,
interscapulovertebral, spre mandibula
-dispare rapid (5 minute) dupa incetarea factorului
declansator sau la administrare de nitroglicerina

Angina instabila
-durata mai lunga (15 - 20 de minute)
-cedeaza greu dupa mai multe tablete de nitroglicerina
-apare si in repaus
-apar mai multe episoade pe zi

Infarctul miocardic
-durere intensa
-persista peste 30 de minute
- nu cedeaza la nitroglicerina

Manifestari clinice asociate

-Palpitatii
-Dispnee
-Transpiratii
-Astenie
-Sincopa

Probe biologice in infarctul miocardic

-prin necroza celulelor musculare se elibereaza in
circulatie o serie de produsi din interiorul acestora
- CK - MB
- troponinele
- mioglobina
- TGO, LDH

CK-MB

-enzima specifica miocardului

- nivelul seric creste incepand cu primele ore de la
instalarea infarctului

Troponinele
-I si T
-proteine din miocard
-se elibereaza incepand cu primele 3 ore de la instalarea
hipoxiei
-sunt mai specifice decat CK-MB

Mioglobina
-proteina prezenta in muschii scheletici si in miocard
-creste rapid dupa infarct
-este nespecifica, apare si in alte leziuni musculare

TGO si LDH
-transaminaza glutamica oxalacetica (TGO)
-lactat dehidrogenaza (LDH)
-cresc mai lent
-dupa 12 ore de la producerea hipoxiei

Manifestari ECG in cardiopatia ischemica

-la pacientii cu angina stabila ECG este normal in afara

acceselor (o treime)
- la pacientii cu angina stabila pot exista modificari de faza
terminala (de repolarizare) - doua treimi din cazuri

Cardiopatie ischemica ECG

-curent de ischemie
-curent de leziune
-curent de necroza

Irigatia miocardului
-se face de la epicard spre endocard
-afectare usoara - localizare subendocardica
-afectare mai severa - localizare sub epicardica

Curentul de ischemie
-hipoxie moderata, reversibila
-ischemie subendocardica - unda T apare ascutita si
pozitiva
-ischemie subepicardica - unda T ascutita si negativa

Curentul de leziune
-hipoxie mai severa, dar inca reversibila
-prezinta modificari la nivelul segmentului ST
-segment ST subdenivelat - leziune subendocardica
-segment ST supradenivelat - leziune subepicardica

Curentul de necroza
-modificari grave, ireversibile
-zona necrozata nu are activitate electrica
-unda R din derivatia respectiva dispare sau este
amputata

Curentul de necroza
-unda Q de necroza are o durata de cel putin 0,0 4
secunde
-unda Q de necroza are amplitudinea de cel putin 1 / 4
din unda R care urmeaza
-unda Q de necroza este permanenta pe traseul ECG
dupa producerea unui infarct miocardic

Infarctul miocardic
-obstructie brusca a unei coronare
-teritoriul respectiv nu mai este irigat cu sange
-in zona respectiva se produc distrugeri ale miocitelor,
se dezvolta tesut de granulatie apoi tesut cicatriceal

Infarctul miocardic cauze

-tromboza pe placa de aterom
-embolie coronariana
-disectie coronariana
-cauze de hipoxie generala

Infarctul miocardic consecinte

-asincronismul sistolic
- tulburari de ritm si de conducere - fibrilatie ventriculara,
bloc atrioventicular de gradul 3

Infarctul miocardic consecinte

-deficite de contractie ale peretelui miocardic:
Hipokinezie
Akinezie
Diskinezie

Infarctul miocardic diagnostic

-sunt necesare cel putin doua criterii din 3:
Durere sugestiva
Modificari biologice specifice
Modificari ECG

Infarctul miocardic - modificari ECG

-infarctul miocardic supraacut - primele 6 ore
-infarctul miocardic acut - 6 ore - 7 zile
-infarctul miocardic subacut 1 saptamana - 6 saptamani
-infarctul miocardic vechi sau sechelar - peste 6
saptamani

Infarctul miocardic supraacut

-primele 6 ore
-supradenivelarea segmentului S T care inglobeaza unda T
- unda in dom

Infarctul miocardic acut

-6 ore - 7 zile
-incepe sa se formeze cicatricea fibroasa
-apare unda Q patologica
- apare unda Pardee, care inglobeaza segmentul S T, ce
coboara spre linia izoelectrica si aparitia undei T negative

Infarctul miocardic subacut

-1 saptamana - 6 saptamani
-segmentul S T revine la linia izoelectrica
-persista unda Q de necroza
-unda T negativa

Infarct miocardic vechi sau sechelar

-peste 6 saptamani
-se incheie procesul de vindecare prin cicatrice fibroasa
-persista unda Q de necroza
-unda T redevine pozitiva

Localizarea infarctului derivatii directe

Anteroseptal V1 V2
Anteroapical V1 - V4
Inferior DII, DIII, aVF
Lateral DI, aVL, V5, V6