Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

iubitor de singuratate”.oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. in care se petrec. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. isi spuse el. toate fenomenele in aparenta. singur”. prin urmare. ele sunt numai in sufletul nostru. sub infatisarea calugarului Dan. ”. nici spatiu. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. modest copist. copilul din portret”. pe care se afla un triunghi sacru. se trezeste in alt veac. folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. Intr-o seara ploioasa de toamna . de asemenea. el. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. pe care „nau putut-o trece niciodata”. Dionis deschide cartea de astrologie si. care de fapt este un Mefisto. este acela cand. discipol al dascalului Ruben. In vis. alaturi de iubita lui. In vis . cu ajutorul cartii lui Zoroastru. plin de ganduri. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. si el sa se poata misca in voie in timp. posibil ca. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. avand in centru „un ochi de foc”. iubirea dintre cei doi se implineste. este posibil. un tanar de aproape 18 ani. Este. in vremea lui Alexandru cel Bun. interprinde o calatorie in luna. „avizat a se cultiva pe apucate. Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. fantastic si poetic. cuprins de o stare de fericire deplină. singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. dupa care. fie in trecut. in fapt. cu trasaturi romantice : visator incurabil. situat la limita dintre creat si increat. facand un semn magic. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . In acest episod este inserata o pauza descriptiva. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. Un episod narativ semnificativ. dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. Aceasta calatorie se manifesta in vis si. Dionis se intoarce acasa. un adevarat paradis al lumii. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. sub indrumarea lui Ruben.

Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. Inceputul nuvelei contureaza. iar iubita lui. fire vesela. intreaba cititorul. un erou romantic. il prabuseste cu brutalitate in abis. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”. Maria. Ruben este arhivarul evreu Riven. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica.] Nu sunt aceeasi actorii. ca pe scena unui teatru". Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului.. ca el ar putea fi Dumnezeu. ori Dionis? ”.Inca din titlu. in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. si anume lumea vazuta ca teatru.. Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii. el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor. chipul sau fiind construit in maniera . ca absolutul nu poate fi atins. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere. Preverbul. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. desi piesele sunt altele?". Cu toate acestea. "rotund" intruchipand... ce ai indraznit a cugeta ? ” . pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". petrecareata care. este vecina de peste drum care canta la pian. In final. prin intermediul naratorului. Dionis este personaj principal. asadar nu se refera la conditia materiala a personajului. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. autorul.. revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur. ” . el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. titlu ilustrat printr-un oximoron. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan. In finalul nuvelei. Calatoria avusese loc in vis. el redevine copistul visator Dionis. in mod direct.strambe ale intunecatei Arabia. prin structura spirituala. Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca. o enigma chiar si pentru ingeri. a carui existenta n-o putem explica? [. Era doma lui dumnezeu. simbol al puterii absolute. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. ”. Acest gand .

. surasul sau era foarte inocent [. Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben. Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea.. implinind formulele.]... este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati.]. [. Structura spirituala a geniului. Dionis.. modest copist "avizat a se cultiva pe apucate. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. nefericit si inadaptat social.. "dar numai bucata cu bucata". cu o existenta materiala precara. pe cand omul ocupa numai un loc in vreme. toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta. caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii". dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica.. poti fi in orice loc dorit". inocenta si inclinatia spre visare. si sutletul omului este vesnic. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator .. inzestrat cu vesnicie.]. a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional. iubitor de singuratate". "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa. Tanar intelectual. bucata cu bucata. care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om".. neavand "pe nimeni in lume. singur". Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului. ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci. Dionis se retrage spre starea de visare... aspiratia catre idealuri superioare. explicabila si prin datele sale biografice succinte. rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos".specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [.] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [. un tanar de aproape 18 ani.. vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta. parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [. ca numai "D-zeu e vremea insasi". de o profunda melancolie". acesta este umbra lui. care este un sir nesfarsit de oameni. visator incurabil. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el. sentelege. Daca omul. tristetea.]. ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra. .

insa . numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait".Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului. el traieste o adevarata drama. El conciliază în sine contrastele. se relevă total în creaţie. a organicului. de aici. Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi. nefericit si inadaptat social. de unde proteism. ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . al faptei. cultul marii personalităţi. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. Geniul. care e un microcosmos. acelasi suflet. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. finitul cu infinitul. singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. exaltarea geniului. Prin definiţie. a titanului. Funcţia lui esenţială este estetică. . o personalitate e o expresie a totalităţii." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul. al gândirii. ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ. tanar intelectual. avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . om al simţirii. conciliind sensibilul cu spiritualul. al contemplaţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful