VARSTA INOCENTEI 18-19, 2013-2014 Liceul Roznov

REVISTA LICEULUI TEORETIC ROZNOV
Vârsta Inocenţei
Painting by Mihaela Buruiană
Anul X, Nr. 18-19 (2013 – 2014), ISSN 1843 – 7753

Cuprins Vârsta inocenţei
Didactic Page 2 – 14
Evenimente şi Activităţi Page 15 – 47
Cred Doamne Page 48 – 50
Divertisment Page 51 – 52
Revista Vârsta inocenţei – Liceul Teoretic Roznov
Nr. 18-19 An şcolar 2013-2014
ISSN 1843 - 7753
1|Page
Didactic Vârsta inocenţei
Geniul eminescian
„De-oi muri – îşi zice-n sine – al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe”.
Există în noi o chemare permanentă

spre necunoscut şi mister, iar Eminescu
rămâne un mare necunoscut, tocmai datorită
mitului care-i aureolează opera. Acesta
credem că este motivul pentru care îndrăznim
adesea să atingem cu judecata noastră
nemărginirile sufletului său arzător. Eminescu intuieşte drama metafizică a
omului în lume, iar neliniştile lui sunt şi ale noastre. Poate aceste nelinişti, care
poartă uneori numele de dor, ne atrag adesea în încercările noastre, în mare
parte subiective, de a deschide poarta edificiului operei sale.
Prin elanurile sale de poet orfic, al bucuriei şi mai ales al durerii,
Eminescu aspiră la o legătură realistă, prin fantezia sa, cu existenţa de dincolo
de el, aceea care pluteşte într-un orizont de mistere. Prin magia lirei, simbolul
sacru al unui popor de vizionari, de eroi şi de cântăreţi, Eminescu deschide o
fereastră spre necunoscut şi nemărginire, spre lumea suprasensibilă a visului
romantic, a naturii, a trecutului şi a miturilor româneşti, o lume a tărâmurilor
paradisiace în care s-a retras sufletul originar al patriei eterne, Dacia.
În lirica eminesciană orice lucru şi faptă a naturii, a istoriei şi a lumii,
văzută în metamorfozele ei, se transformă într-un mit poetic, ca atribute ale
infinitului, năzuinţa creatorului fiind aceea de a revela zonele de penumbră şi
de taină ale existenţei, durerea, bucuria şi freamătul sufletului omenesc. Lumea
îi apare, astfel, gânditorului poet un semn în cartea lumii sau o rună, o
hieroglifă imposibil de descifrat. Poate această hieroglifă devine adesea
incitantă pentru noi, căci, prin ea, geniul eminescian părăseşte în chip dramatic
domeniul cunoaşterii conceptuale, al speculaţiei filosofice şi evadează în spaţiul
visului pur poetic, în lumea mitică a simbolurilor.
Iată-ne, aşadar, şi în acest ceas al meditaţiei ce-i dăruim, identificându-ne
până în cele mai tăinuite adâncuri ale fiinţei noastre conştiente cu viziunea
2|Page
profetică a lui G. Călinescu, care ne încredinţa, odată, într-un ceas aniversar:

Ape vor seca în albia lor, iar peste locul îngropării sale va creşte pădure sau
Cetate şi câte-o stea va vesteji în depărtări, până când acest pământ să-şi poată
strânge toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria
parfumurilor Sale!
Propulsat de un geniu recunoscut de însuşi poetul, Dumnezeu m-a sorbit
din popor, cum soarbe soarele un nour din marea de-amar, şi de o profundă
cultură, având în suflet înţelepciunea miturilor străvechi, pornind de la filosofia
dacică, presupusă a se înrudi cu cea indiană1, până la neoplatonism şi gnoza,
Eminescu şi-a constituit o viziune originală despre lume. De la cosmogonie la
apocalism, de la începuturile lumii la sfârşitul ei, poetul a urmărit numeroase
ipostaze ale vieţii manifestate în toate elementele ei. Nocturnul cu cerul,
astrele, marea au fost la îndemâna poetului în zborurile cosmice pe care le-a
întreprins mai ales în perioada senectuţii, în poemele La steaua, Luceafărul.
Alteori, cufundat cu Hyperion în galaxii, a ajuns în preajma centrului activ al
universului, unde avea să descopere spaţiul absolutului2. Cu magul, călător în
stele, sau cu Dan a poposit pe aştri. Coborâtor din zei printre oameni, geniul se
confunda cu divinitatea depăşind specia umană prin superioritatea imaginaţiei
şi a sensibilităţii.
Cea mai vastă şi mai complexă temă a operei eminesciene, sub semnul
căreia se organizează întreaga sa gândire poetică, este tema geniului. Izvoarele
filosofiei geniului le găsim în gândirea scriitorilor şi filosofilor de acum 2000 de
ani: Virgiliu, Cicero, Horaţiu, dar mai presus de aceştia, Platon, care vedea în
geniu omul înzestrat cu puterea şi îndrăzneala zeului, care nu se supune zodiei.
Peste timp, conceptului genius est naturae deus humane i se aduce o
interpretare perfectă, geniul având puterea demiurgică a creării destinelor.
Platon avea să dea geniului o altă accepţiune, aceea de daimon, care s-a păstrat
peste timp şi s-a concretizat cel mai puternic la Goethe. Cunoscător al gândirii
acestor titani ai antichităţii, Eminescu nu numai că va aborda acest motiv în
lirica sa, dar va face din el drama existenţei sale, încât suntem îndreptăţiţi să
credem că geniul eminescian a existat prin el însuşi, aşa cum în 1889, T.
1
Amita Bhose, Eminescu şi India, Ed. Junimea, Iaşi, 1978, p. 92-93.
2
George Popa, Spaţiul poetic eminescian, Ed. Junimea, Iaşi, 1984, pp. 113-114.
3|Page
Maiorescu făcea o demonstraţie schopenhaueriană a ideii de geniu pe

materialul viu oferit de biografia marelui poet3: Ceea ce a fost şi-a devenit
Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut, care era prea puternic în a sa
proprie fiinţă.
Referitor la genialitate, căreia G. Călinescu îi găseşte sinonimia nebunie
romantică, acesta teoretiza în studiile sale critice: ... geniul este spiritul care se
ţine într-un contact mai strâns cu divinul, microcosmosul cel mai luminat de
macrocosmos4, un concept al Renaşterii pe care Eminescu îl reia şi şi-l asumă cu
toată simţirea. Se vede însă că şi nebunia şi genialitatea nu pot atinge
absolutul, pilda biblică a lui Lucifer fiind argumentul cel mai potrivit. Nu numai
omul, dar nici inteligenţele angelice nu vor pătrunde esenţa zeităţii, deşi
capacitatea lor de oglindire este nesfârşit superioară aceleia a minţii omeneşti,
concretizează Rosa Del Conte în studiul său asupra nuvelei „Sărmanul Dionis”5.
Imaginea cea mai clară şi veridică a geniului este întruchipată în creaţia
eminesciană prin Hyperion, forţa demonică ieşită din vastitatea mitică a
naturii, însăşi... 6 aparţine cerului, cosmosului pe care şi l-a asumat, fiind
înzestrat cu o putere de cunoaştere şi de creaţie absolută în timp şi spaţiu,
apreciază criticul Mihai Drăgan.
Fără a pătrunde în labirintul poemului, putem spune referitor la tema în
discuţie că Luceafărul ne oferă o sinteză a tuturor temelor şi motivelor
romantice reunite sub semnul absolutului. Aici, trăirea departelui şi limbajul
său sunt expresia cuprinderii totale a universului înlăuntrul omului7. Născut din
elementele primordiale, geniul are capacitatea de a vedea formele dintâi ale
lumii: Vedea ca-n ziua cea de-ntâi / Cum izvorau lumine. (Luceafărul)
Tudor Vianu face observaţia cu caracter aproape definitoriu şi anume că
Eminescu priveşte lucrurile foarte de sus şi foarte de departe8. De la trăirea
departelui la nostalgia apropierii şi de aici la dulcele eminescian cu dorul şi
toate accepţiile sale, ne mişcăm în cadrul terestru şi cosmic între care Hyperion
este mediator. Albert Béguin afirma că: Geniul se manifestă în momentele în
3
Titu Maiorescu, Critice, Ed. Minerva, Bucureşti, 1984, pp. 516-531.
4
George Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 171-176.
5
Rosa Del Conte, Eminescu sau despre Absolut, Ed. Dacia, Cluj, 1990, pp. 395-414.
6
Mihai Drăgan, Clasici şi moderni, Ed. Junimea, Iaşi, 1987, p. 87.
7
Edgar Papu, Poezia lui Eminescu, Ed. Junimea, Iaşi, 1979, p. 36-70.
8
Tudor Vianu, Studii de literatură română, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1965, p. 290.
4|Page
care atotputernicia naturii inconştiente, adâncimile nocturne şi inaccesibile ale

existenţei sunt dezvăluite şi relevate în stare de veghe. Inspiraţia uneşte
plenitudinea nopţii cu limpezimea zilei, taina inconştientului şi regulile
conştiinţei9. Eminescu, însă, pătrunde mai departe de acest relief romantic, în
care se mişcă omul de geniu şi defineşte sau, mai bine zis, dă o interpretare
alegorică geniului care ... nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de
noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil de a ferici pe
cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc10.
Tumultul acestei opere lirice, atât de complexă, atât de facilă aparent,
dar în profunzime o hieroglifă cum însuşi dorea să fie, dezvăluie prezenţa unui
spirit marcat de chinuri şi întrebări care se subscrie perfect succintei
caracterizări făcute de C. Noica pentru omul deplin al culturii româneşti ce a
trăit cu suferinţa de nu şti tot.
Spaţiul romantic al reveriei şi cugetării lui Eminescu tinde spre
imensitate, spre adâncul sideral. Privirea spre Pământ, spre materie, spre
teluric, implică condensare, tensiune,
căldură, după cum ridicarea în astral
înseamnă rarefiere, spiritualizare, elevaţie.
Pământul şi Cerul, ca şi Iubirea şi Moartea
sunt, deopotrivă, eternităţi, centre de interes,
polarităţi în cadrul cărora lucrează sufletul
poetului, contopindu-le sau sublimându-le.
Noica afirma pe bună dreptate: cerurile
noastre sunt cele ale lui Eminescu. Dacă ne e
dat să trăim ca neam, o vom face prin el, şi
niciodată nu-i vom putea da dreptate când
spune: La adiţiunea lumii, Domnul a greşit: eu
sunt un punct din cartea destinului care n-ar fi
trebuit să fi fost.
Prof. Oana Ilarie (Director Liceul Teoretic Roznov)
9
Albert Béguin, Sufletul romantic şi visul, Ed. Univers, Bucureşti, 1970, p. 115.
10
Mihai Eminescu, Fragmentarium, p. 550.
5|Page
JOCUL DE-A POEZIA
Poezia se află mai aproape de joc decât toate celelalte compartimente

ale vieţii spirituale.
„Poesis este o funcţie ludică. Ea se desfăşoară într-un spaţiu de joc al
minţii, într-o lume proprie pe care şi-o creează mintea, o lume în care lucrurile
au alt chip decât în viaţa obişnuită şi sunt legate între ele prin alte legături
decât prin cele logice” (Johan Huizinga, Homo ludens, 1992).
Dacă logica poeziei este alta decât cea clasică, la fel de adevărat este că şi
seriozitatea ei este alta decât cea a adultului, în locul gravităţii scrobite ea
propunând visul, extazul, râsul. Astfel, poezia se oferă mai degrabă inteligenţei
copilului decât oricărui alt tip de înţelepciune.
Toate formele poeziei: forme prozodice (măsura, ritmul, rima, asonanţa),
mijloacele poetice (repetiţia, inversiunea, alternarea, refrenul, eliziunea), forme
de exprimare (lirică, epică, dramatică) precum şi motivele îşi au originea în joc.
Limbajul poetic are un evident caracter ludic: „Ceea ce face cu imaginile limba
poetică este un joc. Ea le clasează în serii elegante, introduce în ele taine, aşa
încât fiecare imagine constituie dezlegarea unei enigme” (Johan Huizinga, op.
cit.).
Limbajul poetic se deosebeşte de limba obişnuită deoarece apelează la
imagini speciale pe care nu le pot înţelege decât iniţiaţii. În epoca arhaică limba
poetică era folosită drept mijloc de exprimare. Ea îndeplinea acolo funcţii mult
mai importante intervenind în cult, în stabilirea relaţiilor sociale, fiind glas al
înţelepciunii, al legii şi suport al normelor etice. Odată cu dezvoltarea civilizaţiei
se constată o ruptură între domeniul în care ludicul se manifestă liber şi
domeniile care cad sub înstăpânirea seriozităţii.
Pentru că poezia şi mitul transcend limitele gândirii logice, amândouă ţin
de domeniul jocului. „Poezia se naşte în joc şi ca joc” - iată un principiu pe care
îl putem verifica.
Există patru tipuri fundamentale de jocuri poetice: 1. jocuri literale; 2.
jocuri lexicale; 3. jocuri ale figurilor retorice; 4. jocuri ale imaginaţiei.
1. Jocurile literale presupun „iniţiativa literei”. Sunt jocuri cvasi-rebusiste,
incitante, agreabile. Ele trimit la un fel de geneză a limbajului, oferind bucuria
6|Page
de a gusta cuvântul.
Din această clasă fac parte: anagrama, cuibul de cartofi, jocul silabelor,
jocul sinonimelor, al antonimelor, al cuvintelor compuse.
De exemplu, jocul antonimelor se desfăşoară astfel: caută un cuvânt,
găseşte antonimul său, caută antonimul antonimului (sinonim al cuvântului de
pornire), uneşte cele două antonime obţinute: distanţaţi – deşi – rari = deşirări.
2. Jocurile lexicale vizează stimularea capacităţii de asociere. Substituim,
asociem, combinăm fără teama de a cădea în absurd. Reprezentative sunt jocul
sintagmelor, monorima, substituirile, transpoziţiile.
De exemplu, transpoziţia presupune inversarea locului determinanţilor în
propoziţii banale. „Un majur în spumă de mare cu o pipă în retragere” este
rezultatul unui astfel de exerciţiu la J. Prevért.
3. Figurile retorice clasice: epitetul, comparaţia, metafora, personificarea,
hiperbola pot fi predate deghizat, sub formă de joc, conceput ca o competiţie.
Prin hiperbolă putem obţine adevărate poeme: „A plouat atât de mult
încât ...”. Elevul continuă afirmaţia prin propriile imagini.
4. Jocurile de imaginaţie dau copilului posibilitatea să se exprime plenar
şi la un nivel de profunzime pe care altfel rareori l-ar putea atinge. Putem folosi
jocuri adaptate, inventate, jocul ipotezelor: „Ce s-ar întâmpla dacă ...”.
„Un ocean care se revarsă în mare. „Te privesc.

