Pozitia tarilor UE in fata presiunii IPSASB

Masterand: Berinde (Oraca) Melanie Laura

Secția: Management contabil, audit și control

Cluj-Napoca
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................... 4
International Public Sector Accounting Standards Board ................................................... 5
International Public Sector Accounting Standards .......................................................... 5
Obiectivele IBSASB.............................................................................................................. 5
Cum s-a recurs la standardele contabile pentru sectorul public ..................................... 6
Pozitia tarilor membre ............................................................................................................. 7
Prima consultare publica cu tarile membre....................................................................... 7
A doua consultare publica cu tarile membre ..................................................................... 8
Impactul presiunilor instituționale asupra gradului de adoptare a IPSAS .................. 10
Avantaje .............................................................................................................................. 12
Dezavantaje ......................................................................................................................... 13
Instituțiile publice din România și adoptarea IPSAS ..................................................... 14
Pozitia Romaniei ................................................................................................................. 18
Concluzii .................................................................................................................................. 21
Bibliografie .............................................................................................................................. 22
Bibliografie Figuri .................................................................................................................. 23

2
 Abstract

Lucrarea actuală se concentrează mai întâi pe aspectele teoretice ale standardelor pentru
sectorul public si sursele lor, motivele lor si obiectivele pe termen lung si la nivel european dar
si mondial. Pe urma se analizeaza avantajele si dezavantajele precum si modul de implementare
dar si problematica implementarii, in special in Romania. Se analizeaza pozitia Romaniei si
etapele care s au produs pentru a adopta standardele. Pozitia tarilor membre este expusa in cele
doua consultari publice organizate in trecut.

3
 Introducere

IPSASB recunoaște beneficiile semnificative ale obținerii consecvente și

informații financiare comparabile între jurisdicții” și „încurajează adoptarea
IPSAS și armonizarea cerințelor naționale cu IPSAS.
Necesitatea implementării IPSAS prevede, de asemenea, dorința și sprijinul politic
precum armonizarea contabilităţii sectorului public.
Acesta din urmă „include dorința de a compara informațiile financiare, de a facilita
consolidarea situațiilor financiare și îmbunătățirea credibilității”.
Metodologia de cercetare utilizată este analiza calitativă prin documentare.
Astfel, lucrările de cercetare și articolele relevante și actuale legate de tema aleasă au
fost identificate si analizate.
Obiectivele de bază ale cercetării sunt revizuirea literaturii de specialitate
Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public și analiza procesului
de adoptare a acestor standarde prin prisma examinării factorilor cheie, provocărilor,
avantajele și dezavantajele implementării acestor standarde.

4
 International Public Sector Accounting
Standards Board
Ceea ce va deveni mai târziu IPSASB a apărut pentru prima dată în 1986, când IFAC, vocea
globală a profesiei contabile, a înființat Comitetul pentru Sectorul Public (PSC) ca un comitet
permanent cu un mandat larg de a dezvolta programe de îmbunătățire a managementului
financiar public și a răspunderii. În următorii 10 ani, CPS a emis studii pe probleme de
contabilitate de specialitate din sectorul public. În 1996, CPS și-a schimbat rolul într-un
institutor internațional de standarde de contabilitate pentru sectorul public, odată cu lansarea
Programului său de standarde. În 2004, PSC a fost relansat ca IPSASB cu termeni de referință
revizuiți pentru a reflecta mandatul Consiliului de a se concentra pe dezvoltarea și emiterea de
IPSAS. (IPSASB, 2023)

International Public Sector Accounting Standards

Comisia Europeană (CE) din cadrul uniunii europene vrea sa stabilieasca si si sa implementeze
angajamente/practici uniforme și comparabile contabil, pentru toate sectoarele generale guvern
în Uniunea Europeană (UE), care vor fi numite IPSAS.
IPSASB elaborează standarde de contabilitate și îndrumări pentru utilizare de către entitățile
din sectorul public. Structurile și procesele care sprijină operațiunile IPSASB sunt facilitate de
Federația Internațională a Contabililor (IFAC). (IPSASB, 2023)

Obiectivele IBSASB

Întărirea managementului financiar public la nivel global prin adoptarea tot mai mare a
standardelor internaționale de contabilitate pentru sectorul public bazate pe angajamente, care
se realizeaza prin două domenii principale de activitate, ambele având un accent de interes
public.

