Srmanul Dionis de Mihai Eminescu

Proza eminescian a fost primit de ctre critic, fie contestndu-i construcia epic defectuoas, discursivitatea juvenil, stilul excesiv pictural, filozofia obscur, fie apreciindu-i imaginaia fabuloas i halucinant a tnrului autor, asemntoare cu a unor prozatori fantastici percum E!"!#! $offmann si %hamisso! #devrul este c eliminnd stngciile de construcie epic i stil narativ, puternic influenate de cli eele romantice i de stereotipiile ,,romanului& popular rspndit 'n epoc, proza eminescian reprezint un ansamblu coerent de mituri i de valori, o demonstraie de idei i imagini care 'mbogesc sensurile poeziei eminesciene! Prelucrnd teme dintre cele mai nea teptate pentru proza romneasc a sec! ()( *metempsihoza + Srmanul Dionis, iubirea liber + Cezara, revoluia + Geniu pustiu, motivul omului care i-a pierdut umbra + Srmanul Dionis, Umbra mea, Archaeus,, Eminescu introduce 'n proza romneasc surse de inspiraie noi prin valorificarea original a unor motive literare i filozofice de circulaie european! El este creatorul prozei fantastic-filozofice avnd ca elemente specifice- naraiunea de tip romantic, invadat de pasaje descriptive, limbajul pictural, evocator i creaia de personaje excepionale, titanice, demoniace! Srmanul Dionis este o nuvel pe tema transmigraiei sufletelor, a metempsihozei! Eminescu valorific o idee a lui .chopenhauer, dup care timpul i spaiul sunt manifestri ale substanei care se regenereaz ve nic, compus dintr-un numr de rahei, umbre ale individului fizic! Prin vis, omul poate ie i din determinrile temporale i spaiale i devenind arheu, parte a totului, are posibilitatea de a tri simultan formele sale trecute sau viitoare existente 'n substana ve nic! Ponind de la aceast idee, Srmanul Dionis devine povestea dramatic a unei iniieri 'n tainele mari i ultime ale /niversului, iniiere e uat prin cutezana + profanatoare i pedepsit + de identificare cu 0umnezeu!Prin romantica i fantastica istorie a lui 0ionis, Eminescu reconstituie mitul lui 1ucifer, promovnd ideea c, dac prin intelect, ca esen platonician, omul poate penetra infinitul i deconspira divinitatea, ca individ fenomenal nu are dect o singur existen real, a eului propriu, 'n care viaa i visele nu sunt dect paginile unei cri unice! 0in punctul de vedere al particularitilor narative, Srmanul Dionis este o construcie auctorial 'n care naratorul este autorul 'nsu i, aflat 'ntr-o poziie demiurgic, de rostirea cruia depind toate 'ntmplrile i 'ntregul destin al personajelor! Povestirea se face la persoana a )))-a, modalitate

caracteristic prozei obiective, dar Eminescu nu rmne un narator complet deta at! El iese din indiferena autorului demiurg i 'nsoe te drumul eroului printr-o atitudine u or ironic! Prin interogaia asupra propriei naraiuni i citatul din "h! 2autier marcheaz o anticipare cu mai bine de un secol a unor preocupri ale prozei post-moderniste! "nrul 0ionis, vistor incurabil, modest copist ,,avizat a se cultiva pe apucate&, cu o existen material precar, neavnd pe nimeni pe lume, este descendentul obscur al unor aristocrai scptai, rtcii nu se tie cum ,,'n clasele poporului de jos&! ,,3duvita sa mum& l-a crescut cum a putut ,,din lucrul minilor ei&! .ingura mo tenire ce i-a rmas de la tatl su este un portret din tineree, 'n care copilul se regse te adeseori pe sine ,,era el 'ntreg, el, copilul din portret&! 4ntr-o sear de toamn, precocele metafizician se 'ntoarce acas, prin ploaia rece, cu capul plin de gnduri, reflectnd, 'n spirit 5antian, asupra noiunilor de timp i spaiu! 6izuindu-se pe ,,aprioritatea& forelor intuiiei i cuprins de o beatitudine de nespus + condiie necesar a scenariului iniiatic + 0ionis deschide o carte astrologic, face un semn magic i se treze te 'ntr-un alt veac, 'n vremea lui #lexandru cel 6un, sub chipul clugrului 0an, discipol al dasclului 7uben de la seminarul din .ocola! #re revelaia de a fi trit 'n viitor, sub numele de 0ionis i 'i mrturise te magistrului su acest sentiment straniu! #cesta 'l 'ndeamn s- i continue experiena! 4ncreztor 'n virtuile magice ale jocului su i persevernd 'n aventura cunoa terii, 0an *0ionis, se desface de propria-) umbr, descoperind c, de fapt, sufletul su va fi trit cndva ,,'n pieptul lui 8oroastru care fcea ca stelele s se mute din loc cu adncul grai i socoteala combinat a cifrelor lui&! 7epetnd formulele pe care %reatorul le-ar fi rostit la facerea lumii, supralicitndu- i 'n acela i timp tiparul uman pieritor, el afl 'n adncurile sufletului su esena divin! 7egsindu- i esena etern 'n propria sa umbr, 0ionis 'i restituie acesteia con tiina limitrii sale 'n corp, deci i 'n timp, primind 'n schimbnu eternitatea, ci con tiina eternitii! 1a 'ndemnurile ei, el 'ntreprinde, 'mpreun cu Maria o cltorie cosmic! 0erognd de la legile fizicii obi nuite, clipa devine veac, iar pmntul un pandativ agat la gtul iubitei! 7ezidena celor doi 'ndrgostii, 'nconjurai de priveli tile paradisiace ale lunii, la limita dintre creat i increat, aminte te, prin dimensiunile ei extatice potenate de eros, sublimul! 9ericirea edenic le este limitat de ,,o poart 'nchis&, iar visul tulburat de un triunghi sacru avnd 'n centru ,,un ochi de foc&deasupra cruia st scris un proverb 'n arab pe care eroul nu-l poate interpreta! 2ndul profanator ,, :are fr s-o tiu nu sunt eu 'nsumi 0umne;& 'l prbu e te 'n abis! %utezan a este radical sancionat, semn c

limitele obiective ale gndirii nu pot fi dep ite! <ici omul, nici 'ngerii nu au acces la esenele divinitii! 4n raportul dintre %reator i creaturile sale, iniiativa 'i aparine %reatorului! 0ionis 'nelege c a visat i revine la condiia iniial, chiar dac 'n delirul su continu s cread c este 0an, s vad 'n Maria de la fereastra casei 'nvecinate pe accea a visurilor sale i s ia pe anticarul 7iven drept magistrul su de altdat! .ingurul personaj bine conturat al nuvelei este 0ionis + 0an care este, de fapt, Eminescu 'nsu i! 0ionis este un demon, a a cum Maria e un 'nger i contopirea lor prin iubire nzuie te a reface o unitate originar care este logosul 'nsu i! ,, Eros i demon vor s se identifice cu 0emiurgul! 3oina de a se socoti 'nsu i 0umnezeu, de a deine taina timpului, spaiului i cauzalitii, este suprema treapt a problemei personalitii eminesciene!& *P! %onstantinescu, 0ionis este caracterizat, mai 'nti, prin mijloace descriptive i biografice! Metoda utilizat de autor este accea a 'nsumrii detaliilor fizionomice sau de curriculum vitae- avea un cap cu ,,plete de o slbticit neregularitate, 'nfundat 'ntr-o cciul de miel&, o fa fin, ,,cam tras fr a fi uscat, cu acea dulcea vnt alb ca i marmura 'n umbr&, ,,o frunte neted, alb, corect boltit&, ni te ochi moi de catifea neagr ,,tiai 'n forma migdalei& i ,,un surs inocent, de o profund melancolie&! Era un orfan srac, de nici optsprezece ani, copist obscur i autodidact, bibliofil pasionat i iubitor de singurtate, locuind ca un boem 'ntr-o cas veche, npdit de ruin i mizerie! 9iul unui tat mort 'ntr-un spital de alienai, de la care nu are dect un portret i al unei mame fa de care pstreaz o infinit nostalgie, 0ionis este un damnat i un inadaptat social, mnat doar de convingerea, pe care i-o repet mereu, c este capabil de o mare iubire! Portretul se completeaz cu o schi a dimensiunilor interioare! 0ionis este un cugettor sceptic i solitar, cu ,,predispunere sufleteasc vistoare&, manifestnd interes pentru ,,subtiliti metafizice care 'i atrgeau cugetarea ca un magnet&, preocupat de acele cri tainice de magie cenzurate de biseric pentru caracterul lor eretic i demoniac, dar i un poet ironic sfidnd srcia prin ,,'nchipuiri umoristice& care se a ezau cu u urin 'n ,, iruri ritmice i vorbe ritmate&! 0ionis trie te plin de curaj doar 'n lumea ideilor, 'n lumea real fiind un timid i un stngaci, iubind 'n tain i fr speran! 0imensiunea faustian a eroului este sugerat de Eminescu mai ales prin mijloace epice! 3isul se organizeaz 'ntr-o naraiune fantastic, 'n care 0ionis-0an ' i dezvluie setea de cunoa tere i tiina de a dobndi formulele magice ale migrrii 'n timp i spaiu, puterea de a drui iubitei senzaia participrii la na terea sentimentelor perechii iniiale din Eden,

precum i cutezana luciferic de a se substitui 1ogosului creator! 4n ciuda faptului c e pedepsit, 0ionis-0an ' i demonstreaz sie i c ceea ce confer valoare omului sunt forele sale interioare de gndire i sentiment, singurele prin care probm condiia noastr de fiin creatoare! 0ionis-0an se afl 'n relaii antitetice att cu Maria, 'ngerul blond, cu ochi alba tri i curio i, ct i cu 7uben, care, sub 'nfi area sa blnd i linistit, este un Mefisto ascuns ce nu- i dezvluie inteniile satanice! 4n nuvela Srmanul Dionis se regse te problematica 'ntregii opere eminesciene nuanat, 'ns prin tiparele nuvelei fantastice!Eminescu reu e te, cu miestrie, s 'ntrein confuzia dintre vis i realitate! Ideea este
preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii, ca pe scena unui teatru".

