Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. singur”. dupa care. iubitor de singuratate”. un tanar de aproape 18 ani.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. situat la limita dintre creat si increat. este posibil. Dionis deschide cartea de astrologie si.oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. cuprins de o stare de fericire deplină. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. nici spatiu. un adevarat paradis al lumii. cu ajutorul cartii lui Zoroastru. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. sub indrumarea lui Ruben. Un episod narativ semnificativ. in care se petrec. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. iubirea dintre cei doi se implineste. el. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. interprinde o calatorie in luna. ”. este acela cand. Este. In acest episod este inserata o pauza descriptiva. copilul din portret”. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume. facand un semn magic. si el sa se poata misca in voie in timp. posibil ca. se trezeste in alt veac. folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei. fantastic si poetic. toate fenomenele in aparenta. „avizat a se cultiva pe apucate. alaturi de iubita lui. In vis . Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. isi spuse el. sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . In vis. Aceasta calatorie se manifesta in vis si. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. modest copist. sub infatisarea calugarului Dan. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. in fapt. prin urmare. cu trasaturi romantice : visator incurabil. pe care „nau putut-o trece niciodata”. in vremea lui Alexandru cel Bun. de asemenea. discipol al dascalului Ruben. Dionis se intoarce acasa. fie in trecut. ele sunt numai in sufletul nostru. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. care de fapt este un Mefisto. pe care se afla un triunghi sacru. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. Intr-o seara ploioasa de toamna . plin de ganduri. Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. avand in centru „un ochi de foc”.

chipul sau fiind construit in maniera . este vecina de peste drum care canta la pian.strambe ale intunecatei Arabia.. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau. un erou romantic. el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. autorul. fire vesela. titlu ilustrat printr-un oximoron. ca absolutul nu poate fi atins. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan. ce ai indraznit a cugeta ? ” . simbol al puterii absolute. asadar nu se refera la conditia materiala a personajului.. revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur. Cu toate acestea.] Nu sunt aceeasi actorii. Calatoria avusese loc in vis. desi piesele sunt altele?".. el redevine copistul visator Dionis. el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”. ori Dionis? ”. Acest gand . Dionis este personaj principal. In finalul nuvelei. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. ” . intreaba cititorul. o enigma chiar si pentru ingeri. petrecareata care.. Preverbul. si anume lumea vazuta ca teatru. a carui existenta n-o putem explica? [. Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca. Inceputul nuvelei contureaza. prin structura spirituala. in mod direct. ca pe scena unui teatru". ca el ar putea fi Dumnezeu.Inca din titlu. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere. il prabuseste cu brutalitate in abis. In final. prin intermediul naratorului. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. Ruben este arhivarul evreu Riven. Era doma lui dumnezeu. pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". ”. iar iubita lui.. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica. Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului. Maria. "rotund" intruchipand. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii.

ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra. Tanar intelectual.. ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci. cu o existenta materiala precara. inzestrat cu vesnicie. iubitor de singuratate".]. nefericit si inadaptat social. "dar numai bucata cu bucata". toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. Dionis se retrage spre starea de visare..] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [. tristetea. caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii". a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa.. poti fi in orice loc dorit". de o profunda melancolie"... pe cand omul ocupa numai un loc in vreme. dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica. un tanar de aproape 18 ani.]..]. implinind formulele. bucata cu bucata. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator . Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea. modest copist "avizat a se cultiva pe apucate. acesta este umbra lui. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. care este un sir nesfarsit de oameni. sentelege.. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta.. Dionis. . inocenta si inclinatia spre visare. rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos". Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben. care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om". explicabila si prin datele sale biografice succinte. visator incurabil. surasul sau era foarte inocent [. parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [.. Structura spirituala a geniului. neavand "pe nimeni in lume..].. vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta. "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu.specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [. este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati. [. aspiratia catre idealuri superioare. Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme.. Daca omul. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el. si sutletul omului este vesnic. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului. ca numai "D-zeu e vremea insasi". singur".

avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. Geniul. insa . o personalitate e o expresie a totalităţii. ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . exaltarea geniului.Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul. el traieste o adevarata drama. acelasi suflet. care e un microcosmos. a titanului. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. om al simţirii. al faptei. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme. Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. Funcţia lui esenţială este estetică. nefericit si inadaptat social. . al gândirii. El conciliază în sine contrastele. Prin definiţie. al contemplaţiei. "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi. de aici. finitul cu infinitul. conciliind sensibilul cu spiritualul. ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ. cultul marii personalităţi. de unde proteism. se relevă total în creaţie. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait". a organicului. tanar intelectual.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful