1871 Robert Roesler public Studii Romneti i argumenteaz (greit)

teoria imigraionist, astfel:

Dacii au fost exterminai n lupta cu romanii (neag autohtonia romnilor)

Toponimia dacic a disprut

Romanizarea nu s-a putut face n 165 de ani

Toi locuitorii au prsit Dacia la 271 (de fapt au plecat doar soldaii i
funcionarii)

Lipsa elementelor germanice din limba romn

Asemnarea dintre limba romn i albanez (dei exist doar 7 cuvinte)

Romnii s-au cretinat la Sud de Dunre sub influen slav

Romnii un popor de pstori nomazi (dei principala ocupaie era

agricultura i mineritul)

Nu exist izvoare scrise anterior secolului XIII referitoare la ronni (dei

termenul de romni avea alte denumiri: vlah, valah, blach, voloh, olah)

- dacii au fost nimiciti in razboaiele cu romanii;

- dacii nu au putut fi romanizati in doar 165 de ani (timpul stapanirii romane in
Dacia);
- provincia Dacia a fost parasita in intregime de populatie la 275;
- limba romana nu contine cuvinte germanice vechi, desi pe teritoriul Daciei a
stationat tribul germanic al gotilor;
- exista cuvinte asematoare in limba romana si albaneza, dovada a convetuirii lor la
sud de Dunare;
- nu exista izvoare care sa ateste prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de
secolul al XlII-lea;
- dialectul daco-roman cel de la nord de Dunare se aseamana cu dialectul
macedono-roman de la sud de Dunare;
- prezenta influentei sud-slave asupra Bisericii romanilor;
- romanii erau pastori nomazi.
Principalele idei ale imigrationistilor:
dacii au fost exterminati ca popor
disparitia vechii toponimii dace
romanizarea nu s-a putut realiza n cei

165 de ani de stapnire romana

toti locuitorii Daciei au parasit provincia
prin retragerea aureliana
poporul romn si limba romna s-au
format la sud de Dunare deoarece:
lipsesc din limba lor elementele
germanice; exista elemente lexicale
comune n limba romna si limba
albaneza; dialectele daco-romn si
macedo-romn se aseamana; influenta
slava a fost posibila numai la sud de
Dunare unde romnii devin ortodocsi si
preiau limba slavona de cult;
romnii sunt un popor de pastori nomazi
lipsa izvoarelor istorice care sa ateste
existenta romnilor la nord de Dunare
nainte de sec. XIII
maghiarii au gasit la venirea lor n
Transilvania o terra deserta.

Argumentele lui A. D. Xenopol, in lucrarea Studii asupra struinei

Romnilor n Dacia Traian (1885-1886) sunt urmatoarele:

- prezenta geto-dacilor este atestata de numeroase dovezi a continuitatii lor dupa

cucerirea romana (vezi mai sus dovezi ale continuitatii);
- romanizarea dacilor nu s-a facut doar in cei 165 de ani a stapanirii romane la
nordul Dunarii, ci ea a fost atunci cea mai intensa, desfasurandu-se atat inainte de
cucerirea romana cat si dupa evacuarea Daciei de catre administratia romana (vezi
romanizare);
- continuitatea daco-romanilor este dovedita de numeroase descoperiri arheologice,
date lingvistice, marturii epigrafice etc.;

- lipsa totala a elementelor lingvistice germane in limba romana a fost combatuta

de numeroase studii ale lingvistilor romani;
- cuvintele comune din limba romana si albaneza sunt provenite din mostenirea
traco-ilirica comuna (cu radacini in limba indoeuropeana);
- numeroase izvoare scrise atesta prezenta romanilor la nordul Dunarii inainte de
secolul al XlII-lea;
- cele doua dialecte (daco-roman si macedono-roman) fac parte din limba romana
comuna (sau protoromana), care s-a format pe intreg spatiul carpato-danubianobalcanic;
- influenta sud slava asupra Bisericii romane nu neaga, ci confirma prezenta
romanilor la nordul Dunarii, fara de care ortodoxismul nu s-ar fi raspandit aici;
- pastoritul transhumant (sezonier) si nu nomad era una din ocupatiile romanilor din
zonele montane. Ocupatia lor de baza era agricultura imbinata cu cresterea
animalelor in asezari sedentare.
Nici un izvor istoric nu atesta, insa, in decursul epocii medievale o imigrare in masa
a romanilor de la sud la nord de Dunare, ci dimpotriva, treceri permanente ale
romanilor transilvaneni la sud si est de Carpati, inclusiv peste Dunare.
-