#ctivitatea de prozator a lui Eminescu, destul de 'ntins=, a fost putin cunoscut 'n timpul vieffi, prin numai patru t itluri aprute- Fl-F) Oumos din !acrim *>?@A,, Srmaniii Dionis "#$%&), Cezara *>?@B, i !a Ani'ersar *>?@B,, intr-o epoc obi nuit cu nuvela tradijiona! > = de observape realists sau de , insp Crap!De istoric, aceste proze ale lui Eminescu .'nt de alt factur! 9=c'nd referire Dia Srma(iul Dionis, de i subintitulat !novei=C chiar de c=tre autor, apartenenta ei laD aceast specie a pus probleme din dou cauze- pe de o pane, prezenta unui lirism abundent 'n text, iar pe de aita, lipsa aciiDt1nii propriu-zise! #propiind-o de deaitie, este nuvel pentru c prezint un segment ser!-nificativ din destinul unui personaj, mai mult, exist o aventur=, chiar dac de un tip specgEal! .ubiectul, interesant de urm=rit, ooate fi prezentat astfel- 0ionis, un t'n=r de optsprezece ani! dup o sear petrecut cu o plimbare prin ploaie i apoi 'ntr-o + citeasc din crti veFhi, cump=rate de la un ant icar! Ri%"., cade 'n reverie --Gi se viseaz in piin ev mediu rom=nesc, 'n vremea lui #lexand ru cel 6un, sub chipui c=lug=rului 0an, discipolul maestrului 7uben! )nitiat de ctre acesta in tainele /niversului, 0an face o cltorie spalial=, pe lun, impreun= cu iubita lui! Maria! "ransform P=mintul intr-un mirgriiar, il prinde in salba iubitei i cind ajunge s cread c totul se petrece dup voia sa, are 4ndr=zneala dH a se considera insu i 0erniurgui, ceea ce produce cderea! 0Ip= un timp, eroul i i revine din visare, se nzzJte in aceea i camera mizer, foarte nuburat de avenrura oniric trit! Printr-un noroc, soarta lui se schnb=, c=s=torindu-se in final cu flinta iubit, Maria! 0eterminant pentru desf urarea nuvelei este inceputul, acea pagin de reflectii care a dus la consideratia c aceast proz este una de natur= filozofic, lucm ce necesit o anume nuaniare! idei filozofice exist pe tot parcursui scrierii! 4ns= ele s-4nt Fonvertite in materie K K KLi- originalitatea acestei--olMere! <u este un inceput obipuit pentru o nuvel i nici firui g-indului ceiui ce meditcaz n-a coincide cu momentui initial- , i tot astfel! dac 'nchid un ochi vd mina mea mai mic dec't cu amindoi! 0e a avea trei ochi, a vedea-o i mai mare, Ni cu eft mai multi ochi a avea cu O'ta lucrurile toate dimpre-jurui meu ar prea mai mari! %u toate acestea, nscui cu mii de ochi, in mijlocul unor artri colosale, ele toate in raport cu nine, p=sth!ndu- i

proportiunea, nu mi-ar prea nici mai inari, nici mai mici de cum imi par azi! P !!! j Li obiectele ce le vd, privite c-un ochi, s5itma G miciG cu amindoi Q mai mariG zit de mari sint ele in absoiutRC # adar, spajiur i tirnpui nu sint ni te categorii in sine, ci forme percepute in succesiunea Sor de spiritul omenesc! Exist= aici eccuri ale lecturilor filozofice din Tant i .chopenhauer! Personajul nuvelei, 0ionis! este prezentat in toat complexitatea sa, cu tui portret fizic, social i inielecrual! 9izic, D ,inf=tUarea este cea a geniului romantic i incepe cu o negatie tocrnai pentru a accentua prima trstur- ,<u era un cap urit acela al lui 0ionis! Paraera de acea dulceal= vint alb ca Li marmura in umbr=! cam tras, Vir= a fi uscat, Gi ocha !=iae in fonna migdalei erau de acea inte-isiv= volupzaze pe care o are catifeaua neagr=! vedem o frame atit de neted=, alb=, corect boltii=, care coincide pe depl in cu f=lM intradev=r plcut a tin=,-u! lui meu! P=mi nuniai cam pre lung cur gea in vite pin pe spate, dar uscciunea reagr= Wi slbatec a prului contrasta plcut cu fala fn=, duice Ni copilreasc a bietanului! P!!!) Era tin=r, poate nici optsprezece aniC! 0in punct de vedere social,KXrfan, cu o orieine misterioas, avind un tat nobil, Ycine tie cum rtcit in clasele poporului de josC Wi o marn=, Maria, nica praorului care-i gzduise tatl, prea condamnat de soart! K ce vial=-> a, g eapi= pe elR!!! /n copist avizat a se cultiva pe apucate, singur !!! ZD 1ocuia intr-o camer mizer, cu peretii negri ,de iroaiele de ploaie ce curzeau prin pod Li un mucegai verde se prinsese de var, cercevelele ferestrelor se cunnau sub presiunea zidurilor vechi Li gratiile erau rupte, numai rd=cinile Sor ruginite se iveau in lemnul putred! in colturile tavanului cu grinzi lungi i mohorite pain jeni ' i esercitau tcuta i pacinica lor industrieG 'ntr-un colt al casei, la pmint, donneau una peste alta vo c'teva sute de crti vechi, multe din ele grece ti, pline de 'nv=t=tur= bizantinG in alt colt, un pat, adec c'teva sc'nduri pe doi cpriori, acoperite c-un mindir de paie i c-o plapom roGie! 4naintea patului o mas murdar, al crei Diemn grunzuros de vechime era tiat cu litere latine i goticeG pe ea h'rtii, versuri, ziare rupte, bro uri efemere din cite se-mpart gratis, in fine o neordine 'ntr-adev=r pgineascGn!,i c[nci rerninirt=, ochii i miinile find eiementele esenjiale ale porr-etu>ui asupra c=n-ira autorui insist! )ntelectual, avind o perspectiv cosmic asupra lumii, 0ionis se define te, ca orice geniu romantic! in raport cu,/niversui i ntanai in al doilea rind 'n relafie cu lOnea, cu celelalte personaie! Eroui alegetvisui *cu fimctia lui eseniiai romantic, aceea de a crea in imagirar posibilit=ti ale existeniei pe care lumea real nu le-ar realiza! #vem a face aici cu motivul N!rirruaiit=\i concretizai in capacitatea ger]ului de pj=m=di alte lOni, exisienta vimml= flind considerat mult mai bogat= decit realitatea care reprezint numai una dintre posibi^it=li! :rgoliul demiurgic al romanticului culmineaz cu gindul- ,:are fr s-o tiu nu sint eu insumi 0umne !!! ZD, care produce prbu irea in neant! *otivul eului metafizic *trecerea aceluia i sutlet prin mai multe corpuri, este completatNfn d*VN otivul umbreK' aceasta fiind nu nurnai dublui unui individ, ci dublul tuniror indivizilor succesivi care se intrupeaz in acela i suflet! /mbra este ceva apropiat de divin, pentru c poate cuprinde tot spajiul i tot timpul dintr-o dat=!!0umnezeu e vremea ins i cu tot ce se-ntimpl-n ea, dar vremea la un loc, asemeni unui izvor a crui ape se intorc in el 'nsu i ori asemenea roiii ce deodat cuprinde toate

