PSIHOLOGIE SI PARAPSIHOLOGIE

24.1. Fenomene psihologice paranormale

In prima lectie am afirmat ca psihicul este o realitate de un fel deosebit si ca nu poate fi
masurat cu mare precizie, asa cum se pot masura obiectele materiale. S-a vazut de-a lungul
acestui manual ca existenta fenomenelor psihice (manifestarilor psihice) este observabila in
comportamente. Psihologia studiaza manifestarile psihice, le descrie si incearca sa le
explice. Dar poate psihologia sa explice orice comportament cu aceeasi precizie pe care fizica
o are in cazul fenomenelor fizice, materiale? Raspunsul este categoric, nu.
Analizati
exemplul:
Intr-un oras din Germania, o familie a constatat ca, in timpul pranzului, asupra casei lor
acoperita cu tabla, se arunca cu pietre. Terorizati de situatie, au cerut protectia politiei.
Politistii au supravegheat atent locul. Nu vedeau pe nimeni aruncand cu pietre. Dar cei din
casa auzeau pietrele pe acoperis si au cerut sa se rezolve situatia. S-a intensificat paza. S-a
observat ca, de flecare data cand casa era bombardata cu pietre, prin preajma se gasea un baiat
de 10-12 ani. El nu lua pietre in mana, dar s-a gandit sa-l interogheze totusi. Copilul a spus ca
se joaca, comandandu-le pietrelor. A fost luat in studiu de specialisti in fenomene psihologice
paranormale.
Fenomenul
a
fost
denumit
poltergeist
(spirit
bataus).
"Para" - "alaturi de" (in greaca clasica); "para" se foloseste ca element de compunere a
cuvintelor cu sensuri ca "in afara de"; "opus; "contrar", "impotriva".
Fenomene psihologice paranormale sunt acele manifestari psihice care nu pot fi explicate cu
mijloacele
stiintifice
obisnuite
ale
psihologiei.
Vom prezenta unele fenomene psihologice paranormale. Trebuie precizat ca manifesta rile
psihice paranormale nu se intalnesc la majoritatea oamenilor ci doar la extrem de putini
oameni.
Perceptie

extrasenzoriala

Unii oameni (foarte putini) se pare ca au capacitatea de a achizitiona informatie la nivelul

inconstientului fara ca aceasta sa fi trecut mai intai prin perceptia constienta.
Aceasta informatie patrunde apoi in sfera constientului ca "o presimtire"; "un vis; "o viziune
sau voce interioare"" etc. Astfel de fenomene se produc fie in stari. cand constiinta este
blocata (de exemplu, in vis), sau cand constiinta se solicita la un nivel foarte inalt (de
exemplu, o intelegere brusca - o intuitie brusca - insotita de certitudinea adevarului).
Premonitia este un fenomen de perceptie extrasenzoriala (prae, "inainte" plus cognoscere, "a
cunoaste").
Cunosti ceva dinainte. Dar nu este vorba de a ajunge pe cale logica sa stii ca evenimentul
cutare se va produce in viitor (de exemplu, dupa ce a nins foarte mult, este de asteptat sa apara
inundatii cu ocazia topirii foarte rapide a zapezii; sau prevederea vremii de catre meteorolog).

Telepatia
Tele,
"departe",

plus

pathe,

"simtire"

(in

greaca

clasica).

Telepatia este comunicarea la distanta. Un exemplu ca este posibila comunicarea la distanta