Aşa şi inima mea Cu ochii mari te privesc.
Cred că se revarsă în inima ta. Nu-mi mai ieşi din inimă.
Nu e aşa?”. Te strig dar nu te întorci”.
Căldare Elena Alexandra – clasa a IX-a A Blaga Roxana – clasa a IX-a A
Bibliografie: „Ah, copilărie

Johan Huizinga, Homo ludens, Editura Unde oare eşti?
Humanitas, Bucureşti, 1992. Unde te-ai ascuns,
Ana şi Mircea Petean, Ocolul lumii în 50 de Leagăn de poveşti”.
jocuri creative, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996 Stan Lavinia – clasa a IX-a A
Prof. Paulina Gabur
7|Page
Noiembrie, luna internaţională a bibliotecilor şcolare –

Invitaţie la lectură
În luna octombrie, cunoscută şi
sărbătorită de bibliotecari, elevi şi cadre
didactice din întreaga lume, drept „Luna
Internaţională a Bibliotecilor Şcolare”, o parte
dintre elevii Liceului Teoretic Roznov au
participat la o activitate extraşcolară, iniţiată
de bibliotecara liceului, d-na Corchez Irina şi
doamnele profesoare de limba română, Gabur Paulina şi Teioşanu Violeta.
Scopul activităţii din acest an şcolar, 2013-2014, a fost stimularea
interesului pentru lectură al elevilor, iar dintre obiectivele urmărite, amintim
câteva: stimularea curiozităţii şi gustului pentru lectură, îmbunătăţirea
comunicării orale precum şi formarea unei atitudini de grijă şi de respect faţă
de carte. Temele de discuţie au fost următoarele:
1. Rolul bibliotecii în societatea modernă
2. De ce citim? Care sunt beneficiile lecturii?
3. Cartea mea preferată (prezentare slide-uri)
În debutul activităţii, elevele Timofte Oana, Bursuc Alexandra şi Cristina
Furnică de la clasa a X-a A, au prezentat un scurt istoric al bibliotecii, insistând
asupra rolului ei în fundamentarea educaţiei omenirii. Popularizarea cărţilor
este o formă esenţială de stimulare a interesului pentru alcătuirea unei
biblioteci personale, de formare a dragostei pentru carte, pentru citit. La
îndemâna elevilor sunt bibliotecile şcolare, locuri în care aceştia se pot
documenta, sau pot găsi un colţ liniştit în care să se abandoneze lecturii. Aici, în
acest mediu privilegiat, lectura poate deveni o deprindere de viaţă, iar
biblioteca - un loc magic în care cartea prinde viaţă.
Dezbaterea a continuat cu intervenţiile elevilor din clasele a XI-a C şi a XI-a
A, care au adus în discuţie importanţa lecturii în viaţa unui licean, deoarece în
această perioadă se stabilesc operele preferate, care vor fi recitite cu drag ani
de-a rândul. La această vârstă, sufletul căutător al liceanului va fi interesat de
răspunsuri la întrebări existenţiale, iar lectura sa va prinde şi o notă filosofică,
8|Page
deoarece el va face cunoştinţă cu marii scriitori şi

filosofi români şi universali. Unii se vor identifica
cu gândirea lui Cioran, Kant sau Camil Petrescu,
alţii vor căuta titluri tehnice şi ştiinţifice, pentru
a se documenta într-un domeniu care îi
interesează în mod special. În liceu, lectura se
precizează şi se stabilizează, fapt care duce la
creşterea capacităţii de motivaţie şi independenţa elevilor.
Adrian Marino, stabileşte următoarele modalităţi de lectură: lectura-
informaţie, lectura-distracţie, lectura-refugiu, lectura-plăcere, lectura-cultură,
lectura-existenţă. De aici, deducem că există mai multe categorii de cititori:
cititorul facil, cititorul pretenţios, cititorul pe sărite, cititorul de week-end,
cititorul pe sub bancă.
În general, lecturile elevilor se pot grupa în trei mari categorii: lecturi
obligatorii, lecturi suplimentare (facultative) şi lecturi extraşcolare. Dacă
lecturile obligatorii şi cele suplimentare sunt evaluate de profesor, nu acelaşi
lucru se poate spune despre lecturile extraşcolare. Ar trebui totuşi ca acestea să
fie verificate, deoarece literatura poate fi o bună călăuză, dar şi un rău
sfătuitor. De felul cum profesorul ştie să canalizeze lecturile elevilor, depinde
atitudinea şi comportamentul lor de mai târziu.
Ceea ce elevii aleg să citească fără a li se fi impus, spune foarte multe
despre structura lor interioară, despre preocupările, frământările şi gusturile
lor. De exemplu, un elev care a citit Maitreyi de Mircea Eliade, carte aflată pe
lista lecturilor obligatorii, poate să fie sensibilizat şi interesat să citească şi
romanele Nuntă în cer sau Noaptea de Sânziene, de acelaşi autor, atunci când
le va găsi pe rafturile bibliotecii.
Duşmani ai lecturii pot fi lectura sporadică şi nesistematică, lectura
aparentă, lectura în condiţii fizice dăunătoare, lectura haotică etc. Mulţi elevi
citesc doar pentru informare şi examene, fără să fi descoperit lectura de
plăcere, fără a explora pe cont propriu universul cărţii. Alţii cred că a citi
înseamnă o pierdere de timp. O secvenţă foarte importantă în stimularea
interesului pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de felul în
care se recomandă ce să citească şi cum să citească. Drumul spre lectură nu
9|Page
trebuie să fie un drum al imperativelor. Elevii

trebuie îndemnaţi spre găsirea preferinţelor.
Pentru a afla ce mai reprezintă pentru elevi
lectura, aceştia au fost solicitaţi să completeze un
chestionar şi să răspundă la următoarele
întrebări:
1. Lectura pentru mine reprezintă: a) o
plictiseală, b) o plăcere, c) o aventură, d) o călătorie, e) o relaxare ;
2. De ce îmi place sau nu îmi place lectura ?
3. Reuşeşti să fii performant la şcoală fără să citeşti?
4. Ce cărţi ai citit în ultima lună ?
5. Cum îţi imaginezi o lume fără cărţi?
6. Ce soluţii am putea găsi pentru a-i face pe elevi să îndrăgească lectura?
În urma aplicării chestionarului, am descoperit că, teoretic, majoritatea
elevilor apreciază importanţa lecturii în formarea personalităţii individului.
Practic, însă, există mulţi factori care îi împiedică să citească: calculatorul,
internetul, facebook-ul, anturajul prietenilor, temele excesive pentru acasă, sau
chiar comoditatea. 90% nu şi-ar dori să trăiască într-o lume fără cărţi din
diferite motive: lipsa cărţilor ar presupune incultură, analfabetism şi chiar
apariţia unor probleme de sănătate (statul mult timp în faţa calculatorului
slăbeşte vederea).
La întrebarea: „Ce cărţi ai citit în ultima lună?”, s-au dat următoarele
răspunsuri: 15%-bibliografie suplimentară, 57%-bibliografie obligatorie, 28%-
nu am citit. Elevii citesc dintr-o motivaţie exterioară, obligaţi de presiunea
evaluărilor interne/externe, foarte puţini manifestă disponibilitatea de a citi din
plăcere şi din ce în ce mai mulţi nu mai citesc. Majoritatea avem, însă, cărţi
preferate, cărţi care ocupă un loc special pe raftul sufletului nostru, cărţi în care
am trăit şi de care nu ne-am putut dezlipi.
Pentru a-i atrage pe colegii lor spre lectură şi a-i motiva să citească, şase
eleve au realizat slide-uri în care şi-au prezentat, în mod atractiv, cartea lor
preferată, stârnind astfel curiozitatea elevilor prezenţi la activitate. În opinia
elevei Dumitraşcu Ionela (XI C), romanul lui Mircea Eliade, Domnişoara
Christina, este o carte fascinantă, pe care ar trebui să o citească fiecare tânăr.
10 | P a g e
Budurcă Ana-Casiana (XI A) propune spre

lectură o carte interesantă scrisă de Charlotte
Bronte - Jane Eyre, care are în centru un personaj
feminin greu trecut prin viaţă, dar care se impune
prin cultură, modestie, bune maniere, înţelegere,
răbdare, gingăşie, iubire şi credinţă.
„Una dintre cărțile preferate pe care le-am citit, este bestseller-ul ,, Se
numea Sarah“, scrisă de către Tatiana de Rosnay. Aceasta este o carte
emoționantă despre Holocaust, o carte mărturie care te răscolește, în care
ororile sunt descrise concis, rapid, fără sentimentalisme. M-a impresionat
profund modul în care autoarea descrie inocenţa distrusă, precum şi dorinţa lui
Sarah de a se adapta şi de a supravieţui acestui mediu ostil”, povesteşte eleva
Oana Delia (XI C).
„Eu m-am îndrăgostit de felul de a scrie al lui Mihail Drumeș”, declară
încă de la început Bârsan Larisa (XI C). „După ce am citit Elevul Dima dintr-a
şaptea, am început să caut și alte cărți de-ale lui, însă Invitație la vals a rămas
preferata mea. Aș citi-o de nenumărate ori… și nu văd ce v-ar împiedica și pe
voi, ceilalți, să o faceți. E o carte minunată în care ni se vorbește despre
dragoste, moarte și piedicile care apar în fiecare relație dintre două persoane.
Această carte dă un impuls către cunoașterea de sine şi schimbă viziunea
asupra vieții!”, conchide eleva. Atănăsoaie Florina (XI A) a realizat o captivantă
prezentare a cărţii Maitreyi, de Mircea Eliade, ambiţionând colegii să citească
şi să achiziţioneze această carte, care merită să ocupe un loc în biblioteca
personală a fiecărui elev. O prezentare deosebită a realizat şi eleva Popa
Mihaela (XI C), despre cartea ei preferată Alchimistul, de Paulo Coelho. Ea a
povestit colegilor momentele esenţiale ale naraţiunii, lăsând un semn de
curiozitate în finalizarea întâmplărilor, incitându-i pe aceştia să citească mai
departe. „Lectura cărţii oferă celui care o parcurge, prilejuri unice de reflecţie,
de meditaţie şi îndeamnă la introspecţie”, a adăugat Mihaela Popa.
Activitatea a fost, deci, un prilej de promovare a lecturii, o încercare de
motivare a elevilor pentru a-şi forma gusturi literare de valoare şi a deveni pe
parcursul vieţii, adevăraţi intelectuali.
Profesor Teiosanu Violeta
11 | P a g e
Ce este Consiliul Elevilor ?