spilele ce se-ntorc vecinic! _i sufletul nostru are vecinicie-n sine Q dar numai bucat cu bucat! inchi puie ie-ji c pe o roat mi cat-n loc s-ar lipi tin fir de colb! #cest fir va trece prin toate locurile prin care trece roata inv'rtindu-se, dar numai in ir, pe cind roaza chiar in aceea i clip e in ticare locurile cuprinse de eaC! `, Motivul luc-=ferir+apare din momennil c'nZd eroul evadeaz 'n alt timp i spatiu in visG aventura este deci posibil numai in imaginait ! a personajului, fantasticul nefiind acceptat decit astfei- D, !!! e o minune oare c pentru el visul era o viag i viaia un visRC 0ionis trie te o dubl aventur- a cltoriei i cea erotic! #ceast c=l=torie in ait tinip cu ajutorul c=nii lui 8oroastru *n ame din mitologia indian, este inspirat de atraciia romanticilor pentru vremuri arhaice, cu o natur originar care confine toate clementele essenliale, totul prezentat cu o infuzie cople itoare de lirism- ,El era lungit pe o cimpie cosii=, finul cidit mirosea, cerul de inserare era deasupr-i albastru, limpede, adi, inc! nouri de jratic i aur umpleau cu o tirile lor cerul, dealurile erau incrcate cu sarcini -je purpur=, paserile-n aer, oglinzile riurilor rumene, -reinur=torui glas al ciopotului implea sara, chemind la vecernieC! NN%='=toria Xe lun=, 'n alt spajiu deci, cu ajutorul aceleia i c=rfi *creia trebuia s-i intoarc= tot cite apte file Q cifr fatidic,, este de asemeni de sorginte romantic=! bi aici natura este apropiat de cea terestr=, prezentat in aceea i not de lirism! !)nsuiele se in=llau cu scorburi de t=-niie i cu prund de ambr=! 0umbr=vele lor D'ntunecoase de pe maluri se zugrveau in fundul r'ului, c't prea c din una i aceea i rdcin un rai se inali= in lumina zorilor, altui se-adince te in fundul apei! _iruri de cire i scutur grei om=tui trandafiriu a 'nflorirei lor bogate, pe care vintui 'l grmde te 'n troieneG flori cintau in aer cu frunze ingreuicte de g'ndaci ca pietre scumpe, i inurmurui Sor implea lumea de un cutremur voluptosC! #ventura erotic este presimiit= ine= de la 'nceput- Y. iubeasc Q ideea aceasta 'i stringea adesea inima! %um ar fi tiut el s itibeasc=cC Pentru ca, in final, penonajul 'ncir=gostit s- i spun=- ,1a ce n]-a mai trebuit i astaRC 0e i nu sper nimic, 'i scrie fliniei iubite- Y.rac de bunuri, fi-umuscie i spirit, inima mea este atit de bolnav ca oC! %el mai important obiect aflat 'n camera era tabloui tatlui, la lui *numele devine simbol, Li flit a avea vreo impori Zant= cum ajunge la destinalie *ca in nuveca reaiist,, aceast epistol decfan eaz= o drarn= in sufierul celei iubite care vine la el noaptea, bolnav fiind, deghizat in b=iat! d, "oat nuvela se concentreaz in jurul unui nucleu Q mitul geniului Q prezentat la fel ca in insemnarea de pe manuscrisui 1uceafrului- !,1ipsit/eiubire Q cci navea pe nimeni in lume, iubitor de singiir= ,,aZte, in neputini= suileteasc= de a- i crea o soart mai fericit=, el tia c fin aceast ordine a rea^ii=liiE, cum o numea el, nu-) va intilni nici un zimbet i nici o lacrim Q nej ! ubit L> neurit de cineva, se va stinge asemenea unei scintei dup care nu-ntreab nimenea Q nimenea-n SurneD-! ! /n element foarte important in nuvel pare a fi ochiul, folosit cu diferite valori semantice de B> de ori! Exist in text personaje pomenite cu citeva trsturi fizice fr= ca autorul s fie interesat de acest element! iar altele, in portrerui crora ochiul apare insistent *tatl, mama, 0ionis! maestrul 7uben! Maria,! 0ialogul urmtor este sugestiv- !!:chiiR nu-i a a! 0ior=s Q ochiic Q 0a, mamc Q #ce ti ochic!!!DZ Este vorba aici des p reochiul c g eniuiui romantic inzestrat cu darul de a vedea lumea altfel decit omul comunG ace ti ochi au o perspeciiv= cosmic asupra lumii i

sint air^buili numai spiritelor superioare, care au acces la cunoa tere, ins nu absolut- Y<umai o poart inchis n-a purut-o trece niciodat! 0easupra ei! in triunghi, era un ochi de foc, deasupra ochiului, un proverb cu literele strimbe ale intunecatei #rabii! Era doma lui 0umnezeu! ! Proverbul, o etiigm= chiar pentru ingeriC! .au, mai departe- !!<umai semnul arab lucea ro , ca jratecul noaptea ,Z! .imbolul marcheaz interdiciia, limita dincolo de care nu se poate trece- incercarea de a o inc=lca produce cderea! #cest ro u incandescent, care in sens cre tin simbolizeaz vi=ia, este de fapt o acumulare de intensitate a nuanlelor de ro u 'ntilritite pin acum in -=iuvel=l! .fir itu) nuvelei pune o intrebare care indeamn la meditalie- !<u cumva indrtul cuiiselor vielii e un regizor a crui esisteng n-o putem esplicaRC

Arhaeul

eminescian

prototipul

omului

venic

9antasticul ca dezvoltare a unui orizont ideatic nu existG exist doar 'n sfera imaginaiei! El poate fi cutat 'n diverse culturi! 7oger %aillois, autorul unei antologii a literaturii fantastice, urmre te evoluia acestei categorii estetice de la basm la povestirea fantastic propriu-zis! 4n universul basmelor, miraculosul se insereaz omogen, este 'ns i condiia existenei speciei, nu surprinde, nu este a teptat ca delectare estetic! 4n literatura european, povestirea i nuvela fantastic s'nt impuse de romantism! 4n estetica romantic imaginaia deine un rol primordial, ea acoper setea de absolut, dorina de cunoa tere cosmic, evadarea din convenional i raional spre universuri nebnuite, aspiraia spre descifrarea abisului propriei con tiine! 7omantismul amplific preferinele pentru fantastic odat cu g'ndirea filosofic pe care o impune i cu reevaluarea locului pe care-l ocup 'n univers, a relaiei acestuia cu lumea, problematic transmis literaturii moderne preocupat de analitic, de strile limit, angoas, situaii conjuncturale ce vizeaz absurdul! Motivul fantastic al pactului cu diavolul pentru a eterniza valoarea dorit, blestemul fatidic care urmre te generaii succesive, provoc'nd boal sau moarte 'n condiii misterioase, cadavrul ce- i revendic drepturile 'n lumea celor vii, obiectul sau fiina malefic predispus la ru i care nu poate fi 'mpiedicat s se

manifeste pentru c este invizibil s'nt c'teva din bogatul inventar de teme i motive cu circulaie 'n literatura romantic universal, prin operele lui E!"!#! $offmann, #dalbert von %hamisso, ^ean Paul, <ovalis, "h! 2autier, E!#! Poe !a! 4nscriindu-se pe aceste traiectorii tematice, Eminescu introduce 'n proza romneasc a vremii o formul stilistic nou- meditaia asupra existenei! 1a el, fantasticul este ho form poetic a lirismului, expresia unui sentiment de nelini te, de nostalgie cosmic, 'n care neobi nuitul tinde s includ absolutul prin confruntarea realului cu imaginarul&! *E! "odoran, %a i <ovalis, Eminescu aspir permanent s descopere secretul lumii 'n fiina omului, cultiv'nd orientarea spre hfantasticul interior din existena fiinei umane, fc'ndu-l s se g'ndeasc pe sine ca fiin cosmic, stabilind 'ntre el i macrocosmos interferene de valori transcendentale&! Eminescu confer permanent eroilor si o dubl existen - real i fantastic, implic'nd filosofia s favorizeze saltul 'n fantastic! 0ar idealismul 5antian i relativismul lui 1eibniz, ca i teroriile schopenhaueriene despre metempsihoz, care fac parte din substratul filosofic al prozei eminesciene, alturi de ideile 'mprt ite din strvechile cri indice sau egiptene, din materialismul antic elen, ca i din tezaurul 'nelepciunii populare romne ti, s'nt numai cadrul filosofic necesar na terii fantasticului, punctul de decolare pentru eroul romantic obsedat de univers, de tainele ce 'nconjoar geneza! %u h.rmanul 0ionis& *>?@X->?@M,, Eminescu inaugureaz o direcie nou 'n proza romneasc- hdirecia& fantasticului filosofic, metafizic i de idei *:vidiu 2hidirmic,! .criitorul g'nde te sistematic, prelu'nd din filosofia diver ilor g'nditori acele idei care convin propriei structuri interioare, capabile s se armonizeze 'ntr-o concepie unitar, care s justifice construciile literare, lumea plsmuirilor sale! #lturi de teoria metempsihozei, pot fi 'nt'lnite c'teva concepte filosofice fundamentale, pe care se clde te proza sa fantastic- arheu, arhetip, avatar, unitate primordial, anamnez! Punctul de plecare al acestei concepii 'l constituie apriorismul 5antian! .paiul i timpul s'nt categorii apriorice ale sensibilitii, intuitive, anterioare experienei! 4n construcia nuvelei i dezbaterii filosofice pe care aceasta o propune, Eminescu porne te de la Tant, dar construie te 'n spirit schopenhauerian! #priorismul lui Tant este un punct de pornire pentru a demonstra caracterul subiectiv al reprezentrilor despre lume i al noiunii de timp i spaiu! "eoria 5antian a apriorismului este dezvoltat 'n spiritul autorului h1umii ca voin i reprezentare&! 0e la Tant, Eminescu ajunge la conceptul schopenhauerian care atinge grania dintre vis i realitate, consider'ndu-le forme ale aceluia i fenomen!

#jung'nd la teoria visului, Eminescu concluzioneaz c spaiul i timpul s'nt categorii subiective, produse ale propriei noastre sensibiliti, ce nu trebuie cutate 'n afar, ci 'nuntrul nostru, proiecii ale propriei noastre subiectiviti, imaginaii! .e ajunge astfel la un solipsism filosofic, la o exagerare tipic idealismului subiectiv, dup care realitatea exterioar n-ar exista, ci numai propriile noastre reprezentri despre ea! <ucleul nuvelei h.rmanul 0ionis& 'l formeaz nuvela h/mbra mea& pe care Eminescu o concepe mai 'nt'i i apoi o integreaz, cu unele mici modificri 'n h.rmanul 0ionis&! 4n opera iniial era prezentat cltoria pe lun, relatat la persoana ) de personajul-narator! Eroina feminin se numea :nde i 'ntruchipa, ca i Maria, idealul feminin al lui Eminescu, femeia blond cu ochi alba tri, frumusee angelic, serafic! h.rmanul 0ionis& are 'ns o structur mult mai complicat, sugerat de autor 'n preambulul filosofic! 1iantul 'l formeaz visul- motivul lumii ca vis! "oat nuvela este construit pe confuzia voit dintre vis i realitate! h.rmanul 0ionis& este, 'n fond, o nuvel oniric! Prin inseria visului 'n cotidian, nuvela poate fi comparat cu nuvelele lui $offmann, 'n special cu h/rciorul de aur&! #ceea i contrapunere a visului unei realiti plate, meschine i prozaice, o 'nt'lnim i la Eminescu! %a i 'n nuvelele lui $offmann, apare 'n h.rmanul 0ionis& ruptura 'n ordinea realitii, 'n ordinea cotidianului, care dup 7oger %aillois ar fi o marc distinctiv a fantasticului! h.rmanul 0ionis& rspunde i tezei hezitrii cititorului&, care intr 'n definiia fantasticului, dup "zvetan "odorov, 'ntruc't confuzia dintre vis i realitate este 'ntreinut cu miestrie de Eminescu! <uvela 'ncepe cu visul unui t'nr srman, hcopist& mrunt, funcionar de arhiv, cruia viaa nu-i oferea nicio fericire 'n afar de meditaia asupra lumii cu toate zdrniciile ei, a adar un filosof! .ingur 'n lume i srac, mo tenind de la tatl su numai un portret, trind 'ntr-o csu mizer, din c'nd 'n c'nd 'nfiorat de imaginea unei copile din casa vecin! %a romantic 'nclinat spre speculaii metafizice, a gsit 'n crile lui ceea ce se potrivea cu predispoziia sa sufleteasc, o meditaie asupra idealitii timpului i spaiului! 4ntorc'ndu-se acas la miezul nopii, 0ionis consult un tratat de astrologie bizantin ilustrat, nu 'nt'mpltor, cu portretele lui Platon i Pitagora, filosofi greci preferai de Eminescu, un hmanuscript de zodii&, cu t'lcuri de vise, constelaiuni i calcule geometrice alctuite dup o hmistic sistem&! 0ionis adoarme i un glas tainic din filele crii 'l 'ntreab 'n ce timp ar vrea s triasc i se surprinde, dintr-o dat, 'n alt timp istoric, pe vremea lui #lexandru cel 6un, sub 'nfi area clugrului 0an, discipol al maestrului 7uben, dascl de matematic i fizic la #cademia din .ocola! "rezindu-se, ' i aduce aminte c tot citind 'n cartea magic i se pruse c trise 'n alt lume ca mirean, sub numele de 0ionis! 7uptura 'n ordinea

realitii, a cotidianului, s-a produs! Evaziunea din realitate are loc 'n trecut! 3isul este regresiv i nu prospectiv, 7e'ncarnarea, metempsihoza, nu se desf oar 'ntr-o existen viitoare + ca 'n majoritatea scrierilor romantice pe aceast tem -, ci 'ntr-o existen anterioar! #vem de a face cu o rsturnare a cronologiei i cu inversiunea timpului, situaie inedit 'n nuvela fantastic filosofic! "ot 'n vis, 0an este iniiat de ctre 7uben 'n tainele unei cri sacre! %artea lui 8oroastru, 'ndemn'ndu-l s-o citeasc din apte 'n apte pagini + cifr sacr 'n Tabbala - pentru a o putea descifra! 7uben 'i face lui 0an teoria harheilor& i a harhetipurilor& i-i explic posibilitatea deta rii de propria umbr, printr-un transfer de ve nicie 'ntre om i umbra sa, un singur secret nu i-l relev, acela al existenei divine, asupra cruia 'l avertizeaz, dar 'i stimuleaz curiozitatea i orgoliul luciferic! 4i sugereaz chiar evadarea pe o alt planet- h!!! 'n om e un ir nesf'r it de oameni *!!!, 4n fapt 'ns omul cel ve nic, din care rsare tot irul de oameni trectori, 'l are fiecare l'ng sine, 'n orice moment - 'l vezi, de i nu-l poi prinde cu m'na + este umbra ta! Pe o vreme v putei schimba firile + tu poi s dai umbrei tale toat firea ta trectoare de azi, ea-i d firea ei cea ve nic, i, ca umbra 'nzestrat cu ve nicie, capei chiar o bucat din atotputernicia lui 0umnezeu!!!&! h:mul cel ve nic& este #rhaeus, cel ce ar vrea s se prefac 'n mii de chipuri, dar rm'ne tot el cci, etern fiind, este 'ntotdeauna de fa, prezent, dup cum, cu toate schimbrile ce le dore te un om 'n persoana sa, ar vrea s rm'n el 'nsu i persoana sa! /mbra 'i poate ine locul omului 'n ve nicie, pentru c umbra este un simbol al vieii, 'n toate miturile vechi, uneori reprezent'nd, ca existen etern, lumea 'ntunericului de dincolo de moarte, ca 'n miturile grece ti! 7omanticii au meninut-o cu aceea i semnificaie 'n povestiri depre mitul umbrei pierdute! 1a %hamisso, figura tragic a lui Peter .chlemhil este omul care, v'nz'ndu- i umbra diavolului, i-a pierdut integritatea fiinei saleG umbra este simbolul sufletului, care, la 2oethe, 'n tragedia lui 9aust, avea semnificaia unei 'nlri a omului din pactul cu diavolul! .ufletul omului, astfel hpierdut&, devenea un demon, simbol al puterii creatoare a omului, stimulat de diavol! 4n opinia lui :vidiu 2hidirmic, se poate recunoa te, 'n estura nuvelei, structura capodoperei lui 2oethe- h9aust&! 0ionis se identific cu 9aust, 7uben cu Mefistofeles, Maria cu Margareta! 7uben poate fi interpretat ca un dublu al lui 0ionis + dublu al con tiinei! #sistm la o contaminare cu motivul dublului romantic! 4n mod clar, 7uben 'ntruchipeaz spiritul mefistofelic, de negaie! 0in dialogul cu umbra, aflm c sufletul lui 0ionis a mai trit, 'nainte de 7uben, i 'n 8oroastru! #rheul cunoa te seria- 8oroastru-7uben-0an-0ionis, care este supus avatarurilor! Eminescu valorific, a adar, mitul omului care i-a

pierdut umbra i mitul luciferic al 'ngerului rzvrtit 'mpotriva autoritii divine! 7uben are 'n nuvel o dubl reprezentare- prima ilustreaz tipul de 'nelept din vechime - hun btr'n de o antic frumusee& -, iar a doua sugereaz cea de a doua sa natur, satanic, Eminescu utiliz'nd 'n acest scop elemente ale eposului popular- hbarb de ap&, hcap los de cornut&, hpicioare de cal&! Eugen .imion remarc- h"eoria migrrii archaeului e aici 'nvluit 'n fantastic- 7uben i 0an, diavolul travestit i clugrul lunatec s'nt, 'n 'nchipuirea lui Eminescu, 9aust i Mephisto, adu i la proporiile spiritualitii moldave din Evul Mediu&! %artea lui 7uben are o tain- citit 'n ir, rm'ne ne'neleas, dar ori de unde ai 'ncepe-o, rsfoind tot la a aptea fil, o mare limpezime e 'n fiecare fir! 0an e sftuit s nu caute cugetul ascuns 'n aceast ciudat numrtoare, cci toate se vor risipi 'mprejuru-i, timp i spaiu vor fugi din sufletul su! %lugrul 0an, proced'nd dup sfatul lui 7uben, se desprinde din lumea pm'nteasc i, 'mpreun cu fata sptarului Mesteacn, care de asemenea ' i las 'n loc umbra, se strmut 'n lun, iar pm'ntul 'l preface 'ntr-o boab de mrgritar, pe care o at'rn de g'tul iubitei! %uplul 0ionis-Maria este predestinat s refac unitatea primordial! Eminescu ne prezint avatarurile cuplului etern! 0up desprinderea de umbr, urmeaz cltoria eroului i a h'ngerului blond&, Maria, 'n lun! %ltoria se realizeaz prin levitaie i ine c't o lung srutare! Perspectivele cosmice s'nt grandioase, ameitoare! 0up jocul cu timpul, Eminescu desf oar acum jocul cu spaiul, nu mai puin spectaculos! 7elativismul spaiului, paralelismul lumilor, consideraiile schopenhaueriene despre voina oarb, egoism i rul universal, s'nt noi aspecte ce intr 'n arsenalul romantic al artei lui Eminescu! %ltoria prin spaiile astrale aminte te de imaginea oniric debordant a lui 7ichter! 0escrierea peisajului selenar este, poate, unic 'n literatura universal, prin grandoarea i ineditul viziunii i se aseamn, prin luxuriana formelor i explozia vegetalului, prin decorul edenic, cu episodul dacic din poemul hMemento mori&! 0an nu poate scpa de obsesia absolutului pe care nu-l poate atinge! Poarta 'nchis este bariera dintre erou i ultimul cer, cerul ve niciei i al omniscienei, unde se afl 0emiurgul! %hiar dac 'ntregul univers, inclusiv 'ngerii, par a se supune g'ndirii sale, 0an rm'ne marcat de esena lui uman! :bsesia porii 'nchise devine cauza complexului luciferic, a trecerii acestei pori, a dep irii interdiciei! 0orina trecerii acestei pori interzise echivala cu revelaia lui 0umnezeu i contemplarea chipului acestuia ca fiind strin aceluia din noi! )spita cunoa terii este at't de mare 'nc't nici avertismentul interdiciei nu-l poate 'mpiedica de la sv'r irea pcatului! )luzia acestei cunoa teri 'i aduce lui 0an cderea! 4n orgoliul su, eroul comite un hgbris nebunesc, c el 'nsu i ar fi 0umnezeu! Pronun'nd

