Supraincarcarile cavitatilor

cordului
-

suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta

Presarcina

-gradul

de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul

diastolei
-determinata

de presiunea de umplere ventriculara

- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank Starling

Presarcina
-mecanism

de adaptare in conditii fiziologice

- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se

adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica

Cauze de crestere a presarcinii

-cardiace:

insuficiente valvulare (insuficienta aortica,

pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile
intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)

- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea

intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)

Postsarcina
-sarcina

care trebuie invinsa de contractia fibrelor

miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola
- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere

Postsarcina depinde de:

-tensiunea

arteriala si din trunchiul pulmonar

-rezistenta

vasculara periferica

-rezistenta

elastica a arterelor

-suprafata

de sectiune a valvelor aortice si pulmonare

-cantitatea

de sange din aorta si arterele mari

- vascozitatea sangelui

Postsarcina
-cresterea

pe termen scurt determina o crestere a

volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea
diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii
- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si
progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie
concentrica

Hipertrofia
-intereseaza

mai frecvent ventriculul stang

-cavitatile

cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept

se hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica
-hipertrofia

este o lunga perioada cu contractilitate

normala
- dupa un timp apar modificari morfofunctionale insuficienta ventriculara

Cauze de crestere a postsarcinii

-stenozele

valvulare - stenoza aortica si stenoza

pulmonara
-cardiomiopatia
-cauze

obstructiva hipertrofica

extracardiace - hipertensiunea arteriala,

hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui

Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

-nu

este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

Hipertrofia atriala dreapta

-unda

P cu amplitudine peste 2, 5 milimetri

-unda

P cu aspect ascutit, simetrica

-durata

undei P este normala

- axul undei P se verticalizeaza

Hipertrofia atriala dreapta

-apare

foarte rar in stenoza si insuficienta tricuspidiana

- apare consecutiv unor afectiuni care decompenseaza

ventriculul drept

Hipertrofia atriala dreapta

-decompensare

a ventriculului drept

-boala

primitiva pulmonara - hipertensiune in circulatia

mica - cord pulmonar
- patologie care afecteaza cordul stang (hipertensiune,
infarct, valvulopatii) - decompensare si a cordului drept

Cordul pulmonar cronic

- hipertrofie a ventriculului drept determinata de afectiuni
care altereaza functia sau structura plamanilor, in afara
leziunilor pulmonare provocate de valvulopatiile inimii
stangi si cardiopatiile congenitale

Hipertrofia atriala stanga

-unda

P cu durata crescuta pana la 0, 12 secunde

-unda

P are un aspect bifid

-axul

se orizontalizeaza

-amplitudine

- P mitral

este normala

Hipertrofia atriala stanga

-afectiuni
--

ale valvei mitrale

insuficienta de ventricul stang: hipertensiunea arteriala,

valvulopatii aortice, cardiopatie ischemica

Hipertrofia ventriculara dreapta

-consecinta
-cord

a insuficientei ventriculului stang

pulmonar

-cardiopatii

congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte

avansate

Hipertrofia ventriculara dreapta

-axul

este deviat spre dreapta

-indicele

Sokolow-Lyon pentru ventriculul drept

R (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri
- modificari secundare de faza terminala - segment S T
subdenivelat, divergent si convex spre linia izoelectrica,
unda T negativa

Hipertrofia ventriculara stanga

-hipertensiunea

arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice

Hipertrofia ventriculara stanga

-indicele

Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5

milimetri
-complexul
-axul

QRS are durata pana la 0, 12 secunde

electric este deviat spre stanga

- modificari secundare de faza terminala

Tulburari de conducere
Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii
impulsului de depolarizare la nivelul tesutului
excitoconductor cardiac
Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de
rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel
ventricular

Blocuri

- blocuri sinoatriale
- blocuri atrioventriculare
- blocuri intraventriculare

Blocurile atrioventriculare
- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric
la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului
Hiss

Blocurile atrioventriculare cauze

- manevre de stimulare vagala
- cardiopatie ischemica infarct
- leziuni degenerative
- calcificarea fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare clasificare

- bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este
intarziata
- bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat
intermitent
- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai
este condus

Bloc atrioventricular de gradul 1

- este asimptomatic
- nu are consecinte hemodinamice

Bloc atrioventicular de gradul 1

- conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este
intarziata
- toate impulsurile sunt conduse
- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

- intreruperea intermitenta a conducerii
atrioventriculare
- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un
complex QRS)

Blocul atrioventricular de gradul 2

- Mobitz 1
- Mobitz 2

Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 1

-intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul
in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de
complex QRS)
-urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul
- la examenul clinic se constata absenta la intervale
regulate unei batai cardiace

Bloc atrioventicular de gradul 2

Mobitz 2
-intervalul PQ este constant
-apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt
urmate de niciun complex QRS)
- la examenul clinic se constata pauze intermitente in
activitatea cordului

Bloc atrioventricular de gradul 2 cu

conducere 2/1

- din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

Bloc atrioventicular de gradul 2 de

grad inalt
-sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale
consecutive
-daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa
ventriculara
- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un
mecanism de protectie ventriculara

Blocul atrioventicular de gradul

trei
-sunt blocate toate impulsurile atriale
-ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla
la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos
- activitatea ventriculara este complet separata fata de
cea atriala

Evolutia si prognosticul blocurilor

atrioventriculare
- blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip
Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte
blocuri
- blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de
grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet
- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu
infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate