Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

situat la limita dintre creat si increat. in fapt. in vremea lui Alexandru cel Bun. reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. un tanar de aproape 18 ani. Dionis deschide cartea de astrologie si. posibil ca. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. iubitor de singuratate”. ”. avand in centru „un ochi de foc”. isi spuse el. Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. singur”. prin urmare. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. in care se petrec. cuprins de o stare de fericire deplină. discipol al dascalului Ruben. este posibil. de asemenea. este acela cand. alaturi de iubita lui. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. copilul din portret”. cu trasaturi romantice : visator incurabil. nici spatiu. In acest episod este inserata o pauza descriptiva. se trezeste in alt veac. In vis . Aceasta calatorie se manifesta in vis si. pe care se afla un triunghi sacru. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. sub infatisarea calugarului Dan. iubirea dintre cei doi se implineste. care de fapt este un Mefisto. fie in trecut. pe care „nau putut-o trece niciodata”. folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei. ele sunt numai in sufletul nostru. dupa care.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. un adevarat paradis al lumii. sub indrumarea lui Ruben. Intr-o seara ploioasa de toamna .oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. facand un semn magic. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume. In vis. plin de ganduri. Dionis se intoarce acasa. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . fantastic si poetic. cu ajutorul cartii lui Zoroastru. Este. modest copist. toate fenomenele in aparenta. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. si el sa se poata misca in voie in timp. Un episod narativ semnificativ. el. dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. interprinde o calatorie in luna. „avizat a se cultiva pe apucate.

Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca. ca absolutul nu poate fi atins. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan. in mod direct. ce ai indraznit a cugeta ? ” . prin intermediul naratorului. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. simbol al puterii absolute. a carui existenta n-o putem explica? [. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”.strambe ale intunecatei Arabia. In finalul nuvelei. titlu ilustrat printr-un oximoron. autorul. Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii. ca el ar putea fi Dumnezeu... ori Dionis? ”. Inceputul nuvelei contureaza. in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. Acest gand . chipul sau fiind construit in maniera . ” . ca pe scena unui teatru". intreaba cititorul. "rotund" intruchipand. el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica. il prabuseste cu brutalitate in abis. asadar nu se refera la conditia materiala a personajului. In final. petrecareata care. si anume lumea vazuta ca teatru. prin structura spirituala. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau. ”. revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur. Maria. pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". el redevine copistul visator Dionis. este vecina de peste drum care canta la pian.. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. Preverbul. Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. Era doma lui dumnezeu. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere.Inca din titlu.] Nu sunt aceeasi actorii. Dionis este personaj principal. el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. o enigma chiar si pentru ingeri.. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. Ruben este arhivarul evreu Riven. Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului. desi piesele sunt altele?". Calatoria avusese loc in vis. Cu toate acestea. un erou romantic.. fire vesela. iar iubita lui.

ca numai "D-zeu e vremea insasi". pe cand omul ocupa numai un loc in vreme.]. de o profunda melancolie".. [. ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra. este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati. si sutletul omului este vesnic.. tristetea. care este un sir nesfarsit de oameni.. Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben. un tanar de aproape 18 ani. "dar numai bucata cu bucata".] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [... dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica.. rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos". explicabila si prin datele sale biografice succinte. caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii". Tanar intelectual.].specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [. care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om". sentelege.. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el. singur". nefericit si inadaptat social. parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [.. poti fi in orice loc dorit". cu o existenta materiala precara. vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta. neavand "pe nimeni in lume.. aspiratia catre idealuri superioare. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa. implinind formulele. modest copist "avizat a se cultiva pe apucate. Structura spirituala a geniului. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta. ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci.. Dionis se retrage spre starea de visare. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea. visator incurabil.].]. a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator . . "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu... inocenta si inclinatia spre visare. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului. iubitor de singuratate". Dionis. toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. Daca omul. inzestrat cu vesnicie. surasul sau era foarte inocent [. bucata cu bucata. Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme. acesta este umbra lui.

Funcţia lui esenţială este estetică. . "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi. al faptei. tanar intelectual. acelasi suflet. cultul marii personalităţi. avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . a organicului. al contemplaţiei. el traieste o adevarata drama. exaltarea geniului. de aici. singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait". ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . finitul cu infinitul. al gândirii. ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. Prin definiţie. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme.Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului. om al simţirii." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul. a titanului. insa . nefericit si inadaptat social. o personalitate e o expresie a totalităţii. Geniul. Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. se relevă total în creaţie. El conciliază în sine contrastele. care e un microcosmos. de unde proteism. conciliind sensibilul cu spiritualul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful