INSPECTAREA ACTIVITĂȚII ORGANIZAȚIEI DE AUDIT CE

ACTIVEAZĂ PE PLAN INTERNAȚIONAL

Autor: Cotelea STELA
Centrul de Excelență în Economie și Finanțe, grupa: IPF1905G,
Republica Moldova, mun. Chișinău
Coordonator științific: Osoianu ALEXANDRU

Rezumat
În prezent o organizație de audit trebuie să exercite o activitate
independentă şi obiectivă, care va oferi o informație veridică, însoțită de o
recomandare la nivel. Scopul principal al acestei lucrări este analiza activității de
audit pe plan internațional. Activitatea de audit trebuie sa fie concentrată pe
riscurile care pot afecta îndeplinirea obiectivelor şi asupra modulului, cum sunt
gestionate aceste riscuri. Analiza riscurilor şi stă la baza metodologiilor aplicate
în exercitarea acestei activități complexe.

Cuvinte-cheie: activitate de audit internațional, control, Curtea de conturi UE,

Introducere
Activitatea de audit se bazează pe anumite etape realizate într-o anumită
consecutivitate, după finisarea cărora de fiecare dată revine la faza iniţială. Din aceste
considerente activitatea de audit este asociată cu conceptul ciclului de audit.
Această activitate este ca o funcţie nouă cu particularităţi singulare, care nu
poate fi confundate cu altele. Auditul are funcţii de analizare, consultare şi
recomandare, prezintă rapoarte de audit intern care reflectă situaţia reală a unei
instituţii sub toate aspectele de activitate şi care includ propuneri de soluţionare a
lacunelor depistate în activitatea acesteia. Astfel, acesta se aplică tuturor entităţilor şi
tuturor tipurilor de activităţi, ceea ce inevitabil conduce la furnizarea unor informaţii
obiective şi veridice utilizatorilor de informaţie, necesare luării deciziilor.
Activitatea unei organizații de audit ce activează pe plan internațional are
multe tangențe cu activitatea oricărei organizații de audit, deoarece fiecare entitate
sau instituție este reglementată de un cadru precis și juridic care se bazează pe
următoarele acte normative specifice domeniului: Standardele Naționale de Audit;
Codul etic al auditorilor; Carta de audit; Normele metodologice pentru audit;
Instrucţiuni proprii de aplicare a normelor metodologice de audit ţinând cont de
specificul entităţii, de asemenea respectă ciclul de audit care este format din cele patru
etape esențiale: stabilirea strategiei de audit, exercitarea lucrărilor misiunii de audit,
elaborarea şi prezentarea rapoartelor de audit, evaluarea acțiunilor conducerii privind
implementarea rezultatelor auditului.

1
 1. Generalizarea despre activitatea de audit pe plan internațional

Un rol important în promovarea activităţii de audit pe plan internaţional îi

revine Institutului Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii. Institutul în
cauză defineşte activitatea de audit în modul următor: „Auditul este o activitate
independentă, obiectivă, de asigurare şi consultanţă, menită să adauge valoare şi să
îmbunătăţească operaţiunile unei organizaţii. Ajută o organizaţie să-şi îndeplinească
obiectivele printr-o abordare sistematică, disciplinată în vederea evaluării şi
îmbunătăţirii eficienţei proceselor de management al riscurilor, control şi
guvernanţă”.
Ţinând cont de această definiţie şi de tendinţele actuale de dezvoltare, auditul,
în prezent, reprezintă o activitate independentă şi obiectivă, care oferă entităţii
asigurarea unui grad de control asupra operaţiunilor, o îndrumează în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea operaţiunilor şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare acestora,
ajută entitatea în atingerea obiectivelor, evaluînd, printr-o abordare sistematică şi
metodică, procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernare a
instituţiei, cu propuneri de consolidare a eficacităţii lor.
În continuare mă voi axaza pe analiza activității de audit pe plan internațional
a instituțiilor de audit din cadrul Uniunii Europene.
Controlul public face parte integrantă din sistemele democratice. Toate cele
27 de țări care alcătuiesc în prezent Uniunea Europeană (UE) au instituit mecanisme
pentru a se asigura răspunderea de gestiune pentru cheltuielile publice și pentru a se
garanta că acestea sunt transparente și supravegheate cu rigurozitate. Aici intră în joc
instituțiile supreme de audit (ISA), în calitate de auditori publici externi.
Instituțiile supreme de audit examinează în deplină independență utilizarea
eficientă, eficace și economică a resurselor publice, precum și conformitatea
cheltuielilor publice și a colectării veniturilor cu normele aplicabile. Ele sprijină
controlul parlamentar exercitat asupra guvernelor, grație rapoartelor lor de audit
obiective, imparțiale și bazate pe fapte, contribuind astfel la îmbunătățirea politicilor,
a programelor, a administrației publice și a gestionării finanțelor statului. Acest lucru
ajută la consolidarea încrederii cetățenilor în sistemul de ponderi și contraponderi al
societăților noastre și la dezvoltarea în continuare a unor democrații care funcționează
în mod corespunzător.