• Dezvoltarea și menținerea IPSAS și a altor ghiduri de raportare financiară de înaltă

calitate pentru sectorul public
• Creșterea gradului de conștientizare a IPSAS și a beneficiilor adoptării angajamentelor

IPSASB urmează un proces legal deschis și transparent pentru a se asigura că IPSAS sunt
elaborate în interesul public. Acest proces oferă oportunitatea tuturor celor interesați de

5
raportarea financiară din sectorul public, inclusiv celor direct afectați de Standarde, de a-și face
cunoscute punctele de vedere către IPSASB și asigură că toate opiniile sunt luate în considerare
în procesul de elaborare a standardelor. (IPSASB, 2023)

Cum s-a recurs la standardele contabile pentru sectorul public

Criza financiară mondială din 2008 a crescut presiunea asupra guvernelor de a fi mai
transparente și să producă informații comparabile. Acest lucru este deosebit de important în
UE, după cum vom vedea mai târziu, dar și la nivel global. La prima reuniune a G20
miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale care a avut loc în Rusia, s-a
concluzionat (G20, 2013) că "sunt necesare eforturi pentru a evalua mai bine riscurile
la adresa sustenabilității datoriei publice, ceea ce include examinarea transparenței și a
comparabilității raportărilor din sectorul public, precum și monitorizarea impactului
vulnerabilităților din sectorul financiar asupra sectorului public datoriei publice. (Aggestam,
2013)
Criza financiară a făcut UE foarte conștientă necesitatea îmbunătățirii sectorului public al
statelor membre sisteme contabile și pentru a aduna comparabile Date la nivelul UE.
Politicieni, UE și CE au început să sublinieze importanța raportării financiare guvernamentale
de înaltă calitate și doresc pentru a vedea armonizarea politicilor contabile.
După ce am luat în considerare diferite opțiuni pentru armonizarea contabilității din sectorul
public în UE, a decis CE, pe baza răspunsurilor la consultarea publică, care ar fi cea mai bună
opțiune să dezvolte EPSAS. Gândirea timpurie asupra EPSAS sugerează că standardele ar
putea inițial să se bazeze pe principiile cheie ale IPSAS. Analiza răspunsurilor de la prima
consultare arată că a existat domeniu limitat în ceea ce privește participarea atât statele
membre UE, cât și diferitele părți interesate în cadrul statelor membre.
Dezvoltarea și (următoarea) implementarea EPSAS pentru publicul guvernamental
practicile de contabilitate sectorială în cadrul UE este a semnal că un proces de regionalism
(regional guvernare) apare în paralel cu globalizarea contabilității în sectorul public
practici, așa cum sunt susținute de IPSASB. (Aggestam, 2013)

6
 Pozitia tarilor membre
Prima consultare publica cu tarile membre

Obiectivul consultării publice a fost de a să adune opiniile părților interesate relevante

din cadrul UE cu privire la avantajele și dezavantajele adoptării IPSAS. Consultarea publică
consultare publică (care s-a desfășurat între februarie și mai 2012) a primit 68 de contribuții.
Cel mai mare număr de contribuții a venit din Germania, ceea ce sugerează că, în calitate de
stat membru al UE cel mai mare contribuabil net al UE, aceasta are un interes puternic în
dezvoltarea unei strategii la nivelul UE. Cele mai multe răspunsurile germane au venit din
partea auditului. Ceea ce a fost surprinzător a fost lipsa generală de
interes din partea birourilor naționale de audit din statele membre. Toate răspunsurile germane
nu au fost de acord cu punerea în aplicare a IPSAS. Patru contribuții negative au venit din
partea Franței, trei din partea Austriei (o țară cu o contabilitate de tip IPSAS standarde
IPSAS) și câte una din Țările de Jos și Polonia. Răspunsurile din partea Franței au fost
următoarele: IPSAS erau inadecvate și nu aveau nicio legitimitate politică, deoarece
guvernele
și instituțiile internaționale nu sunt implicate în procesul de stabilire a standardelor IPSASB.
Acest lucru contrastează cu cu reformele realizate în Franța pentru punerea în aplicare a
contabilității de angajamente pentru guvernului național, însă arată că contabilitatea bugetară
tradițională este în continuare cea mai puternică. Cu toate acestea, 26 de respondenți (38% din
total) au considerat că IPSAS sunt adecvate, iar 21 respondenți (31% din total) au considerat
că IPSAS erau parțial adecvate. Unul dintre principalele motive invocate a fost necesitatea de
a îmbunătăți responsabilității, transparenței și comparabilității a conturilor din sectorul public,
în special în contextul criza financiară. Regatul Unit a pledat în favoarea acestuia.
Opt dintre cele 28 de state membre ale UE nu au nu au participat: Bulgaria, Croația,
Danemarca, Grecia, Italia, Luxemburg, Slovacia și Slovenia. (Aggestam, 2013)

Pe scurt, trezoreriile naționale, mai sceptice în ceea ce privește implementarea IPSAS și cu o

preferință pentru o abordare centrată pe UE, au făcut mai multe observații. Cei care pregătesc
situațiile financiare din sectorul public și alte părți interesate în "lanțul de producție" al
sectorului public de contabilitate din sectorul public au fost, de asemenea, fie ezitante
sau negativ față de IPSAS. Pe de altă parte, firmele profesionale de contabilitate, precum și
organismele profesionale de contabilitate, au fost puternic susținători ai IPSAS.