Cel mai important grup din cadrul CJE este grupul seniorilor care este
format din foştii preşedinţi de Consilii Şcolare ale Elevilor din judeţul Neamţ,
reprezentând un grup puternic de consultanţi. Dacă la început totul pornea de
la un grup de elevi, uniți printr-un proces democratic, acum suntem o
adevărată echipă. Avem țeluri, întâlnim obstacole și cel mai important, ne
ajutăm reciproc. Consiliul elevilor suntem noi, copiii. Avem ca scop susţinerea
proiectelor propuse pe diferite teme atât de membrii CJE Neamţ, dar şi al celor
propuse de alţi elevi sau organizaţii nemţene. Activităţile desfăşurate sunt
educative şi au ca scop deprinderea de cunoaştere şi valori. Valori ca
libertatea, implicarea, cooperarea şi egalitatea.
Din punctul meu de vedere, experiența dobândită în cadrul acestei
structuri nu poate fi obținută prin mijloace formale, aptitudinile obținute te vor
ajută foarte mult în dezvoltarea personală. Acolo vei putea trăi nişte experiențe
inedite şi poţi lega prieteni strânse. Ai ocazia să te afirmi într-un mediu
competitiv, profesionist și să fii vocea colegilor tăi.
Oana Timofte (secretarul elevilor), clasa a X –a A
SINDROMUL GÂNDIRII ACCELERATE: SGA
Televiziunea prezintă mai mult de şaizeci de personaje pe oră, cu cele mai

diferite caracteristici ale personalităţii. Poliţişti duri, ireverenţioşi, bandiţi lipsiţi
de scrupule, de teamă, oameni care se distrează în cele mai variate şi
provocatoare moduri cu putinţă. Aceste imagini se fixează, se înregistrează în
memorie, intră în competiţie cu imaginea părinţilor, a profesorilor.
Rezultatele inconştiente ale acestui fapt sunt grave. Educatorii, părinţi şi
profesori, pierd capacitatea de a influenţa lumea psihică a tinerilor. Gesturile şi
cuvintele lor, de multe ori, nu au impactul emoţional scontat şi, în consecinţă,
nu sunt arhivate în mod privilegiat, astfel încât să producă mii de alte emoţii şi
gânduri care să stimuleze dezvoltarea inteligenţei. Frecvent, părinţii trebuie să
ţipe, pentru a obţine un minimum de atenţie.
Cea mai mare consecinţă a excesului de stimuli de la televizor este
contribuţia la apariţia sindromului gândirii accelerate, SGA. N-ar fi trebuit să
deschidem niciodată această cutie neagră a Pandorei, care înseamnă
12 | P a g e
construcţia de gânduri manipulate frenetic de undele ce, prin ochi, auz,

bombardează sensibilitatea, amorţind raţiunea, deformând imaginea vieţii
reale a copiilor de azi... Viteza gândurilor nu poate fi crescută permanent. Cu
cât privesc mai mult filme de groază, de acţiune, cu cât mai puternice şi variate
sunt „atacurile” percepute în faţa cutiei magice a TV - ului, cu atât mai greu
poate fi satisfăcut apetitul lor pentru noi stimuli, rezultatul fiind diminuarea
puterii de concentrare, creşterea anxietăţii copiilor. Este exact ce se întâmplă
azi cu tânăra generaţie de pretutindeni.
Anxietatea din sindromul gândirii accelerate generează nevoia de alţi şi alţi
stimuli, într-o tentativă de a o calma. Deşi mai puţin intens, principiul este
acelaşi cu cel din cazul dependenţei psihologice de droguri. Dependenţii de
droguri folosesc mereu alte doze, încercând să diminueze anxietatea generată
de dependenţă. Cu cât doza e mai mare, cu atât devin mai dependenţi.
Dacă în faţa televizorului sau a Internetului sunt, de cele mai multe ori,
atraşi până la uitarea noţiunii timpului, în public, la spectacole mai „liniştite” -
teatru, concert, la unele întruniri de familie, cu prietenii sau chiar la şcoală -
copiii se agită pe scaun, au conversaţii paralele, nu se concentrează, îi
deranjează pe cei prezenţi, indiferent la ce nivel are loc întrunirea. Aceste
comportamente sunt tentative de a diminua SGA.
Concluzia la care au ajuns analiştii, psihologi, sociologi din lumea întreagă,
este că, în aceste condiţii, educaţia se îndreaptă spre faliment (Profesor Dr.
Augusto Cury), violenţa şi înstrăinarea socială cresc, pentru că, fără să ne dăm
seama, comitem o crimă contra minţii copiilor şi adolescenţilor. Pe baza
studiilor făcute, cercetătorii în domeniul psihicului uman şi a resurselor sale îşi
exprimă convingerea că viteza gândirii tinerilor de acum un secol (a nu se
înţelege profunzimea ei) era mult mai mică decât cea actuală, şi, de aceea
modelul educaţional al trecutului, deşi nu ideal, funcţiona.
Ţinând cont de noile premise, avem nevoie de un nou model educaţional,
căci să gândeşti este excelent, dar să gândeşti mai mult decât permit limitele
psihicului, deformând realitatea sau percepând-o pe baza unor stimuli
emoţionali exacerbaţi este un proces ce duce, inevitabil, la obosirea excesivă a
cortexului, rezultatul fiind scăderea energiei vitale, oboseala excesivă, chiar
fără să se fi făcut exerciţii fizice. Celelalte simptome ale SGA sunt: somn
13 | P a g e
insuficient, iritabilitate, suferinţă prin anticipare, uitare, deficit de concentrare,

aversiune faţă de rutină şi, uneori, simptome psiho-somatice, cum ar fi durerile
de cap, dureri musculare, tahicardie, gastrită. De ce unul dintre simptome este
uitarea? Deoarece creierul este mai înţelept decât noi şi blochează memoria, ca
să gândim mai puţin, să cheltuim mai puţină energie. Fenomenul este colectiv,
atinge mare parte din populaţia adultă şi tânără.
Încă de la începuturile omenirii au existat, cu siguranţă, persoane cu
hiperactivitate genetică, caracterizată printr-o anxietate psihomotorie, nelinişte
şi agitaţie a gândirii, pe fond metabolic. De aceea unii oameni au fost mai
agitaţi decât alţii, mai încăpăţânaţi şi cu o hiperactivitate a gândirii, dar, spre
deosebire de ei, contemporanii noştri prezintă o hiperactivitate funcţională non
- genetică - SGA.
Ţinând cont de noile premise, avem nevoie de un nou model educaţional,
mai ales că efectele SGA, din comportamentul elevilor a influenţat teribil şi
calitatea vieţii profesorilor. Astfel, în Spania anului 2003, 80 % dintre profesori
sunt „stresaţi”, iar în Anglia guvernul întâmpină greutăţi în angajarea unor
profesori calificaţi pentru cursurile primare şi gimnaziale, din cauza nivelului
înalt de stres pe care îl întâmpină în contact cu noua generaţie… În Brazilia,
cercetări serioase, la nivel de Academie, au relevat faptul că 92% dintre
profesori prezintă 3 simptome clare de stres, iar 41% peste 10 simptome… Cu
alte cuvinte, aproape jumătate dintre ei nu ar trebui să fie în sala de clasă, ci
internaţi într-o clinică anti-stres… Astfel, comparativ, 22,9% din populaţia
oraşului Sao – Paolo prezintă peste 10% simptome de stres, deci profesorii sunt
aproape de 2 ori mai stresaţi decât populaţia unuia dintre cele mai stresate
oraşe din lume. Situaţia se repetă în cadrul tuturor naţiunilor dezvoltate.
Ca urmare, e firească întrebarea cu privire la evoluţia societăţii, în
ansamblu: dacă soldaţii din prima linie – profesorii, se îmbolnăvesc în mod
colectiv, unde ajungem? În zadar evoluăm în tehnică, în standarde ale
civilizaţiei, ale calculatoarelor, automobilelor, dacă piaţa inteligenţei şi a
calităţii reale a vieţii interioare se îndreaptă spre faliment. Nu numai salariile şi
demnitatea noastră trebuie salvate, ci, mai ales, sănătatea noastră, căci, în
mare măsură, şi pe elevi şi pe profesori îi afectează SGA.
Prof. Pipa Ana
14 | P a g e
Activităţi şi Evenimente Vârsta inocenţei
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou: În casa noastră mare

Un minunat colind în prag de Sfinte Sărbători închinate Naşterii
Domnului nostru Iisus Hristos s-a înălţat din inimi de copii în 18 decembrie
2013. Serbarea s-a constituit într-un prilej de a aduce urări, gânduri bune şi un
omagiu cadrelor didactice ce îşi desfăşoară activitatea la Liceul Teoretic
Roznov, personalităţilor locale, părinţilor, invitaţilor. Astfel, într-un cadru festiv,
pe scena sălii de festivităţi a şcolii prezentatorii–elevi au surprins şi evidenţiat
următoarele momente: sceneta cu personajele de factură populară Păcală şi
Tândală (prof. îndrumător Lupu Petronela), Legenda bradului (prof. Lupu
Petronela), Portativ muzical (prof. îndrumător Babătă Alexandru), Parodie
caragialiană (prof. îndrumător Pascu Valentina), Colinde cu specific românesc
(înv. Drîngu Carmen), Dans modern (înv. Ilie Simona), Sceneta cu frânturi din
viaţa de elev (prof. îndrumător Sava Anca), Colinde şi urături cu specific popular
oferite de elevii ciclului liceal (prof. îndrumător Teioşanu Violeta), Jocul caprei,
ursului, steaua şi Moment muzical oferit de elevii şcolii profesionale (prof.
îndrumător Vicoveanu Maria)
Toate aceste momente s-au dorit a fi un veritabil şi autentic moment de
relaxare, de înlăturare pentru o clipă a tuturor grijilor, de a ne lăsa cuprinşi de
frumuseţea Sărbătorilor de iarnă, de a ne lăsa copleşiţi de răsunetul
clinchetelor de clopoţei şi glasurilor cristaline de colindători, de a savura o
frumoasă poveste de iarnă.
Consilier educativ, Prof. Lupu Petronela
15 | P a g e
Concurs inter-judeţean „Prietenii lui Eminescu”

Miercuri, 15 ianuarie
2014, a avut loc în sala de
festivităţi a Liceului Teoretic
Roznov desfăşurarea primei
ediţii a concursului literar-
artistic interjudeţean „Prietenii
lui Eminescu”. Echipa
coordonatoare a proiectului a
fost formată din dir. prof. Oana Ilarie, directorul liceului, prof. înv. primar Alina
Vasile şi pr. dr. Iulian Vasile, de la parohia Chintinici (Roznov), iar grupul ţintă l-
au constituit elevii claselor I-VIII din judeţele Moldovei.
Rod al parteneriatului Biserică–Şcoală, concursul s-a bucurat de sprijinul
scriitorului Adrian Alui Gheorghe (director Biblioteca Judeţeană Neamţ), CCD şi
ISJ Neamţ şi a altor instituţii locale.
Concursul a debutat cu susţinerea unei scurte alocuţiuni, „Eminescu,
mereu surprinzător şi actual”, un interesant scurt voiaj prin gândirea lui, cu
accent pus pe viziunea sa asupra creştinismului şi pe perspectiva din care
evalua omul.
Proiectul a cuprins trei secţiuni: creaţie literară - poezii create de elev,
creaţie artistico-plastică - lucrări ale elevilor inspirate din opera eminesciană şi
interpretare literară. Comisia de jurizare a fost formată din colectivul de
profesori ai unităţii şcolare. „Scopul acestui concurs a fost acela de a descoperi
personalitatea profundă a omului
Eminescu şi de a menţine interesul
elevilor pentru opera sa, în
perspectiva de a forma din tinerii de
astăzi buni apologeţi ai valorilor
noastre naţionale, parte a identităţii
româneşti”, a subliniat pr. Iulian
Vasile.
Prof. Ilarie Oana & Prof. înv. primar Vasile Alina & Pr. Vasile Iulian
16 | P a g e
Un gând curat primăverii şi femeii!
Cu ocazia venirii primăverii şi a zilei celor

cărora le datorăm viaţa, elevii Liceului Teoretic
Roznov, sub îndrumarea consilierului educativ,
prof. Lupu Petronela, au desfăşurat festivalul
intitulat „Un gând curat primăverii şi femeii!”,
activitate ce a avut loc în sala de festivităţi a
Liceului Teoretic Roznov. În acest cadru festiv,
liceul nostru s-a bucurat de prezenţa
reprezentantei CCD Neamţ, d-na directoare
Lăcrămioara Secară, respectiv d-na prof.
metodist Carmen Corlăţeanu, a d-nei
directoare prof. Oana Ilarie, a părinţilor şi a
numeroase cadre didactice. Cu sprijinul
doamnelor profesoare (Adăscaliţei Dora,
Bogus Verona, Drîngu Monica, Jbanca
Monica), dar şi a părinţilor s-a înfiripat acest
portativ dedicat primăverii, dar şi celor mai
gingaşe fiinţe din viaţa fiecăruia, elevii
realizând totodată şi lucrări specifice acestor
zile: mărţişoare, felicitări, creaţii artistice,
creaţii literare etc., înregistrând rezultate
remarcabile, o implicare afectivă şi efectivă a
tuturor celor implicaţi.
„De ziua ta, noi, copiii tăi măicuţă,/ De pe
întreg pământul de comori/ Ţi-aducem ani, urându-ţi
fericire/ Şi cântecele noastre-n loc de flori./ Şi din
inima fierbinte,/ În grai dulce, românesc/ Azi în cor cu
toţi copiii/ Scumpa mamă-ţi mulţumesc!/ Iar acum, cu
toţi-n cor/ Vă dorim, femeilor/ Viaţă lunga, fericire/ Şi
în viaţă ÎMPLINIRE! LA MULŢI ANI!”
Prof. Lupu Petronela
17 | P a g e
Cerc: Învăţăm să croşetăm
Începând cu luna
februarie 2014 am
început proiectul
Învăţăm să croşetăm.
Împreună cu prof.
Topoliceanu Delia am
început un curs în care îi învăţăm pe elevi să
croşeteze. Au fost implicaţi în proiect elevi de la
clasele a V-a A şi a V-a C. Activitatea se desfăşoară
săptămânal. Deşi am început de puţin timp elevii
au început să dobândească deprinderile de lucru
cu croşeta. După cum se vede din imagini au
început să-şi realizeze diverse lucruri.
Prof. Pipa Ana
HALLOWEEN PARTY
Pornind de la tematica inclusă în calendarul activităţilor extraşcolare, la
Liceul Teoretic Roznov s-a desfăşurat activitatea intitulată „Halloween party”,
organizată de către consilierul educativ desemnat la nivelul claselor primare şi
gimnaziale, prof. Lupu Petronela, cu ajutorul catedrei de limbi străine
reprezentată de prof. Cojocaru Ionela, prof. Topoliceanu Delia, respectiv prof.
Todiriţa Maria. Totodată se remarcă implicarea prof. Iacomi Valentina, profesor
18 | P a g e
de desen, ce a îndrumat elevii în arta

