CURS NR.

11
România şi provocările pieţei globale de servicii

Evoluţiile globale şi europene constituie sfidări reale faţă de care strategiile de dezvoltare în
„dosarul serviciilor” sunt pentru România departe de a crea speranţe de integrare reală în pieţele
europene şi globale.

Unul din obiectivele reuniunii ministeriale de la Doha (Qatar) din nov. 2001 cu termen de
realizare 1 ian. 2005 este liberalizarea comerţului cu servicii prin eliminarea barierelor rămase în
calea accesului pe pieţe. De atunci negocierile au evoluat şi după eşecul reuniunii OMC de la
Cancun (Mexic) din sept. 2003. runda Doha a intrat într-un blocaj rezolvat parţial prin reuniunea
Consiliului General al OMC din iulie 2004 unde cele 148 ţări membre au decis prelungirea „sine
die” a negocierilor (dincolo de termenul de 1 ian. 2005).

OMC care a luat locul GATT (cu 23 de naţiuni industrializate – membre) este o organizaţie
cu vocaţie universală în componenţa ei ţările în curs de dezvoltare şi cele în tranziţie deţinând
80%.

În România – ţară membră a OMC – se fac eforturi pentru ca segmente tot mai largi de populaţie
să conştientizeze rolul politicilor comerciale care conferă o securitate colectivă, prin care o ţară mică
este apărată de eventuale presiuni din partea marilor puteri comerciale şi protejează cetăţenii şi
firmele în raport cu guvernul.

În România liberalizarea pieţei serviciilor publice este în plină desfăşurare prin procesul de
privatizare a activelor statului, în principal a utilităţilor publice din domeniul energiei, al
furnizării apei, al telecomunicaţiilor.

Această evoluţie favorizează şi o direcţionare către piaţa românească a unor fluxuri de investiţii
străine directe mai ales în domeniul telefoniei fixe şi a celei mobile.

România este prima dintre ţările membre şi cele candidate la Uniunea Europeană care a
elaborat o strategie naţională proprie, corespunzătoare principiilor enunţate în Cartea Verde a
Serviciilor Publice de Interes General din Uniunea Europeană lansată la începutul anului 2003 de
către Comisia Europeană.
 Această strategie a fost prezentată la Forumul naţional „Serviciile publice de interes general în
perspectiva integrării României în Uniunea Europeană” din 17-18 nov. 2003 organizat de Federaţia
Naţională a Patronatelor Serviciilor Publice din România şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Un prim obiectiv de o deosebită importanţă – constituirea pieţei de energie electrică – a fost

realizat la 9 nov. 2004 când Transelectrica România a devenit participantă la piaţa europeană şi
regională de energie electrică. Transelectrica a realizat interconectarea Sistemului Energetic
Naţional la Sistemul Uniunii de Coordonare a Transportului de Electricitate UCTE.

La 9 nov. 2004 Transelectrica S.A., operatorul de transport şi de sistem din România OTS a
fost acceptat ca membru al European Transmission System Operators – ETSO – Asociaţia
Operatorilor de Transport şi de Sistem din Uniunea Europeană (creată în 1999).

România devine prima ţară din sud-estul Europei, nemembră a Uniunii Europene, care
se integrează în ambele structuri organizaţionale de specialitate ale operatorilor de
transport şi de sistem din cadrul Uniunii Europene.

Obiectivul ETSO este de a sigura un cadru unic de cooperare europeană prin intermediul
căruia operatorii de transport şi de sistem să-şi coordoneze acţiunile în vederea asigurării
condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei interne de electricitate din Uniunea Europeană, pentru
armonizarea regulilor şi condiţiilor de acces la reţelele electrice de transport şi folosirea acestora
pentru tranzacţiile de energie electrică în special cele transfrontaliere.

Există de asemenea progrese în serviciile de distribuţie a gazului, alimentării cu apă şi

canalizării, serviciile de apărare, poliţia (devenită din 2004 serviciu public).

Piaţa serviciilor publice în România este o piaţă în formare, dominată de serviciile finanţate
prin bugetul naţional şi prin bugetele locale.

Apariţia serviciilor publice delegate, a operatorilor privaţi, a parteneriatului public-privat

demonstrează cu putere importanţa concurenţei între actorii pieţei serviciilor publice pentru
calitatea actului de satisfacere a nevoilor consumatorilor şi atingerea nivelului de competitivitate
care să permită integrarea în circuitul comercial regional şi global.

Competitivitatea în piaţă este dată de patru variabile:

– calitatea echipamentelor şi altor asocieri tangibile;

 – tarifarea şi politicile de preţuri utilizate;
– calitatea personalului de contact cu beneficiarii;
– capacitatea comercială a prestatorului.
Piaţa este un reper al competitivităţii. Studiul pieţei şi al vânzărilor impune actorilor din
serviciile publice româneşti să pună în valoare tehnicile de marketing care permit:1

 măsurarea potenţialului pieţei;

 analiza segmentării pieţei;
 determinarea caracteristicilor pieţei;
 analiza vânzărilor;
 stabilirea distribuţiei teritoriale a vânzărilor;
 studiul canalelor de distribuţie;
 audituri;
 studii de comportament al consumatorilor;
 studii promoţionale specifice;
 elaborarea de programe de poziţionare orientate spre anumiţi clienţi creând serviciului
o imagine distinctă;
 elaborarea de programe de adaptare a organizaţiei prestatoare orientate spre creşterea
competenţei de a satisface inclusiv cererile de responsabilitate socială.
În runda Uruguay, România a participat ca ţară în curs de dezvoltare şi şi-a asumat doar
obligaţii modice de liberalizare în sfera serviciilor.2

Poziţia României este astăzi radical modificată de obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană.
Spre deosebire de bunurile materiale unde Uniunea Europeană promovează o politică comercială
comună, în domeniul serviciilor Comisia Europeană nu este abilitată să deţină prerogative de
elaborare a unei politici comerciale comune faţă de terţi.

În acest sens, fiecare ţară este liberă să-şi asume obligaţii şi să acorde concesiile la care este
dispusă în cadrul GATS. Dar, în timp ce poziţia Uniunii Europene în cadrul negocierilor din
sfera serviciilor nu rezultă din decizia Comisiei Europene ci din consultările cu ţările membre,
negocierile din cadrul OMC se poartă de către Comisie. România are ca obiectiv consolidarea

1
Plumb I., Zamfir A., Ionescu M., Ionescu S. – „Reingineria serviciilor”, Ed. ASE, Bucureşti, 2004, p. 200
2
Ghibuţiu A. – „Implicaţiile participării României la Runda Doha (OMC) din perspectiva aderării la Uniunea Europeană ” în Piaţa
Internaţională. Buletin de informare economică nr. 100/dec. 2004, Institutul de Economie Mondială, Bucureşti
poziţiei sale de membru al Uniunii Europene. Preluarea experienţelor pozitive din piaţa Uniunii
Europene şi realizarea standardelor înalte ale Uniunii Europene care corespund exigenţelor
pieţelor mondiale, vor asigura creşterea capacităţii economiei româneşti de a genera fluxuri
crescânde de servicii.