Conditia intelectualului in societatea romaneasca

Sărmanul Dionis

modest copist. inseamna ca omul este atotputernic si poate sa caute in sine implinirea visului sau. iubitor de singuratate”. reflectan in stil kantian asupra conceptelor de timp si de spatiu : „nu exista nici timp. cei doi ajung la o „poarta inchisa”. El a fost crescut numai de „vaduvita sa muma”. fie in trecut. Aceasta calatorie se manifesta in vis si. deasupra caruia sta scris „un proverb cu literele . fantastic si poetic. intrucat „amandoi visau acelasi vis”. iubirea dintre cei doi se implineste. ele sunt numai in sufletul nostru. posibil ca. In acest episod este inserata o pauza descriptiva. Dionis le imprumuta de la anticarul Riven. de asemenea. fie in viitor -adica pe verticalele timpului. discipol al dascalului Ruben. dupa care. sub indrumarea lui Ruben. este acela cand. „avizat a se cultiva pe apucate. el. El cugeta ca daca lumea este rodul eului propriu. ce intrerupe naratiunea : peisajul cosmic este feeric. nici spatiu. cu ajutorul cartii lui Zoroastru. Dionis se intoarce acasa. singur”. este posibil. singura mostenire pe care o avea de la tatal sau fiind un portret din tinerete al acestuia. isi spuse el. copilul din portret”. cu trasaturi romantice : visator incurabil. prin urmare. Un episod narativ semnificativ. in care copilul se regaseste adeseori pe sine : „era el intreg. si el sa se poata misca in voie in timp.oare este absolut imposibil? Visam calatorii in Univers. un adevarat paradis al lumii. alaturi de iubita lui. Dionis deschide cartea de astrologie si. un tanar de aproape 18 ani. care de fapt este un Mefisto. cu o experienta materiala precara si neavand „pe nimeni in lume.Nuvela debuteaza cu prezentarea lui Dionis. pe care „nau putut-o trece niciodata”. sa se deplaseze pe orizontalele spatiului: "sa traiesc in vremea lui Mircea cel Mare sau a lui Alexandru cel Bun . se trezeste in alt veac. in fapt. plin de ganduri. cuprins de o stare de fericire deplină. Este. In vis. In vis . toate fenomenele in aparenta. Intr-o seara ploioasa de toamna . dar Universul nu este oare in noi?" Pasionat de lectura cartilor de astrologie. ”. folosind anumite "lucruri mistice" cu ajutorul magiei si astrologiei. este o singura situatie desprinsa din naratiunea respectiva. sub infatisarea calugarului Dan. avand in centru „un ochi de foc”. situat la limita dintre creat si increat. pe care se afla un triunghi sacru. in vremea lui Alexandru cel Bun. Dan reuseste sa se desparta de propria umbra. facand un semn magic. interprinde o calatorie in luna. in care se petrec.

ca pe scena unui teatru". Maria. iar umbra se dovedeste a fi indragitul portret al tatalui sau. ca el ar putea fi Dumnezeu. Dionis are numele zeului Dyonisos din mitologia greaca. simbol al puterii absolute. fire vesela. cu o o urma de indoiala asupra faptelor relatate: „Cine este omul adevarat al acestor intamplari: Dan. Inceputul nuvelei contureaza. asadar nu se refera la conditia materiala a personajului. ofera o profunda si inedita interpretare filozofica. el redevine copistul visator Dionis. Preverbul.Inca din titlu.. Acest gand . pus in antiteza cu definirea de "sarrnan". el fiind aspru pedepsit prin revenirea la conditia de muritor. Dan incearca din rasputeri sa descifreze semnificatia proverbului. ” . ce ai indraznit a cugeta ? ” . in care oamenii interpreteaza roluri predestinate: "Nu cumva indaratul culiselor vietei e un regizor. cauzata de esecul sau in urma incercarii de a atinge absolutul in cunoastere. In finalul nuvelei. Era doma lui dumnezeu. titlu ilustrat printr-un oximoron. Calatoria avusese loc in vis. o enigma chiar si pentru ingeri. "rotund" intruchipand. si anume lumea vazuta ca teatru. el continua sa isi impuna vointa de a vedea fata lui Dumnezeu si gandeste intr-un mod nefericit : „Oare fara s-o stiu nu sunt eu insumi Dumnezeu. iar iubita lui. Ruben este arhivarul evreu Riven. il prabuseste cu brutalitate in abis. Acest episod este semnificativ prin faptul ca sugereaza ca limitele obiective ale gandirii umane nu pot fi depasite. ori Dionis? ”. ca absolutul nu poate fi atins. este vecina de peste drum care canta la pian.. prin intermediul naratorului.] Nu sunt aceeasi actorii.. desi piesele sunt altele?". Ideea este preluata de la Schopenhauer si este exprimata cu aproape aceleasi cuvinte ca cele ale filozofului german: "Vointa universala e regizorul care misca in spatele culiselor vietii pe toti muritorii. desi ingerii ii soptesc si il avertizeaza : „De ce cauti ceea ce nu-ti poate veni in minte ?De ce vrei sa scoti din arama sunetul aurului ?Nu-i cu putinta”. autorul.strambe ale intunecatei Arabia.. intreaba cititorul. Dionis este personaj principal. in mod direct. chipul sau fiind construit in maniera . revine ideea filosofica preluata de la Schopenhaeur. sugerand ca nici o faptura nu stie sau nu poate face acele lucruri pe care numai Dumnezeu le poate infaptui. In final. a carui existenta n-o putem explica? [. ”. prin structura spirituala. un erou romantic.. Eminescu sugereaza nefericirea lui Dionis. intrucat nici omul si nici ingerii nu au acces la tainele Creatiei : „Nefericite. Cu toate acestea. portretul fizic: Dionis este un tanar de o frumusete demonica. petrecareata care.