doar pe jumtate numele pan-creatorului, 0an este victima propriului orgoliu i 'mprt e te condiia luciferic a h'ngerului czut&, trezindu-se, fulgertor, 'napoi pe pm'nt! Enigma se dezleag- clugrul 0an redevine 0ionis, Maria, fiica sptarului Mesteacn, nu este dec't vecina de peste drum care c'nt la pian, maistrul 7uben nu este altcineva dec't arhivarul 7iven, umbra este portretul din perete al tatlui! 0ionis trimite o scrisoare vecinei i, 'n a teptarea rspunsului, ' i pierde cuno tina! "utorele Mariei 'i vine 'n ajutor i-l 'ngrije te 'n timpul bolii! 6unicul tinerei iubite prive te 'ndelung portretul tatlui lui 0ionis i- i d seama de descendena aristocratic a t'nrului! %storia celor doi pecetluie te o dragoste i o existen uman! <uvela se 'ncheie, aproape simetric, cu reflecii filosofice originale despre arheu - h<u cumva, 'ndrtul culiselor vieii e un regizor, a crui existen no putem explicaR& -, cu motivul lumii ca teatru, ca 'n h2lossa& - h<u s'nt aceia i actorii, de i piesele s'nt alteleR& i cu un fragment dintr-o scrisoare a lui "heophile 2autier, ca argument 'n sprijinul afirmaiilor sale, posibilitatea de a ne alege timpul i locul dorit i despre anamnez- h<u totdeauna s'ntem din ara ce ne-a vzut nsc'nd i de aceea cutm adevrata noastr patrie! #cei care s'nt fcui 'n felul acesta se simt ca exilai 'n ora ul lor, strini l'ng cminul lor i muncii de o nostalgie invers!!! #r fi u or a 'nsemna nu numai ara, dar chiar i secolul 'n care ar fi trebuit s se petreac existena lor cea adevrat *!!!!, 4mi pare c-am trit odat 'n :rient, i c'nd 'n vremea carnavalului m deghizez cu vreun caftan, cred a relua adevratele mele ve minte! #m fost 'ntotdeauna surprins c nu pricep limba arab! "rebuie so fi uitat!!!& .imboluri
Din punctul de vedere al hermeneuticii, simbolul pnzei de pianjen trimite la expansiunea impulsurilor incontiente peste asprimea contientului i este centrul de intersectare al planului real cu cel fantastic. Simbolul reprezint un "semn care trimite la un obiect prin intermediul altui semn". Ca simbol pianjenul semnific incontientul, laborios i timid, violent i re resiv, expansiv i retractil !n acelai timp. "ianjenul este stpnul intimit#ii un herelor, al col#urilor !ntunecate i tenebroase. Dintr$o perspectiv psihanalitic "pianjenul !n centrul pnzei e %...& un excelent simbol al introversiunii i al narcisismului, aceast absorb#ie a fiin#ei de ctre propriul su centru". Cltoria !n timp, prin ma ie, este o cltorie interioar spre sine. Dac din perspectiva hermeneuticii accentul este pus pe fi ura pianjenului, dintr$o perspectiv poetic vom lua !n considerare firul care provine din abisul intim al pianjenului. 'n lumina lunii, Dionis contempleaz cercurile concentrice, care sunt reprezentarea schematic a orbitelor planetelor, a cosmosului. (irele concentrice sunt

direct le ate de cifra apte, de simbolul (acerii, al Crea#iei "erfecte, permi#nd accesul !n )bsolut prin opera#ie ma ic. "rin urmare metafora pnzei de pianjen semnific le tura analo ic dintre microcosmos i macrocosmos, faptul c omul triete !ntr$un univers i c, la rndul su, omul !nsui este un microunivers, care este uvernat de aceleai le i care uverneaz macrouniversul. "e baza acestei analo ii se bazeaz astrolo ia, dar i practica ma ic de a rsfoi cartea din apte !n apte pa ini, aluzie la cele apte zile ale Crea#iei i care are drept urmare ieirea de sub le ea timpului i proiectarea )rchaeului !n perioada de timp dorit.*i fiindc firele de pianjen se intersectau, iar cltoria dintr$un plan !n altul este posibil !nseamn c cercurile concentrice formeaz, de fapt, o spiral. +rice pnz de pianjen are !n realitate form de spiral. ,umai o spiral permite ascensiunea personajului !n planul lunar i cderea sa !n planul sublunar. )ceast diferen# este esen#ial. -ircea .liade spune !n studiul su /ma ini i simboluri c orice fir este o evocare a labirintului, ansamblu metafizico$ritual care presupune ideea de !ncercare, de dificultate, de primejdie de moarte. "rin urmare, distin em dou tipuri de fire0 firul care !nln#uie, apar#innd cercurilor concentrice i firul care elibereaz, al spiralei sau firul )riadnei din mitolo ie. *i acesta este semnifica#ia simbolului reprezentat de pnza de pianjen. "rimul sens al metaforei #ine de poetic i de structur interioar a textului i trimite la schema discursului narativ, !n timp ce al doilea sens #ine de hermeneutic, trimte la ima inar i la arhetip. 'n continuare, pnza de pianjen care am descoperit c are form de spiral, !i !n duie lui Dionis cltoria !n timp. "'i ridic ochii i privi visnd !n fa#a cea blnd a lunei1 $ ea trecea frumoas, clar, pe un cer limpede, adnc, transparent prin nouri de un fluid de ar int, prin stele mari de aur topit. "rea c deasupra mai sunt o mie de cercuri, prea c presupusa lor fiin# transpare prin albastra$i adncime. $ Cine tie, ndi Dionis, dac !n cartea aceasta nu e semnul ce$i !n stare a te transpune !n adncurile sufleteti, !n lumi care se formeaz aievea, aa cum le doreti, !n spa#ii iluminate de un albastru splendid, umed i cur tor." 'n acest fra ment Dionis devine Dan din vremea lui )lexandru cel 2un0 "...!ncet, !ncet paienjeniul cel ro se lr i, se diafaniz i se prefcu !ntr$un cer rumenit de apunerea soarelui". .ste remarcabil modul !n care se face trecerea din planul real !n planul fantastic prin analo ia desenului rou "pienjenit" 3reprezentnd probabil cele apte planete din astrolo ia clasic4 cu apusul soarelui pe care !l descrie clu rul Dan. Dan se trezete i !i aduce aminte c venise pe cmpie ca s citeasc i citind adormise. 'n acest moment ceea ce aparea ca fiind realitate 3Dionis i ritualul su ma ic4 este din perspectiva clu rului Dan un vis, o lume fantastic posibil. 5recutul devine prezent. (irul care lea cele dou aspecte temporale este

)rchaeul. Dan se duce la casa lui 6uben. 'n discu#ia cu dasclul 6uben, Dan este convins de existen#a metempsihozei de care vorbeau e iptenii i se ndete c a cltorit !n viitor. Din discu#ia dintre cei doi aflm impulsul contient care !l aduce pe Dan la 6uben0 Dan !l !ntreab pe maetrul su dac poate cltori "!ntr$un spa#iu zidit cu totul dup voia" sa. 6spunsul este afirmativ, numai c !n acest caz se vor despr#i pentru totdeauna, fiindc "!n spa#ii dorite, ziua va fi secol i cnd te vei !ntoarce nu vei mai si pe 6uben, ci un alt om analo cu mine, pe care !ns uor !l vei si... numai poate el nu te va mai cunoate, poate va fi pierdut tainele !nv#turei lui i va fi om ca to#i oamenii" 3s.n.4. -eterul 6uben este cel care i$a !mprumutat lui Dan cartea, care trebuie rsfoit numai din apte !n apte pa ini, fiindc "formulele %care sunt scrise !n carte& sunt vecinice precum cuvintele lui Dumnezeu, pe care el le$a rostit la facerea lumii". Dup ce !i srut mna, Dan pleac plin de !ncredere de la casa care se transform !n peter cu pere#ii ne ri, iar 6uben devine un -efisto, care !ncearc s$ l pcleasc pe slujitorul lui Dumnezeu. Dan se !ntoarce la chilia sa, unde !i amintete de -aria, fiica sptarului 5udor -esteacn. )ici fiin#a clu rului Dan se dedubleaz0 se desparte !ntr$o "parte etern i una trectoare". .ste semnificativ c att !n dialo ul lui Dan cu 6uben, ct i !n cel cu umbra sa 3"toate prostiile de azi se vor !ntmpla i atunci, se$n#ele e c$n diminuare analo , absolut !ns acelai lucru"4, este pomenit principiul analo iei care st la baza Crea#iei, a aventurii ma ice i a structurii narative a nuvelei0 "S urmm $ zise umbra torcnd mai departe firul ndurilor sale..." -etafora firul ndurilor creeaz impresia de continuitate prin labirintul interior al Sufletului. Dan se desparte de umbra sa i pleac spre locuin#a -ariei, care !l !nso#ete !n cltoria selenar. )m precizat c dorin#a contient a lui Dan era aceea de a cltori !ntr$un spa#iu construit dup voia sa, dar impulsul incontient al acestei dorin#e era iubirea lui pentru -aria. )spira#ia de a locui !mpreun cu ea !ntr$un spa#iu paradisiac este o !ncercare de refacere a cuplului adamic care putea comunica direct cu Dumnezeu. 'n locul -ariei rmne pe pmnt umbra ei, iar cei doi !ndr osti#i "se ridicar !ncet, !ncet prin aerul luciu i ptruns de razele lunei, prin nourii ne ri ai cerului, prin roiurile de stele, pn ce ajunser !n lun. " Dan transform pmntul !ntr$un mr ritar pe care !l puse la "salba" iubitei sale. Cu o "!nchipuire urieeasc" el ima ineaz pe cer doi sori i trei luni i !i cldete un palat dintr$un "ir de mun#i". De asemenea, " reierii r ui#i cntau ca orolo ii aruncate !n iarb, iar pienjeni de smarald au #esut de pe o insul pn la malul opus un pod de pnz diamantic ce steclete vioriu i transparent, !nct, a lunelor raze ptrunznd prin el, !nverzete rul cu miile lui unde %...& trece -aria peste acel pod,

