LUCRARE DE DESERTATIE

SUCEAVA

IULIE 2008

AUDITUL INTERN AL SALARIILOR

CUPRINS
ABSTRACT.................................1
CAPITOLUL 1 - NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern

1.2..Definirea conceptului de audit intern
1.3..Trasaturile auditului intern
1.4..Auditul intern si controlul intern
1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern n Romnia
1.5.1..Contextul general
1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern
1.5.3..Organizarea auditului intern
1.5.4..Desfasurarea auditului intern
1.6. Organizarea internationala a auditului intern
1.7. Standarde de audit intern
1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern
1.7.2. Standarde de calificare
1.7.3. Standarde de functionare

1.7.4. Standarde de implementare

1.8. Responsabilitatea auditorului intern
CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit

2.2. Pregatirea misiunii de audit intern
2.3. Interventia la fata locului
2.4. Raportul de audit intern
2.5. Urmarirea recomandarilor
CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

3.1. Emiterea ordinului de serviciu

3.2. Declararea independentei
3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern
3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor
3.5. Analiza riscurilor
3.6. ntocmirea programului de audit
3.7. ntocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului
3.8. sedinta de deschidere
3.9. Interventia la fata locului
3.10. Constituirea dosarelor de audit intern
3.11. Revizuirea documentelor de lucru
3.12. sedinta de nchidere
3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern
3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

3.15. Reuniunea de conciliere

3.16. Raportul de audit intern
3.17. Difuzarea raportului de audit intern
3.18. Urmarirea recomandarilor
CONCLUZII sI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE.............................
ABSTRACT
The Department of public intern audit is under the direct subordination of the management of
public entity and, through its duties must not be involved in the carrying out of the intern control
procedures and in the development of the activities subdued to the public intern audit.
The intern audit is an independent and objective functional activity that offers counselling and
insurance to the management over the fact that the systems of intern control exist and function
efficiently.
The public intern audit is carried on all the activities developed in a public institution regarding
the formation and use of the public funds, and also the administration of the public heritage.
In the present, the public audit focuses on counselling, not on checking and inspections, but
the deficiency of the new law of the public intern audit consists in the fact that it does not stipulate as
main objective the balance certification and the execution account as it was established by the old
settlement.
For a total transparency of the information regarding the way in which the public money is
used, it should be promoted the independent audit of the financial situations and that of the budgetary
execution, and for a correct information of the public opinion of the way in which the public funds are
administrated it is necessary the publication of the financial situations of the public institutions.
A major problem of putting into practice the position of internal audit, which is the subject of
the paper, represents the fact that the planning, preparation and the development of the missions
must be carried out more and moreon the basis of the analysis and evaluation of the risks associated
with the activities developed inside the entities and less on the managers, auditors and controllers'
intuition.
The main purpose of the intern auditor's activity is formed by the responsibility of the
management for accomplishing the desired targets and of all the other performers from inside the
entity, aspect that can be reached only through following the existence, formalization and systematic
updating of the intern procedures and the way of putting them into practice, insisting on a series of
specific elements for the development of the mission of intern audit and that is:
-

the analysis and evaluation of risks associated with the activities

the risk management

the added value of the intern audit's work

the growth of the intern audit's preventive role in the culture of entities

the total comprehension and putting into practice of the intern audit standards

the necessity for applying very well known sound and good practices in the field of
activity.

The intern audit's professional abilities produce benefits for the entity, through a systematic
evaluation, on the basis of the audit standards and the best practices, policies, procedures and
operations carried out by the entity.
The intern audit's role is to ensure the management over the functionality of the internal
control, its sufficiency and insufficiency.
The intern audit helps the entity to reach its objectives through a methodic and systematic
organization, getting involved in improving the internal control and the leading processes, that refer to
policies and administration.
The intern audit reports represent "real visit cards of the entity", that will be taken into
consideration, analyzed, studied by the representatives of the Audit Court, the financial international
organisms, European Commissions. For these reasons, the quality of the audit reports has great
importance and it depends on the intern audits' ability and professionalism, on their relationship with
the general management, the management of the structural levels and executors.
Therefore, the intern audit is a special position, very useful for leading entities, no matter the
level of responsibility, and that explains its development in the last two decades, including the
expansion of the field of action over the efficiency and performance, beyond the simple regularity.

CAPITOLUL 1 - NOIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL INTERN

1.1..Istoricul aparitiei auditului intern
Auditul a fost cunoscut la nceputurile secolului al XVIII-lea, fara a fi precizata data exacta sau
localizarea geografica ntr-un stat.
Istoria economica delimiteaza mai multe etape ale auditului, diferentiate n functie de
categoria sociala care ordona auditul, numiti ordonatori de audit, n functie de auditori si de obiectivele
auditului. Pna la nceputul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, mparati, biserica si stat
cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a hotilor pentru frauda si prevenirea unor astfel de fapte cu
scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entitati.

Auditorii erau numiti din rndul preotilor si primau calitatile morale ale acestora. Framntata
istorie a sec. al XVIII-lea pna la jumatatea sec. al XIX-lea a produs schimbari si n rndul ordonatorilor
de audit. Statele, tribunalele jurisdictionale si actionarii au luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii
erau preferati din categoria celor mai buni contabili. Auditul si extinde obiectivele asupra reprimarii
fraudelor, a pedepsirii celor care le produceau si a cautarii solutiilor, pentru pastrarea integritatii
patrimoniului. Sfrsitul secolului al XIX-lea contureaza relatia ntre auditati si auditori alesi din rndul
profesionistilor contabili sau juristi. Obiectivul lor: atestarea realitatii situatiilor financiare, cu scopul de
a evita erorile si frauda.[1]
Primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesionisti specializati n audit
alaturi de contabili. Lucrarile erau comandate de stat si de actionari.
Perioada anilor 1940-1970, cnd comertul international se dezvolta, este dominata de
schimburi ntre state cu bunuri si servicii, ordonatorii de audit si largesc sfera n rndul bancilor,
patronatului si al institutiilor financiare datorita pietelor de capital. Executarea auditului era realizat de
profesionisti de audit si contabilitate, iar obiectivele cunosc o forma elevata de atestare a sinceritatii si
regularitatii situatiilor financiare. n aceasta perioada, datorita dezvoltarii profesiei contabile si a
influentelor asupra cadrului contabil conceptual, anglo-saxonii dezvolta activitatea de audit pe
continentul european.
Doua decenii mai trziu (1970-1990), obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea
controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil (postulate, principii si reguli de evaluare) si
a normelor de audit.
n Romnia, introducerea auditului intern este de data relativ recenta si se ncadreaza n efortul
general de modernizare a managementului financiar, att n sectorul privat, ct si n cel public.
ntreprinderile au nceput sa-si organizeze propriile compartimente de audit intern, n special
pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii, iar
pentru realizarea activitatii de certificare au apelat n continuare la cabinete de audit extern, care
aveau dreptul la o supervizare a activitatii ntreprinderilor. Pentru a se distinge ntre auditorii
cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti auditori externi,
iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din ntreprindere.
Aceste schimbari au fost benefice, deoarece auditorii externi nu si mai ncep activitatea de la
zero si pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care se adauga noi constatari rezultate prin
aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei auditate.
Rolul si necesitatea auditorilor interni au crescut continuu si au fost unanim acceptate, motiv
pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatile practice. Astfel,
n anul 1941 s-a creat n Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni -IIA, care a fost recunoscut
international. Ulterior a aderat Marea Britanie, iar in 1951, Suedia, Norvegia, Danemarca si alte state.
n prezent la acest institute s-au afiliat peste 90 de institute nationale ale auditorilor interni si membri
din peste 120 de tari, n urma obtinerii calitatii CIA -auditor intern certificat, acordate de IIA pe baza
unor examene profesionale.

Functia de audit intern s-a instituit n Anglia si Franta la nceputul anilor '60, fiind puternic
marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80-'90 functia de audit intern
ncepe sa se contureze n activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua si n prezent.
n Romnia, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda n domeniul controlului
financiar, nsa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern.
1.2..Definirea conceptului de audit intern
Functia de audit intern a cunoscut transformari succesive pana la stabilizarea definirii
conceptului. Aceste abordari progresive au scos n evidenta o serie de elemente, care trebuie retinute
pentru conturarea cadrului n care se nscrie auditul intern.
Din analiza evolutiei functiei auditului intern pna n prezent putem aprecia urmatoarele
elemente de implicare n viata entitatii auditate :
-

consilierea acordata managerului ;

ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca ;

independenta si obiectivitatea totala a auditorilor.

a)

Consilierea acordata managerului

Auditul intern reprezinta o functie de asistenta a managerului, pentru a-i permite sa-si administreze
mai bine activitatile. Componenta de asistenta, de consiliere atasata auditului intern l distinge
categoric de orice actiune de control sau inspectie si este unanim recunoscuta ca avnd tendinte de
evolutie n continuare.
Profesionalismul auditorului intern consta n arta si maniera de a emite o judecata de valoare
asupra instrumentelor si tehnicilor folosite, cum ar fi : reguli, proceduri, instructiuni, sisteme
informatice, tipuri de organizare s.a., care reprezinta ansamblul activitatilor de control utilizate de
managerul institutiei sau responsabilul unui loc de munca, recunoscut de specialisti drept control
intern.
Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordarile practice
succesive deja elaborate prin analize si evaluari, de a da asigurari privind functionalitatea sistemului
de control intern.
b)

Ajutorul acordat salariatilor fara a-i judeca

ntr-o entitate n care auditul intern face parte din cultura organizatiei, acesta este acceptat cu
interes, dar ntr-o entitate care se confrunta cu riscuri potentiale importante, cu absenta conformitatii
cu reglementarile de baza, cu o eficacitate scazuta si o fragilitate externa a acesteia, din cauza
deturnarilor de fonduri, disparitiei activelor sau fraudei, este evident ca managerul respectiv va fi
judecat, apreciat, considerat n functie de constatarile auditorului intern [2].

ntr-un caz standard, misiunea de audit intern poate sa evidentieze ineficacitate, redundanta n
sistem sau posibilitati de mbunatatire a activitatilor ori actiunilor, dar exista mai multe motive pentru
care managementul nu trebuie sa fie pus direct n discutie :

Obiectivele auditului intern au n vedere un control asupra activitatilor care sa conduca

la mbunatatirea performantei existente, si nu la judecarea acestuia, asa cum
specialistul n fiscalitate ajuta la o mai buna aplicare a regimului fiscal.

Realizarile auditului intern nu trebuie puse n discutie de cel auditat, iar daca totusi
acest lucru este facut, sa se efectueze ntr-o maniera pozitiva.

Responsabilitatile auditorului intern trebuie sa aiba n vedere faptul ca, adesea, analiza
cauzelor unei nereguli scoate la iveala existenta unor puncte slabe care si au originea
n insuficiente asupra carora responsabilul nu are un bun control. Cu aceasta ocazie se
observa ca solutiile trebuie sa vina pe cale ierarhica sau chiar de la nivelul organizatiei,
daca sunt probleme de dimensiune culturala, de formare profesionala, de buget, de
organizare, de natura informatica s.a.

c)

Independenta totala a auditorilor interni

Functia de audit intern nu trebuie sa suporte influente si presiuni care ar putea fi contrare
obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independentei sub doua
aspecte :
-

independenta compartimentului n cadrul organizatiei, de aceea el trebuie sa functioneze

subordonat celui mai nalt nivel ierarhic ;

independenta auditorilor interni, ceea ce le va asigura obiectivitatea n activitatea pe care o

vor desfasura.

Independenta si obiectivitatea sunt abateri de la functia de audit intern, care dauneaza

eficacitatii si rigorii muncii de audit. Spre exemplu, trebuie sa avem n vedere ca nu putem fi medic si
pacient n acelasi timp, fara sa stabilim un diagnostic cel putin subiectiv.
Respectarea standardului privind independenta presupune unele reguli:
-

auditul intern nu trebuie sa aiba n subordine vreun serviciu operational ;

auditorul intern trebuie sa poata avea acces n orice moment la persoanele de la toate
nivelurile ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele electronice de calcul ;

recomandarile pe care le formuleaza trebuie sa nu constituie n nici un caz masuri obligatorii

pentru management.

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care da unei organizatii o

asigurare n ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o ndruma
pentru a-i mbunatati operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa-si atinga obiectivele, evalund, printr-o
abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control si
de conducere a ntreprinderii si facnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea. [3]
1.3..Trasaturile auditului intern
Organizarea functiei de audit intern n cadrul entitatilor impune luarea n consideratie a urmatoarelor
trasaturi :
- universalitatea;
- independenta;
- periodicitatea.
a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie nteleasa n raport cu aria de
aplicabilitate, scopul, rolul si profesionalismul persoanelor implicate n realizarea acestei functii.
Auditul intern exista si functioneaza n toate organizatiile, oricare ar fi domeniul de activitate a
acestora. Initial el s-a nascut din practica ntreprinderilor multinationale, apoi a fost transferat celor
nationale, dupa care a fost asimilat n administratie. n Romnia, auditul intern este impus institutiilor
publice si structurilor asimilate acestora si recomandat entitatilor din sistemul privat.
Auditul financiar are ca obiect activitatile din domeniul financiar si contabil, pe cnd auditul
intern are o arie mai extinsa, cuprinde toate activitatile desfasurate n cadrul entitatii, de aici
universalitatea functiei de audit intern. Din practica a rezultat ca activitatile financiar-contabile
reprezinta 20-25% din activitatile care fac obiectul auditului intern.
Putem afirma ca, acolo unde exista control intern, exista ai audit intern, deoarece "materia
prima" a auditului intern este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are scopul de a evalua
controlul intern, iar controlul intern este universal, putem afirma ca si auditul intern este universal.
Functia de audit intern a devenit o functie de asistenta manageriala prin care auditorii interni i
ajuta pe managerii de la orice nivel sa stapneasca bine celelalte functii si toate activitatile. Avnd n
vedere ca managerii exista peste tot, si asistenta s-a extins n toate domeniile si se refera la toate
activitatile.
Standardele internationale precizeaza ca auditorul intern nu trebuie sa cunoasca toate
meseriile din lume. Orict s-ar stradui, acesta nu poate sa fie la fel de bun ca cel care face zilnic
aceeasi lucrare.
Specialitatea auditorului intern este sistemul de control intern. nsa pentru a-si putea exercita
specialitatea, acesta trebuie sa aiba o buna cunoastere a mediului pe care-l auditeaza, sa nteleaga
cadrul legislativ si normativ si sa-si nsuseasca cultura organizatiei.
ntr-un compartiment de audit intern nu exista oameni priceputi la toate. Aici vom gasi
specialisti care au nsusite cultura manageriala, cultura financiar-contabila, cultura informatica si alte
culturi care sunt necesare ntr-o entitate.

b) Independenta auditorului intern semnifica faptul ca acesta trebuie sa aiba o gndire

nencorsetata, fara idei preconcepute, ca de exemplu ''totul merge foarte bine sau totul merge foarte
prost''.
Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru ca, atunci cnd va audita, va face control financiar
de gestiune, si nici inspector, pentru ca n acest caz se va comporta ca un inspector fiscal. Auditorul
intern nu poate fi nici altceva, respectiv nu poate fi manager sau o persoana care realizeaza procesul
de achizitii.
Auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a ndeplinirii obiectivelor si de
consultanta, conceputa n scopul de a adauga valoare si de a mbunatati activitatile unei organizatii.
Astfel functia de audit intern, cu ocazia evaluarii controlului intern, stabileste :
-

daca controlorul intern a depistat toate riscurile,

daca pentru toate riscurile identificate a gasit procedurile cele mai adecvate,

daca lipsesc controalele n anumite activitati,

daca exista controale redundante,

apoi transforma n recomandari toate aceste constatari si concluzii asupra controlului intern prin
raportul de audit pe care l va nainta managerului. Auditul intern ofera departamentelor din
organizatie, consiliului director, consiliului de administratie o opinie independenta si obiectiva asupra
managementului riscului, controlului si guvernarii, masurnd si evalund eficacitatea acestora n
atingerea obiectivelor stabilite ale organizatiei.
Auditul intern are trei principale preocupari:

raporteaza managerului la cel mai nalt nivel, pentru ca acesta este cel care poate lua
decizii, respectiv directorului executivului sau consiliului de administratie ;

evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern ;

ofera consiliere pentru mbunatatirea managementului pe baza analizei riscurilor

asociate activitatilor auditabile.

Auditul intern intra n cultura organizatiei atunci cnd managerul apeleaza la auditori.
n aceste fel auditul intern devine o functie responsabila, caracterizata prin independenta.
Auditul intern este o functie si auditorul intern este o persoana care are obligatii, si acestea nu
sunt minore.
c)

Periodicitatea auditului intern este o functie stabila n cadrul entitatii si este si o functie

ciclica pentru cei auditati. Frecventa auditurilor va fi determinata de activitatea de evaluare a riscurilor.
Astfel auditorii interni pot audita o entitate 8-12 saptamni si apoi sa revina dupa o perioada de 2-3
ani, n functie de evolutia riscurilor.
n acest sens trebuie sa dispunem de un sistem de masurare a riscurilor. Acesta este planul de
audit, care se realizeaza pe perioade strategice, de regula de 5 ani, structurat anual si care cuprinde
toate activitatile. Diferenta este ca unele activitati vor fi auditate o data, iar altele de mai multe ori, n
functie de evaluarea riscurilor. Pe baza planului de audit se stabileste si numarul 20220s1821u de
auditori, si n functie de acestia se aleg riscurile care vor fi tratate si cele la care se va renunta pentru
moment.
Periodicitatea auditului intern nu nseamna jumatate de norma, ci reprezinta faptul ca auditorul
intern poate reveni oricnd acolo unde considera ca este nevoie.
Auditul intern este o functie periodica deoarece se realizeaza conform unui plan si pe baza unor
programe de activitate comunicate si aprobate anticipat.
Auditul intern ajuta entitatile sa-si atinga obiectivele, ceea ce se realizeaza printr-o organizare
metodica si sistematica a procesului de audit, ndreptata spre mbunatatirea controlului si proceselor
de conducere la diferite perioade. Auditul intern trebuie sa urmareasca obiectivele generale, dar si alte
elemente, ca[4]:
-

existenta unor disensiuni ntre diferite niveluri ale organizatiei ;

existenta anumitor lucruri care-i descurajeaza pe oameni sa lucreze mai bine s.a.

recomandarile si concluziile auditului intern sunt utile managementului de la toate nivelurile, n special
cu privire la mbunatatirile potentiale n procesul de management al riscului, pe care auditorul le va
evalua din nou cu ocazia revenirii sale, ceea ce va asigura un plus de valoare organizatiei.
Auditorii nu auditeaza persoane, ci sisteme, entitati, programe, activitati s.a. n aceste sens
rapoartele de audit nu contin nume si fapte. Aceasta nu nseamna ca auditul intern nu are implicatii
asupra persoanelor. Daca descopera disfunctionalitati, nereguli, fraude, atunci responsabilii activitatilor
respective vor avea probleme. Persoanele sunt inspectate de compartimentul de inspectie si astfel
vom stabili daca s-au ncalcat legile si regulamentele.
1.4..Auditul intern si controlul intern
Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care
le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre specialisti.
Controlul intern nu se organizeaza ca un compartiment distinct n cadrul entitatii, el regasinduse n structura fiecarei functii a managementului, a fiecarei activitati si este n responsabilitatea
fiecarui angajat. Fiecare raspunde de controlul sau intern. Managementului de linie, respectiv sefilor de
compartimente, n afara propriului control intern, i mai revin si alte atributii de control pe care poate
sa le diminueze sau sa le dezvolte n functie de evolutia riscurilor n entitatea pe care o conduce.