intre doi oameni fara a se folosi vreo forma de limbaj exterior, oral sau scris, este o experienta
facuta
in
casa
lui
Einstein
in
1915.
Freud a fost rugat sa verifice capacitatea unui receptor telepatic, Wolf Messing. El s-a
concentrat si i-a transmis lui Messing un ordin in gand. Acesta a plecat in baie, de unde s-a
intors cu o penseta, si i-a smuls lui Einstein trei fire din barba. Freud a confirmat executarea
corecta
a
ordinului.
Prieteni care sunt departe unul de altul nu si-au scris de mult. Deodata isi scriu unul altuia in
acelasi timp. Este telepatie? Scrierea scrisorilor in acelasi timp pare foarte neobisnuita celor
doi si, de aceea, povestesc despre ea. Dar sunt mii de prieteni care se gandesc unul la altul si
nu-si
scriu.
Perceptia extrasenzoriala (E.S.P) este o problema nerezolvata a stiintei, chiar daca s-ar putea
sa fie un fapt intemeiat. Dar pentru aceasta trebuie aduse dovezi de catre specialisti. Datele
pot fi usor falsificate de indivizi care nu au pregatire de psihologi. Nu sunt inca folosite
metode de verificare experimentala a datelor folosindu-se instrumente moderne.
Poate cineva sa indoaie o cheie fara sa puna mana pe ea numai prin simplul
fapt ca vrea acest lucru? Exista indivizi care pot sa influenteze obiectele de la distanta. De
exemplu, un "medium" (o persoana despre care se spune ca este in legatura cu forte dincolo
de lumea fizica) a reusit sa repare ceasuri stricate numai atingandu-le.
Termeni de retinut: fenomen psihologic paranormal, parapsihologie, perceptie extrasenzoriala
(E.S.P) premonitie (precognitie), telepatie, psihokinezie (PK), hipnoza somnambulism.

GLOSAR
Algoritm = succesiune finita de operatii elementare (reguli de calcul, sisteme de simboluri si
operatori matematici sau logici, instructiuni, comenzi), bine definite, care constituie o schema
de rezolvare. Derivat din numele lui Muhammed ibn Musa Horezmi, matematician arab din
secolul al IX -lea.
Asociationism = o a scoala de gandire in psihologie care explica formarea si manifestarea
proceselor psihice si a insusirilor psihice prin mecanismul asociativ. De exemplu, din
asocierea senzatiilor ar rezulta perceptia.
Autism = Autos este sinele vital. Autentic este doar ce este in mine, ce-i in afara este
identic cu ce-i in mine, deci numai ce-i in mine exista, refuz ce nu-i in mine.
Behaviorism (engl. behaviour "comportament") = curent in gandirea psihologica americana

care porneste de la ideea ca reactiile sunt in functie de stimuli. De aceea este suficient sa se
studieze relatia S-R (Stimul-Raspuns) pentru a explica si intelege comportamentul. Acest
curent a adus contributii importante in teoria invatarii (instruirea programata).
Ereditate (genotip) = totalitatea informatiei genetice, fixata in genele celor 46 de cromozomi,
preluata de descendenti de la ascendenti prin intermediul parintilor.
Ereditate particulara sau diferentiala = ereditatea care deosebeste indivizii dupa genele
mostenite pe linie parentala de la ascendentii familiei.
Euristica = arta investigarii, cautarii si descoperirii prin intermediul gandirii, a cailor de
solutionare si a inventivitatii umane.
Epilepsie = boala a sistemului nervos caracterizata prin crize convulsive intermitente,
localizate sau generalizate, insotite de pierderea cunostintei, halucinatiei si alte tulburari
psihice.
Functie simbolica = posibilitatea de a reprezenta un "semnificat" (obiect) cu ajutorul
unui "semnificant" (inlocuitor al obiectului).
Gene = elemente materiale purtatoare de patrimoniu ereditar. Asigura variabilitatea si
stabilitatea de-a lungul generatiilor.
Impulsuri = imbolduri de a actiona. Au mecanism innascut si sunt legate de necesitatea
organismului de a-si mentine starea de echilibru (homeostazie). De exemplu, imboldul de a o
lua la fuga din fata primejdiei, legat de frica. Nu pot fi stapanite.
Inhibitie = diminuare sau oprire a unei functii. Poate avea loc la diverse niveluri, constiente
sau inconstiente.
Mediu (in sena larg) = ansamblul elementelor naturale, sociale, culturale cu care omul este in
interactiune
permanenta.
*

Allport, G.W. = psiholog american. Teoria lui pune accent pe "organizarea dinamica" a
personalitatii, pe individualitate si pe unicitatea ei.