7
Propunerile din afara UE au fost toate în favoarea implementării IPSAS în cadrul
în UE. Acest lucru indică faptul că țările și instituții care sunt în favoarea unei soluții globale
pentru contabilitatea din sectorul public ar sprijini în mod natural instituționalizarea IPSAS în
statele membre ale UE. Pe de altă parte, instituțiile germane nu au fost de acord cu ideea că
EPSAS ar trebui să se bazeze pe IPSAS.
De exemplu, o conferință a
președinților instituțiilor federale și de stat germane, a fost organizată o conferință de audit din
Germania și din landuri au aprobat în unanimitate o document de poziție cu privire la EPSAS
(Rechnungshof Baden-Württemberg, 2014), în care a fost argumentat că IPSAS nu erau
adecvate pentru a realiza obiectivele (generale) de stabilitate (economică)
și a echității între generații. (Aggestam, 2013)

Figură 1 - Membrii trimisi de catre natiuni la prima concultare publica

A doua consultare publica cu tarile membre

Problema guvernanței EPSAS a fost identificată ca o prioritate după o conferință desfășurată

în Mai 2013 cu peste 200 de participanți. Ca raspuns la discuțiile, Eurostat a organizat un al
doilea public consultare cu privire la guvernanța EPSAS pentru a asigurați-vă că punctele de
vedere au fost colectate de la cea mai largă gama posibilă de părți interesate. În total, 203
au fost primite propuneri. Conform acesteia, 69,5% din răspunsuri venit din Germania. Cinci
state membre UE nu au fost reprezentați: Cipru, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg.
Conținutul consultării publice a abordat următoarele principii legate de
structura și procesul de guvernanță EPSAS:

8
 • independență profesională,
• imparțialitate,
• legitimitate,
• transparență,
• competență și capacitatea,
• rentabilitatea și
• responsabilitatea.

Principiile legate de EPSAS au fost

• fiabilitate,
• relevanță,
• coerență și comparabilitate și
• accesibilitate și claritate.

consultarea a întrebat respondenții despre lor opinie cu privire la relevanța principiilor

descrise pentru structura de guvernanță EPSAS. Majoritatea (în mare parte germană
autorităţile locale sau regionale) nu au luat în considerare aceste principii relevante (54,6%).
Inca 23% credeau că sunt doar parțial relevante. Eurostat a propus ca guvernanța EPSAS
ar fi supus supravegherii de către CE însăși șide către Consiliu, Parlamentul European și
Curtea de Conturi Europeană. Cel mai respondenții au considerat că nu există o altă
supraveghere funcția era necesară. Cu toate acestea, respondenții a spus că este important ca o
organizație, reprezentarea formală a părților interesate EPSAS să fie stabilit, deoarece
consultarea publică nu a fost suficient.
Procesul de dezvoltare a EPSAS ar fi supravegheat de CE, Parlamentul European
si Consiliul. Un consiliu consultativ de guvernare ar oferi o supraveghere largă a părților
interesate.

CE a propus, de asemenea, un EPSAS tehnic grup consultativ, care ar permite

părțile interesate să discute și să dezbată EPSAS și interpretări. Cu toate acestea, 32% dintre
respondenți nu au fost de acord cu acest lucru și 35% au raspuns doar parțial.