!mpletindu$i prul al crui aur se strecur prin mnu#ele$i de cear". (or#a fanteziei enereaz construc#ia epic prin randoarea viziunii cosmice i a naturii hiperbolizate. "renumele -ariei i prezen#a epitetului metaforic 3podului de pnz diamantin4 su ereaz calitatea mediatoare a principiului feminin de a men#ine le tura !ntre om i divinitate i rolul salvator al erosului !n destinul capricios al lui Dionis. Dup cderea din spa#iul ima inar paradisiac, Dionis !i scrie -ariei o scrisoare de dra oste0 "...chipul tu, umbra ce ai aruncat$o pe pnza ndurilor mele este sin ura fericire ce am avut$o !n lume". Dionis trimite scrisoarea i ateapt la fereastr0 "ea se ivi !n fereastr %...& i ochii ei pinjini#i de lacrimi se !ndreptar spre el". -etafora pnza ndurilor semnific centrarea ndirii asupra anumitor aspira#ii interioare, care se desprind din succesiunea episoadelor narative de care Dionis nu se poate lipsi0 !mplinirea !n cuplu i comuniunea cu )bsolutul. 4. Semnificaia n-cercrii sau ieirea din labirintul oniric selenar .lement al epifaniei lunare, pianjenul reprezint )rchaeul !n demersul nostru hermeneutic, fiindc el este principiul enerativ al texturii sau textului, iar pnza de pianjen nu este dect ima inea !nnodrii lumilor fic#ionale, constituind, !n acelai timp, un element de coeziune !ntre diversele episoade ale discursului narativ. )m urmrit deja cele dousprezece apari#ii, explicite sau implicite, ale pianjenului i 7 sau pnzei sale !n discursul narativ i am observat urmtoarele0 pianjenul i pnza sa apar !n rela#ie cu casa lui Dionis, cu cartea de astrolo ie scris de 8oroastru $ care ocup un rol fundamental !n aventura oniric a lui Dionis, cu ndirea, cu vederea i cu erosul. -ai precis, acest element este prezent pe de o parte !n momentele decisive din nuvel, iar, pe de alt parte are le tur cu cteva din temele fundamentale ale crea#iei eminesciene0 timpul, ma ia, erosul, visul, privirea. )pari#ia pianjenului !n text, i implicit a pnzei sale, relev mai multe re istre de descifrare0 mai !nti are o valoare pictural sau decorativ, apoi structura ima inii pnzei sale ne dezvluie articula#iile cltoriei onirice, !n care recunoatem micrile prin care incontientul structureaz simbolic ima inea lumii, alternnd peisajul stilizat cu detaliul obsesiv, care este adus !n prim plan. 2ine!n#eles c nivelul simbolic al ima inii decur e tocmai din !ncrctura ei oniric, lunar. /oana .m. "etrescu arat c universul este ima inat dup "criteriile visului", chiar dac principiul construc#iei nu este unul contient. "Simbolul func#ioneaz de aceea, !n opera lui .minescu, cu discre#ia unui rapel travestit !n cele mai obinuite !nf#iri 3ca !n multe din viziunile realismului ma ic contemporan4." Dac lum !n considerare clasificarea lui 5zvetan 5odorov referitoare la

cate oriile fantasticului, aventura oniric a lui Dionis este o !nln#uire succesiv de fantastic miraculos i fantastic straniu, dup cum urmeaz0 cltoria lui Dionis !n alt timp i !n alt spa#iu 3fantastic miraculos4, episodul dezvluirii identit#ii lui 6uben 3fantastic straniu4, cltoria !n spa#iul selenar 3fantastic miraculos4, cderea din spa#iul paradisiac 3fantastic straniu4. 'n ceea ce privete confi ura#ia nuvelei, aceasta este compus din succesiunea a patru cltorii prin patru labirinturi0 oraul labirintic, cartea ca labirint, edenul ca labirint, cltoria )rchaelui prin labirintul manifestrii. 9abirintul oraului cuprinde labirintul cr#ii, care enereaz labirintul edenic, !n care se manifest )rchaeul i Dumnezeu, !n ipostaza sa de )totcunosctor, fiindc este reprezentat sub forma ochiului atoatevztor dup modelul ochiului lui :orus din mitolo ia e iptean. Cartea este o parte a universului lui Dionis, la fel cum Dionis este o parte a armoniei cosmice. Cartea cuprinde cunoaterea lui Dionis, la fel cum Dionis are latent realizarea cunoaterii lui Dumnezeu. "nza de pianjen este o metafor a analo iilor care se re sesc la toate nivelele crea#iei divine. Cartea de astrolo ie este crea#ia )rchaeului, la fel cum cosmosul este Crea#ia Divinit#ii. Cosmosul se reflect !n cartea de astrolo ie, la fel cum contiin#a creatoare a lui Dionis reflect estul primordial al Creatorului universului. )rchaeul este creatorul lumilor ima inare precum Dumnezeu este sursa lumilor vzute i nevzute. )rchaeul pleac de la mar inea cercului lar care deschide spirala universului su care cuprinde istoria i materia cu miile ei de forme ale devenirii, strbate un traseu ini#iatic, care poate fi labirintul cr#ii de astrolo ie ce prefi ureaz labirintul lunar, pentru a ajun e, !n cele din urm, !n spa#iul ocrotitor al centrului 3doma lui Dumnezeu4 care este expresia le ilor divine, dar nu i sursa acestora. )ceast ne!n#ele ere !l exclude pe "metafizicul nostru" din spa#iul an elic selenar. Din perspectiva mitocriticii, !n nuvela eminescian re sim trei scenarii mitice de referin#0 mitul andro inului, care !l recunoatem !n dorin#a de a reface cuplul adamic !n spa#iul edenic lunar i mitul )riadnei, aspira#ia )rchaeului de a iei, prin ma ie, din labirintul limitat al manifestrii. De asemenea, dorin#a personajului de a crea un spa#iu paradisiac, analo ic edenului primordial, enereaz un scenariu epic avnd ca model mitul lui )rahne, dup modelul artistului care are curajul de a crede c arta lui se poate compara cu aceea a zeilor i acest fapt !l face s fie pedepsit de le ea divin. Cltoria ini#iatic a )rchaeului reprezint o modalitate de a accede !n profunzimile propriei fiin#e i de a afla esen#ialul prin situarea !n centrul propriei lumi interioare. )pari#ia metaforei pnzei de pianjen nu este pro ramatic la .minescu, nu #ine de o inten#ie contient, ci de tendin#ele incontiente din structurile obscure i "pienjenite" ale

eului. 'n acest fel, ima inea pnzei de pianjen ce reor anizeaz haosul interior al personajului este o mandal individual, conform viziunii jun iene, creat pentru a depi un impas ontolo ic.

