DEZVOLTAREA DURABILA A REGIUNII MARII NEGRE

1. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA (DD)

Noiunea de dezvoltare durabil, aa cum este definit de raportul Comisiei
Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare (1987), presupune realizarea unei interdependene ntre
cele trei modaliti principale de atingere a acestui deziderat: educaie, cercetare tiinific,
aciune politic.
Idea de dezvoltare durabil rezult din ncercarea de a sublinia interdependena
dintre creterea economic i calitatea mediului. Cauza apariiei problemelor de mediu este
determinat de faptul c ctigul consumatorilor individuali de resurse naturale este realizat pe
cheltuiala comunitii, ceea ce nseamn c resursele naturale sunt consumate peste limita
intereselor comune, astfel nct rezervele sunt de cele mai multe ori n pragul epuizrii
Conceptul de dezvoltare durabil (ecodezvoltare) a fost formulat clar n raportul
Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare (1978), comisie reunit sub egida ONU i
condus de fostul premier laburist norvegian Gro Harlem Brundtland. Concluzia comisiei este c
dezvoltarea durabil i protecia mediului pot fi compatibile dac la nivel mondial s-ar realiza o
reform adecvat n teoria i practica economic.
Comisia definete dezvoltarea durabil ca fiind o dezvoltare care satisface
necesitile prezentului fr a compromite necesitile generaiilor viitoare de a-i satisface
propriile lor nevoi i aspiraii.
Dezvoltarea durabil i propune s relizeze trei tipuri de abordri (pentru
rezolvarea celor trei categorii de obiective: economice, sociale, ecologice
Obiective sociale:
Crearea de locuri
de munc
Asisten social
Consultarea
publicului pentru
luarea deciziilor.

Obiective economice:
Creterea eficienei
utilizrii resurselor
Scderea consumului
resurselor
neregenerabile
Internalizarea costurilor
de mediu

DEZVOLTARE DURABIL

Obiective ecologice:
Evaluarea
impactului asupra
mediului a
activitii antropice
Meninerea calitii
mediului.

Intr-o prim etap cele 3 categorii de obiective au fost considerate independente

unul fata de celelalte, abia din anii 80 incepand sa se accentueze necesitate realizarii unei
interdependente intre domeniile respective.

Obiective
sociale

Obiective
economic
e

Obiective
ecologice

Obiectivele dezvoltrii inainte de introducerea conceptului de durabilitate.

Ob.
sociale

Ob.
economice
Ob.
ecologic
e

Obiectivele dezvoltarii dupa introducerea conceptului de durabilitate.

Obiectivele dezvoltarii durabile presupun realizarea a 3 categorii de abordari:

Abordarea economic se bazeaz pe principiul generrii unui venit maxim n

condiiile meninerii capitalului (natural, uman, economic).
Abordarea ecologic se bazeaz pe susinerea stabilitii sistemelor biologice
naturale i antropizate. n tendina de a oferi ct mai multe oportuniti
generaiilor viitoare se nscrie i conservarea biodiversitii globale indiferent
de avantajele cunoscute n prezent pentru cteva specii.
Abordarea socio-cultural se bazeaz pe meninerea stabilitii sistemelor
sociale i culturale pentru determinarea unei echiti intra- i
intergeneraionale prin pstrarea diversitii culturale i ncurajarea
pluralismului de idei
Programele guvernamentale de mediu trebuie s includ soluii ce pot fi utilizate
n planurile manageriale prin: reglementri, cercetare, realizarea de noi infrastructuri,
planificare, etc. Cunoaterea stocurilor de resurse naturale reprezint o cerin major pentru
gospodrirea adecvat a acesteia.
Integrarea obiectivelor de mediu n activitatea decizional este un deziderat greu
de atins. De aceea identificarea oricrui precedent care poate fi folosit drept exemplu este foarte
util. Se impune evaluarea activiti instituiilor i organismelor care se ocup de managementul
mediului pentru a asigura luarea unor decizii corespunztoare.
Dezvoltarea durabil este controlat de trei laturi ale activitii umane: societatea
civil, administraia local i central, sectorul industrial

SOCIETATE CIVIL

ADMINISTRAIE

INDUSTRIE

DEZVOLTARE DURABIL
Factorii care controleaz dezvoltarea durabil.
n acelai timp, pentru a defini dezvoltarea durabil trebuie evideniat modul n
care interecioneaz domeniile economic, politic, cultural, ntre ele i cu domeniul social, natur
i populaia uman

SOCIAL

CULTURAL

POLITIC

NATURA(resurse, servicii)
DEZVOLTARE
DURABIL

ECONOMIC

POPULAIA UMAN

Domenii care interacioneaz pentru realizarea dezvoltrii durabile.