9
Figură 2 - Adoptarea standardelor la nivel mondial la 31.12.2021

De când IFAC a emis Standardele internaționale: Raportul de stare globală 2019 în

2019, „Organizațiile membre IFAC au continuat să facă progrese în adoptare
standarde internaționale care susțin în cele din urmă o creștere economică și financiară mai
mare stabilitatea pieței”.
Conform Statutului Global de Adopție IPSAS din 31.12.2021, structura
a organizațiilor membre IFAC, în ceea ce privește adoptarea ipsas, este următorul: 14%
adoptat IPSAS integral, 47% parțial și 39% nu au adoptat standarde internaționale de
contabilitate pentru sectorul public. (IULIANA CENAR, 2022)

Impactul presiunilor instituționale asupra gradului de adoptare a IPSAS

Teoria instituțională este folosită pentru a înțelege mai bine diferitele organizații și
practicile și activitățile contabile individuale. Sub această teorie, există organizațiilor din
afara, un set de valori, norme și modele care le influențează structurile şi modul lor de
management (Meyer & Rowan, 1977). În acest fel, organizațiile se confruntă cu presiuni și
trebuie să reacționeze la acestea. Presiunile apar dintr-o varietate de factori. DiMaggio şi
Powell (1983) identifică trei tipuri principale de presiune care susțin schimbarea instituțională
izomorfă. Primul tipul este izomorful coercitiv care decurge din „influența politică și cel
problema de legitimitate”. În special, țările în curs de dezvoltare, care primesc extern
sprijin financiar, sunt încurajați să introducă IPSAS în sistemele lor de contabilitate
de instituții coercitive internaționale din afara economiei, cum ar fi Banca Mondială
sau FMI (Abushamsieh et al., 2014; Caba et al., 2009; Rakoto & Lande, 2008).
Într-adevăr, donatorii internaționali exercită presiuni externe asupra economiilor care
beneficiază de la ajutorul public pentru dezvoltare să adopte cele mai bune practici
internaționale ca parte a acestora recomandări pentru a îmbunătăți responsabilitatea și
transparența sectorului publicentitati. În special, aceste instituții financiare necesită adoptarea
10
de angajamente standardele de contabilitate bazate pe IPSAS ca o condiție pentru asistența lor
financiară în loc de IPSAS pe bază de numerar. (Ahead, 2017) (Amel Amiria, 2020)
Al doilea tip de izomorfism instituțional este legat de presiunile mimetice. Într-o
context de mare incertitudine, organizațiile tind să reproducă cu succes practicile
organizatorice de către alte entități și, prin urmare, să le imitem. Mimetism
poate reduce această incertitudine prin adoptarea metodelor existente, minimizând astfel
riscul.
Urmând această logică, economiile tind să imite experiențele de succes ale organizații care au
caracteristici similare prin adoptarea celor mai bune practici precum IPSAS (DiMaggio &
Powell, 1983). Această presiune mimetică pare să fie mai mare pronunțată în țările mici
pentru a câștiga credibilitate. (Amel Amiria, 2020)

11
Avantaje

Conform IPSASB (2022), „adoptarea IPSAS de către guverne va îmbunătățirea atât a calității,
cât și a comparabilității informațiilor financiare raportate de publicentități sectoriale din
întreaga lume”.

În acest context, Polzer et al. afirmă că „beneficiile pretinse guvernelor de

adoptarea IPSAS includ, printre altele, responsabilitate și transparență sporite,
îmbunătățirea procesului decizional și creșterea eficienței”.
Aplicarea prevederilor IPSAS asigură fundamentarea și obținerea
informații calitative, pe care se pot baza deciziile economice (Crîșmaru &
Hlaciuc, 2021). Aplicarea IPSAS are mai multe avantaje, printre care regăsim
(Beșteliu, 2021): „se consideră că îi conferă o viziune economică și financiară
entități publice guvernamentale și locale, asigură calitatea și consistența publicului
rapoarte financiare, reflectă transparența și eficacitatea entităților publice, fiind orientate către
o cultură a performanței, sau îmbunătățirea funcționării controlului intern și transparența în
sectorul public, să se asigure că este complet și mai consecvent informațiile privind
cheltuielile și veniturile sunt furnizate și că mai coerente și situații financiare comparabile
sunt prezentate în timp și între diferite entități”.
În Implementarea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public în
Studiul Federației Ruse M. Legenkova (2016) face următoarele constatări: utilizarea
a IPSAS ca bază pentru stabilirea unui sistem de standarde de contabilitate naționale și
publice situațiile financiare de sector reprezintă un factor cheie în îmbunătățirea calității
contabilității informație; utilizarea IPSAS ca bază pentru stabilirea unui sistem de
contabilitate națională standardele și situațiile financiare din sectorul public este un factor
cheie în unificarea conturile rusești ale organizațiilor din sectorul public; utilizarea IPSAS ca
bază pentru stabilirea unui sistem de standarde naţionale de contabilitate şi financiar din
sectorul public declarațiile este cheia înțelegerii situațiilor financiare rusești pentru utilizatorii
străini (Legenkova, 2016). În plus, autorul susține că „IPSAS-urile ar putea fi utile și pentru
evoluții viitoare în domeniul auditului în sectorul public”. Datorită acestor considerente,
autorul recomandă actualizarea necesară a traducerii IPSAS și munca sistematică asupra
implementarea condițiilor IPSAS în standardele proiectelor rusești în sectorul public,
și, prin urmare, sprijină implementarea IPSAS în alte țări.
(IULIANA CENAR, 2022)

