Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

interprinde o calatorie in luna. si el sa se poata misca in voie in timp. ”. Un episod narativ semnificativ. Aceasta calatorie se manifesta in vis si. toate fenomenele in aparenta. Intr-o seara ploioasa de toamna . singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. In vis.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. In vis . posibil ca. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. el. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. in fapt. cu ajutorul cartii lui Zoroastru. Dionis deschide cartea de astrologie si. pe care se afla un triunghi sacru. Dionis se intoarce acasa. cu trasaturi romantice : visator incurabil. plin de ganduri. prin urmare. iubitor de singuratate”. In acest episod este inserata o pauza descriptiva. singur”. sub indrumarea lui Ruben. facand un semn magic. sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . in care se petrec.oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. un adevarat paradis al lumii. nici spatiu. fie in trecut. folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei. este acela cand. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. modest copist. copilul din portret”. situat la limita dintre creat si increat. un tanar de aproape 18 ani. Este. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. pe care „nau putut-o trece niciodata”. „avizat a se cultiva pe apucate. alaturi de iubita lui. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. avand in centru „un ochi de foc”. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. se trezeste in alt veac. este posibil. dupa care. ele sunt numai in sufletul nostru. iubirea dintre cei doi se implineste. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. discipol al dascalului Ruben. care de fapt este un Mefisto. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. fantastic si poetic. sub infatisarea calugarului Dan. Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. in vremea lui Alexandru cel Bun. cuprins de o stare de fericire deplină. isi spuse el. de asemenea.

asadar nu se refera la conditia materiala a personajului. el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere. si anume lumea vazuta ca teatru. un erou romantic. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. petrecareata care. "rotund" intruchipand. fire vesela. Preverbul. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. desi piesele sunt altele?".. Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca.Inca din titlu. Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului. Dionis este personaj principal.] Nu sunt aceeasi actorii.strambe ale intunecatei Arabia. iar iubita lui. ca el ar putea fi Dumnezeu. el redevine copistul visator Dionis. ori Dionis? ”. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau. o enigma chiar si pentru ingeri.. Acest gand .. in mod direct. ce ai indraznit a cugeta ? ” . Era doma lui dumnezeu. revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur.. ca absolutul nu poate fi atins. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. In final.. intreaba cititorul. Cu toate acestea. prin intermediul naratorului. in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. Maria. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan. autorul. simbol al puterii absolute. Ruben este arhivarul evreu Riven. el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor. prin structura spirituala. titlu ilustrat printr-un oximoron. Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii. ” . pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". este vecina de peste drum care canta la pian. ca pe scena unui teatru". il prabuseste cu brutalitate in abis. a carui existenta n-o putem explica? [. Inceputul nuvelei contureaza. In finalul nuvelei. ”. chipul sau fiind construit in maniera . Calatoria avusese loc in vis. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica.

toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa. cu o existenta materiala precara.]. rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos". Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea. . vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta. Tanar intelectual. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta. un tanar de aproape 18 ani.. tristetea.. Daca omul. de o profunda melancolie". aspiratia catre idealuri superioare. bucata cu bucata. ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci.. singur". Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben.specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [.. "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu. inzestrat cu vesnicie.. care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om"..]. care este un sir nesfarsit de oameni. explicabila si prin datele sale biografice succinte. caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii". ca numai "D-zeu e vremea insasi".. implinind formulele.. visator incurabil.. dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica... si sutletul omului este vesnic. ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra. Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme. nefericit si inadaptat social. parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [. sentelege. neavand "pe nimeni in lume. "dar numai bucata cu bucata". inocenta si inclinatia spre visare. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el.]. poti fi in orice loc dorit". a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional. Structura spirituala a geniului. este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului. [. Dionis se retrage spre starea de visare. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator .]. pe cand omul ocupa numai un loc in vreme. surasul sau era foarte inocent [.] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [. acesta este umbra lui. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. iubitor de singuratate".. Dionis. modest copist "avizat a se cultiva pe apucate.

de unde proteism. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. al gândirii. a organicului. om al simţirii. singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. . numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait". se relevă total în creaţie. a titanului. Geniul. finitul cu infinitul. El conciliază în sine contrastele. nefericit si inadaptat social. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. al faptei. Funcţia lui esenţială este estetică. ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . de aici. exaltarea geniului. al contemplaţiei. care e un microcosmos. "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi. Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. conciliind sensibilul cu spiritualul. el traieste o adevarata drama. o personalitate e o expresie a totalităţii. avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . insa . ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ. acelasi suflet. cultul marii personalităţi. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme.Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului. Prin definiţie." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul. tanar intelectual.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful