Sunteți pe pagina 1din 9

Mecanismul de cooperare și de verificare


pentru România

(MCV)
Ce este MCV-ul?


Atunci când a aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România mai
avea încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare
și de corupție.

De aceea, Comisia a instituit mecanismul de cooperare și de


verificare (MCV), o măsură tranzitorie prin care să poate
ajuta România să remedieze aceste probleme.
De ce este necesar MCV-ul?


Comisia continuă să evalueze evoluția României după
aderare pentru a o ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze
sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată
îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să
poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și
programelor europene.
Reforma sistemului judiciar și combaterea corupției sunt
aspecte foarte importante în primul rând pentru cetățenii români.
Odată atinse obiectivele în domeniu, ei își vor putea exercita
pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetățeni europeni.
Cum funcționează MCV-ul?

În decembrie 2006, Comisia a adoptat o serie de decizii care stabilesc,


printre altele, obiectivele de referință pe care ar urma să le atingă România.


Evaluările Comisiei și rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei
analize și a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între
autoritățile române și serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de
asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite
organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse. 
Comisia realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate,
primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conțin
evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le
adresează autorităților române. Ele sunt completate de un document de lucru
al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre
obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV. 
Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată și concluziile formulate
sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniștri, care a aprobat întotdeauna
rapoartele în concluziile sale.
Raportul Comisiei Europene

privind evoluția situației din Romania în
cadrul mecanismului de cooperare și
verificare din
2019

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_19_613
5

Criterii pentru evaluarea progreselor


Criteriile de referință pentru România se referă la
eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite
instituții-cheie în domenii precum integritatea și lupta
împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea
corupției.
Strategia Națională Anticorupție

Este soluția adoptată de România în procesul de diminuare a
fenomenului corupției;

Scopul principal al acesteia este promovarea integrității,


prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de
prevenire și combatere a corupției în România.
SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale,
aderarea României la Convenţia anti-mită a Organizației
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică continuând să fie
un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei
naționale anticorupție. 
Strategia urmărește creşterea gradului de cunoaștere și
înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și
beneficiarii serviciilor publice, dar și consolidarea performanței
de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative,
precum și creşterea gradului de recuperare a produselor
infracţiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state
membre UE şi consolidarea practicii judiciare, prin Agenția
Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. 

S-ar putea să vă placă și