desenelor, reprezentative pentru această zi. Cu
sprijinul întregului colectiv profesoral, elevii au
realizat lucrări specifice acestei zile,
înregistrând rezultate remarcabile.
Activitatea a cuprins mai multe etape:
amenajarea unei expoziţii cu desene tematice
şi cu felinare din dovleci, o paradă a costumelor, recitarea de poezii şi
interpretarea de cântece, prezentarea unor referate cu informaţii despre
originea sărbătorii şi un concurs pentru desemnarea celei mai frumos ornate
clase şi a celui mai original costum.
Activitatea a debutat cu o introducere a celor
doi prezentatori în limba engleză, dar şi în limba
română, tocmai pentru a evidenţia provenienţa
acestei manifestări, urmată de o descriere a diferitor
interpretări ale Halloween – ului.
Atmosfera a fost destinsă cu ajutorul unor
cântece precum „Five little pumpkins”, „In the grave
yard”, „Gosts and golins”, dar şi a unor poeme
reprezentative precum „I’m just a spider” etc.
Manifestarea a culminat cu o mică scenetă susţinută
de elevii clasei a V-a , îndrumaţi de d-na prof. Cojocaru Ionela, urmată de o
serie de concursuri menite a dezvolta aptitudinile elevilor şi puterea lor de
concentrare. Menţionam în acest sens titlurile concursurilor: „Machiaj de
Halloween”, „Întrebările dovlecelului”, „Dovleacul fermecat”, „Culesul
merelor”, concursul de costume, concursul de desene.
Activităţile au avut scopul de a le dezvolta elevilor aptitudinile artistice şi
gustul estetic şi pentru a-i implica în activităţi de socializare. Copiii au răspuns
prompt chemării noastre, fiind foarte încântaţi de toate activităţile desfăşurate,
iar numărul participanţilor ne-a confirmat, încă o dată, că activităţile
extraşcolare de acest tip au întotdeauna un impact pozitiv asupra lor.
La sfârşitul acestei manifestări, elevii au fost recompensaţi cu premii,
diplome, aprecieri verbale, dulciuri, dar şi cu recunoştinţa cadrelor didactice
19 | P a g e
care au remarcat eforturile susţinute ale elevilor, munca în echipă, sinceritatea

şi maturitatea cu care elevii au tratat tema propusă. La această activitate au
participat din partea CCD Neamţ d-na prof. metodist Carmen Corlăţeanu, iar
din partea Liceului Teoretic Roznov, d-na directoare prof. Ilarie Oana.
Prof. Lupu Petronela &Prof. Topoliceanu Delia
ACADEMIA PITICILOR
„Academia Piticilor” este un club de joacă şi
învăţare, fondat în anul 2013. De la începutul lunii
martie, anul 2014, Academia îşi desfăşoară
activitatea în cadrul Liceului Roznov.
Este un club in care au loc cursuri de limba
engleză, dansuri diverse (standard, populare),
canto, hand made. De asemenea, organizăm şi
cursuri de actorie, bune maniere, modelling,
majorete şi foto-jurnalism.
Toate cursurile noastre dezvoltă abilităţi
practice şi intelectuale şi lucrăm cu instructori
specializaţi. Cursurile „Academiei piticilor” se
adresează tuturor copiilor din Roznov şi nu numai,
cu vârste cuprinse între 3 si 18 ani. Coordonatorul
Academiei este Ioana-Dana Vinca.
Cercul de dans ,,VESELIA”

Anul școlar 2013- 2014 reprezintă al patrulea an de când elevii clasei a IV-
a A, îndrumaţi de prof. înv. primar Ilie Ana-Simona, participă la cercul de dans
clasic și sportiv. Au început ca ,,bobocei”, în clasa I iar astăzi se pot mândri cu
20 | P a g e
participarea la numeroase spectacole, în cadrul școlii noastre...
O SECUNDĂ DE ATENŢIE, O VIAŢĂ SALVATĂ!

Concluziile statisticilor demonstrează că numărul copiilor
care cad victime accidentelor de circulaţie este foarte mare, chiar
îngrijorător. Anual, pe şoselele ţării noastre îşi pierd viaţa până la
500 de copii, alţii, aproximativ 1000 sunt răniţi grav iar alţii aproape
1500 suferă vătămări corporale uşoare.
21 | P a g e
Având în vedere faptul că, pentru a

ajunge la şcoală, elevii se deplasează pe
drumul public, dar şi datorită lipsei de
supraveghere din partea unor părinţi, am
considerat că este necesară o activitate
susţinută, cu rolul de a contribui la formarea
unui comportament civic – rutier, preventiv,
sub deviza: ,,O secundă de atenţie, o viaţă
salvată!’’.
Concursul judeţean de educaţie rutieră ,,O secundă de atenţie, o viaţă
salvată!”, s-a derulat pe perioada anului școlar 2012-2013 și a avut un număr
de peste 200 de elevi participanţi, din toate ciclurile de învăţământ.
Acest concurs face parte din proiectul iniţiat de Liceul Teoretic Roznov, în
colaborare cu: Serviciul Rutier Neamţ, Școala Gimnazială Nr. 1 Piatra Neamţ și
Școala Gimnazială Nr. 1 Dumbrava Roșie.
La acest concurs au participat elevi de la 24 de școli din toată ţara, la

secţiunile de creaţie literară sau plastică, dovedind însușirea normelor de
conduită rutieră și formarea sentimentelor de respect faţă de toţi participanţii
la trafic și faţă de poliţiști. Elevii au fost sensibilizaţi faţă de situaţiile extreme,
de urgenţă, care se pot întâlni pe un drum public și au dovedit însușirea
modului de intervenţie în vederea acordării primului ajutor.
Cu această ocazie, organizatoarele acestui concurs – prof. înv. primar Ilie
Ana-Simona și prof. înv. primar Drîngu Monica – au organizat o expoziţie cu
22 | P a g e
lucrările elevilor, unde au fost invitaţi elevii

școlilor participante, părinţii acestora și
membri ai comunităţii locale.
În anul școlar 2013- 2014, proiectul de
educaţie rutieră a devenit interjudeţean,
partenerele noastre fiind școli din judeţele:
Hunedoara, Giurgiu și Dâmboviţa.
Concursul interjudeţean, din cadrul
proiectului educaţional ,,O SECUNDĂ DE
ATENŢIE, O VIAŢĂ SALVATĂ!’’ se va
desfăşura în parteneriat cu Serviciul Rutier
Neamţ, pe două secţiuni:
1. secţiune de creaţii plastice: benzi
desenate, postere, afişe, pliante, desene,
colaje;
2. secţiune de creaţii literare: texte în proză
sau în versuri pe tematică rutieră.
Acest concurs îşi propune un schimb
de experienţă între cadrele didactice din 4
judeţe, pentru a utiliza materialele didactice
în cadrul activităţilor rutiere, prevenind
astfel evenimentele rutiere nedorite, în
rândul elevilor.
Materialele premiate în concurs sunt
popularizate pe site-urile educaţionale, ale
Poliţiei române și în revista on-line ,,O
secundă de atenţie, o viaţă salvată!”.
Cu acordul instituţiilor implicate, se
vor încheia şi parteneriate educaţionale.
Prof. înv. primar Ilie Ana-Simona
23 | P a g e
Şezătoare folclorică
„Vino cu mine în Moldova, în ţara basmelor frumoase
Şi-a doinelor, cum scrie slova, şi-a ţarinilor generoase!
Vino, că rău n-are să-ţi pară! Moldova noastră-i colţ de rai,
Şi-a folclorului comoară, cântată pe-un picior de plai.”
Şezătoarea dedicată mărţişorului şi zilei femeii/mamei s-a desfăşurat în

sala de clasă a şcolii, care a fost pregătită special pentru acest eveniment.
Copiii au îmbrăcat costume populare româneşti, au adus la şezătoare
lucru de mână care să ne ducă cu gândul la vremurile de demult, au învăţat
cântece populare şi au învăţat să danseze dansuri populare româneşti.
La această şezătoare s-au prezentat anumite obiceiuri şi s-au punctat

multe din tradiţiile noastre, care trebuie duse mai departe.
Au învăţat din ce este compus costumul popular, cum se poartă, ce
făceau tinerii la şezători, ce făcea gazda care îi primea şi multe alte lucruri. S-au
24 | P a g e
spus ghicitori, glume, poveşti, s-a cântat, s-a dansat şi toată lumea s-a simţit
minunat.
„Şi uite-aşa, ne duceam băieţii şi fetele unii la alţii cu lucrul, ca să nu ne
fie urât, ceea ce la ţară se cheamă şezătoare, lucrând fiecare la lucrul său.
Vedeţi voi, toate aceste frumoase obiceiuri le-am păstrat de la bunici şi
străbunici, iar noi tinerii, trebuie să le transmitem mai departe copiilor şi
nepoţilor noştri, pentru ca neamul românesc să dăinuie aici, pe pământul
românesc...!”.
Unirea Principatelor Române
Unirea Principatelor Române

cunoscută ca Mica Unire reprezintă
unificarea vechilor state Moldova şi
Ţara românească. Unirea este strâns
legată de personalitatea lui
Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa
ca domnitor al ambelor Principate la
5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24
ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală
şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu
25 | P a g e
realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul

domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Votul popular
favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a
dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care
se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi
cu unele instituţii comune.
La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan
Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, aducându-le într-o
uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a
unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa
de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a
principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel
an a denumit noul stat România.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada
de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoaşterea Unirii depline,
crearea primului Parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin
reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală,
secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia
lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
Primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român a
fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.
Elevii clasei pregătitoare au marcat această sărbătoare prezentând
sceneta „Moş Ion Roată şi Unirea”, într-un cadru festiv, pe data de 24 ianuarie
2014.
Prof. înv. primar Bogus Verona
26 | P a g e
Parteneriat de suflet
În contextul dezinteresului întregii societăţi faţă de lectură, preocuparea

esenţială a unui profesor de limba şi literatura română este, cu siguranţă, să le
insufle elevilor plăcerea de a „evada” în lumea minunată a cărţilor, izvor de
echilibru emoţional, dezvoltare armonioasă şi autocunoaştere.
Această preocupare ne-a determinat să acceptăm cu încredere
parteneriatul cu Grădiniţa „Ion Creangă” din Slatina, în cadrul Proiectului
Naţional „Să descoperim taina cărţilor!”, ce stă sub semnul înţelepciunii din
zicerea lui Miron Costin: „Nu e alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa
omului zăbavă, decât cetitul cărţilor”.
Prin activităţile proiectului, coordonatorii îşi propun să le formeze
copiilor un vocabular bogat în conţinuturi pentru vârsta acestora, să le îndrume
paşii spre tainele cărţilor, să le formeze deprinderea de a se exprima liber, de a-
şi exprima propriile idei, gânduri, trăiri, de a inter-relaţiona uşor. Bineînţeles că
şi noi, în calitate de colaboratoare, am preluat această responsabilitate.
Activităţile sunt extrem de interesante şi antrenante – „Drumul cărţii”,
„Ion Creangă şi Mihai Eminescu – o mare şi frumoasă prietenie”, „Ziua
internaţională a cărţii pentru copii şi tineret”, sesiune de referate şi comunicări
cu tema „Cartea, darul cel mai de preţ”.
În speranţa că vom parcurge o etapă în procesul de apropiere a elevilor
de cuvântul scris, ne asumăm acest demers îndrăzneţ, alături de coordonatori.
Unde hârtia începe să spună poveşti…
27 | P a g e
Pe data de 14 februarie, am însoţit câţiva elevi ai claselor V-VIII într-o