Auditul intern, spre deosebire de controlul intern, se organizeaza ca structura distincta n subordinea
managerului general al entitatii.[5]
Sistemul de control intern din entitati cuprinde mai multe controale, asa cum am mai precizat,
si anume : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, controlul partenerial, controale de calitate
si controlul financiar preventiv, inventarierea patrimoniului, controlul contabil, controlul financiar,
inspectii s.a. aceste controale pot fi grupate astfel :
-

controale ex-ante : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic si controlul financiar

preventiv ;

controale ex-post : autocontrolul, controlul mutual, controlul ierarhic, inventarierea

patrimoniului, controlul casieriei, controlul contabil, controlul financiar, controalele de calitate,
inspectia s.a.

Toate aceste controale enumerate nu se organizeaza n compartimente de sine statatoare, ci se

regasesc pe fluxul de operatii ntre fazele unui lant procedural, fiind exercitate de fiecare post de lucru,
la fiecare nivel de responsabilitate sau prin delegare de competenta si fiind atasate intrinsec
activitatilor curente.
Datorita acestei organizari, atunci cnd auditorul intern stabileste inexistenta procedurilor,
inadaptabilitatea sau neactualizarea sistematica a acestora, n functie de evolutia riscurilor,
neimplementarea recomandarilor s.a.
Acest sistem este specific Romniei, care a implementat auditul intern n sectorul public ncepnd
cu 1 ianuarie 2003.
Avnd n vedere att particularitatile sistemului anglo-saxon, ct si specificul sistemului de
control intern romnesc, consideram necesara instituirea unei structuri de control intern n cadrul
entitatilor publice n subordinea managerului general care sa aiba ca principale atributii urmatoarele:
-

implicarea n crearea procedurilor acolo unde nu exista;

supravegherea actualizarii sistematice a procedurilor n functie de schimbarile legislative si

de evolutia riscurilor;

coordonarea sistemului de control intern al entitatii si realizarea evaluarii riscurilor;

sprijinirea managementului pentru implementarea recomandarilor auditorilor interni;

asigurarea consultantei solicitate de management.

Structura de control intern, organizata numai la nivelul ordonatorilor principali, trebuie

dimensionata de analiza evaluarii riscurilor asociate activitatilor si nu este potrivit sa depaseasca

jumatate din numarul auditorilor.

1.5..Reglementarea si coordonarea auditului intern n Romnia

1.5.1..Contextul general
Prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern [6] si Ordonanta Guvernului nr. 37/2004
pentru modificarea si completarea reglementarilor privind auditul intern [7] a fost reglementat auditul
intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea
patrimoniului public, ca activitate functional independenta si obiectiva. Legea include urmatoarele
categorii de entitati publice: autoritatea publica, institutia publica, regia autonoma, compania sau
societatea nationala, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este
actionar majoritar si care are personalitate juridica.
1.5.2..Obiectivele si sfera de activitate a auditului public intern
Obiectivele auditului public intern, conform articolului 3 din lege, sunt :
a)

asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa mbunatateasca sistemele si activitatile

entitatii publice;

b)

sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare sistematica si

metodica, prin care se evalueaza si se mbunatateste eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor administrarii.

Sfera auditului public intern cuprinde :

a)

Activitati financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea publica din

momentul constituirii angajamentelor pna la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;

b)

Constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creanta,

precum si a facilitatilor acordate la ncasarea acestora;

c)

Administrarea patrimoniului public, precum si vnzarea, gajarea, concesionarea sau

nchirierea de bunuri din domeniul privat sau public al statului ori al unitatilor administrativteritoriale;

d)

Sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele

informatice aferente.

Obiectivele specifice ale auditului intern pentru entitatile economice din sectorul sau
domeniul public vor avea la baza un cadru comun elaborat de Ministerul Finantelor Publice si Camera
Auditorilor Financiari din Romnia.
1.5.3..Organizarea auditului intern
Din punct de vedere structural, auditul intern este organizat astfel :
a)

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) ;

b)

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) ;

c)

Compartimentele de audit public intern din entitatile publice.

a)

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) functioneaza pe lnga unitatea Centrala de
Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) si este un organism cu caracter consultativ,
avnd rolul de a actiona n vederea definirii strategiei si a mbunatatirii activitatii de audit
intern n sectorul public.

CAPI a fost constituit din 11 membri alesi pe viata, n urma unui proces de selectie pe baza
ordinului ministrului finantelor publice[8], avnd urmatoarea structura :
-

Presedintele Camerei Auditorilor financiari din Romnia ;

Profesori universitari cu specialitate n domeniul auditului intern-doua personae;

Specialisti cu nalta calificare n domeniul auditului intern-trei persoane;

Directorul general al UCAAPI;

Experti din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publica, juridic, sisteme
informatice -patru persoane.

CAPI este condus de un presedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii
comitetului pentru o perioada de trei ani, care convoaca ntlnirile CAPI.
b)

Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) s-a nfiintat
n cadrul Ministerului Finantelor Publice, n subordinea directa a ministrului, si este structurata
pe departamente de specialitate.
UCAAPI este condusa de un director general, numit de ministrul finantelor publice cu avizul

CAPI.
Directorul general este functionar public si trebuie sa aiba o nalta calificare profesionala n
domeniul financiar-contabil sau al auditului, o competenta profesionala corespunzatoare si sa
ndeplineasca cerintele Codului privind conduita etica a auditorului intern.
c)

Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel :

Conducatorul institutiei publice sau, n cazul altor entitati publice, organul de conducere
colectiva are obligatia instituirii cadrului organizatoric si functional necesar desfasurarii
activitatii de audit public intern ;

La institutiile publice mici care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern
se limiteaza la auditul de regularitate si se efectueaza de catre compartimentele de audit
public intern al Ministerului Finantelor Publice.

Conducatorul entitatii publice subordonate, respectiv aflate n coordonarea sau sub autoritatea
altei entitati publice, stabileste si mentine un compartiment functional de audit public intern,
cu acordul entitatii publice superioare; daca acest acord nu se da, auditul entitatii respective
se efectueaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice care a decis
aceasta[9].

Compartimentul de audit public intern se constituie n subordinea directa a conducerii entitatii

publice si, prin atributiile sale, nu trebuie sa fie implicat n elaborarea procedurilor de control intern si
n desfasurarea activitatilor supuse auditului public intern.

1.5.4..Desfasurarea auditului intern

Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de audit public
intern, care evalueaza daca sistemele de management si de control intern sunt transparente si
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta si eficacitate.
Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate ntr-o entitate publica, inclusiv
asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice,
precum si la administrarea patrimoniului public.
Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la trei ani, fara a se limita la
acestea, urmatoarele :
a)

angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata,
inclusiv din fondurile comunitare;

b)

platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c)

vnzarea, gajarea, concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul privat al

statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d)

concesionarea sau nchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitatilor
administrativ-teritoriale;

e)

constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de

creanta, precum si a facilitatilor acordate la ncasarea acestora;

f)

alocarea creditelor bugetare;

g)

sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h)

sistemul de luare al deciziilor;

i)

sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j)

sistemele informatice.

Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale :

asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele

si legile -auditul de regularitate;

evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern n scopul

nlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatii publice -auditul de
sistem;

examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite de

entitatea publica n conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si
eficacitate -auditul performantei.

1.6. Organizarea internationala a auditului intern

Auditul intern desfasurat n cadrul organizatiilor este o functie, si aceasta se exercita n baza
unor standarde profesionale acceptate pe plan international. n acest sens, auditorii interni se supun
unor reguli comune pe care si le-au impus si care au, totusi, un caracter relativ, n functie de cultura
specifica organizatiei si cultura nationala [10].
Organizatia internationala a activitatii de audit intern a fost initiata prin fondarea Institutului
Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors) - I.I.A., n anul 1941, n S.U.A., cu sediul n
Orlando, Florida. nceputurile au fost marcate puternic de originile sale anglo-saxone, dar
internationalizarea s-a realizat progresiv pe masura afilierii si a altor institute nationale si chiar
membrii individuali.
I.I.A are o bogata activitate n domeniul pregatirii profesionale, de cercetare si de publicistica,
concretizata n[11]:
organizarea anuala a examinarilor profesionale pentru obtinerea calitatii internationale de C.I.A,
prin rotatie, n diferite orase ale lumii;
stabilirea si actualizarea sistematica, pe baza cercetarilor proprii si a practicii internationale,
pentru toti membrii sai, a standardelor internationale n domeniu;
redactarea revistei "Auditorul intern" (The Internal Auditor);
elaborarea si actualizarea periodica a "normelor de buna practica internationala" sau a
"normelor de practica sanatoasa n domeniu";
organizarea de conferinte si colocvii pentru dezbateri de specialitate la nivel international, prin
rotatie, n diverse zone geografice.
Elaborarea standardelor de catre I.I.A. a fost un proces n timp, realizat prin parcurgerea
sistematica mai multor etape, astfel:

 n anul 1947, s-a redactat "Declaratia responsabilitatilor" care a definit obiectivele si domeniul
de actiune ale auditului intern;
n anii 1981, 1991 si 1995, datorita evolutiei functiei de audit intern, n ntreaga lume au fost
revizuite standardele de audit intern;
n anul 1999, Comitetul de Directie al I.I.A. a creat un grup de lucru pentru a vedea daca exista
diferente privind modul de aplicare al standardelor n lume, daca standardele pot fi
mbunatatite si cum se poate realiza aceasta,
n anul 2002, pe baza studiului, s-au actualizat standardele si normele profesionale, varianta n
vigoare n prezent.
Studiul realizat de grupul de lucru a fost coordonat de Australa care a implicat peste 800 de
persoane, la nivel international, respectiv profesori, auditori, cercetatori si studenti, pornind de la
cadrul de competenta al auditului intern din 1998 si studiile realizate de diferite universitati.
Concluziile studiilor realizate au facut referiri, n principal, la [12]:
auditul intern se bazeaza pe evaluarea riscurilor;
profesionalismul trebuie sa fie global;
profesia se schimba, astfel a evoluat si sloganul/paradigma auditului intern, de la o activitate de
detectare catre una de prevenire a riscurilor;
rolul auditorului intern a suferit o metamorfoza, respectiv de la o persoana care informa
actionarii, la o persoana care urmareste schimbarea pozitiva a organizatiei;
s-a stabilit structura Ghidului auditorului intern, care ar trebui sa fie:

nivelul 1 - Codul etic si Standarde de audit intern;

nivelul 2 - Consultanta practica;

nivelul 3 - Dezvoltarea de practici, cercetari fundamentale, publicatii

profesionale, seminarii si conferinte.

nivelurile 1 si 2 se compun din ghiduri care sunt obligatorii, iar nivelul 3 contine ghiduri cu
caracter facultativ, ala cum rezulta din Figura nr.4 - Ghidul auditorului intern;
se contureaza tot mai pregnant rolul preventiv al auditorului intern;
intereseaza sa se stie cuantumul plusvalorii adaugate organizatiei de catre auditorii interni;
managerii care au urmarit rezultatele studiilor au considerat prea extinse atributiile auditorilor
interni si au ntrebat daca nu cumva acestia au senzatia ca ei conduc organizatiile.

Studiul international, realizat de grupul de lucru al universitatilor sub coordonarea Australiei,

prin aceste concluzii, a contribuit la actualizarea Standardelor profesionale, respectiv a bunei practici
n domeniu, care au intrat n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2002.

CODUL
DEONTOLOGIC

STANDARDE DE
CALIFICARE
STANDARDE DE
REALIZARE
DEFINIREA
AUDITULUI
INTERN

ACTIVITI
DE
ASIGURARE

ACTIVITI
DE
CONSILIERE

STANDARDE DE
IMPLEMENTARE

NORME
DE
APLICARE

GHIDURI PRACTICE
DE NDRUMARE

GHIDURI
AJUTTOARE DE
DEZVOLTARE
PROFESIONAL
Figura 2.1. Ghidul auditorului intern[13]
Rezultatele acestui studiu au contribuit la o serie de schimbari referitoare la functia de audit intern,
respectiv aceasta a devenit o parte a managementului riscului, n apropierea celor care se ocupa cu
monitorizarea activitatilor si scopul auditului intern de detectare s-a transformat n unul de prevenire a
aparitiei riscurilor majore.
De asemenea, mai exista o schimbare importanta, n sensul ca raspunderea auditorilor interni
de a nu gresi n evaluarile pe care le efectueaza s-a transferat asupra managementului general, caruia
i revine sarcina implementarii obiectivelor stabilite [14].
1.7. Standarde de audit intern

Auditul intern se efectueaza n diferite entitati, deci n medii culturale si juridice eterogene,
avnd marimi, structuri si obiective diverse, precum si specialisti care, la rndul lor, sunt formati de
scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta ntr-o masura mai mare sau
mai mica practica auditului intern din fiecare mediu.
Avnd n vedere aceste aspecte, pe plan international au aparut standarde de practica
profesionala a auditului intern care sunt recomandate auditorilor interni indiferent de mediul n care-si
desfasoara activitatea si pe baza carora acestia trebuie sa-si realizeze propriile standarde de aplicare a
auditului intern.
Standardele profesionale ale auditorilor interni cuprind mai multe componente, legate logic
ntr-un tot unitar, care ghideaza activitatea acestora, recunoscute de practicieni n domeniu, si
anume[15]:

Codul privind conduita etica a auditorului intern;

Standardele de atribut - seria 1000 - denumire si Standarde de calificare;

Standardele de realizare - seria 2000 - denumite si Standarde de functionare;

Standarde de palicare practica - seria AP 1000 si AP 2000 - care sunt Standarde de

implementare n cadrul misiunilor specifice.

n practica, Standardele internationale de audit intern sunt n permanenta actualizate pentru

mbunatatirea practicii n domeniu si minimizarea posibilelor conflicte de interese.
1.7.1. Codul privind conduita etica a auditorului intern
Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii si reguli de
conduita care trebuie sa guverneze activitatea auditorilor interni.
Prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern se aplica salariatilor care ocupa
functia de auditor intern n cadrul entitatilor publice care au obligatia de a organiza structuri de audit
public intern conform prevederilor Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.
Scopul Codului privind conduita etica a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar
desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel nct acesta sa si ndeplineasca cu profesionalism,
loialitate, corectitudine si n mod constiincios ndatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta
care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice n care si desfasoara activitatea.
Realizarea scopului Codului privind conduita etica a auditorului intern presupune ndeplinirea
urmatoarelor obiective[16]:

Performanta - profesia de auditor intern presupune desfasurarea unei activitati la cei mai
ridicati parametri, n scopul ndeplinirii cerintelor interesului public, n conditii de
economicitate, eficacitate si eficienta;

Profesionalismul - profesia de auditor intern presupune existenta unor capacitati intelectuale si

experiente dobndite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun
tuturor auditorilor interni;

Calitatea serviciilor - consta n competenta auditorilor interni de a-si realiza sarcinile ce le revin
cu obiectivitate, responsabilitate, srguinta si onestitate;

ncrederea - n ndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie sa promoveze

cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si n cadrul profesiunii, iar sprijinul si
cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de
auditor intern, deoarece ncrederea publica si respectul de care se bucura un auditor intern
reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;

Conduita - auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila att pe plan profesional, ct
si personal;

Credibilitatea - informatiile furnizate de rapoartele si opiniile auditorilor interni trebuie sa fie

fidele realitatii si de ncredere.
Codul privind conduita etica a auditorului intern este structurat n doua componente esentiale:

principiile fundamentale pentru profesia si practica de audit public intern;

regulile de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni.