2
 Instituțiile supreme de audit din UE joacă un rol central în procesul de
asigurare a răspunderii publice pentru actul de gestiune. În calitate de auditori externi
ai puterii executive, ele evaluează în ce măsură politicile și cheltuielile administrației
publice ating obiectivele urmărite. De asemenea, ele verifică gestiunea finanțelor
publice și raportează cu privire la conturile organismelor publice, furnizând astfel
parlamentelor informații și asigurări independente.
Prezentarea principalelor tipuri de audit efectuate de ISA sunt reprezentate în
figura 1.1:

Principalele tipuri de audit

Audit financiar Audit de conformitate Auditul performanței

Fig 1.1. Principalele tipuri de audit din cadrul UE

Elaborat de autor: În baza portatului online ,,Auditul public în UE,,
Auditul financiar include examinarea de documente, rapoarte, sisteme de
control intern și de audit intern, proceduri contabile și financiare, precum și alte
înregistrări, cu scopul de a verifica dacă situațiile financiare prezintă o imagine
corectă și fidelă a poziției financiare și dacă rezultatele activităților financiare sunt în
conformitate cu standardele și principiile contabile acceptate.
Auditul de conformitate verifică dacă gestiunea economică și financiară
a entității, a activității sau a programului auditat respectă dispozițiile legale și de
reglementare aplicabile.
Auditul performanței implică examinarea programelor, a operațiunilor,
a sistemelor de gestiune și a procedurilor utilizate de organismele și instituțiile care
gestionează resurse, cu scopul de a evalua utilizarea economică, eficientă și eficace
a resurselor respective.

3
 2. Curtea de Conturi Europeană și activitatea sa de auditor
Curtea de Conturi Europeană verifică toate veniturile încasate și cheltuielile
plătite de UE sau de organele și organismele înființate de UE. Ea evaluează dacă
finanțele UE au fost bine gestionate și dacă toate veniturile au fost încasate și
cheltuielile plătite în conformitate cu reglementările aplicabile. Curtea furnizează
Parlamentului European și Consiliului o declarație anuală de asigurare cu privire la
legalitatea și regularitatea utilizării fondurilor UE. Ea raportează, de asemenea,
eventualele nereguli identificate. Curtea întocmește un raport anual după încheierea
fiecărui exercițiu financiar. În plus, aceasta își poate prezenta în orice moment
observațiile cu privire la chestiuni specifice, în special sub forma unor rapoarte
speciale, și poate emite avize.
De asemenea principalele acte legislative după care este coordonat auditul
sunt: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolele 285-287 și
Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.
Curtea auditează toate aspectele legate de execuția bugetului UE. Principala
entitate auditată de Curte este Comisia Europeană, cre este informată cu privire la
activitatea și abordarea de audit a Curții, precum și cu privire la rezultatele relevante
ale auditurilor. În afară de direcțiile generale ale Comisiei Europene, Curtea
auditează:
- fondurile europene de dezvoltare;
- agențiile și agențiile executive ale UE, întreprinderile comune și alte
organisme;
- Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții;
- Banca Centrală Europeană;
- operațiunile de împrumut și de credit ale UE (de exemplu, Mecanismul
european de stabilizare financiară);
- Mecanismul unic de supraveghere și Mecanismul unic de rezoluție.
Curtea este organizată în cinci camere de audit, la care se adaugă Comitetul
pentru controlul calității auditului, Comitetul administrativ și Secretariatul general.
Președintele, fiecare cameră de audit și Comitetul pentru controlul calității auditului
beneficiază de susținerea mai multor direcții, cărora li se atribuie personal de audit.
Colegiul complet, compus din 27 de membri ai Curții, este prezidat de președinte și

