DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UE

DIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

DEZVOLTAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A ITALIEI
Studiu Documentar

In primul rand,Italia reprezinta,potrivit prevederilor Constitutiei (1947), un

stat unitar,care recunoaste principiile autonomiei locale si
descentralizarii .
In prezent,Italia este un stat regional,organizat in 8074 comune,cel
departamental pentru 95 de provincii iar cel regional este specific pentru
20 de regiuni din care 5 au statut special.
Constituia a acordat un statut special pentru cinci regiuni. Celelalte au
fost create mai trziu, n anul 1970, iar funciile administrative au fost
transferate n perioada 1972-1977. Regionalizarea a fost consolidat n
anii 90, prin legislaia din anul 1997, care a dat regiunilor puteri
administrative reziduale.
Reforma constituional din anul 2001 a modificat repartizarea
competenelor legislative ntre stat i regiuni, realiznd o distincie clar
ntre competenele statului i cele ale regiunilor. n ceea ce privete
provinciile i municipalitile, autonomia lor a fost recunoscut n 1990 i
consacrat prin Constituia din 2001.
In Italia,avem de a face cu acte administrative care reprezinta vocea
politica centrala in materie de structuri locale/intermediare,urmate de
esenta ce are ca scop descentralizarea sau deconcentrarea,fiind la nivelul
regional.
Italia este compus din regiuni, provincii, municipii i orae metropolitane.
Regiunile, provinciile i municipiile i pot adopta statute proprii. 15 regiuni
au statut ordinar: Piemonte, Lombardia, Veneto, Liguria, Emilia-Romagna,
Toscana, Umbria, Marche, Lazio, Abruzzo, Molise, Campania, Puglia,
Basilicata i Calabria. Cinci regiuni - Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia,
Trentino-Tirolul de Sud i Aosta Valley - au un statut autonom special, lund
n considerare criterii geografice i/sau caracteristici culturale specifice.
Asadar, conceptul de regionalizare inseamna un proces pe termen
indelungat,unde statul aloca un al doilea nivel de guvernare,ce creeaza o
serie de modele ce se bazeaza,de fapt pe sistemul politicadministrativ,sistemul geografic specific,sau prin existenta unei economii
realizabile.
Octomb
rie 2014
1

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UE

DIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

Asa cum am mentionat anterior,intre specializrile care determin

tipologia funcional a unei aezri umane, funcia politico-administrativ
ocup un loc distinct.
Fie c este vorba de o aezare cu funcie industrial, comercial, turistic
sau militar, aceasta este un produs al cadrului natural, care printr-un
complex de factori stimulatori sau restrictivi (pozitia geografica,resursele
de materii prime si de forta de munca,etc) a conditionat dezvoltarea sa.
Din contr, n cazul aezrilor cu funcie politico-administrativ,
determinant este factorul subiectiv,adica, organele de decizie (politicoadministrativ) care au modificat destinul unor aezri n favoarea sau
impotriva cursului lor firesc,natural.
La nivel macroteritorial, deciziile administrative au ca rezultat
organizarea
administrativ-teritorial, organizare care poate fi concordant cu
realitile din teren sau,
dimpotriv, poate fi rezultatul unor factori subiectivi, arbitari. Cum i n ce
msur aceti
factori perturb dezvoltarea fireasc a unor colectiviti teritoriale locale ?
Care este preul acestor disfuncionaliti ?
Implantarea unor obiective industriale, asociat cu exploatarea industrial
a unor spaii
reprezint principalul vector care nsoete deciziile politico-administrative.
Unitile
administrative devin, din colectiviti locale constituie pe baza unor
afiniti istorice, datorate
complementaritii potenialului natural i al tipului de economie
tradiional, a motenirilor
culturale i spirituale comune, uniti de dezvoltare industrial sau de
exploatare a unor
resurse naturale. Centrele administrative se dezvolt hipertrofic ca urmare
a soldului
migratoriu; apar disfuncionaliti n inseria noilor venii concretizate n
fenomene sociale
marginale, se dezvolt oraele industriale (n particular, cele de tip
socialist), cu arhitectura i
particularitile lor, iar n mediul rural, colectivizarea i sistematizarea
submineaz sistemul
social i productiv tradiional, accentund migraia spre marile orae.
Prin organizare administrativ-teritorial se nelege deci, delimitarea
teritoriului n uniti
administrative pentru stabilirea la nivel teritorial a organelor
puterii centrale, cu scopul realizrii sarcinilor locale i a celor
generale, n mod eficient i unitar pe ntregul stat.
La rndul lor, unitile administrativ-teritoriale sunt poriuni din teritoriul
unui stat delimitate prin
Octomb
rie 2014
2

