P. 1
Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Conditia intelectualului in societatea romaneasca

|Views: 95|Likes:
Published by guh

More info:

Published by: guh on Feb 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/22/2011

pdf

text

original

Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

prin urmare. Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. ”. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. isi spuse el. si el sa se poata misca in voie in timp. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. posibil ca. Dionis deschide cartea de astrologie si. de asemenea. facand un semn magic. discipol al dascalului Ruben. interprinde o calatorie in luna. este posibil. In vis . folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. el. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. iubirea dintre cei doi se implineste. reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. Intr-o seara ploioasa de toamna . sub indrumarea lui Ruben. cuprins de o stare de fericire deplină. plin de ganduri. In acest episod este inserata o pauza descriptiva. fantastic si poetic. Un episod narativ semnificativ.oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. un tanar de aproape 18 ani. Dionis se intoarce acasa. modest copist. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. Este. nici spatiu. iubitor de singuratate”. alaturi de iubita lui. In vis. pe care se afla un triunghi sacru. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume. in care se petrec. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. Aceasta calatorie se manifesta in vis si. copilul din portret”. pe care „nau putut-o trece niciodata”. in vremea lui Alexandru cel Bun. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. „avizat a se cultiva pe apucate. sub infatisarea calugarului Dan. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. cu trasaturi romantice : visator incurabil. dupa care. avand in centru „un ochi de foc”. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. fie in trecut. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . toate fenomenele in aparenta. in fapt. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. se trezeste in alt veac. este acela cand. cu ajutorul cartii lui Zoroastru. situat la limita dintre creat si increat. un adevarat paradis al lumii. singur”. Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. ele sunt numai in sufletul nostru. singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. care de fapt este un Mefisto.

in mod direct. el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. Ruben este arhivarul evreu Riven. ” . simbol al puterii absolute. ce ai indraznit a cugeta ? ” .strambe ale intunecatei Arabia. "rotund" intruchipand. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau.Inca din titlu. Era doma lui dumnezeu. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur. chipul sau fiind construit in maniera . il prabuseste cu brutalitate in abis. Cu toate acestea. ori Dionis? ”.. Inceputul nuvelei contureaza. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica. Acest gand . ca pe scena unui teatru". Dionis este personaj principal. autorul. ”.] Nu sunt aceeasi actorii. Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. In final. Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. este vecina de peste drum care canta la pian. in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. Maria. el redevine copistul visator Dionis. prin intermediul naratorului. Calatoria avusese loc in vis. fire vesela. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”.. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". petrecareata care. desi piesele sunt altele?". titlu ilustrat printr-un oximoron. In finalul nuvelei. Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului. prin structura spirituala. un erou romantic. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca. a carui existenta n-o putem explica? [. ca el ar putea fi Dumnezeu. si anume lumea vazuta ca teatru. iar iubita lui. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere.. Preverbul. ca absolutul nu poate fi atins. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan.. asadar nu se refera la conditia materiala a personajului. o enigma chiar si pentru ingeri.. intreaba cititorul. el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor.

care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om". "dar numai bucata cu bucata". tristetea... Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator . rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos". inocenta si inclinatia spre visare.]..] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el. este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta. ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci. neavand "pe nimeni in lume. care este un sir nesfarsit de oameni. Tanar intelectual.. [. a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. Dionis se retrage spre starea de visare. inzestrat cu vesnicie. un tanar de aproape 18 ani. si sutletul omului este vesnic.. aspiratia catre idealuri superioare. nefericit si inadaptat social. sentelege.. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului..]. Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme. singur".. "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu. iubitor de singuratate". modest copist "avizat a se cultiva pe apucate. caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii".. Daca omul.. Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea. . dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica. implinind formulele. Dionis. ca numai "D-zeu e vremea insasi". explicabila si prin datele sale biografice succinte. surasul sau era foarte inocent [. visator incurabil. pe cand omul ocupa numai un loc in vreme. ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra.].]. cu o existenta materiala precara.. toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. bucata cu bucata. acesta este umbra lui. poti fi in orice loc dorit". vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta.specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [. Structura spirituala a geniului. de o profunda melancolie". parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [..

numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait". avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . de aici. exaltarea geniului. "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi. al faptei. o personalitate e o expresie a totalităţii. ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. care e un microcosmos. cultul marii personalităţi. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. a organicului. ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ.Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului. . Funcţia lui esenţială este estetică. conciliind sensibilul cu spiritualul. El conciliază în sine contrastele. de unde proteism. Geniul. acelasi suflet. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. al contemplaţiei. insa . singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. nefericit si inadaptat social. finitul cu infinitul. om al simţirii. tanar intelectual. a titanului. el traieste o adevarata drama. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme. se relevă total în creaţie. Prin definiţie. al gândirii." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->