Domeniul economic condiioneaz aspectele sociale prin producia i distribuia
bunurilor i serviciilor, venind n ntmpinarea necesitilor populaiilor umane. Autoritile
sunt chemate s asigure o politic n centrul creia este plasat omul i drepturile sale.

Este unanim recunoscut faptul ca educatia este mijlocul cel mai eficace de care
dispune o societate pentru a raspunde provocarii viitorului. Progresul depinde din ce in ce mai
mult de capacitatea de cercetare, inovare, adaptarea a noilor generatii. Accesul la educatie este
conditia sine qua non a participarii tinerilor la viata social-economica si culturala de la toate
nivelurile societatii. Evident ca educatia nu rezolva in totalitate problemele contemporane dar,
trebuie sa faca parte din efortul de a crea noi raporturi intre membrii societatii si de a genera un
respect crescut la nevoile de protectia a mediului.
In mod evident educatia nu se limiteaza la instructia scolara, adica la aspectele
sale formale. Educatia cuprinde laturi non-formale si informale, fara sa fie neglijat rolul familiei
si al comunitatii locale. Vasta comunitate a educatorilor constituie o resursa umana extrem de
importanta dar care este putin folosita pentru nevoile DD si al carei aport se poate dovedi pretios
in toate comunitatile locale.
Educatia serveste societatea oferind o reflectarea critica a lumii contemporane.
Este de asemenea mijlocul de a disemina cunostinte si de a dezvolta competente, de a face
comportamentele, valorile si modul de viata sa evolueze in sensul dorit .
Cresterea receptivitatii fata de mediu si la problematica DD asigura sprijinul si
intelegerea publicului. Este necesara diseminarea noilor informatii si concepte nu numai pentru
a mobiliza suportul populatiei ci si pentru a folosi metode de lucru bazate pe consultarea
publicului in toate domeniile.
Un public constient si informat asupra necesitatii DD va insista pentru
introducerea in planurile de invatamant a acelor cursuri/ materii care faciliteaza participarea
tinerilor la realizarea dezideratului DD.
O abordare care ofera mari sanse de succes este realizata de programele de
educatie comunitara non-formala si programe locale de comunicarea pe probleme de mediu.
Aceste programe au avantajul de a fi legate direct de actiune in scopul limitarii sau rezolvarii
problemelor de mediu .
Initial, promotorii DD, ca si ecologistii care i-au precedat, au considerat ca este
suficient sa se aiba in vedere demersul stiintific, fara a cauta modalitati eficiente de comunicare
a rezultatelor catre public, la care se adauga influentele diferitelor grupuri de interes,
ineficacitatea strategiilor de comunicare alese si complexitatea mesajului ce trebuie transmis .
Ceea ce este favorabil pentru viitorul omenirii de cele mai multe ori este costisitor
sau inoportun pentru diferite grupuri sau indivizi. De exemplu, sectorul industriei energetice se
opune aplicarii unor masuri de limitare a emisiilor de gaze de sera chiar daca exista argumente ce
demonstreaza ca acumularea acestora este responsabila de incalzirea climei .
Pana nu demult, aparatorii intereselor comune aveau dificultati in transformarea
competentelor in modalitati de influentarea a grupurilor de interes. In ultimele decenii,
ecologistii au demonstrat posibilitatea convertirii interesului crescand al publicului pentru starea
naturii, intr-o contributie eficienta la adoptarea unor masuri pentru rezolvarea problemelor
concrete .
Desi in majoritatea tarilor problemele de mediu beneficiaza de un mai mare
interes din partea publicului larg, acesta continua insa sa fie dezinteresat fata de masurile ce
vizeaza promovarea politicilor privind populatia, dezvoltarea sociala, reducerea saraciei, etc.
Pentru reorientarea educatiei din perspectiva DD trebuie luat in consideratie
faptul ca obiectele de studiu traditionale nu mai pot ramane izolate unele de altele, ca este
necesara sa se actioneze cat mai mult la interfata disciplinelor pentru a putea intelege
complexitatea problematicii lumii contemporane .
Pentru ca educatia sa progreseze in sensul DD se impune ca aceasta sa se
realizeze pe tot parcursul vietii, sa se puna in slujba tuturor celor care vor sa invete si sa
furnizeze oportunitati de punere in aplicare a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor
dobandite anterior .