Principii fundamentale[17]

n desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii

fundamentale:
A. Integritatea - conform acestui principiu, auditorul intern trebuie sa fie corect, onest si
incoruptibil, integritatea fiind suportul ncrederii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului
intern.
B. Independenta si obiectivitatea. Independenta, independenta fata de entitatea auditata
si oricare alte grupuri de interese este indispensabila; auditorii interni trebuie sa depuna toate
eforturile pentru a fi independenti n tratarea problemelor aflate n analiza; auditorii interni trebuie sa
fie independenti si impartiali att n teorie, ct si n practica; n toate probleme legale de munca de
audit independenta auditorilor interni nu trebuie sa fie afectata de interese personale sau exterioare;
auditorii interni au obligatia de a nu se implica n acele activitati n care au un interes legitim.
Obiectivitatea.[18] n activitatea lor auditorii interni trebuie sa manifeste obiectivitate si
impartialitate n redactarea rapoartelor, care trebuie sa fie precise si obiective; concluziile si opiniile

formulate n rapoarte trebuie sa se bazeze exclusiv pe documentele obtinute si analizate conform

standardelor de audit; auditorii interni trebuie sa foloseasca toate informatiile utile primite de la
entitatea auditata si din alte surse. De aceste informatii trebuie sa se tina seama n opiniile exprimate
de auditorii interni n mod impartial. Auditorii interni trebuie sa analizeze punctele de vedere exprimate
de entitatea auditata si, n functie de pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile
proprii; auditorii interni trebuie sa faca o evaluare echilibrata a tuturor circumstantelor relevante si sa
nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora n formarea propriei opinii.
C. Confidentialitatea. Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea n legatura
cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinta n exercitarea atributiilor lor; este
interzis ca auditorii interni sa utilizeze n interes personal sau n beneficiul unui tert informatiile
dobndite n exercitarea atributiilor de serviciu.
n cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai n conditiile expre
prevazute de normele legale n vigoare.
D. Competenta profesionala. Auditorii interni sunt obligati sa si ndeplineasca atributiile de
serviciu cu profesionalism, competenta, impartialitate si la standarde internationale, aplicnd
cunostintele, aptitudinile si experienta dobndite.
E. Neutralitatea politica. Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, n
scopul ndeplinirii n mod impartial a activitatilor; n acest sens ei trebuie sa si mentina independenta
fata de orice influente politice. Auditorii au obligatia ca n exercitarea atributiilor ce le revin sa se
abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Reguli de conduita[19]
Regulile de conduita sunt norme de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un
ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor n practica, avnd rolul sa ndrume din punct de
vedere etic auditorii interni.
1. Integritatea:
a) exercitarea profesiei cu onestitate, buna-credinta si responsabilitate;
b) respectarea legii si actionarea n conformitate cu cerintele profesiei;
c) respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;
d) se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si angajamente
care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care fac parte.
2. Independenta si obiectivitatea:
a) se interzice implicarea auditorilor interni n activitati sau n relatii care ar putea sa fie n
conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o evaluare obiectiva;

b) se interzice auditorilor interni sa asigure unei entitati auditate alte servicii dect cele de
audit si consultanta;
c) se interzice auditorilor interni, n timpul misiunii lor, sa primeasca din partea celui auditat
avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea evaluarii lor;
d) auditorii interni sunt obligati sa prezinte n rapoartele lor orice documente sau fapte
cunoscute de ei, care n caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.
3. Confidentialitatea: se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute n
cursul activitatii lor n scop personal sau ntr-o maniera care poate fi contrara legii ori n detrimentul
obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.
4. Competenta:
a) auditorii interni trebuie sa se comporte ntr-o maniera profesionala n toate activitatile pe
care le desfasoara, sa aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate n
ndeplinirea atributiilor de serviciu;
b) auditorii interni trebuie sa se angajeze numai n acele misiuni pentru care au cunostintele,
aptitudinile si experienta necesare;
c) auditorii interni trebuie sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate n activitatile
pe care le realizeaza; n desfasurarea auditului si n elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria
de a adera la postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate.
d) auditorii interni trebuie sa si mbunatateasca n mod continuu cunostintele, eficienta si
calitatea activitatii lor; seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducatorul entitatii
publice, trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale a auditorilor interni, perioada
alocata n acest scop fiind de minimum 15 zile lucratoare pe an;
e) auditorii interni trebuie sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si
experienta profesionale elocvente;
f) auditorii interni trebuie sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe n mod
continuu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor internationale;
g) se interzice auditorilor interni sa si depaseasca atributiile de serviciu.
Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern/organul ierarhic superior verifica
respectarea prevederilor Codului privind conduita etica a auditorului intern.
1.7.2. Standarde de calificare
Standardele de atribut sau de calificare enunta caracteristicile structurilor de audit si persoanele
individuale implicate n efectuarea activitatilor de audit intern si se compun din patru standarde

principale (1000, 1100, 1200, 1300) cu mai multe standarde subsidiare, denumite si standarde de
implementare practica, prezentate n anexa Standardele de audit intern [20].
1.7.3. Standarde de functionare
Standardele de functionare sau de realizarea descriu activitatile de audit intern, definesc criteriile de
calitate pentru masurarea acestora si se compun din sapte standarde principale (2000, 2100, 2200,
2300, 2400, 2500, 2600) si din mai multe standarde subsidiare, denumite si standarde de
implementare practica, prezentate n anexa Standarde de audit intern.
1.7.4. Standarde de implementare
Standardele subsidiare, de aplicare practica sau de implementare reprezinta transpunerea n practica a
Standardelor de calificare si a Standardelor de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi: realizarea
unui audit de regularitate, inspectarea unei fraude s.a.
n anexa Standardele de audit intern sunt prezentate si comentate cele doua categorii de standarde, si
anume Standardele de calificare si Standardele de functionare, fiecare fiind completate cu Standardele
de implementare, notate cu literele A (asigurare) si C (consiliere).
Standardele constituie Biblia auditorului intern si trebuie sa fie implementate si aplicate pas cu pas,
conducnd astfel la rezultatele asteptate.
n concluzie standardele exista pentru[21]:
- ghidarea muncii auditorului intern;
- contributia continua la activitatea de analiza si evaluare a riscurilor;
- orientarea catre servicii cu valoare adaugata;
- evaluarea performantei muncii de audit intern.
intele de mai sus vor putea fi atinse numai daca, n activitatea concreta de audit intern, vom
aplica linia standardelor internationale si a standardelor proprii, buna practica recunoscuta n domeniu,
daca vom avea preocupari pentru perfectionarea continua a modului de abordarea a auditului si vom fi
critici cu noi nsine.
n Romnia, n baza Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, au fost elaborate Normele
generale privind exercitarea auditului public intern, care reprezinta manualul de audit intern, si n
baza acestora entitatile publice si-au elaborat norme specifice, proprii, de exercitare a auditului intern.
1.8. Responsabilitatea auditorului intern

Auditorii interni care sunt functionari publici sunt selectati si au drepturile, obligatiile si
incompatibilitatile prevazute de Statutul functionarilor publici.

Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de catre conducatorul entitatii publice,
respectiv de catre organul colectiv de conducere, cu avizul conducatorului compartimentului de audit
public intern.
Auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii n cadrul
sistemului de salarizarea a functionarilor publici; totodata auditorii interni beneficiaza de un spor
pentru complexitatea muncii de 25%, aplicat la salarul de baza brut lunar.
Pentru auditorii interni care nu sunt functionari publici selectarea, stabilirea drepturilor si
obligatiilor se fac n concordanta cu regulamentele proprii de functionare a entitatii publice.
Auditorii interni trebuie sa si ndeplineasca atributiile n mod obiectiv si independent, cu
profesionalism si integritate, conform prevederilor Legii 672/2002 privind auditul public intern si
potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit public intern [22].
Pentru actiunile lor, ntreprinse cu buna-credinta n exercitiul atributiilor si n limita acestora,
auditorii interni nu pot fi sanctionati sau trecuti n alta functie. Auditorii interni nu vor divulga nici un fel
de date, fapte sau situatii pe care le-au constatat n cursul ori n legatura cu ndeplinirea misiunilor de
audit public intern. Ei sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern
desfasurat la o entitate publica. Raspunderea pentru masurile luate n urma analizarii recomandarilor
prezentate n rapoartele de audit apartine conducerii entitatii publice.
Auditorii interni trebuie sa respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului
intern. Ei au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale; seful compartimentului de audit public
intern, respectiv conducerea entitatii publice, va asigura conditiile necesare pregatirii profesionale,
perioada destinata n acest scop fiind de minimum 15 zile pe an [23].
Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o
structura/entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv cu
conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva. Ei nu trebuie implicati n
vreun fel n ndeplinirea activitatilor pe care n mod potential le pot audita si nici n elaborarea si
implementarea sistemelor de control intern al entitatilor publice [24].
Auditorii interni care au responsabilitati n derularea programelor si proiectelor finantate
integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati n auditarea acestor programe.
Auditorilor interni nu trebuie sa li se ncredinteze misiuni de audit public intern n sectoarele de
activitate n care acestia au detinut functii sau au fost implicati n alt mod; aceasta interdictie se poate
ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.

CAPITOLUL 2 - METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT

2.1. Planificarea misiunii de audit

Planul de audit intern se ntocmeste de catre compartimentul de audit public intern. Selectarea
misiunilor de audit public intern se face n functie de urmatoarele elemente de fundamentare:
a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni;
b) Criteriile semnal/sugestiile conducatorului entitatii publice, respectiv: deficiente constatate anterior
n rapoartele de audit public intern; deficiente constatate n procesele-verbale ncheiate n urma
inspectiilor; deficiente consemnate n rapoartele Curtii de Conturi; alte informatii si indicii referitoare
la disfunctionalitati sau abateri; aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la structura si
dinamica unor riscuri interne sau de sistem; analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte
ale functionalitatii sistemului; evaluarea impactului unor modificari petrecute n mediul n care
evolueaza sistemul auditat;
c) Temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducatorii entitatilor publice sunt obligati sa ia toate
masurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI sa fie introduse n planul anual de
audit public intern al entitatii, realizate n bune conditii si raportate n termenul fixat;
d) Numarul entitatilor publice subordonate;
e) Respectarea periodicitatii n auditare, cel putin o data la 3 ani;
f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate publica subordonata;
g) Recomandarile Curtii de Conturi.
Proiectul planului de audit public intern este ntocmit pna la data de 30 noiembrie a anului
precedent anului pentru care se elaboreaza.
Conducatorul entitatii publice aproba proiectul planului anual de audit public intern pna la 20
decembrie a anului precedent. Planul anual de audit public intern reprezinta un document oficial. El
este pastrat n arhiva institutiei publice mpreuna cu referatul de justificare n conformitate cu
prevederile Legii Arhivelor Nationale.
Proiectul planului anual de audit public intern este nsotit de un referat de justificare a modului
n care sunt selectate misiunile de audit cuprinse n plan. Referatul de justificare trebuie sa cuprinda
pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexa la referatul de
justificare), criteriile semnal si alte elemente de fundamentale, care au fost avute n vedere la
selectarea misiunii respective.
Planul de audit public intern are urmatoarea structura:
- scopul actiunii de auditare;
- obiectivele actiunii de auditare;
- identificarea/descrierea activitatii/operatiunii supuse auditului public intern;

- identificarea/descrierea entitatii/entitatilor publice sau a structurilor organizatorice la care se va

desfasura actiunea de auditare;
- durata actiunii de auditare;
- perioada supusa auditarii;
- numarul de auditori proprii antrenati n actiunea de auditare;
- precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate, precum si a numarului
de specialisti cu care urmeaza sa se ncheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanta
(daca este cazul);
- numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi n actiunile de audit public intern n cadrul structurilor
descentralizate.
Actualizarea planului de audit public intern se face n functie de:
- modificarile legislative sau organizatorice, care schimba gradul de semnificatie a auditarii anumitor
operatiuni, activitati sau actiuni ale sistemului;
- solicitarile UCAAPI / entitatea ierarhic imediat superioara de a introduce / nlocui / elimina unele
misiuni din planul de audit public intern.
Actualizarea planului de audit public intern se realizeaza prin ntocmirea unui Referat de
modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducatorul entitatii publice.
seful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea si
desfasurarea activitatilor de audit public intern si trebuie sa asigure resursele necesare ndeplinirii
planului de audit public intern n mod eficient[25].
Pentru stabilirea misiunii de audit intern ce urmeaza a se desfasura se analizeaza planul anual
al compartimentului de audit public intern, unde pentru fiecare misiune sunt prezentate urmatoarele
elemente: domeniul auditat, obiectivele, activitatile care urmeaza sa fie evaluate pentru identificarea
riscurilor asociate, perioada supusa auditului, timpul afectat pentru realizarea misiunii si numarul de
auditori.
n practica, n mod optional, se poate ntocmi o informare-cadru privind misiunea de audit
intern care urmeaza a se desfasura, cu scopul de a informa propria conducere despre perioada n care
se va derula misiunea, obiectivele si auditorii interni implicati si obtinerea aprobarii acesteia pentru
nceperea misiunii.[26]
Activitatea de desfasurare a unei misiuni de audit intern este deosebit de laborioasa si de
aceea si n informarea-cadru trebuie sa se mentioneze:
- entitatea publica;

- cadrul legal n baza caruia se va efectua misiunea;

- perioada supusa auditarii;
- perioada alocata desfasurarii misiunii;
- planificarea misiunii, avnd ca scop alocarea timpului si a auditorilor care vor efectua activitatile
preliminare si presupunnd: prelucrarea informatiilor, analiza riscurilor asociate si interventia la fata
locului, ntocmirea documentelor preliminare, elaborarea documentelor finale;
- activitatile care urmeaza sa fie auditate;
- instrumentele si tehnicile care vor fi utilizate;
- concluzii - prin care se fac recomandari n vederea ndeplinirii misiunii, cum ar fi de exemplu,
respectarea termenelor planificate.[27]
Scopul notificarii este acela ca entitatea publica care urmeaza a fi auditata sa fie nstiintata
asupra misiunii de si principalelor obiective care urmeaza a fi auditate, durata misiunii, interventiilor la
fata locului si eventual sa efectueze o serie de pregatiri, si anume persoanele potentiale care urmeaza
sa furnizeze informatiile necesare, materialele care se solicita prin aceasta, si daca este cazul si exista
motive ntemeiate, sa obtina o amnare.[28]
n practica, pe lnga misiunile de audit intern planificate, pot, n mod exceptional, sa mai fie
realizate si misiuni ad-hoc.
Misiunile de audit ad-hoc (misiuni solicitate de conducerea entitatii publice) se desfasoara
conform procedurilor prevazute n norme, nsa termenul de notificare poate fi redus, dar nu mai putin
de trei zile calendaristice.
Specific realizarii misiunilor de audit intern este faptul ca, n etapa de pregatire, notificarea se
nainteaza de catre structura de audit intern entitatii publice auditate, nsotita de carta auditorului
intern, comunicndu-se astfel drepturile si obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii
misiunii de audit.
Misiunile de audit intern se desfasoara conform normelor metodologice proprii activitatii de
audit intern ale fiecarei entitati.
Misiunile de audit intern se realizeaza printr-o metodologie proprie si presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
1. Pregatirea misiunii de audit intern;
2. Interventia la fata locului;
3. Raportul de audit intern;

4. Urmarirea recomandarilor.
Derularea misiunilor de audit intern conformelor etapelor prevazute presupune respectarea
unor proceduri care se finalizeaza cu documente specifice acestora, conform normelor general privind
exercitarea auditului public intern si normelor specifice elaborate de entitatile publice auditate, avizate
de UCAAPI sau de organul ierarhic superior.
2.2. Pregatirea misiunii de audit intern
Etapa pregatirii misiunii de audit intern comporta urmatoarele proceduri:
1. Initierea auditului;
2. Colectarea si prelucrarea informatiilor;
3. Identificarea si analiza riscurilor;
4. Elaborarea programului de audit;
5. sedinta de deschidere.
1. Initierea auditului
Procedura de initiere a auditului presupune ntocmirea unor documente care autorizeaza
misiunea si creeaza independenta auditorilor fata de cel auditat [29].
Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin ntocmirea si
transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui document este de
repartiza sarcinile pe auditori pentru ca acestia sa poata demara misiunea de audit intern.
Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de audit intern si se
ntocmeste de catre coordonatorul acesteia pe baza planului de audit intern si a informariicadru privind efectuarea misiunii de audit intern.
Practicienii mai utilizeaza ordinul de serviciu si pentru urmarirea implementarii recomandarilor
n termenele prevazute, dar n acest caz ordinul precizeaza obiectul deplasarii la entitate pentru
urmarirea modului de implementare a recomandarilor atunci cnd cei auditati nu respecta procedurile
stabilite de norme cu privire la implementarea acestora.
n cadrul misiunilor ad-hoc, ordinul de serviciu trebuie sa fie aprobat si de conducatorul
institutiei publice, avnd n vedere ca misiunea nu este cuprinsa n Planul anual de audit intern.
Asigurarea independentei auditorilor fata de entitatile publice auditate se realizeaza prin
ntocmirea declaratiei de independenta, al carui scop este verificarea incompatibilitatilor personale
ale auditorilor interni fata de conducere si personalul entitatii auditate. Astfel un auditor nu va fi
desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, dect daca repartizarea lui este imperios
necesara, fiind furnizata n acest sens o justificare din partea conducatorului structurii de audit intern.

n situatia aparitiei unei incompatibilitati a auditorilor interni, acestia au obligatia sa raporteze

conducatorului structurii de audit, care va lua masurile de eliminare a acestei incompatibilitati. Un
exemplu de solutionare a incompatibilitatilor se realizeaza prin schimbarea obiectivelor ntre auditori
sau chiar prin schimbarea auditorului n cauza de la misiunea repartizata.
Daca n timpul efectuarii misiunii de audit apare o incompatibilitate reala sau presupusa,
auditorii sunt obligati sa-l informeze de urgenta pe seful structurii de audit intern. Acesta va constata
incompatibilitatile personale ale auditorilor interni si va proceda la diminuarea lor prin negociere sau
transferul atributiilor ntre auditori.
2. Colectarea si prelucrarea informatiilor
Procedura de colectare si prelucrare este de fapt pregatirea informatiilor n vederea efectuarii
analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile n vederea
atingerii obiectivelor misiunii de audit.
Cunoasterea domeniului auditabil l ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu entitatea (structura)
auditata[30].
Colectarea informatiilor din etapa de pregatire a desfasurarii misiunii de audit intern faciliteaza
realizarea procedurilor specifice si n mod deosebit procedura de analiza a riscurilor.
Concret, auditorii interni:
- porta discutii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de functionare a entitatii cnd se
vor solicita principalele documente: organigrama (se comporta cu organigrama pe care o avem),
regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, regulamente interne;
- se deplaseaza la fiecare compartiment implicat n misiunea de audit, unde se desfasoara activitatile
cuprinse n plan si se familiarizeaza cu activitatea ce va fi auditata si solicita:
- posturile cuprinse n schema;
- circulatia documentelor si situatia de la fata locului;
- modul de derulare a activitatii cu caracter general;
- procedurile, normele interne, circularele, iar daca nu au proceduri formalizate, retin aceasta
problema pentru etapa urmatoare de analiza a riscurilor.
Realizarea procedurii de colectare si prelucrare a informatiilor presupune din partea auditorilor
un dialog profesional cu cei auditati, carora trebuie sa le comunice ca sunt prezenti pentru a ntelege
specificul activitatii lor si a-i sprijini pentru mbunatatirea acesteia.
Auditorii interni completeaza informatiile culese cu cadrul legal, respectiv legea de organizare
si functionare a entitatii publice, normele metodologice de aplicare, instructiunile si alte acte care

reglementeaza domeniul auditat, aflate de regula la sediul structurii de audit intern, materializat n
documentul Colectarea informatiilor.
De asemenea, auditorii interni se mai informeaza de pe Internet, din mass-media, din
rapoartele altor organe de control, din rapoartele auditorilor externi, daca este cazul.
Prelucrarea informatiilor, presupune analiza acestora cu scopul identificarii obiectelor
auditabile.
Colectarea si prelucrarea informatiilor presupun:

Identificarea principalelor elemente ale contextului institutional si socio-economic n care

entitatea (structura) auditata si desfasoara activitatea;

Analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii (structurii) auditate;

Analiza entitatii (structurii) auditate si activitatilor sale (organigramei, regulamentelor de

functionare, fiselor posturilor, procedurilor scrise);

Analiza factorilor susceptibili de a mpiedica buna desfasurare a misiunii de audit intern;

Identificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii (structurii) auditate si ale sistemelor sale
de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si slabe;

Identificarea constatarilor semnificative si recomandarilor din rapoartele de audit precedente,

care ar putea sa afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;

Identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;

Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului si
aprecierea validitatii si credibilitatii acestor informatii.

n aceasta faza se deschid si se completeaza Fisele de identificare si analiza a problemei (FIAP)

pe baza discutiei n sedinta a riscurilor analizate, identificate si clasate, ceea ce presupune urmatoarea
procedura:
- discutia cu seful structurii auditate a problemei constatate;
- ntocmirea FIAP;
- avizarea la unitate pentru conformitate;
- supervizarea.
Din practica s-a constatat ca aceasta procedura elimina refacerea FIAP semnate pentru
conformitate de reprezentantul entitatii auditate.

3. Identificarea si analiza riscurilor

Identificarea si analiza riscurilor reprezinta poate cea mai importanta procedura de pregatire a
misiunilor de audit intern si se realizeaza n vederea elaborarii programului de audit.
Desfasurarea corecta a acestei proceduri, conform normelor metodologice, va contribui n mare
masura la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.
Normele generale de aplicare a auditului public intern stabilesc o metodologie de
evaluare a riscurilor care presupune parcurgerea urmatoarelor faze[31]:
a)

identificarea operatiilor auditabile;

b)

identificarea amenintarilor, a riscurilor inerente asociate operatiilor;

c)

stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a

acestora;

d)

stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere;

e)

determinarea punctajului total al riscului;

f)

clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor;

g)

elaborarea tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate.

a) Identificarea operatiilor auditabile se realizeaza astfel:

- detalierea fiecarei activitati n operatii succesive, prin descrierea procesului, de la initierea si
pna la realizarea lui. n practica auditului, operatiile auditabile se mai numesc si obiecte
auditabile si sunt componente elementare ale unui domeniu auditat;
- identificarea, pentru fiecare operatie n parte, a controalelor interne specifice si a riscurilor
aferente;
- determinarea modalitatilor de functionare a controalelor necesare pentru ca entitatea sa
elimine riscul si sa-si atinga obiectivul.
Stabilirea operatiilor auditabile n practica se realizeaza prin analiza cadrului legislativ,
respectiv a organigramei, ROF, normelor metodologice de aplicare a cadrului normativ care
reglementeaza activitatea, fiselor posturilor, procedurilor, circuitelor documentelor (pistele de audit),
deciziilor, instructiunilor s.a., n vederea identificarii tuturor operatiilor structurale componente ale
activitatilor.
Etapa se concretizeaza n elaborarea listei centralizatoare a operatiilor auditabile, care
cuprinde operatiile succesive pentru realizarea activitatii.

b) Identificarea amenintarilor, a
determinarea impactului financiar al acestora.

riscurilor

inerente

asociate

operatiilor prin

Impactul reprezinta efectele riscului n cazul n care s-ar produce, si nivelul acestuia se poate
exprima pe o scara valorica, spre exemplu, cu trei niveluri: scazut, moderat si ridicat.
Masurarea nivelului impactului unui risc reprezinta modurile de exprimare cele mai pertinente a
consecintelor acestuia, materializate n termeni de costuri, calitate, imagine s.a. toate riscurile care
apar trebuie sa fie legate de cel putin unul din termenii impactului mentionati, spre exemplu de
costuri, a carui posibila modificare arata nivelul impactului riscului, scazut, moderat sau ridicat. [32]
Identificarea riscurilor inerente se realizeaza prin analiza operatiilor cuprinse n lista
centralizatoare a operatiilor auditabile, n scopul determinarii controalelor interne aferente operatiilor
si a functionalitatii acestora.
Din practica au rezultat mai multe posibilitati, si anume:

operatii la care nu se identifica nici un risc - sunt de regula operatiile la care nu se identifica
controale interne;

operatii la care se identifica mai multe riscuri - sunt de regula operatiile la care s-au identificat
mai multe controale interne;

grupuri de operatii care, pe lnga riscurile identificate pe operatii, mai pot genera n comun si
alte riscuri.

n subetapa de identificare a riscurilor pot aparea mai multe situatii, n functie de care
riscurile vor fi sau nu cuprinse n analiza, astfel:

operatii la care controalele interne sunt stabilite si functioneaza, caz n care riscurile sunt
minime, fiind chiar posibil sa nu fie avute n vedere la analiza;

operatii la care controalele interne sunt stabilite, dar nu functioneaza, caz n care riscurile
prezinta importanta si trebuie luate n analiza;

operatii la care controalele interne nu sunt stabilite, dar functioneaza, caz n care se
recomanda formalizarea lor prin proceduri de lucru;

operatii la care controalele interne nu sunt stabilite si nici nu functioneaza, caz n care riscurile
sunt majore si vor fi avute n vedere n mod obligatoriu n analiza riscurilor.

n practica putem ntlni operatii la care se pot identifica mai multe controale interne si operatii
la care nu se identifica nici un control intern, spre exemplu:
- operatia de exercitare a vizei de control financiar preventiv presupune existenta mai multor controale
interne pentru corecta nregistrare n contabilitate si n conturile anuale ale acestor operatii trebuie:

sa fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmarindu-se

independentei exercitiilor financiare (criteriul perioadei corecte);

respectarea

sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate aritmetic, exacte,
urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a
metodelor de evaluare (criteriul corectei evaluari);

sa fie nregistrate n conturile corespunzatoare, conform planului de conturi pentru

institutiile publice (principiul corectei imputari);

sa fie corect totalizate, centralizate, astfel nct sa li se asigure o prezentare n

conturile anuale conform regulilor n vigoare (criteriul corectei prezentari n conturile
anuale).

- operatii la care se constata inexistenta controalelor interne, de regula pentru actualizarea unei
proceduri, n situatia n care de la ntocmirea acesteia si pna la realizarea misiunii de audit intern nu
au existat modificari de legislatie a reglementarilor interne.
Riscurile pot fi identificate att la nivelul organizatiei, prin politica acesteia, ct si la nivelul
proceselor si activitatilor strategice sau operationale, prin analize succesive [33].
Pentru realizarea acestui demers se poate pleca sau de la cel mai nalt nivel, sau de la nivelul
de baza, procese sau executanti, catre nivelul managementului general.
Tehnicile cele mai utilizate pentru identificarea riscurilor sunt:
- intervievarea responsabililor strategici si operationali;
- sondajul si chestionarul;
- brainstorming-ul pe activitati sau compartimente;
- organizarea grupurilor focus - grupuri de dezbatere coordonate de un moderator specializat pentru
atingerea unor obiective stabilite anticipat;
- comparatii, grupari, verificari s.a.
Auditorii interni finalizeaza aceasta etapa prin elaborarea listei Identificarea riscurilor.
Pentru identificarea n totalitate a riscurilor asociate operatiilor se poate utiliza chestionarul de
control intern - CCI, din care auditorul intern, prin ntrebarile formulate si raspunsurile primite, se
asigura de existenta si functionalitatea controalelor interne.
Auditorii interni vor elabora chestionarul de control intern prin formularea de ntrebari
referitoare la exercitarea controalelor si functionalitatea acestora, la care cei auditati vor raspunde prin
DA sau NU.

c) Stabilirea criteriilor (factorilor) de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere

a acestora se realizeaza tinnd cont de procedurile minimale din norme, unde se recomanda
utilizarea criteriilor privind aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativa si aprecierea calitativa,
la care se pot adauga criterii specifice activitatii auditate.
Criteriul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimentele sa
aiba efect negativ asupra unei operatii auditabile.
Nivelul criteriului de apreciere a riscului reprezinta modificarea produsa de impactul riscului
asupra activitatii.
Etapa aceasta se concretizeaza n ntocmirea situatiei Stabilirea criteriilor (factorilor) de
analiza a riscurilor, care cuprinde pe coloana criteriile sau factorii de analiza a riscurilor, iar pe linie,
nivelurile de apreciere a acestora.[34]
Ponderile atribuite factorilor de risc sunt stabilite n functie de importanta acestora pentru
activitatea auditata, si nsumate trebuie sa fie 100.
Precizam ca cei trei factori sunt stabiliti prin normele generale si sunt acoperitori pentru
entitatea auditata, nsa daca dorim sa evidentiem si alti factori, putem sa-i adaugam, dar suma
acestora trebuie sa ramna 100.
d) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere se efectueaza prin aplicarea la
fiecare criteriu de analiza a riscurilor a nivelului de apreciere si a ponderii nivelului de apreciere.
e) Determinarea punctajului total al riscului se realizeaza prin nmultirea, pe fiecare risc
identificat, a nivelului si ponderilor factorilor de risc si nsumarea acestora pe baza formulei de calcul
prezentate n normele generale, si anume:

unde:
Pt - punctaj total;
Pi - ponderea riscurilor pentru fiecare factor;
Ni - nivelul de apreciere a riscului pentru fiecare factor utilizat.
Pe baza informatiilor anterioare, etapa se concretizeaza n elaborarea situatiei Determinarea
punctajului total si stabilirea importantei riscului n numarul total de riscuri conform punctajelor.
f) Clasificarea operatiilor pe baza analizei riscurilor se efectueaza avnd n vedere
punctajele totale obtinute anterior, stabilite n ordinea impactului produs asupra activitatii si
departajate pe o scara cu trei niveluri: mici, medii si mari.

mpartirea riscurilor pe cele trei niveluri se va realiza n functie de factorii de risc luati n analiza
si de importanta acestora. n acest sens recomandam, spre exemplu, sa se procedeze la mpartirea
riscurilor n mici, medii si mari, avnd n vedere limitele inferioare pna la care vor cobor riscurile, care
vor fi diferite de la un obiectiv la altul.
g) Ierarhizarea operatiilor n functie de analiza riscurilor se realizeaza pe baza
documentatiei efectuate n etapele anterioare si se concretizeaza n elaborarea tabelului punctelor
tari si punctelor slabe, document care prezinta sintetic rezultatul fiecarei operatii analizate si
permite ierarhizarea riscurilor n scopul orientarii activitatii de audit si elaborarea programului de audit
n detaliu.
Documentul contine opinia auditorului intern cu privire la nivelul impactului asupra riscului
asupra activitatii auditate si la gradul de ncredere n functionarea controlului intern, care conduce la
minimizarea riscului, cnd gradul de ncredere este mare, si la maximizarea aparitiei riscului, cnd
gradul de ncredere este mic.
h) Tematica n detaliu a obiectelor auditabile selectate cuprinde totalitatea domeniilor
(obiectelor) de audit selectate si este semnata de seful structurii de audit intern, fiind adusa la
cunostinta principalilor responsabili ai entitatii auditate n cadrul sedintei de deschidere.
Etapa se concretizeaza n elaborarea tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate, care
se realizeaza pe baza tabelului punctelor tari si punctelor slabe, ce va cuprinde numai obiectivele
selectate de auditor pe baza calificativelor acordate (T/S). De regula, sunt avute n vedere toate
obiectivele care au calificativul "slab", dar pot fi cuprinse si obiective cu calificativul "tare", daca gradul
de ncredere a auditorului n realizarea respectivului obiectiv este scazut.
4. Elaborarea programului de audit intern
Programul de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a misiunii de audit si a
analizei riscurilor efectuate, cuprinde etapele si procedurile de pregatire a misiunii de audit, interventia
la fata locului, raportarea activitatii de audit intern si urmarirea implementarii recomandarilor [35].
Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de audit intern si
cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile concrete de efectuat necesare atingerii
obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora pe fiecare auditor.
Programul de audit intern are urmatoarele scopuri:
- l asigura pe seful structurii de audit intern ca au fost luate n considerare toate aspectele referitoare
la obiectivele misiunii de audit intern;
- garanteaza repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de catre supervizor.
Programul de audit, n faza initiala, cuprinde proceduri care au fost deja finalizate si alte
proceduri care urmeaza a fi realizate de catre auditorii interni si pentru care se aloca timpul aferent. Pe
parcursul desfasurarii misiunii de audit intern, programul de audit intern se mai poate modifica numai

n conditiile n care, pentru anumite operatii, timpul de interventie la fata locului nu s-a putut aprecia
corect, nsa cu ncadrarea n programul initial.
Pe baza programului de audit intern se elaboreaza programul de interventie la fata locului, care
are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor pe care echipa de audit si propune sa le efectueze
(studii, cuantificarea unor rezultate formate din mai multe componente, teste, validarea constatarilor
cu materiale probante s.a.) si cuprinde:
-

obiectivele;

tipul testarii;

locul testarii;

durata testarii;

auditorii.

5. sedinta de deschidere
sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea
auditata, cu participarea auditorilor interni, sefului compartimentului si a
personalului entitatii (structurii) auditate.
Scopul sedintei de deschidere l reprezinta ntlnirea cu reprezentantii
entitatii (structurii) auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele
urmarite si modalitatile de lucru privind misiunea de audit si aducerea la cunostinta
a programului de interventie la fata locului.
Ordinea de zi a sedintei de deschidere ar trebui sa cuprinda:
-

prezentarea auditorilor interni;

prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern;

stabilirea termenelor de prezentare la conducerea structurii (entitatii)

auditate a stadiului verificarilor;

prezentarea tematicii n detaliu;

acceptarea calendarului ntlnirilor;

comunicarea modului de realizare a interventiei la fata locului;

asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii de audit

public intern.

n vederea realizarii acestei proceduri, auditorii contacteaza entitatea

auditata si stabilesc data organizarii sedintei de deschidere.
sedinta de deschidere se finalizeaza prin ncheierea minutei sedintei de
deschidere, care cuprinde data, participantii, aspectele importante discutate,
semnaturile si care se va atasa n dosarul de audit intern.
2.3. Interventia la fata locului
Etapa interventiei la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si evaluarea
activitatii si cuprinde urmatoarele proceduri:

1. Colectarea dovezilor
2. Constatarea si raportarea iregularitatilor
3. Revizuirea documentelor de lucru
4. sedinta de nchidere.
1. Colectarea dovezilor
Interventia la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si
evaluarea acestora, care reprezinta procedura de colectare a dovezilor, nceputa n
faza de colectare si prelucrare a informatiilor, realizata n etapa de pregatire a
misiunii de audit intern.
Scopul acestei proceduri l constituie efectuarea testarilor stabilite prin
programul de audit intern aprobat si obtinerea de probe (dovezi) de audit adecvate,
suficiente si relevante pentru formularea constatarilor, concluziilor si
recomandarilor.
La realizarea procedurii de colectare a dovezilor contribuie att auditorii, ct
si supervizorul, fiecare avnd atributii specifice, astfel:
- Auditorii:

efectueaza testarile si procedurile prevazute prin program;

apreciaza dovezile obtinute din punctul de vedere al adecvarii,

suficientei si relevantei;

colecteaza documentele si pentru celelalte obiective ale misiunii de

audit;

numeroteaza documentele;

pregateste si finalizeaza FIAP;

transmite FIAP spre avizare supervizorului;

ndosariaza documentele utilizate n cadrul misiunii;

eticheteaza, numeroteaza si ndosariaza testele si FIAP n dosarul

permanent - sectiunea A.

- Supervizorul

analizeaza si supervizeaza testele;

revede si supervizeaza FIAP.

n practica, pregatirea si finalizarea FIAP se realizeaza de catre supervizor,

prin parcurgerea mai multor pasi, cu scopul de a asigura mbunatatirea calitatii si
eliminarea situatiilor contradictorii ntre problema constatata si sustinerea justificarii
acesteia de catre auditat, astfel:
-

auditorii identifica si constata problema;

prezinta verbal auditatului problema;

analizeaza problema identificata cu supervizorul, o formuleaza si

ntocmeste FIAP;

prezinta FIAP
conformitate;

auditatului,

discuta

si

semneaza

nainteaza FIAP semnata spre avizare supervizorului;

ndosariaza FIAP.

pentru

n situatia n care auditatul nu este de acord sa semneze FIAP, se poarta

discutii, si daca elementele prezentate de acesta sunt de forma, auditorul opereaza
respectivele modificari, iar daca acestea sunt de fond, auditorul le retine pentru
rediscutarea acestora cu supervizorul.
n faza de interventie la fata locului se vor avea n vedere, fara a se limita la
acestea, urmatoarele:
a)

b)

cunoasterea activitatii (sistemului, procesului) suspus verificarii si studierea

procedurilor aferente;
intervievarea personalului auditat;

c)

verificarea nregistrarilor contabile;

d)

analiza datelor si informatiilor;

e)

evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne;

f)

realizarea de testari;

g)

verificarea modului de ndeplinire a recomandarilor aprobate prin rapoartele

de audit anterioare.

Pentru realizarea obiectivelor care i stau n fata, n etapa interventiei pe

teren, va apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, si anume:

Verificarea
- asigura
validarea,
confirmarea,
acuratetea
nregistrarilor, documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si
regulamentele, precum si eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a)

comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din

doua sau mai multe surse diferite;

b)

examinarea: presupune urmarirea n special a detectarii erorilor sau a

iregularitatilor;

c)

recalcularea: verificarea calculelor matematice;

d)

confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau

independente (a treia parte) n scopul validarii acesteia;

mai

multe

surse

e)

punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de

nregistrari;

f)

garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor nregistrare prin examinarea

documentelor, de la articolul nregistrat spre documentele justificative;

g)

urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative

spre articolul nregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate
tranzactiile reale au fost nregistrate.

Observatia fizica - reprezinta o modalitate prin care auditorii interni

si formeaza o parere proprie.

Interviul - se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea

persoanelor auditate (implicate) sau interesate. Informatiile primite
trebuie confirmate cu documente sau chestionare.

Analiza - consta n descompunerea unei entitati (activitati) n

elemente componente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate si
masurate distinct.

Chestionarele si listele de verificare - sunt instrumente care

cuprind ntrebarile pe care le formuleaza auditorii interni si sunt de mai
multe tipuri:

a)

chestionarul de luare la cunostinta (CLC) - cuprinde ntrebari

referitoare la contextul socio-economic, organizarea interna,
functionarea entitatii (structurii) auditate; se ndosariaza n dosarul
permanent - sectiunea C si se utilizeaza n etapa de pregatire a
misiunii de audit;

b)

chestionarul de control intern (CIC) - i ghideaza pe auditorii interni n

activitatea de identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale
acestor disfunctii; se utilizeaza tot n etapa de pregatire a misiunii de
audit, procedura de analiza a riscurilor;

c)

lista de verificare (LV) - este utilizata pentru stabilirea conditiilor pe

care trebuie sa le ndeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde
un set de ntrebari standard privind obiectivele definite,
responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele financiare, tehnice si
de informare si resursele umane existente; se realizeaza n etapa
interventiei la fata locului, procedura de colectare a dovezilor;

d)

tabloul de prezentare a circuitului auditului (pistei de audit) - permite:

stabilirea
fluxurilor
responsabilitatilor;

informatiilor,

atributiilor

si

- stabilirea documentatiei justificative complete;

- reconstituirea operatiilor de la suma totala pna la detalii
individuale, si invers.
e) formularele constatarilor de audit intern - se utilizeaza pentru
prezentarea fundamentala a constatarilor auditorilor si sunt:
- fisa de identificare si analiza a problemei - FIAP, care se
ntocmeste pentru fiecare disfunctionalitate (iregularitate)
constatata. n cadrul lui sunt prezentate constatarile, cauzele,
consecintele si recomandarile auditorilor. FIAP se supervizeaza si
se aduce la cunostinta reprezentantilor entitatii (structurii)
auditate;

- formularul de constatare si raportare a iregularitatilor FCRI care se ntocmeste n cazul n care auditorii interni constata
abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la
prevederile legale aplicabile entitatii (structurii) auditate, care ar
putea produce prejudicii pe seama fondurilor politice. Neregulile
constatate se transmit imediat sefului structurii de audit, care-l
va informa n termen de trei zile pe conducatorul entitatii
auditate si structura de control abilitata pentru continuarea
verificarilor.
2. Colectarea si raportarea iregularitatilor
n situatia descoperirii de iregularitati exista o procedura speciala de
raportare a lor catre conducerea entitatii, din cauza gravitatii, dar si pentru stoparea
rapida a efectelor negative pe care le pot produce pentru entitatea auditata. Astfel,
cnd auditorii ajung la concluzia, bazata pe FIAP, ca s-a comis o iregularitate, ei
sunt obligati sa raporteze, cel mai trziu a doua zi, conducatorului structurii de audit
intern, prin transmiterea fisei de constatare si raportare a iregularitatilor - FCRI[36].
Procedura n acest caz presupune realizarea urmatorilor pasi de catre auditor
si supervizor:
- Auditorul:

raporteaza, cel trziu a doua zi, conducatorului structurii de audit

intern iregularitatile constatate, care pot fi abateri de la regulile
procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale
aplicabile entitatii (structurii, operatiunii) auditate si care ar putea
produce prejudicii pe seama fondurilor (publice) prin netransmiterea
FCRI.

- Supervizorul:

l informeaza n termen de trei zile pe conducatorul entitatii auditate si

structura de control abilitata pentru continuarea verificarilor.

3. Revizuirea documentelor de lucru

Procedura de revizuire a documentelor de lucru este ncadrata, respectiv
precedata si apoi urmata, de alte proceduri, dupa cum urmeaza:
a) Constituirea dosarelor de audit intern
i) Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni:

Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia:

ordinul de serviciu;

declaratia de independenta;

rapoarte (intermediar, final, sinteza raportului de audit public intern);

teste;

fisele de identificare si analiza a problemelor (FIAP);

formularele de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI);

programul interventiei la fata locului.

Sectiunea B, administrativa:

notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern;

minuta sedintei de deschidere;

minuta reuniunii de conciliere;

minuta sedintei de nchidere;

corespondenta cu entitatea (structura) auditata.

Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit intern:

strategii interne;

reguli, regulamente si legi aplicabile;

proceduri de lucru;

materiale
despre
entitatea
(structura)
auditata
(ndatoriri,
responsabilitati, numar de angajati, fisele posturilor, graficul
organizatiei, natura si locul nregistrarilor contabile);

informatii financiare;

rapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit intern externe;

informatii privind posturile-cheie sau fluxurile de operatii;

documentatia analizei riscului;

documentatia privind sistemul de control intern (aprobari, autorizari,

separarea sarcinilor, supervizarea, reconcilierea, rapoarte, etc.)

Sectiunea D -Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit

intern si a rezultatelor acesteia:

lista de supervizare a documentelor.

ii) Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii ale documentelor

justificative, extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile
auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E, F. G, H,
I, ...) pentru fiecare sectiune sau obiectiv de audit din cadrul programului de audit
intern. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.
b) Revizuirea documentelor de lucru
Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni nainte de ntocmirea
proiectului raportului de audit intern, pentru a se asigura ca documentele de lucru
sunt pregatite n mod corespunzator si ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat
pentru munca efectuata si pentru dovezile/probele adunate n timpul misiunii de
audit[37].
n acest scop auditorii revad FIAP si documentele de lucru din punctul de
vedere al formei si al continutului, asigurndu-se ca dovezile de audit prezentate n
actele dosarului pot trece testul de evidenta, si parcurg urmatoarele faze:
a)

pe masura ce auditul progreseaza, eticheteaza si numeroteaza toate

documentele;

b)

apreciaza daca FIAP si documentele de lucru asigura un sprijin

corespunzator pentru misiunea de audit public intern;

c)

revizuiesc lucrarile din punctul de vedere al continutului si al formei si

apreciaza daca FIAP si documentele de lucru pot trece testul de evidenta;

d)

efectueaza modificarile necesare la documente;

e)

ntocmesc nota centralizatoare a documentelor de lucru;

f)

ndosariaza nota centralizatoare a documentelor de lucru n dosarul

permanent, sectiunea C.

c) Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit intern

Dosarele de audit intern sunt proprietatea entitatii publice si sunt
confidentiale. Ele trebuie pastrate pna la ndeplinirea recomandarilor din raportul

de audit intern, dupa care se arhiveaza n concordanta cu reglementarile legale

privind arhivarea.
4. sedinta de nchidere
sedinta de nchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea
opiniei auditorilor interni, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si
discutarea unui plan de actiune, nsotit de un calendar de implementare a acestora,
ocazie cu care se ntocmeste minuta sedintei de nchidere.
n cadrul sedintei de nchidere auditorii urmaresc sa se asigure ca
recomandarile si constatarile sunt clare, obiective, fundamentale, relevante, usor de
nteles si nu vor permite interpretari. Constatarile trebuie sa fie fundamentale pe
documente doveditoare si sa faca trimitere la reglementarile nerespectate. De
asemenea, aspectele semnalate trebuie sa ajute conducerea entitatii (structurii)
auditate n luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficientelor
constatate.[38]
n acest sens auditorii interni planifica sedinta de nchidere cu acordul
entitatii auditate si-i invita pe supervizorul si conducatorul entitatii (structurii)
auditate.

2.4. Raportul de audit intern

Etapa consta n elaborarea, transmiterea si difuzarea raportului de audit

intern prin parcurgerea urmatoarelor proceduri:
1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern
2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern
3. ntocmirea raportului de audit intern final
4. Difuzarea raportului de audit intern.

1. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului raportului de audit intern, care mai poarta numele de
raport intermediar, presupune respectarea urmatoarelor cerinte:

a)

constatarile trebuie sa apartina domeniului (obiectivelor) misiunii de

audit intern si sa fie sustinute prin documente justificative
corespunzatoare;

b)

recomandarile trebuie sa fie n concordanta cu constatarile si sa

determine reducerea riscurilor potentiale;

c)

raportul trebuie sa exprime

constatarile efectuate;

d)

opinia

auditorului

intern,

bazata

pe

raportul se ntocmeste pe baza FIAP si a celorlalte documente de lucru.

La redactarea proiectului raportului de audit intern trebuie sa fie respectate

urmatoarele principii:

constatarile sa fie prezentate ntr-o maniera pertinenta si incontestabila

evitarea utilizarii expresiilor imprecise ("se pare", "n general", "uneori",

"evident"), a stilului eliptic de exprimare si a limbajului abstract;

promovarea unui stil de exprimare concret si a unui limbaj ct mai uzual;

evitarea tonului polemic, jignitor, tendentios;

ierarhizarea constatarilor (numai cele importante vor fi prezentate n

sinteza sau la concluzii);

evidentierea aspectelor pozitive si a mbunatatirilor constatate de la

ultima misiune de audit intern.
Scopul elaborarii proiectului raportului de audit intern este de a prezenta
cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor
interni. Pentru elaborarea acestuia auditorii au n vedere dovezile de audit raportate
n FIAP, FCRI, daca este cazul, si n celelalte documente de lucru.
Procedura de realizarea a proiectului raportului presupune parcurgerea
urmatoarelor faze:

Auditorii:

redacteaza proiectul raportului de audit intern;

indica pentru fiecare constatare din proiect dovada corespunzatoare;

transmite sefului structurii de audit intern proiectul, mpreuna cu

dovezile constatarilor.

Supervizorul:

analizeaza proiectul raportului de audit intern si formuleaza propuneri

de modificare, daca este cazul;

stabileste daca proiectul n ntregime sau doar parti din el trebuie sa

fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuire.

Auditorii:

efectueaza schimbarile propuse de catre supervizor, pe care le-au

acceptat;

ndosariaza proiectul raportului de audit intern n dosarul permanent,

sectiunea A.

2. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul raportului de audit intern se transmite la structura auditata, iar
aceasta poate trimite n maximum 15 zile de la primire punctele sale de vedere.
Punctele de vedere primite trebuie analizate de catre auditorii interni.[39]
Netransmiterea punctelor de vedere n termenul mentionat mai sus
presupune acordul tacit al structurii auditate n legatura cu proiectul raportului de
audit intern. n aceste conditii reuniunea de conciliere nu-si mai are obiectul.
Scopul transmiterii proiectului raportului de audit intern entitatii (structurii)
auditate este de a-i da posibilitatea acesteia de a analiza si formula un punct de
vedere la constatarile si recomandarile auditorilor.
Procedura de transmitere a proiectului raportului de audit intern parcurge
urmatorii pasi:
-

seful structurii de audit intern transmite proiectul raportului la

entitatea (structura) auditata;

entitatea (structura) auditata realizeaza mai multe activitati:

analizeaza proiectul raportului de audit intern; solocita, daca este
cazul, reuniunea de conciliere; transmite punctul de vedere asupra
proiectului raportului de audit intern n termen de 15 zile de la primirea
acestuia.

auditorii si supervizorul revad raspunsurile de la entitatea (structura)

auditata si pregatesc reuniunea de conciliere, daca este cazul;

auditorii precizeaza n proiectul raportului de audit intern, aspectele

retinute din punctul de vedere al entitatii (structurii) auditate, daca se

impune, si ndosariaza punctul de vedere al entitatii (structurii)

auditate n dosarul permanent, sectiunea A.
3. Reuniunea de conciliere
n termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni
organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, n cadrul careia se
analizeaza constatarile si concluziile, n vederea acceptarii recomandarilor
formulate, ocazie cu care se ntocmeste minuta reuniunii de conciliere.
Scopul reuniunii de conciliere l constituie acceptarea constatarilor si
recomandarilor formulate de catre auditori n proiectul raportului de audit intern si
prezentarea calendarului de implementarea a recomandarilor.
Rolul pregatirii reuniunii de conciliere
auditorilor, care au n vedere urmatorii pasi:

revine

totalitate

pregatesc ntlnirea de 10 zile de la primirea punctului de vedere al

entitatii (structurii) auditate;

informeaza entitatea (structura) auditata asupra locului si datei

reuniunii, la care va participa si supervizorul;

analizeaza constatarile si concluziile din proiectul raportului de audit

intern n vederea acceptarii recomandarilor formulate;

discuta situatia privind recomandarile ce urmeaza a fi implementate

de serviciul contabilitate.

Auditorii ntocmesc minuta reuniunii de conciliere si o ndosariaza n dosarul

permanent, sectiunea B.
Procedura se concretizeaza n ntocmirea si semnarea minutei reuniunii de
conciliere.
4. ntocmirea raportului de audit intern
Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si
convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit intern va fi nsotit de
o sinteza a acestuia.
seful structurii de audit public intern trebuie sa informeze UCAAPI sau
organul ierarhic imediat superior despre recomandarile care nu au fost avizate de
conducatorul entitatii publice. Aceste recomandari vor fi nsotite de documentatia
de sustinere.[40]

Scopul acestei proceduri este prelucrarea proiectului raportului de audit

intern n vederea redactarii finale dupa discutiile din cadrul reuniunii de conciliere,
cnd el devine complet prin includerea punctului de vedere al entitatii (structurii)
auditate.
n aceasta faza auditorii interni trebuie sa asigure o prezentare riguroasa a
concluziilor si recomandarilor formulate pe baza unor probe de audit pertinente,
corecte si complete.
Procedura de ntocmire a raportului de audit intern este realizata de catre
auditori, care:
-

constata introducerea n raport a tuturor modificarilor aprobate n

proiectul raportului de audit intern;
finalizeaza raportul de audit intern;
constata existenta unei liste complete si corecte pentru difuzarea
raportului de audit intern;
semneaza raportul de audit intern pe fiecare pagina.

Supervizorul are n vedere activitatile efectuate de catre auditori si

semneaza raportul de audit intern pe ultima pagina.
2.5. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este acela de a urmari si a formaliza modul de

implementare a recomandarilor din raportul de audit intern.
Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care
se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse
de catre conducerea entitatii (structurii) auditate pe baza recomandarilor din
raportul de audit intern.[41]
Procedura de urmarire a recomandarilor se prezinta astfel:
-

auditorii ntocmesc fisa de urmarire a recomandarilor si verifica

implementarea recomandarilor la termenele stabilite;

entitatea (structura) auditata transmite auditorilor la termenele

stabilite o nota de informare cu privire la stadiul implementarii
recomandarilor din raportul de audit intern;

seful structurii de audit intern transmite la UCAAPI sau la organul

ierarhic superior stadiul progreselor nregistrate n implementare,
informeaza conducerea entitatii publice.

Auditorii ndosariaza nota de informare cu privire la stadiul

implementarii recomandarilor n dosarul permanent, sectiunea B.

Responsabilitatea structurii auditate n aplicarea recomandarilor consta n:

-

elaborarea unui plan de actiune, nsotit de un calendar pentru

implementarea recomandarilor;

transmiterea la structura de audit a planului de actiunea si a

calendarului privind ndeplinirea acestuia: stabilirea responsabililor
pentru fiecare recomandare; punerea n practica a recomandarilor;
comunicarea periodica a progreselor nregistrate.

evaluarea rezultatelor obtinute.

Structura de audit intern verifica si raporteaza la UCAAPI/DAPI asupra

progreselor nregistrate n implementarea recomandarilor.
CAPITOLUL 3 - STUDIU DE CAZ : "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA SC TERMICA SA

Gestionarea resurselor umane ntr-o institutie publica reprezinta o

functie suport importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului
intern, justificata n mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si
n mod implicit de riscurile care le nsotesc.[42]
Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra
modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul
entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu
cadrul legislativ normativ.
Misiunea de audit intern "AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL LA S.C TERMICA S.A" este
realizata n baza Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, a Normelor metodologice generale
aprobate prin O.M F.P nr.38/2003 privind exercitarea activitatii de audit public intern si a Planului de
audit public intern pentru anul 2007, la Serviciul Resurse Umane n perioada 08.01.2007-30.03.2007.
Desfasurarea misiunii de audit public intern presupune parcurgerea etapelor si procedurilor
prevazute de normele metodologice generale.
3.1. Emiterea ordinului de serviciu

Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin ntocmirea si

transmiterea Ordinului de serviciu auditorului intern.
Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de structura de
audit intern si se ntocmeste de catre seful acesteia pe baza Planului anual de audit
intern .

Documentul nr. 1
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Nr. 1/08.01.2007
ORDIN DE SERVICIU
n conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, a O.M.F.P. nr. 38/2003 de
aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern, a Ordinului
managerului general nr. 12/2003 prin care s-au aprobat Normele proprii de exercitare a auditului intern
n cadrul entitatii publice si a Planului de audit intern pentru anul 2007, se va efectua misiunea de
audit intern la Serviciul Resurselor Umane n perioada 08.01.2007 - 30.03.2007.
Scopul misiunii de audit este de a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a
resurselor umane din entitatea publica si aconformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.
Obiectivul misiunii de audit intern este:
Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .
Mentionam ca se va efectua un audit de conformitate al modului de organizare a activitatii de gestiune
a resurselor umane din entitatea publica.

Misiunea de audit public intern va fi realizata de Pop Mircea. Supervizorul

misiunii este seful structurii de audit public intern.
sef Compartiment Audit Intern
3.2. Declararea independentei

Crearea independentei auditorilor fata de entitatea auditata se realizeaza prin

ntocmirea Declaratiei de independenta, al carei scop este verificarea
incompatibilitatii personale ale auditorilor interni fata de conducere si personalul
entitatii auditate.

Documentul nr.2
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Misiunea de audit intern: AUDITUL INTERN AL CICLULUI SALARII PERSONAL

Incompatibilitati n legatura cu entitatea/structura auditata

Da

Nu

Ati avut/aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu cineva

care ar putea sa va limiteze masura n care puteti sa va interesati, sa
descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit n orice fel?

Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii sau

obiective care ar putea sa va influenteze n misiunea de audit?

Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) n ultimii 3 ani ntrun alt mod n activitatea entitatii/structurii ce va fi auditata?

Aveti responsabilitati n derularea programelor si proiectelor privind

Incompatibilitati n legatura cu entitatea/structura auditata

Da

Nu

Ati fost implicat n elaborarea si implementarea sistemelor de control

ale entitatii/structurii ce urmeaza a fi auditata?

Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pna la gradul al patrulea inclusiv cu

conducatorul entitatii/structurii ce va fi auditata sau cu membrii
organului de conducere colectiva?