]. cu o existenta materiala precara.]. a omului superior dotat cu inteligenta si sensibilitate exceptional.. este descendentul obscur al unor aristocrati scapatati. Daca omul. de o profunda melancolie". sentelege. ca numai "D-zeu e vremea insasi". "dar numai bucata cu bucata". explicabila si prin datele sale biografice succinte. si sutletul omului este vesnic. aspiratia catre idealuri superioare. care-i explica lui Dan "deosebirea intre D-zeu si om". ea-ti da firea ei cea vecinica" si atunci. singur".. Cele dintai trasaturi se inscriu in planul real al nuvelei si reies din caracterizarea directa facuta de narator .. se defaimeste inca de la inceputul nuvelei si se insinueaza discret in compozitia metafizica a fantasticului. iubitor de singuratate".. neavand "pe nimeni in lume. pe cand omul ocupa numai un loc in vreme. "tu poti sa dai umbrei tale toata firea ta trecatoare de azi. nefericit si inadaptat social. care este un sir nesfarsit de oameni.. Din trasaturile fizice se desprind si cateva trasaturi spirituale ale personajului romantic: firea melancolica si meditativa. inocenta si inclinatia spre visare.. poti fi in orice loc dorit". dar sugestive pentru inclinatia sa spre metafizica. modest copist "avizat a se cultiva pe apucate. bucata cu bucata. lasa pe unul dintre ei sa-i tina locul in perioada cand insul va lipsi din el... Dionis. . caci formulele sunt vecinice ca cuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumii". toate acestea prefigurand portretul omului de geniu. Dionis se retrage spre starea de visare. Structura spirituala a geniului. "capeti chiar o bucata din atotputernicia lui Dumnezeu. ochii tristi in forma migdalei erau de acea intensiva voluptate pe care o are catifeaua neagra. implinind formulele... inzestrat cu vesnicie. acesta este umbra lui. un tanar de aproape 18 ani. Tanar intelectual.]. Nemarginirea (spatiul) este "tot ca vremea. surasul sau era foarte inocent [. tristetea. parul cam prea lung curgea in vite pana pe spate [.. [. Importantele idei filozofice ale timpului si spatiului sunt revelate tot prin intermediul mesterului Ruben. Omul si umbra sa isi pot schimba firile pentru o vreme. visator incurabil. capabil sa se inalte spre cunoasterea absoluta..specific eminesciana: "fata era de acea dulceata vanata alba ca si marmura in umbra [. rataciti nu se stie cum "in clasele poporului de jos".] intr-un surtuc lung de-i ajungea la caicai [.]. vointele ti se realizeaza dupa gandirea ta.

avand revelatia imposibilitatii de a atinge acest absolut . al contemplaţiei. finitul cu infinitul. care e un microcosmos. posibilitatea apariţiei şi manifestării în cele mai variate forme. cultul marii personalităţi. de unde proteism. ridicându-se până la conştiinţa eului său universal activ. "In sufletul nostru este timpul si spatiul nemarginit si nu ne lipseste decat varga magica de a ne transpune in oricare punct al lor am voi.Capacitatea geniului de a se inalta intr-o lume spirituala superioara prin intermediul visului. om al simţirii. Acest model al geniului apare în Sarmanul Dionis dar poetul nu insistă asupra structurii excepţionale a lui Dionis. conciliind sensibilul cu spiritualul. de aici. nefericit si inadaptat social. o personalitate e o expresie a totalităţii. este sustinuta magistral prin existenta in nuvela a unor idei metafizice preluate de Eminescu din filozofia universala: Ideea metempsihozei este o conceptie religioasa conform careia sufletul omului ar trai mai multe vieti prin reincarnare: "Sufletul calatoreste din veac in veac. Funcţia lui esenţială este estetică. al faptei. tanar intelectual." Individualitatea cea mai puternică (geniul) va fi şi cea mai aptă de a răsfrânge cosmicul. El conciliază în sine contrastele. ci a motivat epica onirică a nuvelei prin prioritatea cadrelor de percepţie In concluzie Dionis este un om de geniu care aspira spre absolut . Prin definiţie. Geniul. se relevă total în creaţie. . insa . el traieste o adevarata drama. singura cale prin care eroul se poate detasa de lumea concreta. al gândirii. a organicului. exaltarea geniului. acelasi suflet. Geniul este inteligenţa care lucrează ca natură. a titanului. numai ca moartea il face sa uite ca a mai trait".