L Srmicrvnr sr te0y be abctane avToMard convenponatd Lian: Relatiile de mai sus con sisternuh De acum inainte, studiu! comportiri se va efectua pe acest model m, ‘nu pe sistemul fizic, conctuziile find in final aplicate gi rezultatele com cele experimentale. Relatiile (2 .16)- (2.22) se exprima gi prin schema bloc din Fig, 2.11. in care s-a echivalat H8 12 Sctome de reglarecomensonald (SRC tie modetul_matematic intrare-iesire al de reglare si descriu comportarea acestuia in ipotezele mentionate jatematic si parate cu Ago ayo “ ‘Aga cum se poate observa in Fig, 2.12, in structura sistemului descrs, ‘par toate elementele unui sistem de reglae conventional Se calculeazi clementele Hx(s), He(3), Hr,(3). Dac’ in rezistentelor RR, se monteaza in AO dout impedante 7,(s), 26) atunci Hy =20. 1)" S@,1s+ N@s+ Bemcmnacd Lae 13. SIMBOLIZAREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA Pentru reprezentare grafici a solutied de avtomatizare tala tehnologice se folosesc asa numitele "scheme de automatizare” in particular scheme de reglare”. Schema de automatizare reprezinta schema de principiu a sistemului automat respectv. ‘Se reaminteste c4 schema de prineipiu (denumita uncori si schema de functionare sau tehnologica) constituie o forma grafica de reprezentare a unui sistem in care se folosesc norme si simboluri specifice domeniviui céraia ii ‘aparfine obiectul fizic astfelincat si se infeleaga functionarea acelui sistem, Intr-o schema de automatizare se reprezint: |LUnstalatia tehnologica prin schema sa de prineipiu % 2.Blementele de_automatizare (traductoare, elemente de ex cutie, | regulatoare, inregistratoare, ete.) se reprezinta_prin simboluri specifice. fn ultimul timp schemele de automatizare sunt tot mai des foloste in “proiectarea asistath de calculator, permiind reconfigurareastructurii de " automatizare a unui sistem condus cu echipamente numerice, prin manevrare aficd. Existi un bogat soft comercial referitor la crearea si manipularea | sehemelor de auiomatizare. Sau impus dowd grupe de standarde pentru | simbotizare:standardul german (elementele se reprezinti prin dreptunghiuti) si standardul anglo-saxon adopta ila noi in tard prin STAS 6755-74 a STAS 6755-74 sunt prcizate norme de reprezentre pent 1. Elemente de masura reglare si comand 2. Elemente de execute 3. Blemente de call si elemente speciice | (251%Sintatareacenenor mise ee comands Aceste clemente se reprezintd prin cercuri in care se inscriu._doud giruri de simboluti {x}, y} formate din litere si cite. giral {x}, primul simbol este o liters care exprim’ natura. marimii supra clreia se ofectueazi operatia de misurare (inclusiv indicare sau fregistrare), reglare sau comand. Urmitoarele simboluri ale giralui (x} sunt rin care se exprima operatile ce se efectueazd asupra miimii respective Sirul {y} contine litere si ciffe care _exprim& un cod al efementului (aparatului) respectiv. Acest cod permite identificarea aparatului in specisicatia fehnied a instalatiei automatizate. {In fanctie de locul unde este montat aparatul se disting pateu cazuri a ‘Aparat (element) montat local, pe agrepat.LESTRUCTURIS1LEOI DE REGLARE AUTOMATA 1. Smbolsreasutemelordereglareanomat CONVENTIONALE LiNARE fe) te) ©) CG) Ararat (element) mons pe abou! de ordi! 2 tablou montat in camera de ‘comands a instalatjei automatizate,demumitl camera dispecer local sD. pmb) mony pe nbn de raul 3, abou mai! In camen de ‘comands a instalatei automatizate, demumits camera dispecer genera () OG) Prin simbolurile \93}/ sau yA (95)/ se reprezint& un aparat cu mai multe functiui distinete din punct de vedere construct. Siral fx} se reprecinth astfel : (x): xeex. . Prima liter reprezinta natura iim, urmétoarel reprezintafunciunile realizate, ‘Semuificafia primeilitere din sirul {x} A: Anata Ns Laalegereulzator Be Seszne facart ©: Laalegere utlizator C. Condesibilitate lees P) Presse vacum D: Denstte au greuate specifics Q —Cantiateeveniment E)Tensiune electrict Ri Radioactiviate FE Debit S$: Viteatfecvens G: —Dimensiune 1: Temperatura Hs Posi manuala Us Maltvaiabila “1 Curent electric V: Viscoatate 5: Putere W Greuatefora K: Timp sauprogram Xi Neclasifist L Nivel Y:—Laslegereuiizatr M: Umidite 2 Poatie Semnificafia urmaitoarelor litere din sirul (x) & Alama Ne Laalegereuilizator Be Laalegere uilizator ©: Orit sesietic CComands eplare P:—Ponctconexine De Difereial mega contoriare Element primar Re Invegistrare idrice F Frac, por S: Comutareeripere G Sic Trnamitere © 1 Limits soperiort U: Multifunctional te Indicae Vz Venti vand 1 Comutare W: Teac K: State comanda X: —Neclasifcat 1 Lamp Y: Bement de calcul M; Mediu itermediar 2: Servomoto sau clement Final neclaiicat, 91 LEGI DE REGLARE AUTONATA ESvenyrOnald LINARE + miirimea prelucrati este nivelul care este reglat automat si inregistrat. tmirimea prelucrati este temperatura care este tramsmis fa distanti existand gi o vizualizare a valor acesteia. re (organul de reglare) se reprezint& astfel amplificarorul de _ puter gi organul de actions » Amplificatorul de putere in general 2) C2: Amplieatnt de ptr leew ini 2 ch Redresor comandat cu tiristoae . apolar ‘Organ de actionare de tip robinet eu 2 c&i pentra lie Be scnnteterntn etme - Element de execufie prin care se modifie& debitul unui 4. ah + Element de executie prin care se modifica debitul unui gaz. _folosind o clapeta de reglare. =S=J> Element de executie prin care se modified intensitatea ccurentului electric. E>, plement de execute prin cae se modifiek debitul uni lichid-mumai pe cale manuta s 213.3, Simbolizarea elementelor de calcul si speciale, {nscrie simbolul intuitiv al operatiei efectuate, Ridicare la putere Integrare Derivare : Comportare bivalents. acd se urmireste evidentierea clementufui sensibil al unui traductor folosi simboturi sugestve , ca de exempl : Q® tomer Y stemeowra sina (MM) :Manomera cs membre GD sem a de ati G&) sewer magmtcac ‘Observaii : |.Proiectantl unei scheme de automatizare poate folosi tn anexa schemei respective: simboluri specifice; simboluri si norme diferte de cele utilizate gcuren forme de reprezentere propri, acestea avind ca scop o mai clad ‘evidentiere a functontsi sistemului. ~ 21m cazul unor instalatii tehnologice conduse cu calculator de proces, tmirimile conectate prin traductoare a blocul de achizitie consttuie puncte active de intrare (intrare in blocul de caleul) gi se marcheaza pe schema de Princpiu a instalatii prin simbotul 2 (punct activ al unui display interactiv) In acelagi mod, mérimile conectate la blocul de iegre al echipamentului numeric care pot fi modificate, consttuie puncte active de iesie (isire din 2 Pentru simbolizarea operatilor de calcul efectuate asupra unor mirimi, ‘aparatele respective se reprezinta exact ca in cazul elementelor de mésurare, reglare i comand, avind ins reprezentat alituri un dreptunghi in care se Gel care converteste mArimea mAsurati int-o mirime intermediara), se pot JRISILEGI DE REGLARE AUTOMATA —— 1.1. Simbuliaren sister de rear ctrmais FONALA LINLARE BI ea, fie marcato prin sinbohl © punctstv al nui dspty area si implementarea difertelor variante de automatizari pentru tehnologic’ presupune interconecterea unor simboluri de aparate la teca de simboluri in structura dorita si conectarea acestora la instalatia eb prin punciele active -Toate aceste operafii se pot face pe display , efectul fiind apelarea unor programe aplicative care materializeaz structura dori. sisternului automat. de utilizare a simbolurilor gi semnelor conventionale ‘de automatizare. rete Figura nr. 3.2. (P) diferentials (D) en indicare (0. Pin care aparatul respectiv realizeaza conversia diferentei de ‘are o transmite sub forma unui semnal unificat unui alt element de, ‘se foloseste reprezentarea din Fig. 3.2. ul in care presiunea diferentialé exprima ciderea de presiune pe 0 conduct, se poate utiliza reprezentarea explicité din Fig simplifcatd din Fig. 3.3.-b. realizeza in mod distinct, din punct de vedere constructiv, ‘ransmitere, se uilizeaz reprezentarea din Fig. 34a sau +p prin dezvoltarea irului de caractere {x} 23LSmecTUR 91 L861 Ds RSCLARE AvrOsTd 13 Sinise nia CONVENTIONALA LINIARE ie 2. Kunctiunea de miisurare, indicare sit In Fig. 3.5. sunt prezentate céteva reprezentiri echivalente pentra un aparat care realizeaza masursrea gi indicarea temperaturi inr-un punct. | | | In Fig. 3.5.4, s-2 reprezentat explicit faptul c& elementul primar, senzonul, este un termocupls, punctul de masurare fiind reprezentat printr-un punet ingrosat la capatul unci linii frnte de directionare. In Fig. 3.5b, s-a rmentionat c& elementul primar ( {x}=TE ) poate fi distinct de adaptorul de semnal care realizeaza. vizualizafea temperaturi ({x)=TD. Prin siral {y) se_giseste explicaia in specificatia tehnicd sau in specificaia de aparate, faptului ed este vorba de un termocuplu . Fat de reprezentarea (2), in reprezentarea (b) nu. mai este imperios necesar si se evidentieze faptul ci clementul primar este un termocuphu, Aceeagi fimetiune este reprezentaté fn Fig. 3.5.1. In acest cz, mu este interesant sau important, Ia nivelul schemei de automatizae, si se expliciteze ‘elemental sensibil: Prin girul {y) se gisese informatiile necesare despre ‘elementul sensibil aie 4 : sp fn Fig, 3.6.-a $a reprezentat faptul e& intrun punct al conductei rmarcat prin punct ingrosat (se pot folosi si alte reprezentari de localizare in spatiu) este misurat debitul de fluid, rezultind un semnal unificat care este transmis, este accesibil, unor elemente de automatizare. Prin codul {y) se pot ‘obtine informatile necesare privind detalie acestui proces. Fig, 3.6-b s-a reprezentat explicit elementul primar al traductorutui de “debit, Pentru cele dowd functiuni se foloseste acelasi cod {y) dacd acesta se realizeaza in acelagi aparat fizic sau se utilizeaz coduri separate, de exemplu {y) pentru elemental primar si {y,} penta adaptator, daci acestea constituie aparate explicite RIStLEGIDEREGLARE AUTOMATA 1..Sibysoren tena dere (Ld LINARE “Figura nr. 3.6. mai explicit a procesului de objinere a informatie despre yprezentati in Fig. 3.6. ise evidentia74 faptul c& pentru misurarea debitului ‘se misoara in ea de presiune pe o strangulare (PDE), temperatura fluidului (TE) sa fluidului (PE) in cazul de fay in aval de strangulare. Aceste Drelucrate intr-un bloc de! compensare (marcat FY) care ment de calcul (Y) pentru debit (F). Aceasti operatie de calcul pensare” aga cum este marcat in dreptunghiul alaturat, de iesie din elementul de compensate este supus operat de (F¥) avind functiunea de calcul (¥) mareati alturi in hi "J~". In final semnalul din extractorul de radical este { fn adaptoral de semnal (FT) intr-un semnal unificat, apt pentra ‘alte echipamente de automatizare. ‘Aga cum se observa fn figurile a,b,c acelasi cod "FY" este folosit ide semnale de intrare fn elemental marcat prin FY = 4) intrarea este chiar debitul de fluid, in cazul b) este un semnal ‘specific elementului primar FE, dar explicitat in specificatia de fitiaexprimati de codul {y}, iar in cazul c) este semanalul de iesie* nt de calcul . "FT" trebuie interpretat asfel :La iesirea acestui element se obfine Tunificat, apt pentru a fi transmis la distanyf, semnal ce exprimi fi debit de fluid . Cum se obtine acest semnal se reprezintl mai ‘mai putin explicit in finetie de inten tantului de sistem, ca in dsauc. ‘observ ci simbotul F apare la mai multe aparate chiar dac& marimea rea acestora mu este debitul de fluid iar marimea