12
Conform site-ului oficial EPSAS exista urmatoarele avantaje

✓ Mai multă responsabilitate și transparență mai bună luare a deciziilor

✓ Eficiență îmbunătățită
✓ Consistența și aplicarea datelor
✓ Management financiar solid
✓ Profesionalizare și acces la talent
✓ Avantaje economice și sociale mai largi
✓ Stabilitatea guvernamentală
✓ Comparabilitatea internațională

(Ahead, 2017)

Dezavantaje

Aplicarea IPSAS reprezintă „o adevărată provocare pentru administrații:

dificultăţile apar atât din producerea informaţiilor contabile cât şi din
aplicarea principiilor în sine” . Cu alte cuvinte, „contabilitatea
sistemul bazat pe IPSAS are limitări, care pot fi împărțite în două categorii:
conținut și sistem”.
Un prim dezavantaj al IPSAS este că „standardele IPSAS sunt complexe și dificile
să interpreteze chiar dacă includ și comentarii, având un aspect economic și financiar
caracter care nu corespunde direct terminologiei juridice specifice fiecaruia
țară. În plus, guvernele trebuie să-și elaboreze propriile standarde datorită IPSAS
standardele nu se ocupă de toate tranzacțiile specifice care au loc în sectorul public
. Un alt dezavantaj menționat de Ristea și colaboratorii săi este cel
cost financiar suplimentar” odată ce standardele IPSAS sunt aplicate, acestea vor trebui să fie
auditat, ceea ce va necesita cheltuieli financiare suplimentare". De aceeași opinie este și V.
Castañeda-Rodríguez care susține că „implementarea IPSAS este costisitoare
proces în termeni de bani și timp” și că este dificil de determinat dacă
adoptarea IPSAS este legată de beneficii reale atunci când procesul a fost lent și
ambiguu .
Lipsa unui cadru conceptual unificat pentru IPSAS pentru a-și defini scenariul și
procedurile de implementare pot fi adăugate și dezavantajelor IPSAS; lipsa unui
Planul de conturi universal pentru comparabilitatea informațiilor la nivel mondial (Țuțuianu,

13
2016); rezistenţa la schimbare şi lipsa unei mai bune înţelegeri a semnificaţiei şi
funcționarea instrumentului IPSAS. (IULIANA CENAR, 2022)

Tarile se confruntă cu unele provocari legate de implementarea IPSAS, cum ar fi rezistența la

schimbare, infrastructura IT deficitară, contabilitatea proastă practicilor și, în general, eșecul
sistemelor informaționale contabile. Autorii au identificat că competența angajaților
guvernamentali și a acestora nivelul scăzut de deschidere față de acceptarea recomandărilor
IPSAS au fost principalele dezavantaje.

Instituțiile publice din România și adoptarea IPSAS

IPSAS reprezintă un set de standarde contabile emise de IPSASB pentru a fi utilizate de

instituțiile publice din întreaga lume în pregătirea situațiilor financiare. IPSAS-urile conforme
cu contabilitatea de angajamente se bazează pe Standardele Internaționale de
Raportare Financiară (IFRS), emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate, în cazul în care cerințele acestor standarde sunt aplicabile sectorului public.
Ele se ocupă, de asemenea, de aspecte legate de raportarea financiară specifică sectorului
public care nu sunt abordate în IFRS-uri. (OLARU, 2023)

PricewaterhouseCoopers (2012) a identificat că obiectivul IPSAS este de a servi interesului

public prin dezvoltarea unor standarde de raportare financiară de calitate în sectorul public și
prin asigurarea convergenței atât cu standardele naționale, cât și cu cele internaționale,
sporind astfel calitatea și uniformitatea raportării financiare în întreaga lume.
În România, adoptarea IPSAS și trecerea la contabilitatea de angajamente nu s-au făcut dintr-
o dată, ci în mai multe etape, astfel:
Etapa I:

Dezvoltarea unui nou plan de conturi, de noi metodologii, principii și politici contabile și a
unei noi clasificații bugetare – fază finalizată la finele anului 2006.
Etapa a II-a:

Implementarea experimentală a noilor reglementări într-un număr semnificativ de instituții

publice de subordonare centrală și locală, respectiv prevederile Ordinului ministrului
finanțelor publice nr. 1.746/2002, care cuprind Normele metodologice privind organizarea și