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UE

DIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

acte normative, n care autoritatea asupra desfurrii activitii

economico-sociale este
exercitat de ctre o instituie administrativ subordonat puterii centrale.
Gradul de
subordonare este reglementat prin Constituie fiind exprimat prin tutela
administrativ.
Un alt punct important de vedere,este cel istoric si totodata constitutional
in care Constitutia prevedea instituirea regiunilor,in timp ce in celalalte
state europene regiunea nu exista decat ca un cadru de actiune
economica a puterii centrale,primul reper istoric fiind in secolul XIX cand,
sub presiunea miscarilor nationaliste,se realizeaza in mare parte,unificarea
Italiei,in jurul Regatului Piemontului.
Ulterior, incepand cu anii 60 ai secolului trecut,Italia a cunoscut o
dezvoltare economica alerta,generand un puternic curent federalist.
(Art.116 din Constitutia Italiei recunoaste in mod deosebit statutul de
autonomie pentru 5 regiuni, in timp ce pentru celelalte 15 regiuni,art. 131
stabileste doar un statut de descentralizare).
O data cu trecerea timpului, din punct de vedere constitutional, Italia a
pasit spre o noua etapa, in linie ascendenta,cu ocazia referendumului din 7
octombrie 2001,prin care s-a recunoscut in mod special competenta
legislativa in sens general si autonomia financiara.
Dup reforma constituional din anul 2001, guvernul central nu mai are
posibilitatea de a suspenda legislaia regional. Litigiile ntre Guvernul
central i cele ale regiunilor sau litigiile dintre regiuni sunt soluionate de
ctre Curtea Constituional.
Regiunile i provinciile autonome Trento i Bolzano particip n procesul
decizional la nivelul U.E. n domeniile care intr sub incidena lor de
competene. La cererea acestora , n anumite circumstane, Guvernul
central poate sesiza Curtea de Justiie a U.E. mpotriva actelor emise de
aceasta. Acest lucru este obligatoriu pentru Guvern n situaia n care
Conferina Regiunilor adopt o solicitare n acest sens cu o majoritate
absolut.
Cadrul legislativ cuprinde Legea nr. 62/1953, cu modificrile ulterioare,
care definete administrarea regiunilor cu statut ordinar, Legile nr.
142/1990 i nr. 265/1999, privind provinciile i municipalitile, precum i
Decretele legislative nr. 267/2000 i nr. 112/1998, care definesc atribuiile
diferitelor niveluri de autoguvernare.
Decretul-lege nr. 201/2011 a prevzut dou schimbri majore n
ceea ce privete provinciile: competenele provinciilor au fost
transferate ctre municipaliti i regiuni de la data de 1 ianuarie 2013;
provinciile rmn responsabile de ndrumarea i coordonarea funciilor i
activitilor cu care sunt nvestite de municipaliti;
n prezent au loc discuii ce vizeaz desfiinarea provinciilor, reorganizarea
teritorial, repartizarea competenelor ntre diferitele niveluri de
Octomb
rie 2014
3