Aveti vreo legatura politica, sociala care ar rezulta dintr-o fosta

angajare sau primirea de redevente de la vreun grup anume, sau
organizatie sau nivel guvernamental?

Ati aprobat nainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de plata

pentru entitatea/structura ce va fi auditata?

Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditata?

Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la

entitatea/structura ce va fi auditata?

Daca n timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate

personala, externa sau organizationala care ar putea sa va afecteze
abilitatea dvs. de a lucra si a face rapoartele de audit impartiale,
notificati seful Compartimentului Audit Public Intern de urgenta?

gestiunea resurselor umane?

Auditor,
Pop Mircea

sef Compartiment Audit Intern,

Radu Mihai

1.Incompatibilitati personale: A colaborat la elaborarea procedurilor din cadrul

Serviciului Financiar privind salarizarea personalului. Pentru realizarea acestor
proceduri a fost creata o echipa de specialisti din Directia Resurse Umane si din
Serviciul Financiar, din care facea parte n anul 2002.
2.Pot fi eliminate incompatibilitatile: Da
Daca da, explicati cum anume: Participarea s-a limitat la procedurile realizate n
cadrul Serviciului Financiar.
Data: 08.01.2007

Semnatura:
Radu Mihai

3.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

Scopul notificarii este acela ca entitatea care urmeaza a fi auditata sa fie

nstiintata asupra misiunii si a principalelor obiective care urmeaza a fi auditate,
durata misiunii, interventiile la fata locului si eventual sa efectueze o serie de
pregatiri, si anume: persoanele potentiale care urmeaza sa furnizeze informatiile
necesare, materiale care se solicita prin aceasta si, daca este cazul si exista motive
ntemeiate, sa obtina o amnare.
Specific misiunilor de audit intern este faptul ca notificarea reprezinta o etapa
premergatoare care se nainteaza entitatii auditate din partea structurii de audit
intern, nsotita de Carta auditorului intern, comunicndu-se astfel drepturile si
obligatiile auditorilor interni pe parcursul desfasurarii misiunii de audit intern.

Documentul nr.3
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
Nr. 1/08.01.2007
NOTIFICARE PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Catre: Serviciul Resurse Umane

De la: seful Compartimentului Audit Intern

Referitor la misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salariipersonal".
Stimate domn George Ioan,
n conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2007, urmeaza ca n perioada 08.01.200730.03.2007 sa efectuam o misiune de audit intern cu tema Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere n vederea
discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinznd:
-

prezentarea auditorilor;

scopul misiunii de audit intern;

prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;

programul interventiei la fata locului;

alte aspecte.

Pentru o mai buna ntelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie

urmatoarea documentatie necesara privind activitatea de gestiune a resurselor umane: legile si
reglementarile ce se aplica activitatilor dumneavoastra, organigrama serviciului dumneavoastra,
Regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, procedurile scrise care descriu sarcinile ce
trebuie realizate pe linia organizarii activitatii, un exemplar al rapoartelor de activitate, notelor,
misiunilor de audit anterioare care se refera la aceasta tema.
Daca aveti unele ntrebari privind desfasurarea misiunii, va rugam sa-l contactati pe domnul
Pop Mircea - auditor sau pe seful structurii de audit intern.

Cu
08.01.2007

stima,

Data:

sef Compartiment Audit Intern

3.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Procedura de colectare si prelucrare este, de fapt, pregatirea informatiilor n

vederea efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatiilor necesare,
fiabile, pertinente si utile n vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.

Realizarea procedurii de Colectare si prelucrare a informatiilor presupune din

partea auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, completnd informatiile
culese cu cadrul legal, respectiv legea de organizare si functionare a entitatii,
normele metodologice de aplicare, instructiunile si alte acte care reglementeaza
domeniul auditat.

Documentul nr.4
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
COLECTAREA INFORMAIILOR
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit: Pop Mircea
10.01.2007

Data:

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

COLECTAREA INFORMATIILOR

SERVICIUL RESURSE UMANE

DA

NU

Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile

structurii auditate

Obtinerea organigramei

Obtinerea Regulamentului
functionare

Obtinerea fiselor posturilor

de

organizare

si

Observatii

Obtinerea procedurilor scrise

Identificarea personalului responsabil

Obtinerea exemplarului de Raport de audit intern

anterior

Anterior nu
au fost
realizate
misiuni de
audit intern

3.5. Analiza riscurilor

Identificarea si analiza riscurilor este cea mai importanta procedura de

pregatire a misiunii de audit intern si presupune parcurgerea urmatoarelor faze:
a.

identificarea operatiilor auditabile;

b.

identificarea amenintarilor, riscurilor inerente, asociate operatiilor;

c.

stabilirea criteriilor/factorilor de analiza a riscurilor si nivelurile de

apreciere ale acestora;

d.

stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere;

e.

determinarea punctajului total al riscului;

f.

g.

clasarea operatiilor pe baza analizei riscurilor si ierarhizarea operatiilor n

functie de analiza riscurilor;
elaborarea Tematicii n detaliu a obiectelor auditabile selectate.
Documentul nr.5

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit:
Mircea
12.01.2007

Pop
Data:

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Nr
Obiective

Obiecte auditabile

Obs.

crt

I.

Stabilirea drepturilor
salariale cuvenite
personalului

1. Procedurile scrise privind acordarea

drepturilor salariale

2. Salariul de baza

3. Indemnizatii de conducere

4. Sporul pentru conditii deosebite de

munca

5. Sporul de vechime n munca

6. Sporul pentru munca suplimentara

7. Sistemul de premiere

Documentul nr.6
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

IDENTIFICAREA RISCURILOR
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit: Pop
15.01.2007
Intern

Mircea
Avizat:

sef

Compartiment

Data:
Audit

Nr.
crt
.

I.

Obiective

Stabilirea
drepturilor
salariale
cuvenite
personalului

Obiecte auditabile

Riscuri
semnificative

1. Procedurile scrise
privind acordarea
drepturilor salariale

Inexistenta
procedurilor privind
acordarea drepturilor
salariale

2. Salariul de baza

Stabilirea eronata a
salariului de baza

3. Indemnizatii de
conducere

Acordarea unor indemnizatii

de conducere necuvenite

4. Sporul pentru conditii

deosebite de munca

Stabilirea eronata a
unui spor pentru
conditii deosebite de
munca

5. Sporul de vechime n
munca

Stabilirea eronata a
sporului de vechime
n munca

6. Sporul pentru munca

suplimentara

Stabilirea eronata a
sporului pentru orele
lucrate pe timp de
noapte

7. Sistemul de premiere

Salariile nu au fost

Obs.

Nr.
crt
.

Obiective

Riscuri
semnificative

Obiecte auditabile

Obs.

diminuate pentru
abateri disciplinare

Documentul nr.7
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

STABILIREA FACTORILOR
DE RISC,
A PONDERILOR sI
APRECIEREA NIVELURILOR RISCURILOR
Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop
16.01.2007

Mircea

Data:

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Factori de risc

Ponderea
factorilor de risc

(Fi)

N1

N2

N3

P1 - 50%

Exista proceduri si
se aplica

Exista proceduri, sunt

cunoscute, dar nu se
aplica

Nu exista proceduri

P2 - 30%

Impact financiar
scazut

Impact financiar mediu

Impact financiar ridicat

(Pi)
Aprecierea
controlului
intern F1
Aprecierea
cantitativa

Nivelul de apreciere al riscului (Ni)

F2

Aprecierea
calitativa

P3 - 20%

Vulnerabilitate
mica

Vulnerabilitate medie

Vulnerabilitate mare

F3

Documentul nr.8
S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

STABILIREA NIVELULUI RISCULUI sI PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCULUI

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
Pop Mircea
Data: 17.01.2007
Avizat: sef
Intern

Compartiment

Audit

Nr
.
Obiectivele
cr
t.

I.

Stabilirea
drepturilor
salariale
cuvenite
personalului

Obiectele
auditabile

N2

N
3

Punc
taj
total

2,5

Riscuri identificate

1. Procedurile
scrise privind
acordarea
drepturilor
salariale

Inexistenta procedurilor
privind acordarea
drepturilor salariale

2. Salariul de
baza

Stabilirea eronata a
salariului de baza
Acordarea unor indemnizatii de
conducere necuvenite

3. Indemnizatii
de conducere

NOTA:

N
1

2,5

2,5

4. Sporul pentru
conditii
deosebite de
munca

Stabilirea eronata a unui

spor pentru conditii
deosebite de munca

1,8

5. Sporul de
vechime n
munca

Stabilirea eronata a
sporului de vechime n
munca

1,8

6. Sporul pentru
munca
suplimentara

Stabilirea eronata a
sporului pentru orele
lucrate pe timp de noapte

1,8

7. Sistemul de
premiere

Salariile nu au fost
diminuate pentru abateri
disciplinare

2,0

Nr
.
cr
t.
I.

Punct
aj
total

Cl
asare

Obiectiv
ele

Obiectele
auditabile

Stabilirea
drepturilo
r salariale
cuvenite
personalu
lui

1. Procedurile
scrise privind
acordarea
drepturilor
salariale

Inexistenta procedurilor privind

acordarea drepturilor salariale

2,5

Mare

2. Salariul de
baza

Stabilirea eronata a salariului

de baza

2,5

Mare

3.
Indemnizatii
de conducere

Acordarea unor indemnizatii de conducere

necuvenite

2,5

Mare

4. Sporul
pentru
conditii
deosebite de
munca

Stabilirea eronata a unui spor

pentru conditii deosebite de
munca

1,8

Mediu

5. Sporul de
vechime n
munca

Stabilirea eronata a sporului de

vechime n munca

1,8

Mediu

6. Sporul
pentru munca
suplimentara

Stabilirea eronata a
sporului pentru orele lucrate
pe timp de noapte

1,8

Mediu

7. Sistemul de
premiere

Salariile nu au fost diminuate

pentru abateri disciplinare

2,0

Mediu

Riscuri identificate

Stabilirea nivelului riscului si a punctajului total al riscului este documentul din

procedura de Analiza riscurilor n care auditorul evalueaza riscurile pe baza
documentelor n posesia carora a intrat pna n acest moment, dar si a expertizei
personale n domeniu.
Auditorul intern a stabilit punctajul total pentru fiecare risc identificat pe baza
analizei riscurilor, dar si n functie de resursele alocate misiunii (numar de persoane,

timpul aferent s.a.) si pentru continuarea analizei, au mpartit riscurile, n

urmatoarele trei categorii.

Riscuri
2,2

mici

- 1,0 - 1,7
Riscuri
Riscuri mari 2,3 - 3,0

medii

- 1,8

Documentul nr.9
S.C TERMICA.S.A
Compartimentul Audit Intern

CLASAREA RISCURILOR PE BAZA PUNCTAJELOR TOTALE

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit: Pop
Mircea

Data: 17.01.2007
Avizat: sef Compartiment Audit
Intern

Documentul nr.10
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

TABELUL PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 18.01.2007

Avizat: sef Compartiment Audit

Intern
Nr
.
Cr
t.

Consecinta
Obiectiv
e

Obiecte
auditabil
e

Riscuri
semnificative

Pun
ct
T/S

functionarii/
nefunctionarii
controlului intern

I.

Stabilirea
drepturilo
r salariale
cuvenite
personalu
lui

1.
Proceduril
e scrise
privind
acordarea
drepturilor
salariale
2. Salariul
de baza
3.
Indemniza
tii de
conducere

Grad de
ncredere
al
auditorul
ui n
controlul
intern

Inexistenta
procedurilor privind
acordarea drepturilor
salariale

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Scazut

Stabilirea eronata a
salariului de baza

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Scazut

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Mediu

Acordarea unor indemnizatii de

conducere necuvenite

4. Sporul
pentru
conditii
deosebite
de munca

Stabilirea eronata a
unui spor pentru
conditii deosebite de
munca

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Mediu

5. Sporul
de
vechime
n munca

Stabilirea eronata a
sporului de vechime n
munca

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Mediu

6. Sporul
pentru
munca
supliment
ara

Stabilirea eronata a
sporului pentru orele
lucrate pe timp de
noapte

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Mediu

Nr
.
Cr
t.

Consecinta
Obiectiv
e

Obiecte
auditabil
e

Riscuri
semnificative

Pun
ct
T/S

functionarii/
nefunctionarii
controlului intern

7.
Sistemul
de
premiere

Salariile nu au fost
diminuate pentru
abateri disciplinare

Exista un sistem de
control intern
ineficient

Nota:
Operatiile identificate ca fiind puncte tari si riscurile asociate acestora au fost
evaluate astfel urmare a unor controale interne functionale, pe baza documentelor
transmise de entitate.

Documentul nr.11

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

TEMATICA N DETALIU A MISIUNII DE AUDIT INTERN

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006

ntocmit:
Mircea
18.01.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Pop
Data :

Grad de
ncredere
al
auditorul
ui n
controlul
intern
Scazut

Nr
Obiective

Obiecte auditabile selectate

Obs.

crt

I.

Stabilirea drepturilor
salariale cuvenite
personalului

1. Procedurile scrise privind acordarea

drepturilor salariale

2. Salariul de baza

3. Indemnizatii de conducere

4. Sporul pentru conditii deosebite de

munca

5. Sporul de vechime n munca

6. Sporul pentru munca suplimentara

7. Sistemul de premiere
3.6. ntocmirea programului de audit

Elaborarea Programului de audit intern se realizeaza pe baza datelor de

identificare a misiunii de audit si a analizei riscurilor.
Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de
audit intern si cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliata actiunile concrete
de efectuat necesare atingerii obiectivului auditat, precum si repartizarea acestora
pe fiecare auditor.

Documentul nr.12

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
PROGRAM DE AUDIT INTERN
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 21.01.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata
(h)

Tema: Auditul intern al ciclului "Salariipersonal".

480

A.Pregatirea
misiunii de
audit

134

Persoane
implicate

Locul
desfasurarii

1. ntocmirea
si aprobarea
Ordinului de
serviciu

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

2. ntocmirea
si validarea
Declaratiei de
independenta

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

3. Pregatirea si
transmiterea
Notificarii
privind
declansarea
misiunii de
audit intern
catre partile
interesate

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

Auditor

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata
(h)

Persoane
implicate

Locul
desfasurarii

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

4. Colectarea
si prelucrarea
informatiilor

40

5. Elaborarea
Chestionarului
de control
intern

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

6. Elaborarea
Listelor de
verificare

40

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

7. Analiza
riscurilor

16

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

8. ntocmirea
Programului
de audit

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

9. ntocmirea
Programului
preliminar al
interventiei la
fata locului

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

10.
Organizarea
sedintei de
deschidere cu
compartiment
ul auditat

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

11. Redactarea
Minutei
sedintei de
deschidere

Auditor

Structura
auditata

12.
Organizarea
sedintei de

sef
Compartime
nt Audit

Structura
auditata

Structura
auditata

Structura
auditata

Auditor
Auditat

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata
(h)

nchidere cu
compartiment
ul auditat.
13. Redactarea
Minutei
sedintei de
nchidere
B. Interventia
la fata locului

Stabilirea
drepturilor
salariale
cuvenite
personalulu
i

Persoane
implicate

Locul
desfasurarii

Intern
Auditor
Auditat
4

Auditor

Structura
auditata

271

1. Efectuarea
testarilor
(prezentare
detaliata n
Programul
interventiei la
fata locului)

88

Auditor

Structura
auditata

2. Discutarea
constatarilor
cu seful
compartiment
ului

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

3. Elaborarea
FIAP-urilor

35

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

4. Colectarea
dovezilor

121

Auditor

Structura
auditata

5. Revizuirea
documentelor
de lucru din
punct de
vedere al

20

Auditor

Structura
auditata

Auditor

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata
(h)

Persoane
implicate

Locul
desfasurarii

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

continutului si
al formei si
ntocmirea
Notei
centralizatoare
a
documentelor
de lucru
C. Raportul de audit public
intern

71

14. Redactarea
si revizuirea
proiectului de
Raport de
audit public
intern

35

Auditor

15.
Transmiterea
proiectului de
Raport la
structura
auditata si
solicitarea de
raspuns n 15
zile

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

16.
Organizarea
Reuniunii de
conciliere,
daca este
cazul

Auditor

Structura
auditata

17. Includerea
n Raportul de
audit public
intern a
punctului de
vedere al

Auditat

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

Etapele
misiunii

Domeniul

Activitati

Durata
(h)

Persoane
implicate

Locul
desfasurarii

structurii
auditate,
finalizarea si
ntocmirea
sintezei
raportului
18. Obtinerea
avizarii
Raportului de
conducerea
structurii de
audit

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

19. Obtinerea
aprobarii
Raportului de
audit de
conducerea
entitatii

Auditor

Compartimentul
Audit Intern

20.
Transmiterea
recomandarilo
r aprobate,
catre structura
auditata

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

sef
Compartime
nt Audit
Intern

Compartimentul
Audit Intern

D. Urmarirea recomandarilor

4
21.nitierea
procesului de
urmarire
a
implementarii
recomandarilo
r

3.7. ntocmirea programului preliminar al interventiei la fata locului

Pe baza Programului de audit intern se elaboreaza Programul interventiei la

fata locului, care are ca scop prezentarea detaliata a lucrarilor si cuprinde :
obiectivele, tipul testarii, locul testarii, durata testarii, auditorii.

Documentul nr.13
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
PROGRAMUL INTERVENIEI LA FAA LOCULUI
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea

Data: 22.01.2007
Nr.
crt.
1.

Obiecte auditabile

Procedurile scrise privind

acordarea drepturilor
salariale

2.
Salariul de baza

3.
Indemnizatii de conducere

Locul
testarii

Durata
testarii
(h)

Auditori

Chestionarea
managementului

Auditat

15

Pop Mircea

Verificarea stabilirii
drepturilor salariale
nscrise n carnetul de
munca si a statelor de
plata

Auditat

70

Pop Mircea

Verificarea modului
de acordare a
indemnizatiilor de
conducere

Auditat

35

Pop Mircea

Auditat

75

Pop Mircea

Auditat

34

Pop Mircea

Tipul testarii

Recalcularea
indemnizatiilor
4.
Sporul pentru conditii
deosebite de munca

5.

Sporul de vechime n

Verificarea modului
de acordare a
sporurilor
Recalcularea
sporurilor
Verificarea modului

Nr.
crt.

Obiecte auditabile

munca

6.
Sporul pentru munca
suplimentara

7.