vizită interesantă la Tipografia „Autograf”din Piatra-Neamţ.
Această activitate reprezintă prima colaborare cu Grădiniţa „Ion
Creangă”din Slatina, Judeţul Olt, în cadrul Proiectului Naţional „Să descoperim
taina cărţilor!”, ce se va derula de-a lungul semestrului al doilea.
Gazdele ne-au primit cu bucurie dar şi cu mirare (chiar dacă ne-am
anunţat, din timp, intenţia), pentru că, în era calculatorului, interesul pentru
carte şi pentru anevoiosul proces al devenirii ei a scăzut dramatic.
Universul în care am intrat ni s-a părut fascinant, atât nouă,
profesoarelor, cât mai ales elevilor, care au conştientizat faptul că sunt multe
lucruri interesante la care pot ajunge fără simplul click şi fără amabilitatea
prietenului Google.
Aşadar, am parcurs (nu doar ne-
am imaginat) cu emoţie drumul
spectaculos al hârtiei până prinde viaţă şi
spune poveşti. Am aflat că ştanţarea (
decuparea din coala de hârtie a unui
produs cu un contur oarecare), fălţuirea
(îndoirea colilor de hârtie, respectând o
succesiune a feţelor), lăcuirea UV
(aplicarea unui lac protector pentru protejarea produsului), broşarea (ataşarea
coperţii la blocul de carte adunat în prealabil), perforarea (realizarea unor
găuri, în locuri indicate pe produs),
cusutul cu aţă (prinderea mai multor
coli) sunt etapele „magiei” ai cărei
spectatori atenţi şi implicaţi am fost.
Ne-a impresionat dăruirea
oamenilor care lucrează în această
tipografie, într-un mediu deosebit de
toxic, ce în timp le afectează, din păcate,
sănătatea.
La finalul vizitei, am decis că sacrificiul acestor „magicieni”, mirosul
plăcut al cărţii „care vorbeşte” şi „tinereţea ei fără bătrâneţe” sunt argumente
28 | P a g e
pentru întoarcerea la lectură. Prin atingerea delicatelor pagini, primim, de

fiecare dată, un preţios...autograf.
Literatura – punte peste timp
În luna martie, am realizat, alături de

elevii clasei a VI-a B, a doua activitate
interesantă propusă de coordonatorii
proiectului „Să descoperim taina cărţilor!” –
„Ion Creangă şi Mihai Eminescu – o mare şi
frumoasă prietenie”.
Această „întâlnire” emoţionantă cu
cei doi mari scriitori s-a desfăşurat sub
forma unor ateliere de lucru ce au constat
în realizarea unor desene redând scene din
creaţiile autorilor omagiaţi sau chiar
chipurile acestora, interpretarea unor
adaptări după opera „Amintiri din
copilărie”, recitarea unor poezii ale lui
Mihai Eminescu şi prezentarea unor
materiale referitoare la relaţia de prietenie
dintre cei doi artişti ai cuvântului.
Ezitanţi la început în faţa portalului
ce-i separa de lumea poveştilor, l-au trecut
totuşi, devenind personaje pe marea scenă
a “vârstei de aur” sau visând la o prietenie
mare cât o viaţă frumos trăită.
Credem că activităţile de acest tip, în
care elevii fac incursiuni în lumea
frumosului autentic, reprezintă o modalitate prin care pot fi îndepărtaţi de
sfera claustrantă a jocurilor pe calculator. Condiţia reuşitei – perseverenţa
profesorilor.
Prof. Lupu Petronela & Prof. Sava Anca
29 | P a g e
DIN ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ALE ELEVILOR...
O parte din activităţile extraşcolare ale elevilor desfăşurate în anul şcolar

2013-2014, sunt evidenţiate în acest articol.
Astfel, atât părinţii, cât şi o parte din elevii de la Liceul Teoretic Roznov
au fost implicaţi în participarea la mai multe proiecte judeţene şi naţionale,
după cum se poate observa în cele ce urmează:
1. În 21.01.2014, în cadrul proiectului judeţean desfăşurat în colaborare cu
doamna psiholog Cojocaru Emanuela – ,,Părinte la minut’’ a avut loc o
activitate în care părinţii au înţeles că:
- ei reprezintă modele pentru copii şi că trebuie să deţină controlul stresului şi a
furiei;
- este necesar să îşi dezvolte capacităţile de autocontrol în relaţia cu copii;
- trebuie să existe o comunicare reală şi eficientă cu copii.
2. Proiectul judeţean ,,Să circulăm în siguranţă!’’, desfăşurat în colaborare

cu Şcoala Gimnazială ,,Dr. Emanuiel Rigler’’ Ştefan cel Mare, în data de 11 02.
2014, a avut una din activităţi ce s-a desfăşurat în şcoala noastră. La această
activitate au participat: d-ra director prof. Oana Ilarie, 16 elevi de la Şcoala
Gimnazială ,,Dr. Emanuiel
Rigler’’ Ştefan cel Mare,
coordonaţi de d-na prof.
Ţîrdea Cristina şi 21 de elevi
de la clasa a V-a C de la Liceul
Teoretic Roznov, coordonaţi
de prof. Topciu Maria. Tema
activităţii a fost ,,Să evităm
accidentele învăţând şi
respectând câteva reguli de circulaţie!’’, activitate la care elevii au vizionat o
30 | P a g e
prezentare power-point ,,Indicatoarele rutiere’’, la care elevii au participat

interactiv, şi au primit fişe cu principalele indicatoare rutiere.
3. În data de 26.02.2014 am participat cu un grup de elevi de la clasa a VIII-
a, la Şcoala Gimnazială nr. 11 Piatra Neamţ, la activitatea cu titlul
,,Medicamente. Vitamine’’ din cadrul proiectului judeţean aflat în derulare cu la
Şcoala Gimnazială nr. 11 Piatra Neamţ. La această activitate elevii au înţeles
modul de concepere a medicamentelor şi a vitaminelor şi importanţa acestora,
şi totodată ce înseamnă utilizarea excesivă a acestora, fără avizul medicului. În
partea a doua au rezolvat exerciţii şi probleme folosind formulele chimice ale
medicamentelor.
4. În 11.03.2014, în cadrul proiectului naţional ,,Îmi cunosc drepturile!’’ am

organizat o activitate la care a participat grupul de elevi CIVITAS – format din
câte 10 elevi de la clasele I A, a III-a B şi a V-a C, coordonaţi de către prof.
Drîngu Maria Carmen, prof. Adăscăliţei Minodora şi prof. Topciu Maria.
Această activitate a constat într-o prezentare power-point despre
Drepturile copilului, precum şi modul în care au fost legiferate acestea şi
însuşirea celor 10 principii stabilitate de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi
adoptate şi de către ţara noastră. Elevii au participat interactiv şi au dovedit că
şi-au însuşit mesajul proiectului.
Prof. Topciu Maria
31 | P a g e
Pădurea, izvor de sănătate (Proiect internaţional Leaf)
În anul şcolar 2013 – 2014 , elevii clasei

a III –a B, în cadrul proiectului internaţional
,,Să învăţăm despre pădure “, au desfăşurat
activităţi deosebit de practice, creative şi
educative, toate adunate într-un proiect
numit ,,Pădurea, izvor de sănătate”.
Să învăţăm despre pădure “-LEAF este
un program de educaţie pentru mediu ,
coordonat la nivel naţional de Centrul
Carpato-Danubian de Geoecologie,
reprezentant al României în Fundaţia de
Educaţie pentru Mediu ( FEE ). La nivel
mondial a fost implementat în 1999, iar în
Romania în 2002. În prezent peste zece ţări
din Europa sunt implicate în mod activ în
derularea acestui program.
Scopul programului este de a mobiliza
profesorii să-şi desfăşoare anumite ore în
pădure, aceasta reprezentând un loc ideal
pentru învăţare , un loc în care legătura dintre
teorie şi practică poate fi uşor demonstrată şi
de a ajuta elevii să devină cetăţeni
responsabili faţă de mediu.
Elevii clasei a III-a B au fost deosebit de
încântaţi să participe la realizarea acestui
proiect înţelegând că dragostea şi grija
pentru natură trebuie să constituie
componente esenţiale ale comportamentului
uman. Prin activităţile desfăşurate elevii au
conştientizat importanţa pădurilor pentru
32 | P a g e
viaţa omului, necesitatea ocrotirii pădurilor, a speciilor de plante şi

animale, să ia atitudine faţă de cei care o distrug.
Prezentarea obiectivelor şi a activităţilor proiectului a fost urmată de o
prezentare PPT ,,Pădurea şi efectele poluării”, încheiată cu realizarea unor
eseuri despre pădure, de către elevi. În luna ianuarie am realizat activitatea
,,Eminescu şi pădurea - ,,Împărat slăvit e codrul /”, în cadrul căreia elevii au
recitat versurile eminesciene despre codru, apoi au ilustrat aceste versuri prin
picturi deosebite. În luna februarie, fiind zăpadă şi ger, ne-am gândit la
păsărelele din Parcul Dendrologic Roznov şi le-am construit căsuţe călduroase,
pe care le-am montat în copacii din parc şi le-am dus şi hrana (boabe, seminţe,
s.a.). Luna martie a adus primăvara în pădure aşa că ne-am deplasat în pădurea
Piatra Şoimului, la solarul Jlabău şi la pepiniera Frasin de la Neguleşti, unde am
îngrijit puieţii de pin, molid şi brad, i-am sortat şi i-am pregătit pentru plantare.
În prezent lucrăm la construirea unor machete din diferite materiale ,,Pădurea
în cele patru anotimpuri” şi pregătim o serbare
de Ziua Mediului, „S.O.S.-Pădurea”, la care
vom invita şi reprezentanţi ai Consiliului Local
Roznov. Şi vom desfăşura şi multe alte
activităţi în care vom milita pentru ocrotirea
pădurilor, aurul verde al omenirii. Suntem
conştienţi că pădurile ne ţin în viaţă, sunt cu
adevărat un izvor de sănătate.
Prof. înv. primar Adascalitei Minodora
PRIETENII PĂDURII
Pădurea, aurul verde al planetei noastre, dintotdeauna a reprezentat o

sursă nelimitată de viaţă atât pentru om cât şi pentru animale.
Pădurile noastre, chiar dacă la ora actuală mai ocupă sub 30 de procente
din suprafaţa ţării, faţă de 70-75 de procente în perioada medievală, sunt o
sursă importantă de bogăţii naturale, un excelent depoluant al atmosferei şi au
un aport considerabil în ameliorarea factorilor climatici.
33 | P a g e
Societatea contemporană nu poate rămâne indiferentă şi trebuie să

găsească soluţii şi strategii corespunzătoare, impunându-se mai mult ca oricând
ocrotirea naturii.
Şi noi, elevii clasei a IV-a C, de la Liceul Teoretic Roznov, sub îndrumarea
doamnei prof. înv. primar Elena Dumitraşcu, venim în sprijinul oamenilor mari
şi încercăm să contribuim pe cât este posibil, la protejarea pădurilor patriei
noastre. Astfel ne-am înscris şi în acest an la programul internaţional „Să
învăţăm despre pădure”.
Scopul acestui proiect este acela de a-i încuraja pe elevi în găsirea de
soluţii pentru ameliorarea problemelor legate de mediu şi educarea acestora în
sensul conservării şi protejării pădurilor.
În cadrul proiectului, în luna decembrie s-a desfăşurat o activitate la
disciplina educaţie tehnologică, cu tema „SALVAŢI BRADUL DE CRĂCIUN!”.
Elevii au realizat lucrări deosebite, implicarea din punct de vedere emoţional,
spunându-şi cuvântul. Activitatea s-a finalizat cu o expoziţie interesantă,
apreciată de elevi.
Prof. înv. primar Dumitrascu Elena
ZIUA EDUCAŢIEI SAU ZIUA EDUCATORULUI
„De ce o zi consacrată cadrelor didactice – educatori, învăţători sau

profesori?” Poate pentru că ei contribuie în mod esenţial la dezvoltarea unei
ţări asigurând transmiterea de cunoştinţe? Sau poate pentru că ei joacă, de
asemenea, un rol civic de mare importanţă, contribuind la păstrarea coeziunii
sociale? Sau poate pentru ca un cadru didactic devine un „deschizător de
drumuri”?
34 | P a g e
În întreaga lume este sărbătorită această

zi, fiind consacrată celor care fac educaţia sub
diferite denumiri: World Teachers’ day sau
Journee Mondiale des enseignants. Sub orice
titulatură, această zi este un omagiu adus
cadrului didactic, şcolii, educaţiei. Poate pentru
că educaţia nu este pregătirea pentru viaţă, dar
educaţia este viaţa însăşi, iar cultura este un
instrument mânuit de profesori pentru a fabrica
profesori care, atunci când le vine rândul, vor
fabrica profesori.
Pentru a cinsti toţi aceşti factori decisivi
în viaţa fiecăruia, elevii Liceului Teoretic Roznov
s-au întrecut cu măiestrie, implicare şi dăruire
pentru a oferi un real omagiu şi gânduri senine
izvorâte din inimi curate de copii. Astfel, sub
îndrumarea atentă şi perseverentă a doamnelor
profesoare Lupu Petronela, Sava Anca, Blându
Daniela, Socol Elena, Vasile Alina, Nicorescu
Manuela şi nu numai, s-au desfăşurat diferite
activităţi educative, extraşcolare, sub diferite
forme: concursuri de creaţie literară (eseu,
poezie, desen), ateliere de lucru, cerc de lectură
şi recitare, activităţi informative, lectorate,
activităţi sportive, expoziţii tematice, mese
rotunde la care au participat şi părinţii, referate,
dezbateri etc.
La sfârşitul acestor activităţi, elevii au fost recompensaţi cu premii,
diplome, aprecieri verbale, recunoştinţa cadrelor didactice care au apreciat
eforturile, sinceritatea şi maturitatea cu care elevii au tratat tema propusă.
Prof. Lupu Petronela & Prof. Sava Anca
35 | P a g e
Proiect educaţional „Bunicul meu, eroul meu”