Chomaky, Noam (n.1928) = psiholog si lingvist american. Este reprezentant al

structuralismului in lingvistica teoretica, al asa numitei gramatici transformationale
generative.
Ebbinghaus, Hermann (1850-1909) = psiholog german. Preocupat de problemele memoriei
(si-a facut experientele pe sine) a scris Despre memorie (1885), continand lucrari. care au
facut din el unul dintre fondatorii psihologiei experimentale.
Fechner, Gustav Theodor (1801-1888) = psiholog german, unul dintre intemeietorii
psihologiei experimentale. A lucrat in domeniul psihologiei senzoriale.
Freud, Sigmund (1856-1939) = doctor psihiatru si psiholog austriac, creatorul teoriei
psihanalitice. Considera ca la originea tulburarilor nevrotice stau dorintele refulate in report
cu complexul lui Oedip, ireconciliabile cu alte dorinte sau cu morala.
Fromm, Erich (1900-1980) = psihanalist american de origine germana. Elementul nou
pe care il aduce se refera la faptul ca structura caracterului individului uman este determinata
nu numai de datele propriei fiinte biologice, ci si de societatea in care traieste, de istoria la
care participa.
Jung, Carl Gustav (1875-1961) = psiholog si psihiatru elvetian. A largit notiunea de
inconstient de la "inconstientul personal" (notiune introdusa de Freud) la "inconstientul
colectiv" ca sediment al tuturor experientelor liniei ancestrale si "obarsie a tuturor creatilor
umane trecute si viitoare".
Kant, Immanuel (1724-1804) = filozof german, intemeietorul filosofiei clasice germane. A
elaborat o ipoteza cosmologica evolutionista. Sistemul filosofic al lui Kant este idealismul
transcendental.
Locke, John (1632-1704) = medic, psiholog si om politic englez, reprezentant al
empirismului. in psihologie s-a situat pe pozitii asociationiste. Locke porneste de la ideea ca
la nastere sufletul este o 'tabula rasa" si toate cunostintele umane deriva din experienta
senzoriala.
Plaget, Jean = psiholog elvetian. A facut ample cercetari asupra dezvoltarii cunoasterii la
copii, elaborand o teorie originala privind geneza si mecanismele gandirii.
Platon (427 - 347i. Hr) = filozof clasic grec, discipolul lui Socrate. Pe frontispiciul intrarii in
gradina lui Academos unde isi prezenta doctrina filozofica era scrisa "sa intre cine stie
geometrie". Cateva dintre lucrarile lui fundamentale, (Dialogurile): Phaidros (despre frumos),
Phaidon (despre bine), Repubilca (o doctrina a cetatii ideale) in care cei la care predomina

ratiunea (filosofii) sunt conducatorii, cei la care predomina virtutea (inima) sunt aparatorii, iar
cei la care predomina partea vegetativa a corpului sunt meseriasii de orice fel.
Popescu - Neveanu, Paul (1926-1994) = psiholog roman, profesor la Universitatea din
Bucuresti. A elaborat sinteze critice privind curente, idei, autori, in problemele relatiilor dintre
aptitudini-atitudini, dar mai ales in cele ale planurilor inteligentei si creativitatii.
Thomdike, Edward-Lee (1874 -1949) = cunoscut psiholog american. A facut experimente
privind inteligenta animala. A stabilit ca exista o mare similitudine intre curba invatarii la
oameni si curba lui Ebbinghaus cu privire la copii.
Zapan, Gheorghe (1897-1976) = psiholog roman, doctor in psihologie si matematica.
Contributiile sale se refera la taxologie (stiinta a organizarii, care se ocupa de factorii de
progres si invatarii si activitatii umane).