Tipul testarii

Durata
testarii
(h)

Auditori

Auditat

24

Pop Mircea

Auditat

18

Pop Mircea

de acordare a
sporurilor
Recalcularea
sporurilor
Verificarea modului
de acordare a
sporurilor
Recalcularea
sporurilor
Verificarea modului
de acordare a
premiilor

Sistemul de premiere

Locul
testarii

Recalcularea premiilor
acordate
Analiza dispozitiilor
de sanctionare

Avizat: sef Compartiment Audit

Intern

3.8. sedinta de deschidere

sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea

auditata, cu participarea auditorilor interni si a personalului structurii auditate.
Scopul sedintei de deschidere l reprezinta ntlnirea cu reprezentantii
structurii auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si
modalitatile de lucru privind misiunea de audit.
sedinta de deschidere se finalizeaza prin ncheierea Minutei sedintei de
deschidere.

Documentul nr.14
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
MINUTA sEDINEI DE DESCHIDERE
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
23.01.2007

Pop Mircea

Data:

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Lista participantilor:

Functia/Directia/
Numele
Serviciul

Nr.
telefo
n

Radu Mihai

sef Compartiment Audit

Public Intern

676767

Pop Mircea

Auditor

676767

sef Serviciu Resurse

Umane

676768

Georgescu Elena

Inspector Serviciul Resurse

Umane

676768

Voinea Lucia

Inspector Serviciul Resurse

Umane

676768

Barbu Marcel

Inspector Serviciul Resurse

676768

George Ioan

Email

Semnatura

Umane
B. Stenograma sedintei
n cadrul sedintei de deschidere s-a procedat la:
-

Prezentarea auditorului care urmeaza sa efectueze misiunea de audit;

Prezentarea functiei de audit intern de catre seful Compartimentului Audit Intern, n special
a obiectivelor generale ale auditului intern, semnificatia auditului intern;
Prezentarea Programului interventiei la fata locului, obiectivele auditabile care se
intentioneaza a fi realizate, dupa analizele de risc efectuate.
n urma discutiilor care au avut loc cu privire la obiectivele misiunii de audit reprezentantii
structurii auditate au prezentat o parte din problemele cu care se confrunta si anume:
-

Activitatea privind gestiunea resurselor umane reprezinta o zona cu risc;

Complexitatea activitatii Serviciului Resurse Umane si neatractivitatea nivelului salariului

pentru atragerea personalului specializat;

Fluctuatia mare a personalului implicat n activitatea de gestiune a resurselor umane;

Neacoperirea pe perioade mari de timp a posturilor, ceea ce a dus la suprancarcarea

personalului existent;

De asemenea, s-au stabilit:

-

persoanele pe care auditorul le poate contacta n vederea colectarii informatiilor, efectuarii

de teste asupra muncii lor si pentru a lua interviuri, programul ntlnirilor si timpul necesar
pentru realizarea acestor proceduri;

conditiile minime pe care auditatul trebuie sa le asigure n vederea realizarii misiunii de

audit (spatiu de lucru, calculatoare, posibilitate de editare etc.)

aspectele procedurale, respectiv eventualitatea unor sedinte intermediare n cursul

misiunii, informarea sistematica asupra constatarilor;

data sedintei de nchidere, inclusiv a participantilor;

modalitatea redactarii Raportului de audit intern (cnd, cum si cui va fi distribuit).

Recomandarile formulate, ca urmare a eventualelor disfunctionalitati constatate, vor fi
discutate si analizate cu structura auditata, inclusiv a Planului de actiune si a calendarului
implementarii si persoanelor raspunzatoare cu implementarea recomandarilor.

3.9. Interventia la fata locului

Interventia la fata locului consta n colectarea documentelor, analiza si

evaluarea acestora.
Scopul acestei proceduri l constituie efectuarea testarilor stabilite prin
Programul de audit intern aprobat si obtinerea de probe de audit adecvate,
suficiente si relevante, pentru formularea constatarilor, concluziilor si
recomandarilor.
Pentru realizarea obiectivelor care i stau n fata, auditorul, n etapa
Interventiei pe teren, va apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de
audit, si anume:

verificarea-asigura validarea, confirmarea, acuratetea nregistrarilor,

documentelor, declaratiilor, concordanta cu legile si regulamentele,
precum si eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:

a)

comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din

doua sau mai multe surse diferite.

b)

examinarea: presupune urmarirea n special a detectarii erorilor sau a

iregularitatilor.

c)

recalcularea: verificarea calculelor matematice.

d)

confirmarea: solicitarea informatiei din doua sau mai multe surse independente
n scopul validarii acesteia.

e)

punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de nregistrari.

f)

garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor nregistrate prin examinarea

documentelor, de la articolul nregistrat spre documentele justificative.

g)

urmarirea: reprezinta verificarea procedurilor de la documentele justificative

spre articolul nregistrat.

observarea fizica reprezinta o modalitate prin care auditorii interni si

formeaza o parere proprie.

interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor

auditate/implicate/interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu
documente sau chestionare.

analiza consta n descompunerea unei entitati n elementele componente, care

pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

chestionarele si listele de verificare sunt instrumente care cuprind

ntrebarile pe care le formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:

a)

chestionarul de luare la cunostinta-cuprinde ntrebari referitoare la contextul

socio-economic, organizarea interna, functionarea structurii auditate;

b)

chestionarul de control intern-ghideaza auditorii interni n activitatea de

identificare obiectiva a disfunctiilor si cauzelor reale ale acestor disfunctii;

c)

lista de verificare-utilizata pentru stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le

ndeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde un set de ntrebari standard
privind obiectivele definite, responsabilitatile si metodele folosite, mijloacele
financiare, tehnice si de informare si resursele umane existente;

d)

tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit)-permite:

-stabilirea fluxurilor informationale, atributiilor si responsabilitatilor;
-stabilirea documentatiei justificative complete;
-reconstruirea operatiunilor de la suma totala pna la detalii individuale si
invers.

e) formularele constatarilor de audit intern-se utilizeaza pentru prezentarea

fundamentata a constatarilor auditorului si sunt:
-formularul de identificare si analiza a problemei-FIAP, care se ntocmeste pentru
fiecare disfunctionalitate/iregularitate constatata. n cadrul lui sunt prezentate
constatarile, cauzele, consecintele si recomandarile auditorului.
-formularul de constatare si raportare a iregularitatilor-FCRI, care se ntocmeste n
cazul n care auditorul intern constata abateri de la regulile procedurale si
metodologice, respectiv de la prevederile legale aplicabile structurii auditate si
care ar putea produce prejudicii pe seama fondurilor publice. Neregulile
constatate se transmit imediat sefului structurii de audit, care l va informa, n
termen de 3 zile, pe conducatorul entitatii auditate si structura de control
abilitata pentru continuarea verificarilor.

Documentul nr.15
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern

CHESTIONARUL DE CONTROL INTERN

Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
Pop
08.02.2007
Avizat: sef
08.02.2007

Mircea

Compartiment

Data:

Audit

Intern

Data:

Obiectivul: STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Activitatea de audit

Da

exista un sistem de proceduri pentru stabilirea

elementelor de natura salariala?

exista stabilita persoana responsabila

elaborarea si actualizarea procedurilor?

exista
lista
activitatilor
obiectivului/ subobiectivului?

pentru

pentru

realizarea

daca "da", va rog sa ne furnizati un exemplar.

va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta

si pregatirea profesionala necesare postului?

daca "da", va rugam sa ne furnizati fisa postului.

Obs.

daca "da", va rugam sa ne furnizati un exemplar.

Nu

Fisa
postului

Documentul nr.16

LISTA DE VERIFICARE NR. 1

Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

Nr.
crt.

1.

1.1.

ACTIVITATEA DE AUDIT

Stabilirea drepturilor
personalului

salariale

DA

NU

cuvenite

Examinarea
procedurii
privind
stabilirea
drepturilor salariale cuvenite personalului:

1.1.1. Verificarea gradului de acoperire prin

procedura a activitatilor aferente stabilirii
drepturilor salariale cuvenite personalului:

a)

aprobarea
procedurii
persoanele competente;

b)

precizarea modalitatilor de acordare a

drepturilor salariale;

c)

verificarea existentei listei activitatilor

pentru
realizarea
obiectivului/subobiectivului;

d)

cuprinderea modalitatii
drepturilor salariale;

e)
f)

de

de

catre

calcul

oferirea unor exemple n acest sens;

existenta componentei de actualizare a

procedurii.

OBS.

Nr.
crt.

ACTIVITATEA DE AUDIT

DA

NU

1.1.2.

nglobarea activitatilor de control intern

n punctele cheie ale procesului;

1.1.3.

Respectarea
semnaturi;

1.1.4.

Atribuirea
responsabilitatilor
privind
stabilirea drepturilor salariale n fazele de
ntocmire, avizare,
aprobare
si
ale
termenelor aferente fiecarei faze;

Asigurarea transpunerii prelucrarilor ntrun sistem informatizat, respectiv realizarea

codificarii modelelor de formulare si
informatiile
activitatilor,
algoritm
de
prelucrare s.a.

1.1.5.

1.1.6.

principiului

dublei

Modalitatea arhivarii documentelor.

1.2.

Compararea atributiilor din procedura cu fisele

posturilor

1.3.

Examinarea cunoasterii procedurilor de catre

persoanele cu responsabilitati n stabilirea
drepturilor salariale

1.4.

Aprecierea
calitatii
responsabilii acestora:

a)

procedurii

de

catre

considera procedura corespunzatoare?

OBS.

Nr.
crt.

ACTIVITATEA DE AUDIT

b)

au constatat disfunctionalitati n timpul

aplicarii practice?

c)

au propuneri
procedurii?

1.5.

1.6.

de

perfectionare

DA

NU

Verificarea stabilirii drepturilor salariale, respectiv

a:

a)

salariului de baza

b)

indemnizatiei de conducere

c)

sporului pentru conditii deosebite de munca

d)

sporului de vechime n munca

TEST

e)

sporul pentru munca suplimentara

f)

sistemul de premiere

Analiza modalitatilor de arhivare a documentelor

Data:
12.02.2007
intern,

OBS.

Auditor

Pop
Mircea

Documentul nr.17
LISTA DE VERIFICARE NR.1.1
Obiectivul : STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI
Nr.
crt.
1.
1.1.

Activitatea de audit

DA

NU

persoanele

b) stabilirea modalitatii de evidentiere a muncii

Sporul pentru munca suplimentara

Examinarea procedurii privind salarizarea muncii peste
programul normal de lucru:
1.1.1.

Verificarea gradului de acoperire prin procedura a

activitatilor aferente fundamentarii si evidentierii
muncii prestate peste programul normal de lucru:

a)

aprobarea procedurii
competente;

de

catre

peste programul normal de lucru;

c) verificarea existentei listei activitatilor pentru

realizarea obiectivului;

d) precizarea modalitatii recuperarii n bani sau timp

echivalent a muncii efectuate peste programul
normal de lucru;

e) cuprinderea modalitatii de calcul a drepturilor

salariale realizate peste program;

f)

cuprinderea modalitatii de calcul a timpului ce va

fi recuperat;

g) oferirea unor exemple n acest sens.

h) existenta

componentei

de

actualizare

OBS.

Nr.
crt.

Activitatea de audit

DA

NU

Atribuirea responsabilitatilor privind fundamentarea

si evidentierea timpului prestat peste programul
normal de lucru, n fazele de ntocmire, avizare,
aprobare si ale termenelor aferente fiecarei faze;

Asigurarea transpunerii prelucrarilor ntr-un sistem

informatizat, respectiv realizarea codificarii modelelor
de formulare si informatiile activitatilor, algoritm de
prelucrare s.a.

OBS.

procedurii.
1.1.2.

1.1.3.
1.1.4.

1.1.5.

1.1.6.

nglobarea activitatilor de control intern n punctele

cheie ale procesului;
Respectarea principiului dublei semnaturi;

Modalitatea arhivarii.

1.2.

Compararea atributiilor din procedura cu fisele posturilor

1.3.

Examinarea cunoasterii procedurilor de catre persoanele cu

responsabilitati n fundamentarea si evidentierea timpului
prestat peste programul normal de lucru

1.4.

Aprecierea
acestora:

a)

calitatii

procedurii

de

catre

responsabilii

considera procedura corespunzatoare?

b) constata disfunctionalitati n timpul aplicarii

practice?

c) exista propuneri de perfectionare a procedurii?

1.5.

Aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de

lucru

Test

Nr.
crt.
1.6.

1.7.

1.8.

Activitatea de audit

DA

NU

Existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta

orelor prestate peste programul normal de lucru prin care
angajatorul tine evidenta acestuia pentru fiecare salariat

Verificarea completarii sistematice a Registrului special de

prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul
normal de lucru

Analiza stabilirii compensarii muncii

programul normal de lucru, respectiv:

a)

efectuate

peste

compensarea prin timp liber echivalent a muncii

suplimentare n urmatoarele 30 de zile dupa
efectuarea acesteia

adaugarea unui spor la salariu cnd compensarea

cu timp liber echivalent nu este posibila

care sa nu fie mai mic de 75% din salariul de baza

1.9.

Depasirea duratei maxime legale a timpului de munca, de

48 de ore pe saptamna, inclusiv orele suplimentare

1.10
.

Analiza modalitatii de arhivare a documentelor

Data: 12.02.2007
intern,

Test

b) compensarea orelor de munca suplimentara prin

c) acordarea unui spor pentru munca suplimentara,

OBS.

Auditor

Pop Mircea

Documentul nr.18

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern
TEST
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit:
20.02.2007

Pop Mircea

Data:

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Obiectul testului: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
Obiectivul testului: Sporul pentru munca suplimentara
Descrierea testului:
Esantionul a fost constituit n mod aleator din trei servicii ale entitatii,
respectiv a Serviciului Administrativ, Serviciul Financiar Contabilitate, Serviciul
Resurse Umane, din totalul celor 12 servicii existente, reprezentnd n cifre relative,
o pondere de 25,0 %.
La fiecare serviciu a fost testat sistemul privind evidenta muncii prestate
peste programul normal de lucru prin utilizarea tehnicilor si instrumentelor de
control stabilite n Lista de verificare :
-

aprobarea efectuarii muncii peste programul normal de lucru;

existenta Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate

peste programul normal de lucru prin care angajatorul tine evidenta
acestuia pentru fiecare salariat;

completarea sistematica a Registrului special de prezenta pentru

evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru pentru fiecare
salariat;

compensarea orelor de munca suplimentara prin timp liber echivalent n

urmatoarele 30 de zile;

compensarea orelor de munca suplimentara prin adaugarea unui spor la

salariu cnd compensarea cu timp liber echivalent nu este posibila;

acordarea unui spor pentru munca suplimentara, care sa nu fie mai mic
de 75% din salariul de baza.

Constatari
Pe baza testului efectuat s-au constatat urmatoarele:
-

efectuarea orelor suplimentare nu a fost aprobata n scris de seful ierarhic

superior;

nu este organizata evidenta orelor de munca prestate suplimentar de

catre personal prin nfiintarea si completarea Registrului special de
prezenta pentru evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru;

orele suplimentare efectuate au fost platite prin adaugarea unui spor la

salariu neurmarindu-se posibilitatea compensarii n timp echivalent n
urmatoarele 30 de zile;

Concluzii
n baza acestui test s-a ntocmit FIAP.
Data: 20.02.2005
Supervizor,

Auditor intern,

Pop Mircea

Radu Mihai

Documentul nr.19
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
FIsA DE IDENTIFICARE sI ANALIZ A PROBLEMEI
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea
21.02.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern
PROBLEMA :

Data:

Inexistenta unui sistem privind evidenta orelor de munca prestate suplimentar

de catre personal si a modului de compensare a acestora.
CONSTATRI:
-

Inexistenta unui sistem pentru organizarea modului de evidenta a orelor

suplimentare si de recuperare a acestora de catre salariatii entitatii, care
implica utilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor
prestate peste programul normal de lucru;

Efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa n scris de seful ierarhic

superior, desi n actul normativ acest lucru era stipulat n sens imperativ;

Din documentele analizate nu a reiesit ca nu ar fi fost posibila compensarea

muncii prestate peste programul normal de lucru cu timp liber corespunzator
n urmatoarele 30 de zile, si abia dupa aceea sa poata fi aplicata compensarea
n bani.

CAUZE:
- Neutilizarea Registrului special de prezenta pentru evidenta orelor prestate
peste programul normal de lucru;
- Lipsa personalului specializat si existenta unei fluctuatii nsemnate de
personal;
- Inexistenta unei proceduri si a unei documentatii aferente evidentei operative
si a modalitatilor de compensare a muncii suplimentare efectuate peste
program.
CONSECINE:
Stabilirea eronata a orelor suplimentare efectuate peste program si compensarea n timp sau n bani, fara a se
urmari realizarea n timp echivalent corespunzator muncii prestate suplimentar.
RECOMANDRI:
- Efectuarea unei reverificari privind sistemul de evidenta a timpului suplimentar peste programul normal de
lucru si modul de compensare al acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului
normativ si informarea sefului compartimentului de audit intern asupra rezultatelor obtinute;
- Elaborarea unei proceduri pentru gestionarea timpului efectuat peste programul normal de lucru n vederea
compensarii n timp sau n bani si implementarea n cadrul acestuia a activitatilor de control si a
responsabilitatilor adecvate;
- Asigurarea unei pregatiri profesionale de specialitate a personalului si evaluarea sistematica a acestuia.

ntocmit,
conformitate,

Supervizat,

Pentru

Pop

Mircea

Radu

Mihai

George

Ioan
3.10. Constituirea dosarelor de audit intern

Dupa finalizarea interventiei la fata locului, se constituie Dosarele de audit

intern n vederea asigurarii unei legaturi ntre obiectivele stabilite prin programul de
audit, interventia la fata locului si raportul de audit intern. Documentele culese
si/sau ntocmite pe timpul misiunii de audit se constituie n urmatoarele dosare:
A.

