Sunteți pe pagina 1din 4

Michael Oakeshott Rationalismul in politica (4)

Rationalismul analizat de autor este rationalismul modern si prezinta un carcter


propriu, reprezinta modul de a gandi viu si riguros. Aproape intreaga politica de astazi a
devenit rationalista sau aproape rationalista, iar rationalismul propus de acesta se ridica in
favoarea independentei de gandire, in favoarea gandului liber de orice obligatii fata de
orice autoritate, cu exceptia autoritatii ratiune, se conecentraza in convingerea, intr-o ratiune
comuna a intregii omeniri. Rationalismul priveste trecutul ca fiind un obstacol. Lumea
politicii este cea mai putin docila fata de tratamentul rationalist, politica fiind in totdeauna
influentata de traditie. Cu exceptia religiei se poate constata ca rationalismul a obtinut cele
mai mari victorii in politica, pentru acest curent ratiunea omeneasca devine infailibila in
activitatea politica. Autorul considera ca toate aceste excese ale rationalismului si toata
aceasta gandire si analiza a omului rationalist se datoreaza in primul rand lui Descartes,
din cauza ideilor sustinute in cartea Discours de la Methode .
. Voltaire sublinia ca pentru a dobandi legii bune trebuie sa arzi toate legile vechi si
sa pornest de la zero. Doua caracteristici principale ale rationalismului sunt date de:
viziunea conform careia politica trebuie sa fie guvernata de perfectiune si
uniformitate, acestea reprezinta si esenta rationalismului.
deeile fondarii unei societati fie una formata din indivizi fie una formata din state,
pe baza unei Declaratie a Drepturilor !mului este o creatie a mintii rationaliste, cum este si
autodeterminarea nationala sau rasiala, atunci cand acestea a"ung principii universale.
n cea dea # a parte a textului rationalismul este definit ca fiind o doctrina despre
cunoasterea omeneasca $ independenta in gandire%. Rationalistul sustine ca singurul
element cognitiv implicat in activitatile omenesti este cunoasterea tehnica, iar cunoasterea
practica este de fapt non&cunoastere, acest fapt se datoreaza preocuparii rationalistului
pentru certitudine. Cunoasterea tehnica devine astfel singurul tip de cunoastere ce satisface
standardele de certitudine rationalisteSuperioritatea ideologiei asupra traditiei sta tocmai in
precizia rationalismului si in demonstrabilitatea sa. Fiecare stiinta, arta, activitate implica
cunoasterea, aceasta se bazeaza pe 2 feluri, ambele implicand activitatea reala. Cunoasterea
tenica este formulata din reguli care pot fi invatate , rememorate si puse in practica in mod
delibera. !oate fi formulata precis ciar daca pentru ai da acea formulare e nevoie de o abilitate
speciala. Cunoasterea practica se gasesgte numai in utilizare si nu prezinta caracter
reflexiv."ceste tipuri sunt inseparabile, fiind comportamente gemene ale cunoasterii implicate in
orice activitate.
#iferentele dintre cele 2 tipuri de cunoastere consta in faptul ca, cunoasterea tenica
poate fi formulata in reguli, principii, instructiuni , poate fi inscrisa intr-o carte, cunoasterea
practica consta in faptul ca expresia sa normala se gaseste in felul obisnuit sau traditional, detine
o valoare mai mare de probabilitate si mai mica de adevar, ii lipseste rigiditatea necesara pentru a
putea fi retinuta. Cunoasterea tenica poate fi invatata dintr-o carte si poate fi transmisa altora pe
baza celor mai simple intelesuri ale cuvintelor$ cunoasterea practica nu poate fi obiectul predarii
sau invatarii, poate fi dobandita prin contactul direct cu cineva care o exercita tot timpul.
%ationalistul sustine ca singurul element cognitiv implicat in activitatile omenesti este
cunoasterea tenica, iar cunoasterea practica este de fapt non-cunoastere, acest fapt se datoreaza
preocuparii rationalistului pentru certitudine. Cunoasterea tenica devine astfel singurul tip de