4
se reunește, de regulă, de două ori pe lună pentru a dezbate și a adopta documente
precum rapoartele privind bugetul general al UE și privind fondurile europene de
dezvoltare, care sunt principalele publicații anuale ale Curții. Membrii Curții sunt
repartizați în câte una dintre cele cinci camere de audit. Activitatea fiecărei camere
este orientată de o tematică bazată pe politici ale UE.
Camerele sunt conduse de câte un decan, ales din rândul membrilor camerei
respective și de către aceștia pentru un mandat de doi ani, care poate fi reînnoit.
Fiecare membru este responsabil de anumite sarcini de audit specifice.
Fiecare cameră are două domenii de responsabilitate:
- adoptarea de rapoarte speciale, rapoarte anuale specifice și avize și
- elaborarea raportului anual privind bugetul general al UE și a raportului anual
privind fondurile europene de dezvoltare, în vederea adoptării lor de către
colegiul Curții.
Însăși activitatea de audit a Curții este formată din misiune, planificare și
metodele folosite.
Misiunea de audit - auditurile se bazează pe probe și, dacă este necesar, sunt
efectuate la fața locului în celelalte instituții ale UE și în organele și organismele care
gestionează venituri sau cheltuieli în numele UE. Pentru activitatea Băncii Europene
de Investiții (BEI) de gestionare a veniturilor și a cheltuielilor UE, se aplică dispoziții
speciale. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituțiile supreme
de audit naționale sau, în cazul în care acestea nu dispun de competențele necesare,
cu serviciile naționale competente. Curtea cooperează cu instituțiile supreme de audit
din statele membre într-o atmosferă de încredere, respectându-și reciproc
independența.
Planificarea activității de audit - curtea își stabilește în deplină independență
programul de activitate. Procedura sa de programare anuală se bazează pe o evaluare
multianuală a riscurilor pentru diferitele domenii de politică.
Metodele de audit - prin activitățile sale, Curtea examinează măsura în care
sunt îndeplinite obiectivele de politică ale UE și evaluează situația contabilă și
gestiunea financiară a bugetului UE.

5
 Curtea desfășoară diferite tipuri de audit:
- audituri ale performanței – cu privire la eficacitatea, eficiența și
economicitatea politicilor și programelor UE. Aceste audituri axate pe
raportul costuri-beneficii vizează aspecte specifice legate de gestiune sau de
buget. Ele sunt selectate în funcție de criterii precum interesul public,
potențialul de ameliorare, riscul de performanță nesatisfăcătoare sau riscul de
nereguli; și
- audituri financiare și audituri de conformitate – cu privire la fiabilitatea
conturilor anuale și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente (în
special în vederea declarației de asigurare), precum și evaluări ale
conformității sistemelor și a operațiunilor din domenii bugetare specifice cu
normele și reglementările care li se aplică.
De asemenea pentru ca informația să fie veridică Curtea deține un Portofoliul
de publicații care este pus la dispoziția publicului pe siteul oficial care cuprinde:
- rapoarte anuale, în care sunt prezentate în principal rezultatele auditurilor
financiare și de conformitate realizate de Curte cu privire la bugetul UE și cu
privire la fondurile europene de dezvoltare, dar care pot conține și aspecte
legate de gestiunea bugetară și de performanță;
- rapoarte anuale specifice, care se referă la agențiile, organismele
descentralizate, întreprinderile comune și alte organisme ale UE;
- rapoarte speciale, care prezintă rezultatele unor audituri selectate ce au ca
obiect domenii specifice de cheltuieli sau de politici ori aspecte bugetare și de
gestiune;
- avize cu privire la acte legislative noi sau actualizate care au un impact
semnificativ asupra gestiunii financiare, acestea fiind elaborate fie la cererea
altei instituții, fie din inițiativa Curții, și
- documentele de analiză urmăresc să descrie situații și să ofere o analiză,
aplicând adesea o perspectivă transversală, pe baza activităților sale anterioare
de audit sau a altor informații publice.

6
Concluzii:
În concluzie pot afirma că , activitatea de audit a Curții de Conturi Europene
reprezintă adeseori un punct de plecare și o realizare enormă: controalele sale justifică
şi atrag verificări ulterioare şi mai aprofundate la mai multe sectoare, ori la nivelul
administrațiilor naționale.
Curtea de Conturi Europeana furnizează, în egală măsura, Parlamentului și
Consiliului o declarație de asigurare privind acuratețea conturilor, legalitatea şi
regularitatea operațiunilor adiacente, declarația formală adresată contribuabililor prin
care aceasta îi asigură că banii lor au fost utilizați şi că acest lucru s-a făcut în
conformitate cu destinațiile prevăzute.
Pe de o parte , în raport cu activitatea de audit națională din cadrul Republicii
Moldova, activitatea de audit pe plan internațional este mai complexă și mult mai
minuțioasă. Pe de altă parte activitatea de audit națională și internațională se aseamănă
din considerentului faptului că este pus un scop precis, sunt auditate instituții
asemănătoare , este îndeplinită funcția de control la cel mai înalt nivel, auditul este
perefectat de un specialist cu experiență în domeniu care are o pregătire superioară,
autoritate și competență.

Referințe
Cărți:
1. Agape Comsa. Structuri ale Uniunii Europene. Elemente de legislaţie specifică. Bucureşti:
Editura Economică, 2001;
2. Anatolie Iachimovschi, Lidia Căuș, Maria Ratcov. Audit intern. Note de curs., Chișinău,
ASEM, 2019;
3. Miron, Dumitru, coord. Economia Uniunii Europene. Bucureşti: Luceafărul, 2002;
Referințe-web:
4. http://eca.europa.eu/ ;
5. http://ro.wikipedia.org.