0ac 'n )arpele i Cezara se dezvolt o iubire 'mplinit, 'n prozele *aitre+i, de M! Eliade i Srmanul Dionis, de M! Eminescu, iubirea este spiritualizat, vzut ca pe o cale de acces spre #bsolut! C.piritualitatea indian a fost obsedat de f#bsolutE! :r, oricare ar fi modalitatea de a concepe #bsolutul, el nu poate fi vzut altfel dect ca o dep ire a contrariilor i a polaritilorC! Pentru ambele personaje + #llan, respectiv 0ionis + experienele trite reprezint trepte ale iniierii erotice! 0ac pentru 0ionis aceast iniiere se svr e te prin practici ezoterice, cu ajutorul crii lui 8oroastru, pentru #llan iniierea se face din perspectiva folosofiei buddhiste *a profanului 'n sacru,! 4n prima etap, 0ionis ' i asum universul crilor ca form a spiritualizrii absolute! %onvins c timpul i spaiul *5antienele forme pure apriorice ale intiuiei sensibile, sunt strict subiective, iar cauzalitatea *singura categorie pstrat de 0ionis + 'n spirit schopenhauerian + din lunga serie a categoriilor 5antiene, acioneaz simultan la nivel noumenal i pare doar a aciona consecutiv pentru percepia noastr modelat temporal, 0ions tie c C'n fapt lumea-i visul sufletului nostruC! _i dac am gsi un procedeu de a re-programa, con tient i voit, Cvisul sufletului nostruC, am putea modifica, dup dorin, cadrul spaio-temporal al acestui vis i am putea schimba C acest ordine a realitiiC cu o alta, pe care n-o simim strin i ostil! _i 0ionis, ultimul avatar al magului 8oroastru, gse te *ca o mo tenire legitim a prototipului,, acest procedeu, care este magia!*>X, #ceast etap este asemntoare din punct de vedere structural cu prima treapt de iniiere a lui #llan, unde Maitregi 'i dezvluie tnrului occidental limita relativ a convingerilor europeanului despre ce ar implica manifestarea dragostei! )ubirea este cunoscut mistic, ca o beatitudine *ananda,, conform spiritualitii indiene! <epotrivirea de ras, mentalitate, tradiii dintre un european i o asiatic face ca dragostea lor s rmn ne'mplinit! %u toate acestea, iubirea, ca un simbol al unitii, 'nvinge dincolo de prejudeci! # doua treapt a lui 0ionis este cea oniric! 3isul este condiia transcenderii 'n universul fanteziei! 0up ce deschide cartea astrologic, face un semn magic i se treze te 'n alt veac, 'n vreamea lui #lexandru cel 6un, sub chipul clugrului 0an! #mbiguizarea temporal i spaial va fi preluat de Eliade i prefaat 'n nuvela !a ,i-nci! Episodul este o adevrat CpovesteC fantastic sub semnul oniricului i chemat a ilustra teza posibilei atemporalizri i a dez + mrginirii *tema comun cu Eliade ilustrat 'n nuvelele- .e strada */ntuleasa, !a ,i-nci, 0op,i la Serampore etc!,! CEl + ce 'mbrcminte ciudatc : ras de iac, un comanac greu; 'n mna lui cartea astrologic! _i ce cunoscute-i preau toatec El nu mai era el! ) se prea att de firesc c s-a trezit 'n acest lume! _tia sigur c venise 'n cmp ca s citeasc, c citind adormise!C 4n aceste momente cheie, visul d contur unei realiti fantastice! 7aportul dintre cele dou ClumiiC se rstoarn, CsemneleC se schimb, realitatea fantastic se subtituie celei realist + originare atrgnd dup ea inversarea cronologiei timpului! "recutul *adic realitatea fantastic, revendic drepturile prezentului *adic ale realitii-realitate,,

tratndu-l pe acesta ca pe o realitate viitoare prefigurat de vis! C%lugrul 0an se visase mirean cu numele 0ionis; pare c se fcuse 'n alte vremi, 'ntre ali oameniC! 0ionis *0an, 'nsu i, cu uimit 'ncntare confirm justeea indubitabil a celor spuse de 7iven *7uben,, 'n legtur cu tiina egiptean a CmetempsicozeiC- C; 6ine zici cum c sufletul nostru este timpul i spaiul cel nemrginit i nu se lipse te dect varga magic de a ne transpune 'n orice punct al lor am voi! "riesc sub domnia lui #lexandru 3od -am fost tras de o mn 'n vremi ascunse 'n viitorul sufletului meuC! Pentru #llan, etapa urmtoare este cea a iubirii ca armonie cosmic! Panteismul indian potrivit cruia pomii, ca toate fiinele, au suflet, pleac de la principiul analogiei dintre plante, animale i oameni, transformat 'n omologic! %habu, sora mai mic a Maitregiei 'i poveste te lui #llan cum 'n fiecare zi d pomilor turt i prjituri! 2esturile copilei trebuie interpretate simbolic- pomul este, de fapt, o hierofanie! "nra vede 'n imaginea lui semnul sacru! #stfel se explic gesturile i dragostea sa! /rmrind traiectoria capricioas a evoluiei sentimentul erotic, de la manifestarea echivoc pn la dezlnuirea ptima de care sunt stpnii protagoni tii, putem observa comportamentul lor 'n care alterneaz luciditatea i tulburarea, gesturi tandre, izbucniri nea teptate, indiscreii abil camuflate! : dat declan at dragostea, povestea capt o fluen delirant! Povestea iubirii celor doi continu, 'ntr-o nou etap, cea a logodnei secrete svr it 'n natura exotic a 6engalului, cu solemnitatea i incantaia vechilor poeme indice!%eremonia logodnei este descris 'n imagini artistice condensate mitic i metaforic, dup un ritual specific indian! Evocarea pmntului se face pentru c zeia mam reprezint protecie i fertilitate, necesare cstoriei ce rostuie te fiina, reintegrnd-o circuitului chtonian al elementelor primordiale- apa, focul, pmntul i lemnul, 'ntr-un complementaritate simbolic a cosmicului, pentru c dac Maitregi aparine pmntului, imperativ #llan este dar al cerului * +in- i +an-, animus i anima, unitate a contrariilor, armonie universal,! )nelul, reprezentnd cei doi erpi 'nelepi ai casei, 'nchide 'n el destinul celor doi tineri i are o funcie ritualic suplimentar + anularea Tarmei negative- CM leg pe tine, pmntule c eu voi fi a lui #llan, i a nimnui altuia!3oi cre te din el ca iarba din tine! _i cum a tepi tu ploaia, a a 'i voi a tepta eu venire, i cum 'i sunt ie razele, a a va fi trupul lui pentru mine! M leg 'n faa ta c unirea noastr va rodi, cci mi-e drag cu voia mea, i tot rul, dac va fi, s nu cad asupra lui, ci asupra-mi, cci eu l-am ales! "u m auzi, mam pmnt, tu nu m mini, maica mea! 0ac m simi aproape, cum te simt eu acum, cu mna i cu inelul, 'ntre tem s-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscut lui s-i aduc, via de rod i de joc s-i dau! . fie viaa noastr ca bucuria ierburilor ce cresc din tine! . fie 'mbri area noastr ca cea dinti zi a monsoon-ului! Ploaia s fie srutul nostru _i cum tu niciodat nu obose ti, maica mea, tot astfel s nu oboseasc inima mea 'n dragostea pentru #llan, pe care %erul l-a nscut departe, i tu, maic, mi l-ai adus aproape!C /ltima treapt a iniierii erotice presupune o dubl convertire + a lui #llan 'n mistica buddhist, a Maitregiei 'n spiritulitatea europen! Metafizica iubirii se cristalizeaz 'ntr-o form de senzualitare purificatoare! 0ionis 'ns, favorizat 'n egal msura de predispoziia accentuat spre visare halucinatorie i de Ccadrul fizicC al momentului *noaptea, cu peisajul ei selenar, de o stranie, 'nfrico toare fantasticitate, ' i continu experiena! C)ndividualizatC 'ntr-un asemenea chip, CarchaeusC-ul lui 0ionis din perspectiv exitenial, dezvolt tema

complexului identitii originare, iar din unghi fantastic se sublimeaz 'n tema umbrei, expresie a CdubluluiC eului uman, adic a eului metafizic! .pre deosebire de ceea ce se petrece 'n momentul cnd 0ionis alunec 'n transa oniric pentru a- i asuma epoca lui #lexandru cel 6un, de data aceasta actul iniierii st sub semnul unui riguros demers con tientizant! Elementul halucinator este 'nlocuit de efortul instruirii lucide, efort a crui finalitate const 'n cunoa terea i 'mplinirea CformuleiC! Prin repetarea formulelor magice, formule bazate pe pitagoreica cifr @ *simbol al genezei universale,, gndirea ' i 'nsu e te ritmurile i puterea gndirii demiurgice, 'ntrnd 'n posesiunea cifrului sacru al lumilor! 9ormula magic e cea care a prezidat creaiunea i care susine i acum, dincolo de aparentele schimbri temporale i spaiale, structura stabil a universului!*>M, )ubirea ca resort al aspiraiei spre transcendentalismul paradisiac este preul pactului 'ncheiat de 0ionis cu diavolul! 9aptul se 'ncadreaz perfect 'n idealitatea romantic sub semnul creia se structureaz, pe una din direciile ei dominante, filosofia erosului la Eminescu! 7egsindu- i esena etern 'n propria sa umbr, 0ionis 'i restituie acesteia con tiina limitrii sale 'n corp, deci i 'n timp, primind 'n schimb nu eternitatea, ci con tiina eternitii! )nstruit de 7uben *ipostaz luciferic,, 0an continu aventura lui 0ionis, smulgndu-se oricrui timp istoric! .chimbndu- i natura trectoare, de avatar, cu umbra sa *care e prototipul, Comul ve nicC,, lund cu el umbra ve nic a iubitei sale, Maria, pleac pe lun, abandonnd timpul istoric i recupernd timpul cosmic *C2reierii rgu it cntau ca orologii aruncate 'n iarbC,! .tul de peregrinrile prin timp, 0an0ionis se reintegreaz astfel *'n cuplul sacru, alturi de Maria, patriei sale cosmice selenare i, ajuns 'n centrul de vis al universului, el populeaz vidul cosmic cu o arhitectur gigantic, proiecie a gndirii sale libere! E o gndire straniu 'nfptuit de 'ngeri, 'n chiar clipa articulrii ei, existena pe lun vdind, ca lege cosmic, armonia prestabilit! _i totu i, gndirea nu pare s fi atins limta ultim a libertii sale! 'n vis, 0an e obsedat de imaginea templului lui 0umnezeu, spaiu interzis i inaccesibil, marcat de ogiul ro u triunghiular i de semnele ro ii ale unui ininteligibil Cproverb arabC! 4nfi area lui 0umnezeu rmne 'ns ascuns, ca o absen 'n inima lumilorG ea poate fi trit 'n credin *a a cum face Maria,, dar nu poate fi realizat de gndire, a a cum 'ncearc zadarnic 0an! _i, 'ncercnd s 'nfrng aceast ultim limit a gndului, 0an e tentat s se substituie zeului invizibil, repetnd 'n gnd, rebeliunea lui .atan *>U,! Pariala identitate cu 0ivinitatea presupune refacerea armoniei cosmice ca stare ontologic! Pentru c este doar un vis romantic se manifest doar Crealitatea ficiuniiC astfel 'nct personajul transgreseaz spaii paralele identificabile ulterior 'n tehnica narativ a prozei lui Eliade! 0ubla ipostaz a epilogului indic, pe de o parte, atitudinea romantic a scriitorului care- i proiecteaz cuplul erotic 'ntr-un Eden chtonian, iar pe de alt parte, anticip proza modern interbelic 'n care finalul deschis implic o varietate de interpretri ca i 'n romanul *aitre+i, unde se relativizeaz planurile narative din perspectiva unui CeuC ce vine permanent cu alt semnificaie a gestului, a vestimentaiei, a unui eveniment, asigurnd astfel autenticitatea textului!
Semnificatia nuvelei ;Sarmanul Dionis< consta in contopirea iubirii ideale si a

celei reale in personajul feminin -aria,$ sotia pe viata a eroului, $ cu nume identic in ;vis< si in realitate, spre deosebire de dublul romantic al numelor masculine0 Dan = Dionis, 6uben = 6iven. + asemenea apropiere intre polii antitezei incercase anterior poetul in finalul poeziei ;>enere si -adona<, unde iubirea salveaza femeia demonica apropiind$o de cea an elica0 <5u esti sfanta prin iubire?< /nainte de a fi zarit chipul -ariei, Dionis aude melodia pe care o canta la pian fecioara din casa de vizavi, in puterea misterioasa a miezului noptii. /ar efluviile muzicale ale extazului erotic sunt atat de puternice in sufletele amandurora, incat liniile rosii ale cartii de astrolo ie incep sa se miste1 Dionis se transpotra ;intr$un fel de vis< constient, cu ochii deschisi, o reverie romantica 3 aidoma<visului ferice< declansat de sarutari in poezia ;Dorinta<, inainte ca indra ostitii sa adoarma cu adevarat, troieniti de flori de tei4. Simbolic este si cadrul selenar al iubirii cu -aria ideala, pentru ca aceasta iubire este nu numai un izvor de fericire personala, ci si o creativitate, de nemurire, de eniu, prefi urand ;cununile de stele< din cerurile nemuritorului 9uceafar. /n bratele -ariei, calu arul Dan simtea ca este fericit si nemuritor0 ;Sarutarea ei il umplu de eniu si de o noua putere<. Dra ostea ca izvor de fericire si de creativitate este motivul romantic fundamental al nuvelei. ;Dulcea povara< a iubitei il faca sa impleteasca faustian iubirea cu setea de frumos 3;Si ce frumos facuse ei in luna<4 sau sa$si exprime adoratia prin contopire absoluta, facand din drumul pana in luna ;o sarutare lun a< .minescu ima ineaza insa, inca din primul moment al expozitiunii, un plan secundar antitetic, ale carui linii urca pana la formatia eroului, cultivat in mediul cartilor vetuste ale anticarului 6iven despre relativitatea timpului si spatiului ma ic. -iscate sub imperiul aceleeasi melodii cantate la pian de iubita reala, liniile rosii ale cartii de astrolo ie il propulseaza pe erou nu in bratele -ariei, ci ca ucenic al filozofului 6uben, care ii inculca eroului setea de a incerca sa devina ; o bucata din vesnicia lui Dumnezeu< .Daca lui 6uben ii cresc apoi copite de diavol pentru acest ;succes< cu aparenta morala, reli ioasa, ispititoare, povestitorul intervine constatand cu intelepciune ca si fericirea celei mai depline iubiri e inne rita adesea ca sufletul calu arului Dan. 6avasit de cele mai contradictorii aspiratii. (orta divina a fecioreinicei iubiri creatoare se impotriveste, insa, acestor anduri ratacite ale lui Dan, -aria astupandu$i ura si asi urandu$l ca nu in erii indeplinesc vointa lui0 ; cand Dumnezeu vrea, tu andesti ceea ce andesc in erii<. )ici nuvela capata caracter de basm. (ila a saptea a cartii de astrolo ie devine pentru calu arul Dan o obsesie si din filele ei, ca dintr$o cutie a "andorei, izvorasc toate nenorocirile. >rea sa afle secretul ochiului ma ic dumnezeesc din coltul de luna pe care il ocolesc cifrele, vrea sa fie nemuritor si prin pactul, su erat de 6uben, intre Dan si umbra sa, vrea sa fie puternic si aseaza in salba de mar aritare a iubitei@ ;hurmuzul pamantului< , arzator, in timp ce, sub lucirea semnului arab, calu arul prezicea melodia in erilor, nota cu nota, in cel mai candid spectacol sonor al universului. De fapt, la unison bateau inimile celor doi indra ostiti aflati la distanta, -aria reala si Dionis, sub imperiul iubirii rasfrante in melodia tot mai tumultoasa cantata de ea la pian. ,esocotindu$si propriile sentimente, in loc sa asculte lasul -ariei -esteacan care il indeamna sa se daruie le ilor iubirii, calu arul

Dan intuneca sublimul consens al inimilor iubitilor din punctul culminant al corului de in eri, considerandu$se sin urul creator al acestei armonii sonore, sin urul inzestrat cu creativitate, cu ; eniu<. Si atunci isi pierde iubita in haos. . o clipa z uduitoare nu numai pentru pitorescul alunecarii ametitoare a calu arului si al repunerii in ordinea fireasca, pamanteasca, a ;mar elei rosii<, dar si prin contrastul dintre tenebrosul ;vis< final iconoclast si maretia primavaratica a naturii stralucitoare, in care disperarea se transforma ful erator infericire, eroul zarind chipul blond, identificat cu -aria din vis. /ubirea deznadajduitului Dionis se incarca acum, in deznodamant, de speranta care ;man aie lin pe toti muritorii< ca va fi iertat pentru ratacirile lui, ca adorarea iubitei reale ii va readuce izvorul fericirii si creativitatii, al ; eniului<0 ;)sa$i ca astfel te cheama. ,u se poate sa te cheme altfel.< /ubirea implinita invin e predestinarea fiului de nobil scapatat care isi pierduse mintea o data cu mostenirea, drama atat de evidenta in tabloul$ umbra predat de medic lui 6iven, o data cu manuscrisele ce$l dusesera la iconoclastic fata de divina iubire creatoare. "ierderea manuscriselor si a tabloului inseamna iesirea lui Dionis din pactul mefistofelic pe care il experimentase, la su estia lui 6uben, imprumutand nemurirea umbrei pentru a construi o lume numai dupa vointa lui. ,u numai ;mana nevazuta care l$a tras in trecut< s$a purificat in aceasta revenire la realitate, dar si andurile disperate, solitare, autoironice ale ;cu etatorului sarman< s$au imbracat cu rodnicia iubirii implinite a -ariei reale. ;5ravestita in baiet<, -aria il viziteaza si il saruta, trezindu$l din delir. .a va pastra simbolic travestirea in baiat, in refu iile lor ;in vreun sat<, ; ura$ n ura<, dupa casatorie, apropiind acest final de cel al basmului de inspiratie folclorica, Calin = file din poveste, ce apartine aceleiasi perioada de creatie. .minescu dialo heaza cu cititorul de$a lun ul nuvelei si mai ales in final. /ronizeaza pe cei care considera aceste trairi ca ;simple vise ale unei ima inatii bolnave< si le denumeste ;momente de$o luciditate retrospectiva<. "rozatorul insista popularii acestui ;vis< cu personaje si atitudini care izvorasc din trairile subconstiente ale unei ereditati ancestrale, in care inimile s$au cautat si s$au asit. )stfel, pe lan a metempsihoza 8oroastru = Dan = Dionis, cititorul descopera in opera lui .minescu si puterea iubirii de a naste ;randuri de vieti<. Dar mai ales poate urmari forta atavica a timpului ce contopeste in meditatie erotica lucida aspiratii milenare spre unire ale unor individualitati si nazuinte reancarnate macar in ;vis< si afirma facultatea acestei iubiri de a sfarma inertiile sociale ale predestinarii, intrezarita zilnic in ochii intristati din tablou. "ersonajele mefistofelice din realitate, ca anticarul 6iven, capata in ;vis< functii malefice, 6uben incercand ca vanda iadului sufletul calu arului Dan prin ;taina< nemuririi omnipotente. 6amas sin ur, barba lui 6uben devine latoasa, capul cornut, rasul had. Destinul inamoratei -aria, ideala si reala, seamana, ca in basme, ca doua picaturi de apa.. Sfiosenia ideala, pilda muta pentru trairea fireasca si intensa a iubirii, e completata in planul real de ;siretlic<. Cel mai individualizat este personajul cel mai activ si mai interiorizat, Dionis. Dra ostea lui ;dureros de dulce<, puterea de a trai romantic iubirea ca pe o ora fanatica suficienta siesi, setea de absolutul iubirii datatoare de eniu,

puterea de a ;visa o alta lume pe$asta lume de noroi< se impletesc cu intelectualizarea setei de absolut.