Odata cu accelerarea ritmului acumularii de cunostinte, conceptia ca perioada de

scolaritate este singura care trebuie sa fie pregatitoare pentru viata a devenit complet perimata.
Cunoasterea progreseaza in maniera exponentiala, iar nevoia de a intelege si a gasi solutii intr-un
ritm chiar si mai rapid. De aceea este dificil de spus care vor fi principalele necesitati
educationale in urmatorii 5, 10 sau 20 de ani. Ceea ce este cert este faptul ca noile elemente
educationale nu se vor inscrie perfect in vechile structuri, de aceea va fi nevoie de o cooperare
crescuta intre toate sectoarele societatii .
Importanta educatiei a fost pusa in evidenta la a XIX-a Sesiune extraordinara a
Adunarii Generale a ONU, din 1997, convocata pentru examinarea nivelui de aplicare al Agendei
21, la 5 ani de la Conferinta pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro. Rezolutia
adoptata subliniaza ca pentru o DD este necesar ca sistemele educationale sa fie finantate
corespunzator pentru a li se asigura eficacitatea la toate nivelurile, pentru a permite tuturor sa-si
dezvolte capacitatile si aptitudinile individuale. Chiar in tarile cu sisteme educationale dezvoltate
se impune reorientarea programelor de formare si sensibilizare a opiniei publice in sprijinul DD.
Educatia are rolul de a reproduce unele aspecte ale societatii pentru a pregati
tinerii pentru viitor. In absenta adeziunii ansamblului societatii la principiile DD, programele
educationale au tendinta de a reproduce un sistem neviabil, cu probleme de mediu si dezvoltare
amplificate, in loc de a oferi cetatenilor posibilitatea de a-si folosi propriile resurse pentru
rezolvarea problemelor existente.
Rolul educatiei formale in constructia societatii este de a-i ajuta pe elevi sa
determine care este partea din patrimoniul lor cultural, economic si natural care trebuie
conservata si de a elabora strategii care sa permita atingerea obiectivelor de DD la nivelul
comunitatii locale, conclucrand insa la realizarea obiectivelor nationale si mondiale .
Este necesara sublinierea faptului ca majoritatea problemelor actuale de mediu
este cauzata de modul nostru de viata si ca solutiile se regasesc atat prin transformarea
conditiilor sociale cat si prin modificarea stilului de viata al fiecaruia. Foarte importante sunt
structurile economice si politice responsabile de determinarea asa-numitei inechitati
intragenerationale, adica a diferentei majore intre paturile sarace si bogate ale societatii umane.
Aceste orientari, necesita intre altele, o atentie crescuta asupra programelor de
invatamant destinate stiintelor naturale si stiintelor sociale. Stiintele naturii ofera in general o
cunoastere abstractizata a naturii si mai putin valori si atitudini care sa fundamenteze un
comportament adecvat DD. Aprofundarea studiilor de ecologie nu este suficienta pentru a orienta
educatia spre DD. Studiul naturii, desfasurat traditional in context apolitic, trebuie sa fie asociat
cu studiul stiintelor sociale care sa ofere posibiliatea cunoasterii interdependentei intre procesele
ecologice si valorile culturale ale diferitelor comunitati, mecanisme ale economiei de piata, toate
din perpectiva impactului societatii umane asupra naturii.
Societatea civil, prin latura sa cultural trebuie s determine dezvoltarea
capacitilor omului de a dobndi principii etice i de a depi frontierele actuale ale cunoaterii.
Esena dezvoltrii durabile este reprezentat de integrarea armonioas a dezvoltrii economice,
a guvernrii responsabile, a asigurarii coeziunii sociale i a comuniunii om-natur, aceste
aspecte fiind relevate de principiile dezvoltrii durabile aa cum au fost ele formulate n cadrul
Agendei 21 a Conferinei ONU pentru Mediu i Dezvoltare de la Rio (1992):
1.Oamenii trebuie s se afle n centrul tuturor iniiativelor de dezvoltare.
2.Cutarea soluiilor pentru rezolvarea problemelor s se fac printr-o abordare
holistic, fcnd apel la tiin i tehnologie.
3.ncurajarea comunitilor umane de a-i recunoate valorile culturale, morale i
spirituale.
4.Capacitatea comunitilor de auto-determinare prin respectarea drepturilor la
propria dezvoltare.