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război
Mondial.
„Pe măsură ce anul
acesta fiecare ţară beligerantă
îşi va aduce aminte de război,
vechile răni se pot
redeschide”, scria o publicaţie
germană, căci peste şaizeci de
milioane de soldaţi de pe cinci
continente au participat la
acest război, aproape un soldat
din şase a murit, iar mulţi
dintre ei s-au întors acasă
mutilaţi pe viaţă.
Pentru acest an, în ţări precum Franţa, Belgia şi Marea Britanie se
pregătesc mari ceremonii de comemorare, concerte şi expoziţii. De asemenea,
polonezii, cetăţenii statelor baltice, cehii şi slovacii vor comemora anii
războiului la sfârşitul căruia şi-au câştigat dreptul la naţiuni independente, în
Germania apar publicaţii nenumărate – peste 150 sunt prognozate. „De ce nu
ne-am aminti şi noi de bunicii noştri?”, m-a întrebat o elevă ce a venit la ora de
istorie cu o impresionantă poveste a străbunicilor ei, alături de numeroase
cărţi poştale prin care ei doi comunicau din cele două lumi, pe front şi în
spatele frontului, şi totuşi în aceeaşi înspăimântătoare realitate a războiului…
Aşa a reînviat proiectul „Bunicul meu, eroul meu” (prima etapă a fot
acum doi ani) iniţiat de catedrele de istorie si fizică sub îndrumarea doamnelor
profesoare Daniela Blându si Ştefănica Andrei. El vine în amintirea acestor
conflagraţii mondiale ca un permanent remember, căci elevii sunt puşi în
postura unor adevăraţi jurnalişti de război, caută în albumele de familie poze
demult uitate, îşi intervievează bunicii care aud din ce in ce mai greu şi a căror
ochi se umezesc când îşi deapănă amintirile, le redactează memoriile ….
Fotografiile şi poveştile adunate de ei sunt descrise dureros de simplu
36 | P a g e
prin vocile acestor bunici eroi pentru care lipsa hranei, noroiul, frigul şi mai ales
prezenţa morţii au devenit elementele care le construiau realitatea de zi cu zi
în anii care trebuiau sa fie cei mai frumoşi din viaţa lor. Şi nu întâmplător am
ales să comemorăm eroii Roznovului în ziua de Înălţare, atunci când sufletele
lor se ridică la cer…
Marele Război s-a remarcat nu doar prin numărul mare de victime, ci prin
tipul nou de bătălie pe care l-a adus, introducând în scenă tancurile, forţa
aeriană şi chiar armele chimice… Despre tehnica războiului şi evoluţia ei în cele
două războaie mondiale elevii înscrişi în acest proiect, sub conducerea d-nei
profesoare Ştefănica Andrei, adună informaţii, le sistematizează şi le pregătesc
pentru prezentare: afişe, referate , activităţi origami, prezentări PPT. Temele
abordate sunt variate: „De la baionetă la bomba atomică”, „Hiroshima şi
Nagasaki. Povestea celor o mie de cocori”, „A. Nobel - părintele dinamitei
devenit testatorul prestigioaselor premii” (recunoscute de către comunitatea
internaţională sub numele de premiile Nobel şi acordate pentru fizică, chimie,
medicină, literatură şi pace, fiind cel mai elocvent exemplu că orice invenţie
trebuie să aducă evoluţia omenirii şi nu distrugerea acesteia).
În memoria lor , a eroilor Roznovului, vă aşteptăm cu drag la susţinerea
proiectului ce va avea loc pe data de 29 mai 2014 în sala de festivităţi , ca
împreună cu unul dintre ei ,veteran al celui de-al doilea război mondial , să
cântăm „eroi au fost, eroi sunt încă”, ei bunicii şi străbunicii noştri…
Prof. Blându Daniela & Prof. Andrei Stefanica
Voluntari pentru o zi
Fără un prilej deosebit, elevii Liceului Teoretic Roznov, sub îndrumarea
d-nei Prof. Socol Elena, respectiv Prof. Liche Nuţa, au dăruit un zâmbet şi o
lacrimă de fericire unor familii nevoiaşe din localitatea Roznov, familii cu care
destinul a fost neiertător. Din puţinul fiecăruia, din inimi sincere, din spirit de
ajutorare, autorii acestei acţiuni caritabile, au oferit, dar au şi primit la rândul
lor o lecţie neaşteptată de viaţă. Astfel, drama acestor familii a constituit un
bun prilej de a preţui mai mult ceea ce avem , un bun prilej de a medita la
37 | P a g e
adevăratele tragedii ale vieţii, la adevăratele suferinţe şi neputinţe generate de

dizabilităţi fizice extreme, la reale lipsuri fizice, dar mai ales sufleteşti.
Emoţionaţi de drama unor oameni nefericiţi prin defectele fizice, dar fericiţi
prin prisma faptului că trăiesc şi a faptului că Dumnezeu le este aproape, elevii
au demonstrat un real simţ civic, au arătat că pot fi capabili de sentimente de
compasiune şi întrajutorare, de spirit civic, responsabilitate.
Prof. Socol Elena & Prof. Liche Nuta
„Voluntari în alte inimi de copii”

(parteneriat educaţional de voluntariat iniţiat de
prof. Lupu Petronela, prof. Pipa Ana - Liceul Teoretic Roznov,
prof. Mocanu Alexandra - Şcoala gimnaziala nr.1 Bicazu-Ardelean)
„Generozitatea nu consta in bunuri materiale ci in fapte” - proverb romanesc
Actuala societate se caracterizează prin

numărul din ce în ce mai mare al copiilor
abandonaţi de familii şi reintegraţi în centre de
copii. Acest lucru presupune desigur o atenţie
sporită din partea societăţii. Trebuie asigurate
alternative de îngrijire pentru această categorie
defavorizată şi nu în ultimul rând trebuie
asigurate centrelor care au în îngrijire copii condiţiile necesare pentru asistenţa
acestora. Aceste obiective pot fi realizate numai dacă membrii comunităţii îşi
asumă responsabilităţile care le revin în acest domeniu. Deci educarea tinerilor
în domeniul îngrijirii celor abandonaţi trebuie începută cât de devreme posibil.
Iată câteva idei care au stat şi stau şi în
momentul actual la baza încheierii
parteneriatului de voluntariat.
Copiii îndrăgesc copiii şi sunt deschişi faţă
de această categorie şi dezvăluie mult mai liber
problemele care îi preocupă. Iar copiii se
ataşează cu uşurinţă de copii şi doresc să facă
38 | P a g e
ceva concret pentru cei fără familii. Iată deci că am ajuns la un moment care
facilitează ambele părţi în atingerea scopului propus şi anume: formarea la
tineri a unui comportament responsabil faţă de cei abandonaţi, respectiv
crearea pentru copiii abandonaţi a condiţiilor necesare pentru a preveni
sentimentul de inutilitate şi de privarea unei vieţi fără o familie concretă.
Se preconizează că după un an de „acomodare” prin programe comune

să oferim copiilor modele care pot fi urmate în condiţiile îngrijirii şi
supravegherii acestei categorii. Asistaţilor Centrului de îngrijire li se oferă
posibilitatea de a-şi retrăi clipele fericite ale tinereţii şi de a oferi în această
epocă caracterizată de transformări profunde un punct sigur tinerilor în curs de
formare.
Participarea la Programele de acţiune comunitară oferă copiilor
posibilitatea de a înţelege şi de a conştientiza problemele cu care se confruntă
alte persoane din comunitate.
Voluntarii care participă la acest program vor încerca să aducă un strop
de bucurie pe chipurile copiilor de la Casa de copii „Elena Doamna”.
Prin acţiunile pe care le vom desfăşura împreună, copiii vor învăţa să
recunoască rolul pe care îl au ei în comunitatea celor de la Casa de copii „Elena
Doamna”, Piatra Neamţ.
Prof. Lupu Petronela & Prof. Pipa Ana
Minte sănătoasă în corp sănătos
Evenimentul cultural-sportiv Minte sănătoasă în corp sănătos, derulat în

cadrul Parteneriatului de colaborare între Colegiul Tehnic „Gheorghe
39 | P a g e
Cartianu” şi Liceul Teoretic Roznov, în

data de 9 aprilie 2014, face parte din categoria
activităţilor extraşcolare şi vizează următoarele
obiective: dezvoltarea abilităţilor artistice ale
elevilor, de organizare, comunicare şi lidership
precum şi stabilirea de relaţii de colaborare
între cadrele didactice şi elevii din cele două
instituţii de învăţământ. Activitatea s-a desfăşurat la Colegiul Tehnic
“Gheorghe Cartianu”, reprezentat pe scenă de ansamblul de dansuri populare
Toporaşul.
Spectacolul a fost deschis cu un moment artistic pregătit de prof. înv.
primar Bogus Lăcrămioara, împreună cu elevii clasei pregătitoare B, care au
încântat publicul prin frumuseţea costumelor populare, muzică şi dansuri
tradiţionale. Solistele, Giulia Ilie şi Alexandra Scurtu, au interpretat, pe rând,
melodiile Sunt ţărancă mititică şi Bundiţa şi au fost urmate de un recital vocal,
în care micii artişti au interpretat un joc de rol cu titlul Dă-mi, mândruţă, ochii
tăi. Dansurile populare din final, pe ritmurile melodiei Braşoveanca au stârnit
ropote de aplauze printre spectatori.
Eleva Daria Pintilie, de la clasa a III a B (coordonator: prof. înv. primar
Adăscăliţei Minodora) şi-a demonstrat sensibilitatea şi calităţile artistice,
interpretând la vioară fragmente din diferite melodii populare.
Elevii din cadrul ansamblului de dansuri populare Toporaşul precum şi
formaţia de chitare de la Fărcaşa au promovat, de asemenea, bogăţiile
spirituale româneşti şi valorile autenticităţii creaţiei folclorice. Încheierea
spectacolului a aparţinut grupului vocal de la Liceul Teoretic Roznov, din care
fac parte elevele: Lazăr Ionela, Armanu Dumitriţa, Agapie Teodora, Turnea Ana
(X B), Cociorvă Roxana (IX A), Vinca Daiana şi
Marian Laurenţiu (XI C). Acompaniate la chitară
de către eleva Atănăsoaei Florina (XI A), elevele
noastre au interpretat cântece populare, au
dansat şi au transmis celor prezenţi emoţie
artistică şi multă voie bună. Cei doi solişti, Vinca
Daiana şi Marian Laurenţiu, au interpretat
40 | P a g e
melodii din folclorul românesc, impresionând publicul prin calităţile vocale

deosebite, prezenţa scenică, talentul şi măiestria lor artistică. Pentru cei doi
participanţi, publicul spectator nu a fost un motiv de emoţie, deoarece aceştia
au mai cântat în faţa a sute de oameni care au venit să îi vadă la diverse
concursuri, de unde s-au întors cu diplome şi premii.
Printre spectatori s-au aflat şi câţiva invitaţi speciali, profesori şi elevi din
Turcia, care au fost fascinaţi de portul nostru minunat, muzica şi dansurile
noastre tradiţionale, iar la final au intrat în horă alături de elevii români.
Activitatea s-a încheiat în acorduri şi ritmuri turceşti, creându-se o
atmosferă de bucurie şi prietenie între elevii români şi cei din Turcia. Astfel,
acest schimb de experienţă între instituţii s-a dovedit a fi fructuos şi din
perspectiva îmbunătăţirii capacităţii de socializare între elevi.
Prof. Teiosanu Violeta
Să ucizi o pasăre cântătoare (de Harper Lee)
Să ucizi o pasăre cântătoare este un roman scris de

Harper Lee, ce abordează nişte probleme destul de întâlnite
şi în ziua de azi: rasismul, conflictele sociale şi pierderea
inocenţei copilăriei. Scena se petrece într-un orăşel din
Alabama, în anii '30, în Sud, într-o perioadă când rasismul şi
prejudecăţile nu erau de neglijat.
Totul este observat prin ochii unei fetiţe, Scout Finch,
martoră la întâmplările dramatice declanşate într-un mic
orăşel sudist, atunci când un bărbat de culoare este acuzat
că a violat o femeie albă. Tatăl naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al
apărării, trebuie să ţină piept unor prejudecăţi până atunci latente şi, din acest
moment, Scout şi fratele ei, Jem, sunt atraşi într-o succesiune rapidă de
evenimente care le depăşesc înţelegerea. Pe timpul procesului, orăşelul decade
treptat în grotesc şi în violenţă, însă există oameni care nu se lasă
„contaminaţi” de setea de linşaj generală, iar Atticus Finch rămâne reperul
41 | P a g e
moral care îi oferă lui Scout, şi totodată cititorilor, un punct de vedere empatic
şi echilibrat ... Suspansul acţiunii şi finalul vă las pe voi să-l descoperiţi!
În opinia mea, Să ucizi o pasăre cântătoare (To kill a Mockingbird)
înseamnă să loveşti în cel slab. Romanul lui Harper Lee este o carte plină de
poezie şi suspans despre sens şi nonsens, rasism, copilărie, maturitate şi
toleranţă.
Turnea Maria, clasa a X-a A
Codul lui Da Vinci (Dan Brown)
Cartea Codul lui Da Vinci, apărută în anul 2004,

este scrisă sub formă de roman, cu multe dialoguri.
Debutează cu multe precizări despre două asociaţii
secrete: Le Prieuré de Sion (Stăreţia Sionului) şi Opus Dei,
o congregaţie catolică de o pietate ferventă.
Este vorba despre: Robert Langdon, un profesor
american de simbolistică și istoria artei care se află în
Paris pentru o conferinţă. În mijlocul nopţii, poliţia îl
caută la hotel pentru a-i cere ajutorul la ancheta morţii
custodelui Luvrului, Jaques Saunière, care a lăsat un
ultim mesaj criptat. Însă căpitanul Bezu Fache îi ascunde profesorului un detaliu
esenţial, și anume că el este principalul suspect. Însă Langdon reușește să scape
cu ajutorul criptografei poliţiei, Sophie Neveu, care este nepoata custodelui și
care crede în nevinovăţia lui Langdon. Împreună, trebuie să deslușească
indiciile pe care bunicul lui Sophie le-a lăsat. Și de aici începe călătoria... Într-o
lume plină de intrigi şi trădări, Robert şi Sophie încearcă să găsească Graalul,
dar timpul le este duşman, iar oamenii care vor să ajungă înaintea lor la
comoară sunt în stare de orice. Până la sfârșit adevărul iese la iveală, vinovatul
fiind chiar Sir Leight Teabing care ajunge la închisoare, iar Robert și Sophie află
că Sophie moşteneşte secretul purtat de bunicul ei Jaques Saunière, și că este
de fapt ultima Maria Magdalena.
Cartea aceasta propune o altă viziune asupra unor adevăruri de credinţă
ale Bisericii şi o recomand celor care sunt atrași de secret şi mister. Mit sau
42 | P a g e
adevăr, cartea este un semn de întrebare pentru toţi cei care o lecturează, care
îşi găseşte răspunsul în crezul moral-religios al fiecăruia dintre noi…
Pascaru Anastasia Elena, clasa a X-a A
Forţele răului absolut (de Kelley Armstrong)

Cartea este împărţită în trei
volume: „Invocarea”, „Răfuiala” şi
„Revelaţia”, iar autoarea se numeşte
Kelley Armstrong. Volumele au apărut
la editura Leda, în anul 2006 şi fac parte
din categoria „Science Fiction and
Fantasy”.
Personajul principal este Chloe Saunders. Ea este o adolescentă de
cincisprezece ani, care locuieşte împreună cu tatăl şi mătuşa ei într-un oraş
numit Buffalo. Încă de mică, Chloe a început să vadă spirite pe care le numea
„bau-bau”. Crezând că nepoata ei a înnebunit, mătuşa o trimite la Sanatoriul
Lyle, „un loc special” pentru copiii cu probleme psihice. Aici, medicii încearcă să
o convingă pe Chloe că „stafiile“ ei sunt de fapt un produs al schizofreniei de
care suferă. Fie că vede stafii sau este doar bolnavă, Chloe este dispusă să-şi ia
medicamentele, pentru a se putea întoarce cât mai repede la viaţa ei
dintotdeauna. Dar când îi cunoaşte pe ceilalţi copii din sanatoriu, îşi dă seama
că problemele lor mentale ar putea fi de fapt, la fel ca şi ale ei, abilităţi
supranaturale. Iar acum Chloe începe să-şi pună tot felul de întrebări: De ce se
află cu toţii aici? Ce se întâmplă cu copiii transferaţi în altă parte, într-un mod
misterios? Ce taine ascunde sanatoriul, care cu siguranţă e cu totul altceva
decât pare? De aici începe aventura…
Cu o intrigă captivantă, desfăşurată într-un decor ameninţător şi
oarecum sinistru, cu personaje incitante, cartea te incită mereu. Ea se înscrie în
curentul media promovat astăzi cu insistenţă: lumea nevăzută, malefică ori
prietenoasă, care interferează cu omul.
Şerban Ana Maria, clasa a IX-a A
43 | P a g e
Casa Bunicilor
Jos, în vale, de-a lungul albiei unei
ape, se întinde un sătuc cu case răsfirate
ici-colo. Totul aici pare dintr-o altă lume
şi dintr-un alt timp. Pe uliţa îngustă îmi
iese în cale o casă peste care anii s-au
aşezat cu temeinicie. O temelie înaltă,
clădită din pietre puse una peste alta
care, prin nişte trepte tot din piatră, dar
mai late, duc spre intrare. O uşă masivă din lemn ingenios făcut, asigură
intrarea într-un hol îngust pe ale cărui părţi se află două odăi întunecoase,
fiecare cu câte un geam mic prin care soarele pătrunde cu timiditate.
În pridvor se află un cerdac lat de câteva palme ce prin nişte stâlpi de
stejar masiv face legătura cu acoperişul. Un acoperiş în formă de căciulă
ţărănească, acoperit cu şindrile de formă rotunjită ce se aşează una peste alta
precum solzii unui peşte. Pe dreapta, în spate se ridica hornul de cărămidă arsă,
pavată ici-colo cu lut galben, adus de undeva de la poalele dealului.
Înăuntru, în odaia din dreapta, se află un pat de nuc cu umplutură de
paie, pe el o pătură de aba şi două perne acoperite cu albită cusută de bunica
de mână cu motive naţionale. Într-un colţ, o laviţă pe care cândva se jucau
mâţele. În partea de răsărit era o candelă în care şi acum pâlpâia o flacără aurie
în faţa unei icoane vechi de lemn. Totul într-o curăţenie desăvârşită, lutul de pe
podea fiind umed şi strălucitor.
Şerban Ana-Maria, clasa a IX-A

Vise de o zi
Clipeam des pentru a-mi clarifica privirea împăienjenită. Simţeam o
cumplită durere de cap. Reuşind să-mi aşez privirea, făcând petele negre care
valsau în ochii mei să dispară, lăsându-mă din nou să văd clar, m-am trezit ca
dintr-o transă privind tavanul alb cu nouă beculeţe mici, ce luminau încăperea.
Lumina lor era slabă, făcând o atmosferă plăcută, deşi erau suficient de multe.
44 | P a g e
Eram întinsă pe un pat din lemn negru având, însă lenjerie albă. În
ambele părţi ale patului era câte o noptieră neagră cu lumânări parfumate roşii
şi albe ce păreau noi. Alte câteva lumânări identice se aflau pe pervazul
geamului şi pe birou. Perdelele erau roşii, legate cu şnur alb împletit, lăsând
întunericul să pară o altă lume prin care intri atingând fereastra, asemeni unui
portal magic. Uşa era din sticlă mată, iar peretele de lângă uşa era mobil, făcut
din oglinzi, ceea ce făcea încăperea mai mare. Peretele opus era din tapet alb
cu negru, restul pereţilor erau albi, simpli, iar podeaua din parchet negru.
Camera avea aspect atrăgător, aproape melancolic, în contraste de culori de la
alb la negru. Era călduroasă şi primitoare.
Aspectul plăcut al acestei camere m-a făcut să prind încredere în mine
astfel încât să cercetez şi restul casei. Livingul era în crem şi alb. Acel crem se
asemăna cu galbenul care-mi creea repulsie, nesuportând aceea culoare.
Canapelele erau albe, la fel şi măsuţa din mijlocul lor. Obiectul care trona în
încăpere era o plasma uriaşă cu un sistem de boxe complex. În camera
anterioară acest detaliu lipsea, fiind doar un laptop uitat pe birou. Covoarele se
asemănau având acelaşi model, dar culori diferite. Lumina se şerpuia prin
cameră asemeni unui topogan spirală luminând cu o lumina puternică întreaga
încăpere. În continuarea livingului erau două uşi de la băi, acestea fiind patetic
de tipice, parcă trase la indigo. Pe partea opusă era o uşă care ducea în
bucătărie. Deşi mi se părea stupidă amplasarea ei acolo am intrat, iar culoarea
de portocaliu inunda încăperea. Era modernă, dar de obicei aspectul bucătăriei
era nesemnificativ pentru mine, neplăcându-mi să pierd prea mult timp în ea.
Ieşind din bucătărie am traversat livingul din nou. Mai erau două dormitoare la
fel de calde, dar mai mici ca dimensiune.
Biroul era foarte luminat cu canapele rotunde şi o arhivă cu dosare,
completată de o bibliotecă cu cărţi de diferiţi autori. Plictisită de această
căutare a nimicului, m-am resemnat cu ideea că e ciudat şi de prost gust să
cercetez în maniera asta o locuinţă. În lipsa unei ocupaţii, imagini groteşti îmi
treceau prin minte. Erau imaginile unui accident. Spaima îmi pulsa prin vene, iar
timpul parcă se oprise în loc, iar eu cădeam într-un abis negru de gânduri şi
speranţe deşarte, în timp ce imaginea locuinţei se pierdea.
Popescu Cristina, clasa a IX-A
45 | P a g e
O iarnă ca şi celelalte Demult

de Lucian Uruioc VII B de Valentin Nicorescu VII B
Iarnă blândă, Din clipa-n care te-am văzut

Crivăţ aspru, Şi mi-ai zâmbit
Cerul negru Am uitat de tot...
Sau albastru. M-am îndrăgostit?
Ziua soare, Mi-am făcut curaj

Noaptea lună, Inima ţi-am dat,
Dimineaţa Am spus că te iubesc
numai brumă. Şi m-ai sărutat?
Seara se lasă ceaţă Era minunat...

Zăpada se face gheaţă Doi îndrăgostiţi
Norii negri se adună, Eram împreună...
Vântul aspru iar răsună. Eram fericiţi?
Iarna nu vrea să plece, Până într-o zi,

Primăvara iară-i rece Când tu m-ai lăsat,
Ghiocelul vrea s-apară Mi-ai frânt inima....
Dar zăpada nu-i uşoară. Pentru-n alt bărbat?
Soarele bate mai tare, A trecut mult timp

Iarna fuge pe cărare De când ne-am văzut,
Ghiocelul înfloreşte, Aş fi dat orice...
Zăpada se tot topeşte. Pentru-al tău sărut!
Acum aş da orice...
S-o luăm de la început!
46 | P a g e
Gândesc, scriu, deci exist !