cunoastere ce satisface standardele de certitudine rationaliste. %isca ca uneori iluzia creata de
suveranitate tenicii sa duca la o ignoranta practica.
&n partea a ' a este discutata perioada de aparitie a rationalismului, starea cunoasterii
europene la inceputul sec al ()&& a era cu totul aparte, se realizasera de*a pregreii remarcabile
iar fluxul cercetarii atinsese cote inalte. Figurile dominante sunt #escartes si +acon. +acon dorea
sa inzestreze inetelectul cu ceva ce lui i se pare strict necesar$ arta cercetarii sale prezenta '
caracteristici principale, mai intai era bazata pe un set de reguli fiind bazata pe o adevarata
tenica, precedata de instructiuni$ in al 2 lea rand era un set de reguli a carui aplicare era pur
mecanica, folosirea ei nu cerea inteligenta sau cunoastere, doar ceea ce tinea de tenica
respectiva$ in al ' lea rand devenea un set de reguli cu aplicare universala, era o adevarata
tenica definit ca un instrument de cercetare indiferent fata de subiectul cercetarii.
"devarata cunoastere trebuie sa inceapa cu o curatare a mintii, cu certitudini si sa fie
completa. #escartes isi tragea inspratia din cele ce pareau a fi lipurile cercetarii contemporane
lui, observa absenta unei tenici de cercetare formulate constient si precis. Se diferentiaza de
+acon in ceea ce priveste soliditatea instructiei sale in filozofie. -ste mai consecvent decat
+acon in asi aplica scepticismul asupra sa , si considera ca suveranitatea tenicii este un vis si nu
o realitate.
!ascal il critica pe #escartes si considera ca semnificatia rationalismului nu sta in
recunoasterea cunoasterii tenice, ci in esecul sau de a recunoaste orice alt tip de cunoastere.
%ationalismul inceteaza sa fie doar un stil politic si devine un criteriu stilistic al oricarei
politici respectabile. !olitica rationalista este politica nevoii resimtite la un moment dat care nu
este controlata printr-o cunoastere concreta, autentica, ci doar interpretata de ratiune si
satisfacuta conform unei ideologii, poate fi numita politica dupa carte.
&ndiciul rationalismului in politica de astazi este pretentia omului de stiinta. !olitica
rationalismului este politica celor lipsiti de experienta politica si ca principala caracteristica a
politicii europene este subliniata invazia a cel putin ' tipuri lipsite de experienta politica, aceea a
noului conducator, a noii clase conducatoare si a noii societati politice, si se poate adauga invazia
noului sex.
'roiectul lui Machiavelle furniza o fituica utila in politica, un dresa" politic, acolo
unde lipsea educatia politica, o tehnica pentru conducatorul lipsit de orice traditi, acesta
este constient de limitele cunoasterii tehnice si nu uita faptul ca politica reprezinta
diplomatia. Marx si (ngels au fost autorii celui mai uluitor rationalism politic.
Declaratia de ndependenta este un produs caracteristic secolului rationalist.
Autorul sustine ca teza sa este data de practica politica obsnuita a natiunilor europene,
inpotmolinduse in viciul rationalismului.
'olitica rationalista se naste din ocazii politice favorabile cu a"utorul lipsei de
experienta politica. &nsusirea specifica a rationalismului din politica moderna decurge din
impre*urarea ca lumea moderna a reusit sa inventeze metoda de mascare a lipsei de educatie
politica acest fapt trecand neobservat.
%ationalistul nu intelege niciodata ca este nevoie de aproximativ doua generatii ce
practica o profesie pentru ca aceasta sa fie deprinsa$ el face defapt tot ce poate pentru a distruge
posibilitatea instruirii crezand ca este daunatoare. .oralitatea rationalistului este moralitatea
urmaririi constiente a unor idealuri morale, iar forma potrivita de educatie morala este cea bazata
pe explicarea principiilor morale, moralitatea rationalistului este moralitatea omului care s-a
format singur si a unei societati ce s-a format singura, este ceea ce alti au recunoscut ca fiind
idolatrie.