5.Suveranitatea naional presupune asigurarea securitii oamenilor i a caltii

mediului.
6.Egalitatea dintre sexe.
7.Pacea, ordinea i unitatea naional.
8.Justia social, echitatea spaial, intra- i integeneraional care s asigure
distribuia echitabil a resurselor i oferirea de oportuniti egale pentru membrii societii
9.Participarea democratic la luarea deciziilor.
10.Viabilitatea instituional care s asigure convergena de interese a diferitelor
grupuri.
11.Dezvoltarea economic viabil, bazat pe echitate ntre comuniti, vrste,
clase sociale, grupuri etnice, zone geografice, generaii, etc.
12.Distribuia populaiei umane, astfel nct s nu depeasc
capacitatea de suport a mediului.
13.Sntatea ecologic prin recunoaterea naturii ca o motenire comun pentru
generaiile viitoare.
14.Echitatea ntre zone biogeografice n managementul resurselor naturale.
15.Cooperarea global a naiunilor de pe Terra.
Pentru a ndeplini acest deziderat este necesar urmarea unor strategii precise, din
punct de vedere economic, politic, cultural, tehnologic, tiinific, ecologic, social, instituional.
2. DEZVOLTAREA DURABILA IN REGIUNEA MARII NEGRE
Corectarea celor cateva decenii de utilizare excesiva a resurselor Marii Negre este un
deziderat care necesita eforturi uriase din partea tuturor factorilor de decizie ca si a
publicului larg din regiunea Marii Negre. Guvernele tarilor riverane, care si-au luat
angajamentul de a imbunatatii calitatea mediului Marii Negre, au nevoie mai intai de o baza
informationala despre cauzelor problemelor de mediu si, de asemenea, de un plan de lucru in
echipa pentru elaborarea celor mai adecvate strategii pe termen scurt, mediu si lung.
Adoptarea in 1996, pe 31 octombrie, a Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra in
cadrul Conferintei Interministeriale a fost incununarea activitatii de trei ani a Programului de
Mediu pentru Marea Neagra (BSEP).
Primul pas in crearea Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra a fost realizarea
unei analize stiintifice, sistemice a cauzelor degradarii ecosistemelor Marii Negre. Ce
activitati sectoriale cauzeaza aceasta degradare si cat de grava este ? Care sunt institutiile
deficiente, politicile necorespunzatoare, lipsurile informationale? Informatiile asupra
factorilor de decizie si implicarea publicului sunt la fel de importante ca si aspectele sociale
si economice.
O prima lucrarea care incearca sa raspunda la aceste intrebari a fost Analiza Diagnostica
Transfrontaliera, publicata pe 22 iunie 1996. Acest document a fost realizat de un grup de
16 experti din 14 tari, inclusiv cele 6 tari riverane Marii Negre impreuna cu specialistii din
cadrul Unitatii de Coordonare a Programului de Mediu pentru Marea Neagra. Au fost
analizate rezultatele activitaii a peste 100 de cercetatori din reteaua Programului de Mediu
pentru Marea Neagra. Rezultatele au fost condensate intr-o serie de tabele analitice folosite la
elaborarea Planului Strategic de Actiune pentru Marea Neagra.
Analiza Diagnostica Transfrontaliera demonstreaza ca ecosistemele Marii Negre pot fi
protejate si reconstruite. Monitorizarea poluarii realizata de Programul de Mediu pentru
Marea Neagra arata ca apele Marii Negre nu sunt un amestec letal de deseuri toxice asa
cum sugera un articol aparut in presa internationala in 1993. Intr-adevar, contaminarea cu
metale grele si pesticide este limitata la o serie de zone din apropierea coastelor. Mai mult,

nivelul radionuclizilor nu reprezinta un risc pentru sanatatea umana. In schimb, eutrofizarea,

