Seminar 7- Why Delibarative Democracy-Amy Gutmann and

Dennis Thompson

Ceea ce este democraia deliberativ?

Democraie deliberativ afirm necesitatea de a justifica deciziile luate de ctre ceteni i
reprezentanii lor. Ambele sunt de ateptat sa justifice legile pe care si le-au impus unul altuia.
Democraia deliberativa face loc unor forme de luare a deciziilor (inclusiv negocierea ntre
grupuri, i operaiuni secrete comandate de directori), atta timp ct utilizarea acestor forme
nii se justific la un moment dat ntr-un proces deliberate.
Sunt 4 caracteristici ale procesului deliberativ :
1. Prima si cea mai importanta caracteristica : Motivul oferind cerere/cerinta (reasongiving requirement ). Baza moral pentru acest proces-motiv este comun multor concep ii
ale democraiei. Persoanele ar trebui tratate nu numai ca obiecte ale legisla iei, ca subiecte
pasive care urmeaz s fie excluse, ci ca ageni autonomi care iau parte la guvernarea
propriei societati, direct sau prin intermediul reprezentanilor lor.
2. A doua caracteristica a democratiei deliberative- consta in faptul c motivele invocate n
acest proces trebuie s fie accesibile tuturor cetenilor crora le sunt adresate. Se vorbeste
de o forma de reciprocitate - aceast form de reciprocitate nseamn c motivele trebuie s
fie publice n dou sensuri: 1 :In primul rnd, deliberarea n sine trebuie s aib loc n public,
nu numai n intimitatea mintii cuiva. 2: Acest sens al democraiei deliberative st n contrast
cu concepia lui Rousseau a democraiei, n care indivizii reflecta pe cont propriu asupra a
ceea ce este corect pentru societatea ca un ntreg, i care voteza n conformitate cu voin a
general.
3. A treia caracteristic a democraiei deliberative consta in faptul ca doreste sa produca o
decizie care este obligatorie pentru o perioada
4. A patra caracteristica a democratiei deliberative consta in procesul ei dynamic. Dei
deliberare vizeaz o decizie justificat, aceasta nu presupune c decizia va fi

n fapt

justificat, astfel ca se pstreaz deschis posibilitatea unui dialog continuu n care cet enii
pot critica deciziile anterioare i s avanseze pe baza criticilor lor. Aceast caracteristic a
democraiei deliberative este neglijata chiar de majoritatea susintorilor ei.
Adeptii democratiei deliberative considera important atat ceea ce se intampla dupaa ce o decizie
e luata cat si ceea ce se intampla dupa. Mentinerea procesului de luare de decizii ,recunoscand ca
rezultatele lui sunt provizorii ,este important din doua motive .
1 : n primul rnd, n politic i n mare parte din via a practic, procesele de luare a deciziilor i
nelegerea uman de care depind sunt imperfecte. Noi, prin urmare nu poatem fi siguri c
deciziile pe care le luam azi vor fi mine corecte,.
2: n al doilea rnd, n politic majoritatea deciziilor nu sunt consensuale. Acesti cet eni i
reprezentani care nu sunt de acord cu decizia iniial sunt mult mai probabil s-l accepte.
Combinnd aceste patru caracteristici, putem defini democraia deliberativ ca o form de
guvernare n care ceteni liberi i egali (i reprezentanii lor), justifica deciziile ntr-un proces n
care dau unul altuia motive care sunt reciproc acceptabile i n general accesibile, cu scopul de
a ajunge la concluzii care sunt obligatorii n prezent pentru toi cetenii, dar deschise cetatenilor
la provocarea de a contesta n viitor.

Cat de democratica este deliberarea?

n originile sale, politica deliberativa , are o relaie ambivalent cu democra ia moderna.

Rdcinile sale provin din Atena ( secolul V ). Aristotel a fost primul teoretician important
care a aprat valoarea unui proces n care cetenii discut public i justifica legile lor unul
altuia. El a susinut c cetenii de rnd care dezbat i decid mpreun pot ajunge la o
decizie mai bun dect expertii care actioneaza individual. Democraia

atenian a lui

Pericle i Aristotel a fost destul de diferita fata de a nostra..Deliberarea a avut loc ntr-un
ansamblu deschis tuturor cetenilor. Dei Aristotel a vzut virtuile deliberarii , el a

preferat aristocraia (, n care deliberarea ar fi mai competent si mai rafinata )

In perioada modern timpurie, deliberare a fost n contrast cu democraia. n cazul n care
termenul de "deliberativ" a fost folosit prima pentru a se referi la discu ii politice (evident

nc din 1489), se face referire la discuiile n cadrul unui grup mic i exclusiv de lideri
politici. Prin secolul al XVIII-lea, deliberare a fost parte dintr-o aprare de reprezentare
politic care a rezistat n esenta. Edmund Burke, Discursul alegatorilor lui Bristol din

care a declarat c "Parlamentul este o adunare deliberativ"