14
conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni, aplicate în
semestrul I din 2003 la 10 ordonatori principali de credite și aproximativ 100 de
instituții din subordinea acestora.
Etapa a III-a:

Îmbunătățirea reglementărilor elaborate ca urmare a concluziilor desprinse din etapa

pilot (semestrul al II-lea din 2003 – semestrul al IV-lea din 2005) prin implementarea a două
proiecte (Ministerul Finanțelor Publice, 2002):

• Proiectul de twinning light RO 01/IB/FI-09 TL „Îmbunătățirea organizării și

performanței sistemuluide contabilitate publică”;
• Proiectul de twinning RO 02/IB/FI-04 „Îmbunătățirea organizării și performanței
sistemului de contabilitate publică”. (OLARU, 2023)

Etapa a IV-a

Aprobarea și publicarea noilor reglementări și implementarea acestora începând cu 1 ianuarie

2005, respectiv a Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.461/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilității patrimoniului
instituțiilor publice, a Planului de conturi pentru instituțiile publice şi a instrucțiunilor de
aplicare a acestuia. Din cauza lipsei logisticii și a forței de muncă necesare, s-a hotărât
trecerea la contabilitatea de angajamente a tuturor instituțiilor publice din România începând
cu 1 ianuarie 2006. (OLARU, 2023)
Etapa a V-a:

Implementarea Pactului de stabilitate și creștere cu scopul creșterii disciplinei bugetare

și al promovării stabilității economice, concretizată în transpunerea Directivei 2011/85/UE a
Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor
membre în legislația românească, ce prevede reguli aplicabile sistemelor de contabilitate
publică și de raportare financiar-contabilă și statistică. (OLARU, 2023)

Adoptarea IPSAS și transparența

Potrivit lui Okolieaboh (2013), IPSAS reprezintă o colecție de standarde de contabilitate

pentru sectorul public emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate
pentru Sectorul Public, elaborate după Standardele Internaționale de Raportare Financiară,

15
predecesorul lor din sectorul privat. IPSAS au fost concepute cu scopul de a asigura
transparență în raportarea financiară a instituțiilor publice din toate domeniile
de activitate și din toate jurisdicțiile. Cadrul conceptual al acestor standarde este similar cu cel
prevăzut în IFRS și utilizat în sectorul privat pentru a îmbunătăți transparența față de cetățeni.
(OLARU, 2023)

Adoptarea IPSAS și relevanța valo rii

Ijeoma și Oghoghomeh (2014) menționează că adoptarea IPSAS trebuie să fie relevantă

pentru utilizatorii situațiilor financiare din instituțiile publice, cum ar fi contribuabilii,
parlamentarii, creditorii, furnizorii și angajații din mass-media, dar și din alte instituții
publice. Situațiile financiare întocmite în conformitate cu IPSAS-urile
trebuie să prezinte în mod fidel poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de
trezorerie ale unei entități, astfel încât utilizatorii acestor situații să poată lua decizii relevante
și în timp util. (OLARU, 2023)

Adoptarea IPSAS și comparabilitatea

Okoh și Ohwoyibo (2010) sunt de părere că nevoia de comparabilitate reflectă necesitatea ca

instituțiile publice să aibă un set uniform de situații financiare. Această uniformitate va
impune o mai mare responsabilitate funcționarilor publici care gestionează relația cu
utilizatorii situațiilor financiare. Acest lucru va consolida și mai mult parteneriatul public-
privat, datorită comparabilității raportărilor financiare ale entităților din sectorul public.
(OLARU, 2023)

Adoptarea IPSAS și reprezentarea completă

Adoptarea IPSAS va deschide calea pentru prezentarea completă a informațiilor financiare

care vor servi nevoii diferiților utilizatori. Ozugbo (2009) subliniază, de asemenea, că
adoptarea IPSAS va elimina raportarea financiară parțială observată în prezent în majoritatea
instituțiilor publice. Reprezentarea deplină va asigura calitatea raportării financiare în ceea ce
privește conținutul, relevanța și competitivitatea sa internațională. (OLARU, 2023)

Transpunerea IPSAS și a directivelor europene în contabilitatea instituțiilor publice autohtone

s-a realizat prin:

16
✓ adoptarea sistemului de conturi COFOG 3, conform Ordinului ministrului finanțelor
publice nr. 2.021/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice
privind organizarea şi conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi
pentru instituțiile publice şi instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 1.917/2005;
✓ trecerea execuției bugetului de venituri și cheltuieli în sistemul COFOG 3, potrivit
Ordinului ministruluidelegat pentru buget nr. 720/2014 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind execuția bugetelor devenituri şi cheltuieli ale instituțiilor publice
autonome, instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii şi
activităților finanțate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor
interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile,
bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de
instituțiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanțare a acestora;
✓ introducerea obligației de a deține certificatul de atestare a cunoștințelor privind
Sistemul European de Conturi pentru conducătorii compartimentelor financiar-
contabile;
✓ realizarea unui sistem informatic de raportare a execuției bugetare și a situațiilor
financiare – ForexeBug, program informatic cu acces prin internet cu ajutorul căruia
instituțiile publice raportează electronic situațiile financiare aferente contabilității
patrimoniale și bugetare. Sistemul de raportare ForexeBug are rolul de a răspunde
necesităților de transparență și publicitate a situațiilor financiare și a datelor bugetare
ale instituțiilor publice în conformitate cu reglementările europene, cu scopul de a
crește gradul de încredere privind datele colectate prin validări încrucișate între
evidențele ForexeBug și evidențele financiare ale instituțiilor publice.
(OLARU, 2023)

17
Pozitia Romaniei

Sistemul de contabilitate publică din România a evoluat într-un mod firesc, ținând cont de
modificările la care această țară a luat parte de-a lungul deceniilor. Fiind un stat fost comunist,
sistemul de contabilitate publică a suferit o serie de modificări, în special după căderea
regimului comunist.

Aceste modificări semnificative au fost generate de necesitatea adaptării la caracteristicile

economiei de piață, regimului comunist fiindu-i caracteristică economia de tip centralizat.
Există anumite reglementări legislative considerate definitorii pentru evoluția sistemului de
contabilitate publică din România, cum ar fi Legea Contabilității nr. 82/1991, OMFP nr.
1746/2002, HG nr. 81/2003, OMFP nr. 1487/2003, dar și OMFP nr. 1917/2005.
Experiența României în ceea ce privește adoptarea IPSAS a început în anul 2002, odată cu
trecerea de la contabilitatea de numerar la contabilitatea bazată pe angajamente, moment
caracterizat de publicarea în Monitorul Oficial al Ordinului Ministerului Finanțelor Publice
nr. 1746/2002, ordin care cuprinde aprobarea normelor metodologice referitoare la
conducerea și organizarea contabilității patrimoniului instituțiilor publice, a planului de
conturi, respectiv a monografiei contabile pentru operațiunile principale. În cadrul realizării
acestor modificări majore ale sistemului românesc de contabilitate publică, pe lângă forma
oficială a standardelor IPSAS, au fost luate în considerare și elemente precum Sistemul
European de Conturi (SEC 95), Regulamentul Financiar al Consiliului Europei nr. 1605/2002
sau Manualul Statisticilor Financiare Guvernamentale (GFS), întocmit de FMI, prin
intermediul departamentului de statistică. (Andrei-Răzvan Crișan*)

Pentru a colecta informatii despre pozitia angajatilor publici s-a organizat urmatorul
chestionar. Toți angajații din departamentele contabile ale primăriilor de municipii au fost
invitați să participe la completarea acestui chestionar, invitația fiind transmisă prin Asociația
Municipiilor din România, organizație juridică de drept privat, neguvernamentală, înființată
cu scopul protejării intereselor comune ale autorităților administrației publice locale și al
gestionării nevoilor publice în interesul colectivităților locale.

18
Figură 3 - Rezultatul chestionarului 2022

✓ 99% sunt de acord că adoptarea IPSAS va îmbunătăți responsabilitatea raportărilor

financiare ale instituțiilor publice din România;
✓ 98% sunt de părere că adoptarea IPSAS va spori transparența raportărilor financiare
ale instituțiilorpublice din țara noastră;
✓ 98% consideră că adoptarea IPSAS va crește relevanța valorică pentru utilizatorii de
informații financiare ale instituțiilor publice din România;
✓ 96% cred că adoptarea IPSAS va crește comparabilitatea informațiilor financiare ale
instituțiilor publice autohtone;
✓ 95% opinează că adoptarea IPSAS va determina reprezentarea completă a raportărilor
financiare ale instituțiilor publice din țara noastră;
✓ 99% consideră că adoptarea IPSAS va îmbunătăți calitatea generală a raportărilor
financiare ale instituțiilor publice din România.