poluarea cu petrol si sursele terestre de poluare necesita o interventie rapida din partea
factorilor de decizie. Pentru a identifica sursele de poluare au fost realizate numeroase studii
si au fost evaluate costurile scaderii sau eliminarii poluarii.
Unele poluari pot fi reduse prin utilizarea unor tehnologii mai eficiente, altele necesita
investitii mai mari. In cazul nutrientilor, mai mult de jumatate din cantitatea acestora este
adusa de Dunare. O reducere a eutrofizarii necesita cooperarea tuturor celor 17 tari din
bazinul hidrografic al Marii Negre. In privinta biodiversitatii Marii Negre, Planul Strategic
de Actiune pentru Marea Neagra prezinta ca obiective pe termen lung conservarea
populatiilor de mamifere si sturioni, ca si exploatarea durabila a stocurilor de pesti,
incurajarea acvaculturii si turismului ecologic in toate tarile din regiunea Marii Negre.
Mamiferele marine si sturionii sunt cele mai mari animale din Marea Neagra. Prezenta
lor aici este mai mult decat simbolica. Necesita insa un mediu curat si sanatos pentru a se
putea mentine in perimetrul Marii Negre. Delfinii depind de legatura intre Marea Negra si
Oceanul Mondial, iar sturionii au nevoie de fluvii curate pentru depunerea icrelor si de
acvatorii marine nepoluate pentru hranire si crestere. Marea Neagra ofera deci oportunitati
pentru existenta populatiei umane in echilibru cu natura.
O prima arie marina conservata este creata in NV platformei continentale a Marii
Negrepentru a proteja ceea ce a mai ramas din Campul lui Zernov de Phyllophora (in
apropierea costelor ucrainiene).
Cat timp trebuie sa asteptam pentru a avea o MARE mai curata. Planul Strategic de
Actiune pentru Marea Neagra prevede termene pentru fiecare obiectiv in parte. Unele
ameliorari vor fi vazute probabil in urmatorii 5 ani. Ecosistemele periclitate nu pot astepta
prea mult masuri de reconstructie. Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra este un
proces dinamic care poate fi ajustat pe parcursul implementarii. La fiecare 5 ani va fi
publicat si distibuit un raport despre starea Marii Negre.
Dezvoltarea durabila a Marii Negre necesita o larga cooperare internationala. Planul
Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, Conventia de la Bucuresti si Declaratia de la
Odessa formeaza un cadru de referinta pentru managementul durabil al regiunii. Suucesul
acestui Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra va depinde de actiunile de
implementare si de implicare autoritatilor din toate tarile riverane si din bazinul hidrografic al
Marii Negre.
Comunitatea internationala va avea oportunitatea sa contribuie efectiv la acest Plan,
impreuna cu comunitatile locale, astfel incat de frumusetile si bogatiile Marii Negre sa se
poata bucura atat generatiile prezente cat si cele viitoare.

Test:
1.
a)
b)
c)

Conceptul de dezvoltare durabila este caracteristic anilor:

1930
1950
1980

2.
a)
b)
c)

Dezvoltarea durabila este sinonima cu notiunea de:

ecodezvoltare
educatie cologica
crestere economica 0

3. Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra a fost adoptat in:

a) 1993
b) 1996
c) 1999
4.
a)
b)
c)

Programul de Mediu pentru Marea Neagra a debutat in:

1991
1993
1996

5.
a)
b)
c)

Analiza Diagnostica Transfrontaliera a fost publicata in:

1991
1993
1996

6.
a)
b)
c)

Tarile riverane Marii Negre sunt in numar de:

5
6
7

7. Ecologia:
a) este sinonima cu ecologismul
b) studiaza relatiile dintre organisme si mediu
c)
este sinonima cu biologia
8.
a)
b)
c)

Tarile din bazinul hidrografic al Marii Negre sunt in numar de:

10
15
17

9.
a)
b)
c)

Conferinta de la Rio a avut loc in:

1990
1991
1992

10. Un documet elaborat in urma Conferintei de la Rio este:

a) Agenda 21
b) Agenda 2000
c) Agenda Dezvoltarii durabile
11. Eutrofizarea este:
a) caracteristica unor zone foarte limitate din Marea Neagra
b) sinonima cu notiunea de poluare
c) dependenta de cantitatea de nutrienti din apa
12. In Cartea Rosie a Marii Negre exista:
a) 2 specii de mamifere marine
b) 3 specii de mamifere marine
c) 4 specii de mamifere marine
13. Peste din cantitatea de nutrienti din Marea Neagra este adusa de:
a) Dunare

b) Volga
c) Don
14. Dintre speciile de pesti sunt periclitate:
a) sturionii
b) stavrizii
c) sprotul
14. Campul lui Zenov (arie marina protejata) adaposteste specii de:
a) Cystoseira
b) Phyllophora
c) Ceramium
R: 1 c, 2 a, 3 b, 4 b, 5 c, 6 b, 7 a, 8 c, 9 c, 10 a, 11 c, 12 c, 13 a, 14 a, 15 b.