de iesite mu reprezint& ia finala despre debit, ca in cazul extractorului de radical sau si de compensare. Litera F exprimi faptul cl acele aparate sunt 25LSMRUCTUNISILEGLDE REGLARE AUTOMATA 3. Simbolioreasstemeor de rela auth LEGI DE REGLARE AUTOMATA 3. Simblinre smear de relate oma (QONVENTIONALA LINIARE te ‘LINIARE rd. Din schema de reglare reaulti ch mérimea ‘implicate in procesarea informatiei despre debit, putind exista, de exemplu, preciziri i notafi pe aparatul respectiv privind factorii de scala, unitatile de Siucratl este nivelul (prima litera L), pentru aceasta fiind utilizat un traductor ‘masuri ete. ‘montat local (LT), care furnizeaz4 un semnal unificat, gi un regulator Toate aparatele din figurile a,b,c sunt montate local, pe agregatul fn panoul central. Elemental de executie este un ventil ce modifici corespunzator, in cazul de faté conducta prin care circuld Mluidul. Aceste aparate fluid. idort evidentierea mitimii preserise I* ce poate fi modificata de la In Fig. 3.6.-d, sunt montate local numai elementul primar si adaptorul de ‘Desi semnalul care reprezinti mirimea prescrisi este un semnal seiv ial (FEVET), operatiile de calcul FY, inregistrare FR, contorizare FQ {foloscste litera | pentru a sublinia fuptul c& exprimarea aces‘eia in efectuindu-se in tabloul central (simbolul de aparat este un cere cu linie puncte (Ja. generatorul semnalului de referings) se face in unitati de diametrald complet). Ultimele trei prelucreaza un semnal unificat, ce exprima fiscul araté faptul cA este vorba de valoarea impusi a nivelului |. informatia despre debit.in cazurile FR, FQ, existenta literei F.exprima foarte @. sensul. transmiterli. semnalelor -rezulti din. figuri,(de- la cclar faptul cd inregistratorul gi contorizatorul sunt marcate in unitati de debit. regulator i de la regulator spre elementul de execute, la ‘semnalului de referint& spre regulator nu se mai marcheazi sigeti pot fi incorporate constructiv in aceeasi carcasa. 4 in cazul functinii de control se marcheaza intrarea semnalului de Ja Se rropresentrntcxdactoel ayer tipareninierins ar traductor si iesirea semnalului spre elemental de executie. de executic in partea superioart. $-a folost o astfel de reprezentare De obicei aceste segmente sunt verticale, in partea superioari semnalul de ra no complica desenul. Poziile elementului de executie si traductorulut {a traductor iar in parte inferioara semnalul spre elementul de executi j te de structura schemei de principiu a instalaiei tehnologice, ‘Daci regulatorul respectiv poate primi sau primeste marimea impuss de cla de reglare desendndu-se ulterior. 4a distangs (refer extems) atunci semnalul de referinfa externa se notesza fnformatici rezultand din context, nu este obligatorie marcarea perpendicular pe direcfia semnalelortraductor-element de execute, , sgeti.. In acest caz ins4, mfrimea prescrist este un semnal Daca nu se marcheazd semnalul de referingé. extemd, inseamni ca ‘de 1a un alt element de automatizare pentru realizarea unor regulatorul respectiv nu este prevazut cu o astfel de functiune sau o astfel de mai complicate (in cascad%, reglare combinata, ete). functiune nu intereseaza. te ‘marcarea sensului prin sageat& pentru a nu crea confizi. acd acesteseamente, cae exprimi semnalele de intrare ieire in gi din Yegultor, au alte dieoti, pentru evtarea unor confuzit posible se orients rin sige sau se fscru explicati ca de exemplu; "REF, "MAS, "COM", Perr a resi ree, mies de ec (nine srt) mine de Racirtegulitdare.“primare cafe aglcbeack: consrotv com : intentoneazdexpliitareatradicorai De exemplu, pentru un sistem ‘de reglare a nivelulu, uimatoarele ota rangers a, bsi¢din Fig. 3.7. sunt echivalente: ; 3 regulatorul (LC) apare izolat in raport cu eelelalte elemente reglate se mentioneaz4 explicit caracteal gi sensul mirimilor