Din rezultatele chestionarului se observă un grad mare de conștientizare a beneficiilor

adoptării IPSAS pentru sistemul de raportare financiară al instituțiilor publice. (OLARU,
2023)

19
Comparația reglementărilor românești referitoare la contabilitatea publică și IPSAS
considerate a fi implementabile cu adaptări minore sau chiar deloc, comparație realizată prin
intermediul măsurării gradului de armonizare formală utilizând coeficienții lui Jaccard, indică
valori relativ scăzute ale acestor coeficienți. Astfel, în cazul unui singur standard (IPSAS 10),
valoarea coeficientului de similitudine este de 0.5, însă considerăm foarte relevantă mențiunea
conform căreia elementele comune ale acestui standard și ale reglementărilor românești
analizate se referă doar la definirea anumitor termeni. În contrast, există patru standarde
(IPSAS 11, IPSAS 16, IPSAS 27 și IPSAS 32) ale căror conținut nu se regăsește deloc în
reglementările românești analizate în acest caz.

Altor două standarde (IPSAS 2 și IPSAS 5) le corespund valori ale coeficientului de

similitudine mai mici de 0.1. Trei dintre standarde (IPSAS 4, IPSAS 12 și IPSAS 14) au
valori corespondente ale coeficientului de similitudine cuprinse între 0.1 și 0.2. Standardului
IPSAS 9 îi corespunde o valoare cuprinsă între 0.2 și 0.3, în timp ce standardelor IPSAS 1 și
respectiv IPSAS 3 le corespund valori cuprinse între 0.4 și 0.5. (ARMONIZARE
CONTABILĂ ÎN SECTORUL PUBLIC ÎN CONTEXT EUROPEAN, 2017)

20
 Concluzii

Originea EPSAS și cei doi public consultările sunt dovada creșterii

interacțiunea dintre CE, european Parlamentul și organismele de standardizare, audit
și birouri de control la nivel local și regional nivel, marile firme de audit și contabilitate,
academicieni și profesioniști din diferite niveluri de guvernare pe diverse aspecte ale
comparabilitatea raportării contabile în UE statele membre și implementarea contabilitate
armonizată a sectorului public standardele. Cu toate acestea, această lucrare a arătat
că participarea la consultări a fost limitată și, prin urmare, prudență ar trebui să fie
exercitate la interpretarea rezultatelor. Dezbaterile viitoare în UE cu privire la
armonizarea contabilităţii sectorului public şi dezvoltarea și adoptarea EPSAS trebuie
să fie consolidată cu modalităţi de asigurare mai largă implicarea părților interesate.
Conflictul final de interese este între stabilitori de standarde naționali și globali — martor
influența tot mai mare a IPSAS și tensiunea dintre cooperare-concurență stabilitorii naționali
de standarde conștienți de beneficii a unei abordări mai armonizate dar și precaut
de a acorda prea multă autonomie asupra lor jurisdictii proprii. Impingerea CE pentru EPSAS
este un exemplu important în acest sens.

21
 Bibliografie

Aggestam, C. P. (2013). The European Union is moving towards implementing European

Public Sector Accounting Standards (EPSAS). https://www.researchgate.net/.
Ahead, A. T. (2017). IPSAS implementation: current status & challenges. Preluat de pe
https://www.accaglobal.com/content/dam/ACCA_Global/Technical/pubsect/pi-
IPSAS-implementation-current-status-and-challenges.pdf
Amel Amiria, S. E. (2020). The transition to IPSAS standards: the extent of adoption and the
influence of institutional, contingency and economic network factors. Accounting and
Management Information Systems, Vol. 19, No. 2, pp. 215-251.
Andrei-Răzvan Crișan*, C.-S. N. (fără an). Are the european public sector accounting
standards (epsas) based on ipsas a real necessity for the european union?
(2017). ARMONIZARE CONTABILĂ ÎN SECTORUL PUBLIC ÎN CONTEXT EUROPEAN.
Universitatea Babes Bolyai.
IPSASB. (2023). Preluat de pe https://www.ipsasb.org/
IULIANA CENAR, E. C. (2022). IMPLEMENTATION OF INTERNATIONAL PUBLIC
SECTOR ACCOUNTING STANDARDS (IPSAS). Petroşani: Annals of the University
of Petroşani, Economics.
OLARU, D. E. (2023). Efectele adoptării IPSAS în instituțiile publice din România.

22
 Bibliografie Figuri

Figură 1 - Membrii trimisi de catre natiuni la prima concultare publica ................................... 8

Figură 2 - Adoptarea standardelor la nivel mondial la 31.12.2021 .......................................... 10
Figură 3 - Rezultatul chestionarului 2022 ................................................................................ 19

23