Paul Ricoeur- Eseuri de Hermeneutica

HERMENEUTICA = tiina i arta interpretrii textelor vechi, n special biblice; tiina exegezei. tiina
sau metoda interpretrii fenomenelor culturii spiritual . Rdcinile hermeneuticii se regsesc n
comentariile scrierilor lui Homer i n cele ale Bibliei, viznd cu prioritate modalitile de interpretare
alegoric a acestor texte de referin n cultura pgn i n cea cretin.
Conflictul hermeneuticii si a criticii ideologiilor:
De partea hermeneuticii: Hans Georg Gadamar iar de partea criticii, Jurgen Habermas.Dosarul polemicii
lor este partial reprodus in lucrarea: Hermeneutik und Ideologiekritic.
CRITICA IDEOLOGIILOR-reperezinta acele interes legat de masura in care ea este o disciplina
nonhermeneutica, situate in afara sferei de competent a undei stiinte sau a undei filozofii a interpretarii si
care ii marcheaza limita fundamentala.
I.

ALTERNATIVA. GADAMER : HERMENEUTICA TRADIITIILOR

Gadamer desemneaza 3 sfere care reprezinta experienta hermeneutica:
1. Sfera estetica In sfera estetica experienta uimirii este ceea ce precede intotdeauna si face posibil
exercitiul critic al judecatii teoretizat de Kant sub titlul judecatii de gust.
2. Sfera istorica- In sfera istorica ,tocmai cunostiinta de a fi purtat de traditii care ma preced face
posibila utilizarea unei metodologii istorice la nivelul stiintelor umane si sociale.
3. Sfera limbajului - In sfera limbajului, care intr-un fel le traverseaza pe cele doua,coapartenenta la
lucrurile spuse de marii creatori de discursuri precede si face posibila orice reductive instrumental a
limbajului si orice pretentie de a domina prin tehnici obiective structurilor textului culturii noastre.
Se contureaza opozitia intre doua atitudini filozofice fundamentale : de o parte Aufklarung-ul
(Iluminismul) si lupta acestuia impotriva prejudecatilor, de celalta parte romantismul si nostalgia
trecutului.Ne intrebam daca conflictul modern intre critica ideologiilor in sensul Scolii de la Frankfurt
si hermeneutica in sensul lui Gadamer marcheaza vreun progress.
II.
HABERMAS. CRITICA IDEOLOGIILOR
1. Acolo unde Gadmer imprumuta de la romantismul filozofic conceptul sau de prejudecata ,
reinterpretat prin intermediul notiunii heideggeriene de precomprehensiune, Habermas dezvolta
conceptul sau de interes , nascut dintr-un Marxism el insusi reinterpretat de catre Scoala de la
Frankfurt ( Horkheimer, Adorno, Marcuse - Scoala de la Frankfurt este o coal filozofic german,
ce s-a afirmat ncepnd cuanul 1923. coala grupeaz o serie de autori de notorietate din domeniul
filozofiei,sociologiei, politologiei, criticii literare.. Cei care le-au influenat gdirea critic au fost K.
Marx i S. Freud sub a cror influen i, utiliznd drept instrument de cercetare teoria critic, au
reuit s arate cnoua form de cultur vehiculat i generat de media este o cultur complice
adominaiei politice.
2. Acolo unde Gadamer se sprijina pe stiintele spiritului, intelese ca reinterpretare a traditiei cultural in
prezentul istoric, habermas recurge la stiintele sociale critice indreptate direct impotriva reificarilor
institutionale.
3. Acolo unde Gadamer introduce neintelegerea ca obstacol intern in calea comprehensiunii, Habermas
dezvolta o teorie a ideologiilor , in sensul unei distorsionari sistematice a comunicarii prin
intermediul efectelor dissimulate ale violentei.
4. In sfarsit, acolo unde Gadamer fundeaza travaliul hermeneutic pe o ontologie a dialogului care
suntem, Habermas invoca idealul regulator al unei comunicari fara limite si fara constrangeri,
plecand de la viitor