Îmi place să gândesc. Să simt cum pui
de gânduri în cuvinte neclare îmi vin în minte
şi o încolţesc din toate părţile; să le simt apoi
cum cresc, devin gânduri mari, în cuvinte clare
dar amestecate, pe care să le înşir apoi pe fire
de idei.
Gândesc atunci când vorbesc, scriu,
citesc sau contemplu. Îmi place să fiu lucidă
atunci când sunt veselă, tristă, ironică sau
sarcastică şi să-mi analizez emoţiile prin care
trec. Îmi place să contemplu cerul, o floare,
un strop de rouă sau altă minune simplă şi să
meditez la perfecţiunea ce o alcătuieşte. Să îmi aranjez gândurile în idei pline
de metafore, în mici poezii spontane sau în meditaţii filozofice. Culeg gânduri
din bătaia vântului, din mişcarea norilor sau din foşnetul misterios al frunzelor.
E totul numai natură şi gând…
Când intru într-o bibliotecă, acolo, prinsă între rafturi înalte şi grele, pline
de cărţi mirosind a veacuri şi a cerneală de tipar, mi se pare că aud şoapte
nedesluşite venind dintre file: fiecare carte îşi spune povestea. Şi-atunci,
gândurile încep să-mi alerge în minte iute-iute, unul luând locul altuia, fiecare
cu o presupunere mai interesantă, mai spectaculoasă, mai imaginativă… Cartea
asta oare cine-a scris-o? Dar de ce? Ce gânduri s-au strecurat în minte şi-au
inspirat peniţa să coboare pe hârtie? Şi ce suflete a mai răscolit fila asta galbenă
atunci când privirea răzleaţă a căzut pe ea?... Şi gândurile aleargă neoprite…
Dar din mijlocul lor, mormane de gânduri aruncate alandala într-un colţ
de minte, răsare un fir de idee mai strălucitoare decât altele: „Cogito, ergo
sum!”. Da, Descartes a fost un geniu, spune-altă frântură de gând. Dar eu? Eu
ce fac? Aaa … eu scriu! Scriu, deci exist! Şi aşa îşi vor aduce aminte veacurile de
mine…
Popa Mihaela, clasa a XI-a, C
47 | P a g e
Cred Doamne Vârsta inocenţei
„Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia

este împărăţia cerurilor“ (Matei 19,14)
Mica biserică din şcoală, Cabinetul de Religie, este un spaţiu unde poţi
să-L găseşti pe Dumnezeu şi este o binecuvântare atât pentru elevi, cât şi
pentru profesorii din această şcoală. Acest colţişor de rai este locul unde poţi
să-ţi aduni gândurile şi să porneşti cu încredere mai departe, unde poţi să
petreci în fiecare zi câteva clipe rugându-te. Aici se zidesc suflete, aici totul este
frumos şi special. Cabinetul de Religie va fi folosit pentru transmiterea
învăţăturilor creştine elevilor, dar şi pentru desfăşurarea unor activităţi
suplimentare legate de Religie: pictură de icoane, cerc religios tematic,
meditaţii etc. Mulţumesc celor care m-au încurajat şi sprijinit în realizarea
acestui cabinet.
Prof. de religie Liche Nuţa
Proiecte derulate în parteneriatul Biserică – Şcoală

La nivelul Liceului Teoretic Roznov, în parteneriat cu Parohia Chintinici
(Roznov), s-au desfăşurat o serie de activităţi în care elevii au fost invitaţi a-şi
cunoaşte tradiţiile şi istoria locală, vizitând muzeul etnografic din sat, au adus
bucurie celor bolnavi şi neputincioşi, oferind pachete la azilul din localitate,
apoi au deprins tainele artei iconografice.
Cele trei proiecte educaţionale – „În căutarea satului de altădată”,
„Învaţă-te să dăruieşti” şi „Trepte spre lumină” – s-au înscris în cadrul
48 | P a g e
parteneriatului şi bunei colaborări ce există la Roznov între cele două instituţii

Şcoală şi Biserică, fiind coordonate de Prof. religie Nuţa Liche (pictor bis.), de
Prof. înv. primar Alina Vasile şi de Pr. Iulian Vasile.
Biserica, ca şcoală a ostenelilor întru devenirea umană, încearcă să
valorizeze istoria fiecărei comunităţi locale, să se implice activ în nevoile socio-
umane şi să investească responsabil în potenţialul creator al tinerilor, în
speranţa unui viitor sănătos.
Cercul de pictură Trepte spre lumină
Proiectul „Trepte spre lumină” (ediţia IV) a constat în pictarea unor

icoane pe sticlă şi a realizarea unor imagini religioase de către elevi din ciclul
primar. Activitatea s-a încheiat cu susţinerea unui recital de poezii şi cântece
religioase, apoi cu expoziţia de icoane. La finalul programului, elevilor
participanţi li s-au înmânat diplome şi pachete cu dulciuri.
Directorul Liceului a felicitat participanţii pentru clipele emoţionante
trăite şi i-a încurajat să continue această frumoasă tradiţie în spaţiul şcolii.
49 | P a g e
Proiect educaţional În căutarea satului de altădată
În cursul săptămânii „Şcoala Altfel”, mai mulţi elevi au vizitat muzeul

Casa Bunicilor, informându-se asupra tradiţiilor şi obiceiurilor locale.
Proiect educaţional Învaţă-te să dăruieşti!
S-a desfăşurat cu ocazia sărbătorilor de iarnă la Centrul pentru persoane

vârstnice Roznov. Au răspuns cu dragostea lor sinceră elevii clasei a IV-a B şi a
VII-a B, care s-au implicat cu multă dăruire: susţinerea unui concert de colinde
şi daruri pentru cei suferinzi. Atmosfera sufletească emoţionantă, în care
cunoaştem viaţa în latura ei jertfelnică, ne fac să revenim mereu cu drag!
Prof. Liche Nuţa & Prof. V asile Alina & Pr. Vasile Iulian
50 | P a g e
Divertisment Vârsta inocenţei
REBUS Triunghiul şi linii importante în triunghi

A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
B
Orizontal:
1. triunghi oarecare.
2. triunghi cu două laturi congruente
3. segment determinat de vârful unui triunghi şi piciorul perpendicularei
duse din acel vârf pe latura opusă.
4. triunghi cu un unghi drept.
b h
5. pentru triunghi se calculează cu formula .
2
6. suma lungimilor laturilor unui triunghi.
7. segmentul care uneşte un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.
8. triunghi cu toate unghiurile ascuţite
9. semidreapta cu originea în vârful unghiului , situată în interiorul acestuia
care formează cu laturile unghiului două unghiuri congruente.
10. dreapta perpendiculară pe un segment care conţine mijlocul acestuia.
Vertical …………………………….
51 | P a g e
Divertisment Vârsta inocenţei
Puzzle – Fracţiile si Tangramul

Tangram este un joc chinezesc. El este format din 7 piese
care pot fi aranjate astfel încât să formeze un pătrat: 5
triunghiuri, 1 pătrat şi 1 paralelogram.
Se duc două dintre axele de simetrie ale pătratului astfel
format. Aria unuia dintre cele patru mici pătrate va fi un sfert din aria pătratului
mare. Diagonalele pătratelor mici sunt şi ele axe de simetrie. Triunghiurile
obţinute sunt deci identice. Aria unuia dintre ele va fi un sfert din aria unui
pătrat mic, deci 1/16 din aria pătratului mare.
Prima dată putem cere elevilor să calculeze ce
fracţie putem asocia fiecăruia dintre tanuri? (Cel mai mic
triunghi reprezintă 1/16 din aria pătratului . Rezultatele se
obţin prin adunare sau înmulţire). După care se exersează
adunarea şi înmulţirea fracţiilor cu ajutorul cerinţelor de
felul:
- Calculaţi ce fracţie reprezintă această casă (folosiţi operaţia de
adunare):
- Calculaţi ce fracţie reprezintă această casă (folosiţi operaţia de
înmulţire):
- Calculaţi ce fracţie reprezintă fiecare dintre următoarele
figurine tangram:
Glumiţe
Secretul căsniciei perfecte
rămâne un secret.
Bărbatul nu este complet până nu se
căsătoreşte. Pe urmă este terminat.
Un om avea şi el un teren pe care plantase pepeni şi când au început să se
coacă, ca să nu-i fure nimeni, pune o pancartă pe care scria:
„Printre aceşti pepeni este unul injectat cu cianură”.
A doua zi când se întoarce, găseşte pe pancartă scris: „Acum sunt doi!”.
Prof. Pipa Ana
52 | P a g e
Echipa de redacţie Vârsta inocenţei
Vârsta inocenţei
Nr. 18-19 / An şcolar 2013-2014
Apare anual
ISSN 1843 – 7753
Editor:
Liceul Teoretic Roznov
Directori:
Prof. Oana Ilarie (director)
Prof. Oana Teacu (director adj.)
Prof. înv. primar Ioan Stroea (director adj.)
Coordonatori:
Prof. Oana Ilarie
Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile (învăţământ primar)
Prof. Petronela Lupu, Prof. Nuţa Liche (învăţământ gimnazial)
Prof. Paulina Gabur, Prof. Violeta Teioşanu (învăţământ liceal)
Redactor & Design:

Pr. dr. Iulian-Mihail Vasile (Parohia Chintinici)
Colaboratori:
Elevi şi cadre didactice ai Liceului Teoretic Roznov
Adresa redacţiei:
Liceu Teoretic Roznov-Neamţ
Str. Tineretului nr. 648
Telefon/fax: 0233/665694
Email:grupscolarroznov@yahoo.com
Site http://www.grupscolar.roznov.ro
Partener-sponsor
Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov
Asociaţia părinţilor „Ruset-Roznovanu”
53 | P a g e
LICEUL TEHNOLOGIC
„GH. RUSET-ROZNOVANU”, Roznov
TRADIŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN EDUCAŢIE: 149 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE MELEAGURI ROZNOVENE
(1865-2014)
OFERTA EDUCAŢIONALĂ, ANUL ŞCOLAR 2014-2015

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL, CLASA a IX-a
 FILIERA TEORETICĂ:
- O CLASĂ PROFIL UMANIST - SPECIALIZAREA FILOLOGIE (30 DE LOCURI)
 FILIERA TEHNOLOGICĂ:
- 4 CLASE (CÂTE 30 DE LOCURI FIECARE):
- PROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI (O CLASĂ)
- PROFIL MECANICĂ (O CLASĂ)
- PROFIL CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE (O CLASĂ)
- PROFIL FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN (O CLASĂ)
O ŞCOALĂ PENTRU TINE!

INFORMAŢII: Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov, Str. Tineretului, nr. 647
Tel/Fax + 40 233 665 694; e-mail: grupscolarroznov@yahoo.com
Site oficial: http://www.grupscolar.roznov.ro

VARSTA INOCENTEI 18-19, 2013-2014 Liceul Roznov

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VARSTA INOCENTEI 18-19, 2013-2014 Liceul Roznov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA LICEULUI TEORETIC ROZNOV

Painting by Mihaela Buruiană

Anul X, Nr. 18-19 (2013 – 2014), ISSN 1843 – 7753

Evenimente şi Activităţi Page 15 – 47

Cred Doamne Page 48 – 50

Revista Vârsta inocenţei – Liceul Teoretic Roznov

Nr. 18-19 An şcolar 2013-2014

ISSN 1843 - 7753

Există în noi o chemare permanentă

profetică a lui G. Călinescu, care ne încredinţa, odată, într-un ceas aniversar:

Maiorescu făcea o demonstraţie schopenhaueriană a ideii de geniu pe

care atotputernicia naturii inconştiente, adâncimile nocturne şi inaccesibile ale

Prof. Oana Ilarie (Director Liceul Teoretic Roznov)

JOCUL DE-A POEZIA

Poezia se află mai aproape de joc decât toate celelalte compartimente

„Un ocean care se revarsă în mare. „Te privesc.

Bibliografie: „Ah, copilărie

Prof. Paulina Gabur

Noiembrie, luna internaţională a bibliotecilor şcolare –

deoarece el va face cunoştinţă cu marii scriitori şi

trebuie să fie un drum al imperativelor. Elevii

Budurcă Ana-Casiana (XI A) propune spre

Ce este Consiliul Elevilor ?

Televiziunea prezintă mai mult de şaizeci de personaje pe oră, cu cele mai

construcţia de gânduri manipulate frenetic de undele ce, prin ochi, auz,

insuficient, iritabilitate, suferinţă prin anticipare, uitare, deficit de concentrare,

Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou: În casa noastră mare

Consilier educativ, Prof. Lupu Petronela

Concurs inter-judeţean „Prietenii lui Eminescu”

Un gând curat primăverii şi femeii!

Cu ocazia venirii primăverii şi a zilei celor

Prof. Lupu Petronela

Cerc: Învăţăm să croşetăm

Prof. Pipa Ana

de desen, ce a îndrumat elevii în arta

care au remarcat eforturile susţinute ale elevilor, munca în echipă, sinceritatea

Prof. Lupu Petronela &Prof. Topoliceanu Delia

Cercul de dans ,,VESELIA”

participarea la numeroase spectacole, în cadrul școlii noastre...

O SECUNDĂ DE ATENŢIE, O VIAŢĂ SALVATĂ!

Având în vedere faptul că, pentru a

La acest concurs au participat elevi de la 24 de școli din toată ţara, la

lucrările elevilor, unde au fost invitaţi elevii

Prof. înv. primar Ilie Ana-Simona

Şezătoarea dedicată mărţişorului şi zilei femeii/mamei s-a desfăşurat în

La această şezătoare s-au prezentat anumite obiceiuri şi s-au punctat

Unirea Principatelor Române

Unirea Principatelor Române

realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul

Prof. înv. primar Bogus Verona

În contextul dezinteresului întregii societăţi faţă de lectură, preocuparea

Unde hârtia începe să spună poveşti…

Pe data de 14 februarie, am însoţit câţiva elevi ai claselor V-VIII într-o

pentru întoarcerea la lectură. Prin atingerea delicatelor pagini, primim, de

Literatura – punte peste timp

În luna martie, am realizat, alături de

Prof. Lupu Petronela & Prof. Sava Anca

DIN ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ALE ELEVILOR...

O parte din activităţile extraşcolare ale elevilor desfăşurate în anul şcolar

2. Proiectul judeţean ,,Să circulăm în siguranţă!’’, desfăşurat în colaborare

prezentare power-point ,,Indicatoarele rutiere’’, la care elevii au participat

4. În 11.03.2014, în cadrul proiectului naţional ,,Îmi cunosc drepturile!’’ am

Prof. Topciu Maria

Pădurea, izvor de sănătate (Proiect internaţional Leaf)