Cel mai proeminent avocat a guvernarii prin discutie din

Stuart Mill fiind considerat pe bun dreptate, una dintre sursele de democraie deliberativ
Mai mult dect orice alt teoretician, Jrgen Habermas este responsabil pentru revigorarea

secolului XIX-lea este John

ideii de deliberare n timpul nostru, care i-a dat un fundament mai democratic. Politica lui
deliberativa este ferm ntemeiat n ideea de suveranitate a poporului , surs fundamental de
legitimitate fiind judecata colectiv a poporului
Carui scopuri serveste democratia deliberative?
Democratia deliberativa serveste 4 scopuri legate intre ele :
1. Primul este de a promova legitimitatea deciziilor colective Cetenii nu ar trebui s discute
despre cum este cel mai bine s distribui asisten medical sau care ar trebui s primeasc
transplanturi de organe n cazul n care aceste bunuri i servicii s-au nelimitat. n fa a
deficitului, deliberare poate ajuta pe cei care nu primesc ceea ce vor, sau chiar ceea ce au
nevoie, s vin s accepte legitimitatea unei decizii colective.
2. Al doilea scop al deliberarii este de a incuraja perspectivele publice in problemele publice.
Acest obiectiv rspunde la o alta sursa a dezacordului moral.
3. Al 3-lea scop de este de a promova procesele de respect reciproc de luare a deciziilor. Acesta
rspunde la o surs de multe ori neglijata de valori morale-dezacordurilor incompatibil
morale.
4. Al 4-lea scop de a ajuta corectarea greselilor . Acest scop este un rspuns la a patra sursa de
dezacord, nelegere incomplet. Un forum deliberativ bine constituit, ofer o oportunitate
pentru avansarea att a nelegerii individuale cat i collective

De ce este democratia deliberative mai bun dect de democratia de agregare (aggregative

democracy )?

Pentru a aprecia valoarea democraiei deliberative, trebuie s se ia n considerare alternativele.

Evident, exist multe concepii ale democraiei, i multe teorii morale care sprijin aceste
concepii. Pentru a ncepe, trebuie s distingem teoriile : prima i a doua ordine de teorii ( first
and second order theories). Primele teorii ncerca s rezolve dezacordul moral prin care s
demonstreze c teoriile i principiile alternative ar trebui s fie respinse. Scopul fiecarei teorii
este de a rezolva dezacordurile morale. Teoriile cele mai cunoscute de dreptate-utilitarismului,
libertarianismul, egalitarismul liberal, communitarianism- sunt teorii de ordinul nti n acest
sens. Fiecare teorie susine ca rezolva conflictul moral, dar face acest lucru ntr-un mod care
necesit respingerea principiilor rivalilor sai. n schimb, democraia deliberativ este cel mai bine
neleas ca o teorie a doua. Rivalii de conducere ai democraiei deliberative, printre teoriile de
ordin al doilea, sunt cunoscute ca concepii de agregare ale democraiei.
Teoriile de agregare ofer dou metode aparent diferite, dar strns legate.1 : Prima este o form
de majoritarismul: pune ntrebarea la oameni i ii lasa sa voteze (sau s le nregistreze
preferinele lor n sondaje de opinie).Versiunea cea mai comun a acestei metode este de a lasa
reprezentanii poporului s ia decizia, din nou cu majoritate de voturi. 2 : A doua metod de
agregare d mai puin respect pentru voturile i opiniile cetenilor: Oficialii iau in considerare
preferinele exprimate, dar le pun intr-un filtru analitic, cum ar fi analiza cost-beneficiu, care este
destinat s produc rezultate optime.
Avantajele teoriilor de agregare :
1. n primul rnd, ele produc rezultate determinate, cel puin n principiu. Rezultatul unor
alegeri sau ncheierea unei analize cost-beneficiu duce la decizii clare.
2. Un al doilea avantaj de ale teoriilor de agregare este faptul c acestea se bazeaz pe proceduri
relativ necontroversate pentru a rezolva dezacorduri. Ele ofer, de asemenea, modaliti de a
ajunge la decizii care se poate spune pentru a exprima punctele de vedere ale majorit ii
cetenilor, i pot fi chiar considerate ca echitabile n condiiile date.

Amy Gutman si Dennis Thompson- democratia deliberativa = forma de guvernamant in care

cetatenii liberi si egali isi justifica deciziile in cadrul unui process in care ei isi ofera unul altuia

argument ce sunt mutual acceptabile si general accesibile , cu scopul de a ajunge la concluzii ce

sunt asumate ulterori de cetateni in prezent, dar sunt deschise modificarilor viitoare
Amy Gutman si Dessnis Thompson considera ca

Prima trasatura a acestui tip de dmocratie este necesitatea de deliberare.

A doua caracteristica este accesibilitatea argumentelor utilizate prin raportare la toti
cetatenii implicate, asigurata de faptul ca discutiile au loc in public si ca ele pot fi asumate de

catre toti .
A treia caracteristica este data de faptul ca acest process de deliberare tinde catre producer

unei decizii ce va fi respectata o anumita perioada de timp.

A patra caracteristica tine de aspectul dinamic al acestui tip de democratie : rezultatul
deliberarilor nu este considerat definitive ci este deschis fata de schimbari ce por surveni prin
intermediul dezbaterilor ulterioare.
O perspective sistematica asupra problemei tipurilorde deliberare este oferita de catre
Gutman si Thompson . Criteriile pe baza carora cei doi clasifica tipurile de deliberare sunt :
valoarea, statutul ei si scopurile deliberarii.
In functie de criteriul valorii, ei disting:
Deliberarea intstrumentala . Deliberarea expresiva
Din perspective statutului principiilor deliberarii disting
Forma procedurala/ Forma substantiala
Scopul deliberarii , formele acesteia
Deliberarea consensuala / Deliberarea pluralista

( NU AM GASIT CATEGORIILE ASTEA IN TEXT )