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UE

DIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

guvernare i transformarea Senatului ntr-o Camer Federal care s

reprezinte autoritile locale i regionale.
In sens economic,legislativ,Italia se bucura:
- de o autonomie proprie in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile
- legislatia statului italian prevede un fond de egalizare
- veniturile sunt colectate,permitand municipalitatilor,provinciilor,oraselor
metropolitane si regiunilor promovarea dezvoltarii economice, a
sentimentului de solidaritate,reducandu-se dezechilibrele economicosociale.
Facand referire la sfera teritoriala comparata cu cea economica, Italia
prezinta un teritoriu reprezentat predominant de zone colinare si
muntoase,suprafata agricola descrescand continuu,ceea ce a facut ca
terenul sa devina o resursa pretioasa.
In acest sens, in anul 2009 a fost adoptata o decizie a Consiliului de
Ministri (D.16847/09),prin care se solicita Consiliului European
aprobarea pentru acordarea unui ajutor de stat agricultorilor
italieni, in vederea achizitionarii unor terenuri agricole,
motivandu-se ca dimensiunea medie a exploatarilor agricole este
redusa iar proprietatea funciara este foarte fragmentata.
Guvernele sub-naionale au autonomie financiar n ceea ce privete
veniturile i cheltuielile, chestiune pus n aplicare prin Legea nr.
42/2009. Veniturile sunt obinute din impozite, proprii sau comune,
subvenii i altele. Veniturile municipalitilor sunt compuse n proporie de
34,2% din impozite proprii, 10,1% din impozite comune, 33,7% din
subvenii, iar 22% din alte surse. Veniturile provinciilor provin n procent
de 36,5% din impozite autonome, 3,5% din impozite partajat, 49,7% din
subvenii i 10,3% din altele. Veniturile regiunilor provin din urmtoarele
surse: 34,3% impozite proprii, 10,5% din impozite comune, 53,1% din
subvenii, 2,1% din alte surse.
In ultima perioada,statul a intervenit si intervine pentru:
- consolidarea unei agriculturi organice si pentru conservarea mediului
rural,acordand credite subventionate,ajutor direct fermierilor
-precum si pentru dezvoltarea continua a programelor de sustinere
financiara a exploatatiilor agricole.
Asa cum am mentionat anterior,exista o corelatie puternica intre
organizarea administrativ-teritoriala si planul economic, in
prezent Italia se confrunta cu o reorganizare administrativteritoriala,de unde 38 de provincii italiene vor disparea,iar 1.500 de
municipii for fuziona,conform planului de austeritate adoptat de guvernul
lui Silvio Berlusconi,masura facand parte din strategia de
economisire pe doi ani, propusa de executivul de la Roma, in
speranta revenirii la un echilibru economic, incepand din 2013 in loc
de 2014, si punand capat presiunilor speculative ale pietelor.
Octomb
rie 2014
4

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UE

DIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

Un exemplu concret prin care Italia isi extinde puterea administrativteritoriala combinata cu cea sociala si economica, il ofera autonomia
provinciei Trieste in ceea ce priveste:
- Acordarea de subventii, contributii si ajutoare financiare
- Promovarea/ organizarea de initiative comune in domeniul politicilor
privind piata fortei de munca, in cadrul competentelor lor specifice si
cu respectarea documentelor de planificare pe termen lung,precum
si a principiilor si a cerintelor prevazute de regulamentele in
vigoare,avand ca scop dezvoltarea unei culturi de securitate si a
bunastarii la locul de munca.
- Contributiile si acordurile de sprijin suplimentare sunt oferite si
promovate de catre provincia in sine,asa cum sunt definite de Art.1
din Regulament.
Reorganizarea administrativ- teritoriala,reprezinta o masura de
impact propusa de Executivul Italian,cu importante costuri pentru
actuala clasa politica italiana: actualele provincii vor fuziona, 38
urmnd s dispar. Totodat, 1500 de municipii vor fi comasate, iar 50.000
de posturi de alei la nivel central i local vor fi desfiinate.
n domeniul social se anticipeaz c n anul 2016:
- vrsta de pensionare pentru femei va fi crescut progresiv la 65 de ani.
-Productivitatea va fi crescut prin suprimarea de puni pentru zile libere i
transferul automat al srbtorilor naionale n ziua de luni.
-Tax de solidaritate peste veniturile clasei mijlocii din punct de vedere al
politicilor fiscale, n premier, Berlusconi a fost de acord s ncarce presiunea
fiscal cu o tax de solidaritate pe veniturile mai mari, de peste 90.000 de euro
pe an.
Totodat, pentru a lupta mpotriva evaziunii fiscale, va deveni obligatorie
declararea tranzaciilor de peste 2.500 de euro i sunt prevzute sanciuni
severe pentru activitile ce nu emit facturi sau chitane, ce ar putea ajunge pn
la nchisoare. El i-a justificat deciziile prin "situaia dramatic", subliniind c
noile msuri sunt "inevitabile".

Octomb
rie 2014
5