Imperiul roman nu avea niciun interes sa extermine popolatia daca deoarece

aceasta constituia o importanta forta de munca (B.P. Hasdeu)
Numeroase inscriptii din perioada daciei romane atesta existent numelor
dace alaturi de cele romane.
Poporul spaniel s-a romanizat in 100 de nai ( si mai putin de 167 ani)
Constantin Giurgescu
Fondul comun traci (7 cuvinte din albaneza)
Nomadismul invocate de roesler este defapt transhumanta practicata in
cadrul pastoritului.
la retragerea romanilor din Dacia nu au plecat toti romanii, ci multi au ramas
pe loc, rezistnd
Cazuri de evacuare total a unui inut, fr s fi fost la origine vreo mare
nfrngere, nu prea cunoatem n istorie, iar goii (barbarii din pricina crora
Aurelian ar fi ordona t prsirea provinciei) nu s-au artat a fi distrugtori pe
unde au trecut sau pe unde s-au aezat, n cazul Daciei, avem chiar dovezi c
unii localnici cluzeau pe goi prin trectori, pentru a ataca armata roman!
Marele nostru arheolog Vasile Prvan a descoperit dou documente din
veacul al IV-lea, n care un rege" al goilor de prin prile noastre, la nord de
Dunre, i zice Jude" or, acesta era numele pe care localnicii daco-romani
l ddeau cpeteniilor lor administrative peste o grupare de sate sau peste o
vale, judectori i administratori, nseamn c acest rege barbar domnea la
nord de Dunre peste populaii de limb latin i a vrut s-i zic cum
numeau supuii lui localnici pe efii lor.
Afirmaia c ar fi disprut orice urm de inscripii latine n Dacia, o dat cu
retragerea legiunilor i administraiei, e eronat. Cteva s-au mai gsit, din
secolele IV i V, ce e drept, rare lucru explicabil prin prsirea aproape

general a oraelor (urbelor): fenomen de ruralizare total. Puinele

documente scrise ce s-au mai gsit, din veacurile ulterioare, nu vorbesc
dect de dominatorii barbari, care joac un rol n rzboaie i n politic, nu i
de ranii localnici (de care barbarii rzboinici au totui nevoie ca s le
asigure hrana) aceasta fiind o constant n istoria universal: despre
populaiile imperiilor prbuite nu se mai vorbete, ci numai despre noii
stpni.
Tcerea documentelor (argumentul a silentio) nu este un argument valabil.
S lsm deoparte ncrederea exclusiv, aproape superstiioas, n
documentul scris. Istoria nu se reconstituie numai cu documente scrise, n
aceeai perioad care ne privete, n mileniul ntunecat", nu se pomenete
nicieri de latinofonii din Elveia (Rhetia), care mai vorbesc i azi limba
roman; iar, i mai aproape de noi, despre albanezi n-avem nici un
document timp de o mie de ani (tcere documentar i mai lung dect la
noi); dar vecinii lor, greci sau slavi, n-au putut susine c albanezii au picat
din cer acolo unde-i mai gsim i azi i unde sunt semnalai din Antichitate.
Notai cum o seam de cuvinte din romn, cu conotaie juridic, sunt de
origine maghiar: a fgdui, a tgdui, a se rfui, a bnui, a chibzui, a
ngdui, a mntui... l numim pe Cristos Mntuitorul, cu un cuvnt provenind
dintr-un radical de origine maghiar! Dac romnii ar fi venit n Ardeal abia n
veacurile XII-XIII, cum s ne nchipuim c ar fi asimilat asemenea noiuni
eseniale, fr mai multe veacuri de convieuire cu ungurii, i s le fi
rspndit apoi n tot spaiul locuit de romni?
De altfel avem n dacoromn cteva exemple de plante sau de materii care
nu se gsesc la sud de Dunre, cum ar fi fost ele pstrate n limb o mie de
ani dac strmoii notri s-ar fi aflat cu toii strmutai la sud? Dau un singur
exemplu, ns gritor: cum s se fi pstrat cuvntul pcur" (< lat. picula) la
sud de Dunre, cnd pcura, adic petrolul brut, ieiul, nu nea natural
dect la poalele Carpailor
Dar argumentul decisiv n ochii mei n favoarea continuitii l constituie
pstrarea numelor antice ale Crpacilor i ale tuturor marilor nuri din spaiul
nostru: Nistru, Prut, iret, Buzu, Arge, Olt, Timi, Mure, Cri, Some, Tisa
etc. toate, nume atestate chiar nainte de cucerirea roman i mai cu
seam Dunrea, care a pstrat n romn o form diferit de forma roman
(Danubius) i apropiat n schimb de numele de ape din limbile baltice! Cine
altcineva ar fi putut transmite unor nvlitori barbari aceste antice denumiri
dect localnici rmai neurnii cu tot nencetatul vrtej i curgerea de noi
popoare?

navalirilor barbare
sulzer (1791) vs Sc Ardeleana
Roesler vs Hasdeu si Xenopol