Dosarul permanent, care cuprinde:

a)

Sectiunea A-Raportul de audit intern si anexele acestuia:

Ordinul de serviciu;
Declaratia de independenta;
Rapoartele de audit intern (intermediar, final, sinteza Raportului de audit intern);
Teste
Fisele de identificare si analiza a problemelor;
Formularele de constatare a iregularitatilor;
Programul interventiei la fata locului.
b)

Sectiunea B-administrativa:

Notificarea privind declansarea misiunii de audit;

Minuta sedintei de deschidere;
Minuta reuniunii de conciliere;
Minuta sedintei de nchidere;
Corespondenta cu structura auditata.
c)

Sectiunea C-documentatia misiunii de audit intern:

Strategii interne;
Reguli, regulamente si legi aplicabile;
Proceduri de lucru;

Materiale despre structura auditata;

Rapoarte de audit intern anterioare;
Documentatia analizei riscului;
Documentatia privind sistemul de control intern.
d)

Sectiunea D-supervizarea
rezultatelor acesteia

si

revizuirea

desfasurarii

misiunii si

si cuprinde Lista de supervizare a documentelor.

B. Dosarul
documentelor
de
lucru cuprinde
documentelor justificative, care confirma si sprijina concluziile.

copii

xerox

ale

3.11. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea se efectueaza de catre auditorul intern nainte de ntocmirea

proiectului Raportului de audit intern pentru a se asigura ca documentele de lucru
sunt pregatite n mod corespunzator si ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat
pentru munca efectuata si pentru dovezile/probele adunate n timpul misiunii de
audit intern.
Procedura de revizuire se concretizeaza prin elaborarea Notei centralizatoare
a documentelor de lucru.

Documentul nr.20
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
NOT CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea
01.03.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern

Data:

Exista
Constatarea

Document justificativ
DA

Inexistenta unui sistem pentru organizarea

modului de evidenta a orelor suplimentare si de
recuperare a acestora de catre salariatii entitatii

NU

Evidenta orelor suplimentare pentru

perioada ianuarie-decembrie 2006 ale

Serviciului Administrativ, Serviciului Financiar
Contabilitate, Serviciului Resurse Umane

3.12. sedinta de nchidere

sedinta de nchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea

opniei auditorului intern, a constatarilor si a recomandarilor preliminare, precum si
discutarea unui plan de actiune, nsotit de un calendar de implementare a acestora,
ocazie cu care se ntocmeste Minuta sedintei de nchidere.

Documentul nr.21
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
MINUTA sEDINEI DE NCHIDERE
A. Mentiuni generale:
Misiunea de audit: Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
Perioada auditata: 01.01.2006-31.12.2006
ntocmit: Pop Mircea
02.03.2007
Avizat: sef Compartiment Audit Intern
Lista participantilor:

Data:

Functia/Directia/
Numele
Serviciul

Nr.
telefo
n

Radu Mihai

sef Compartiment Audit

Public Intern

676767

Pop Mircea

Auditor

676767

sef Serviciu Resurse

Umane

676768

Georgescu Elena

Inspector Serviciul Resurse

Umane

676768

Voinea Lucia

Inspector Serviciul Resurse

Umane

676768

Barbu Marcel

Inspector Serviciul Resurse

Umane

676768

George Ioan

Email

Semnatura

B. Concluzii:
n cadrul sedintei au fost prezentate obiectivele auditate si constatarile pentru fiecare obiect
auditat. De asemenea, au fost discutate deficientele, au fost analizate cauzele care au contribuit la
realizarea disfunctionalitatilor si au fost comentate recomandarile care urmeaza a fi implementate
pentru eliminarea deficientelor constatate.
Pentru constatarile/deficientele prezentate nu au fost formulate obiectii, fiind nsusite n totalitate.
n final, s-au desemnat persoanele responsabile cu implementarea recomandarilor si datele de
realizare ale acestora.
n consecinta, proiectul Raportului de audit intern devine Raport de audit intern.
3.13. Elaborarea proiectului de raport de audit intern

Elaborarea proiectului Raportului de audit intern presupune respectarea

urmatoarelor cerinte:
a) constatarile trebuie sa apartina domeniului/obiectivului misiunii de audit intern si
sa fie sustinute prin documente justificative corespunzatoare;

b) recomandarile trebuie sa fie n concordanta cu constatarile si sa determine

reducerea riscurilor potentiale;
c) raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe constatarile
efectuate;
d) raportul se ntocmeste pe baza FIAP-urilor si a celorlalte documente de lucru.
Scopul elaborarii proiectului Raportului de audit intern este de a prezenta
cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor
interni. Pentru elaborarea acestuia auditorii au n vedere dovezile de audit raportate
n FIAP-uri, FCRI-uri, daca este cazul, si n celelalte documente de lucru.

3.14. Transmiterea proiectului de raport de audit intern

Proiectul Raportului de audit public intern se prezinta structurii auditate care

poate raspunde n termen de 15 zile de la primirea raportului.
Scopul naintarii proiectului este de a da posibilitate entitatii auditate sa
analizeze proiectul si sa formuleze un punct de vedere asupra constatarilor si
recomandarilor auditului.
3.15. Reuniunea de conciliere

n termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, auditorii interni

organizeaza Reuniunea de conciliere cu structura auditata, n cadrul careia se
analizeaza constatarile si concluziile, n vederea acceptarii recomandarilor
formulate. Cu aceasta ocazie se ntocmeste Minuta reuniunii de conciliere.
Scopul Reuniunii de conciliere este acceptarea constatarilor si recomandarilor
formulate de catre auditori n proiectul Raportului de audit intern si prezentarea
Calendarului de implementare a recomandarilor.
3.16. Raportul de audit intern
Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din cadrul
Reuniunii de conciliere. Raportul de audit intern va fi nsotit de o prezentare n sinteza a acestuia.
seful structurii de audit intern trebuie sa informeze organul ierarhic superior despre
recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii. Aceste recomandari vor fi nsotite de
documentatia de sustinere.
Rolul auditorului n aceasta procedura este asigurarea prezentarii unei nalte tinute a
concluziilor si recomandarilor, a corectitudinii si completitudinii informatiilor continute.

Documentul nr.22
S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

RAPORT DE AUDIT INTERN

STRUCTURA AUDITAT: SERVICIUL RESURSE UMANE

MISIUNEA DE AUDIT INTERN:

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".
SUCEAVA
2007
I. INTRODUCERE
Auditor: Pop Mircea -auditor n cadrul Compartimentului Audit Intern
Ordinul de efectuare a misiunii de audit - auditarea activitatilor cuprinse n Planul de audit intern
pe anul 2007, s-a facut n baza Ordinului de serviciu nr.1/08.01.2007.
Baza legala a actiunii de auditare:
Planul de audit intern pentru anul 2007, aprobat de conducerea entitatii;
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificarile si completarile ulterioare;
OMFP nr. 38/15.01.2003 prin care se aproba Normele metodologice de aplicare a Legii nr.672/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Dispozitia prin care se aproba Normele proprii de exercitare a auditului intern n cadrul entitatii.
Durata actiunii de auditare - 08.01.2007-30.03.2007.
Perioada supusa auditarii - 01.01.2006 - 31.12.2006.

Scopul actiunii de auditare - consta n: a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de

gestiune a resurselor umane din entitatea publicasi a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ
aplicabil.
Obiectivul actiunii de audit intern este: stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .
Tipul de auditare: Audit de conformitate/regularitate.
Tehnici utilizate:
a) verificarea n vederea asigurarii validarii, realitatii si acuratetei nregistrarilor n carnetele
de munca.
Tehnici de verificare utilizate:
-

comparatia: pentru deciziile de numire si datele nscrise n carnetele de munca si

n bazele de date;

examinarea: pentru detectarea erorilor n completarea carnetelor de munca,

proceselor verbale etc.;

garantarea: pentru verificarea realitatii datelor din documentele ce au stat la baza

justificarii nregistrarilor;

urmarirea: pentru a se constata daca toate operatiunile au fost real efectuate.

b) esantionarea pentru analiza modului de ntocmire al documentelor;

c) observarea fizica n vederea formarii unei pareri proprii privind modul de ntocmire si
emitere a documentelor.
Instrumente de audit:
-

chestionarul;

liste de verificare pentru a stabili conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca

fiecare obiectiv auditabil.
Documente si materiale examinate n cadrul Serviciului Resurse Umane: Verificarea la fata
locului a vizat urmatoarele documente ntocmite si completate pentru perioada 01.01.2006 31.12.2006:
-

decizii de numire, promovare, modificare a drepturilor salariale;

carnete de munca, dosare personale, fise de post, Regulamentul de Organizare si Functionare;

foile colective de prezenta;

cererile de concedii de odihna, fara plata etc.;

Registrul de evidenta a salariatilor;

alte documente.

Materiale ntocmite pe timpul auditarii:

-

liste de verificare pe obiective (LV);

fise de identificare si analiza a problemelor constatate (FIAP);

Tabel puncte tari si puncte slabe, Tematica n detaliu ;

programul de audit, programul interventiei la fata locului;

Chestionarul de control intern (CCI);

minutele sedintelor de deschidere, de nchidere etc.

Organizarea Serviciului Resurse Umane. Serviciul a functionat n perioada supusa auditarii cu un

numar de 7 salariati, dintre care un post de sef de serviciu. Organizarea si functionarea serviciului a
fost n conformitate cu organigrama si Regulamentul de organizare si functionare.
Pentru toti salariatii sunt ntocmite fise ale posturilor prin care sunt stabilite relatiile ierarhice si
sarcinile de serviciu.
Activitati desfasurate n cadrul Serviciului Resurse Umane:
- ntocmirea statelor de functii pe care le supune spre avizare conducerii;
- raspunderea privind aplicarea corecta a reglementarilor legale n domeniul salarizarii
personalului, precum salariul de baza, sporul de vechime, indemnizatiile, alte sporuri;
- fundamentarea corecta si acordarea premiilor;
- aplicarea corecta a prevederilor legale privind efectuarea si salarizarea muncii peste
programul normal de lucru;
- verificarea foilor colective de prezenta privind operarea corecta a timpului lucrat si nelucrat;
- organizarea concursurilor de recrutare, promovare si avansare a personalului;
- ntocmirea si actualizarea carnetelor de munca;
- pregatirea si perfectionarea profesionala continua a salariatilor.

Auditorul prin lucrarile specifice derularii misiunii de audit a avut ca obiective principale
activitatile care se desfasoara n cadrul serviciului, stabilite prin ROF.
II. CONSTATRI SI RECOMANDRI
Obiectivul: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului
La S.C TERMICA S.A elementele de natura salariala se stabilesc n baza capitolului IV
Salarizarea din Contractul colectiv de munca si a Regulamentului privind acordarea sporurilor
pentru conditii deosebite de munca, a altor sporuri si drepturi de salarizare si de alta natura.
Din efectuarea Testului, referitor la stabilirea drepturilor cuvenite personalului am constatat
urmatoarele :
-elementele de natura salariala sunt nscrise n contractele individuale de munca;
-salariile de baza s-au stabilit cu respectarea limitelor minime si maxime corespunzatoare functiilor si
meseriilor prevazute n Nomenclatorul unic de functii si meserii de la S.C TERMICA S.A ;
-sporurile si indemnizatiile, cuantumurile si conditiile de acordare a acestora s-au stabilit n
conformitate cu prevederile Codului muncii, regulamentul de sporuri si a Contractului colectiv de
munca pe unitate ;
-cresterea salariilor de baza s-a facut n baza protocolului nr.273/01.01.2006;
-ajutoarele si premiile s-au acordat cu respectarea cadrului legislativ si normative si n baza unor
documente justificative (hotarri ale AGA sau CA, referate/cereri aprobate de conducerea societatii,
nsotite de copii ale unor documente etc.).

Un element important al activitatii de evidenta a efectuarii muncii peste

programul normal de lucru, consta n fundamentarea acestuia n vederea
compensarii n timp liber echivalent sau n bani.
Din analiza Testului, care a utilizat elementele cuprinse n Lista de
verificare, s-a constatat ca nu exista organizat un sistem de evidenta si de
recuperare a timpului peste programul normal de lucru. De asemenea, s-a constatat
ca efectuarea orelor suplimentare nu a fost dispusa n scris de seful ierarhic, desi
aceste lucruri sunt stipulate n cadrul normativ.
Din aceasta cauza, n practica nici nu s-a mai urmarit compensarea n timp
liber corespunzator, n urmatoarele 30 de zile, ci au fost direct compensate n bani,
ceea ce a reprezentat o cheltuiala semnificativa pentru entitate care putea fi
evitata.
Auditorul recomanda utilizarea Registrului special de prezenta pentru
evidenta orelor prestate peste programul normal de lucru, realizarea procedurilor
scrise privind compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator n
urmatoarele 30 de zile, dupa efectuarea acesteia, precum si pentru plata orelor

suplimentare, n cazul n care compensarea nu a fost posibila. De asemenea, se

recomanda si desemnarea unei comisii pentru reverificarea evidentei timpului
suplimentar peste programul normal de lucru si a modului de compensare a
acestuia pentru depistarea tuturor situatiilor de nerespectare a cadrului normativ.
III. CONCLUZII
Auditorul pe baza testarilor si analizelor efectuate evalueaza activitatea Serviciului Resurse
Umane privind stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului conform grilei:

NR.
CRT.

1.

APRECIERE
OBIECTIVUL
FUNCIONAL
Stabilirea
drepturilor
cuvenite personalului

salariale

DE MBUNTIT

CRITIC

Precizam, faptul ca toate constatarile prezentate au la baza probe de audit obtinute pe baza
testului efectuat consemnate n documentele de lucru ntocmite de catre auditor si nsusite de catre
factorii de management ai entitatii. Aceste evaluari au la baza discutiile care au avut loc cu privire la
recomandarile auditorului n sedinta de nchidere a misiunii, apreciate de catre participantii la aceasta
sedinta,
ca
fiind
realiste
si
fezabile,
si
materializate
n
minuta
sedintei
de
nchidere.
Auditor,
Pop Mircea
3.17. Difuzarea raportului de audit intern

seful structurii de audit intern transmite Raportul de audit intern, finalizat,

mpreuna cu rezultatele concilierii si punctul de vedere al structurii auditate
conducatorului entitatii care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Dupa
avizare, Raportul de audit intern, n copie, va fi comunicat structurii auditate.
3.18. Urmarirea recomandarilor

Obiectivul acestei etape este de a urmari si formaliza modul de implementare

a recomandarilor din Raportul de audit intern.
Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care
se constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor ntreprinse
de catre conducerea structurii auditate pe baza recomandarilor din Raportul de
audit intern.
Procedura de urmarire a recomandarilor se finalizeaza cu documentul Fisa de
urmarire a recomandarilor.

Documentul nr.23
S.C TERMICA S.A
Compartimentul Audit Intern
FIsA DE URMRIRE A RECOMANDRILOR

S.C TERMICA S.A

Compartimentul Audit Intern

Misiunea de audit ntern:

Data:
30.03.2007

Raport de audit nr. X/

2007

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Re
c.

Recomandare
a

Nr.
1.

Implemen
tat

implemen
tat

Partial

reverificari privind
sistemul de
evidenta a
timpului
suplimentar peste
programul normal
de lucru si modul
de compensare al
acestuia pentru
situatiilor de
nerespectare a
cadrului normativ
si informarea
sefului
compartimentului
de audit intern
asupra
rezultatelor
obtinute;

Data
implementarii
30.05.2007/30.05.200
7

Efectuarea unei

depistarea tuturor

Neimpleme
ntat

Data
planificata/

S.C TERMICA S.A

Data:

Compartimentul Audit Intern

Misiunea de audit ntern:

30.03.2007

Raport de audit nr. X/

2007

Auditul intern al ciclului "Salarii-personal".

Re
c.

Implemen
tat

Recomandare
a

Partial

Nr.

implemen
tat

Neimpleme
ntat

Data
implementarii
30.06.2007/30.06.200
7

Elaborarea unei

2.

Data
planificata/

proceduri pentru
gestionarea
timpului efectuat
peste programul
normal de lucru
n vederea

compensarii n
timp sau n bani
si implementarea
n cadrul acestuia
a activitatilor de
control si a
responsabilitatilor
adecvate;

permanent

Asigurarea unei

3.

pregatiri
profesionale de
specialitate a
personalului si

evaluarea
sistematica a
acestuia.

Instructiuni

Entitatea/structura
auditata:

1. Introduceti recomandarile de audit

dupa cum sunt prezentate n Raportul de
audit

S.C. TERMICA
Resurse Umane

2.Verificati coloana corespunzatoare: implementat, partial

Data si semnatura

S.A/

Serviciul

implementat, neimplementat

3.Introduceti
data planificata pentru
implementare n Raportul de audit si data
implementarii

conducatorului:
30.03.2007
e Ioan

Georg

Auditor:
Data si semnatura:
30.03.2007
Mihai

Radu

CONCLUZII sI PROPUNERI

Introducerea auditului intern n sectorul public nu nseamna adaptarea la

particularitatile economiei romnesti a acquis-ului comunitar, pentru simplul motiv
ca n domeniul auditului intern acesta nu exista. n acelasi timp nu nseamna nici
adaptarea cadrului normativ si procedural specific auditului intern din una din tarile
membre, dat fiind faptul ca nici acesta nu corespunde conceptelor actuale ale
auditului intern si controlului intern. n mod concret Comisia Europeana a considerat
ca tarile candidate reprezinta un teren fertil pentru a dezvolta aceste concepte si a
dezvoltat mpreuna cu acestea o constructie institutionala adecvata implementarii
n practica a acestora.
si Romnia s-a nscris n procesul implementarii auditului intern, initial prin
elaborarea OG nr.119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv,
care cu toate ca nu a corespuns pe deplin cerintelor noului concept de audit intern a
reprezentat un pas important[43].
A urmat o perioada de studiu a modului de abordare a problematicii de
celelalte tari candidate, de cerintele Comisiei Europene, de buna practica a unor tari
membre si a evolutiei conceptului de audit intern pe plan international.
S-a reusit definirea conceptului de audit intern - definitie acceptata de
mediul international al auditorilor interni, de ntelegerea raportului de
complementaritate ntre auditul intern si controlul intern, organizarea, rolul si plusul
de valoarea pe care auditul intern trebuie sa-l aduca organizatiei[44].
Aparitia Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, n baza careia
entitatile publice si organizeaza activitatea de audit intern, reglementeaza toate

aceste aspecte, Romnia avnd un cadru normativ adecvat, acceptat de Comisia

Europeana si armonizat cu sistemele din tarile candidate.
Pentru ca un departament de audit intern sa aiba succes, independenta este
un element de maxima importanta. n Romnia standardele profesiunii au fost
definite de Camera Auditorilor Financiari, care au la baza instructiunile inter
nationale emise de Institutul Auditorilor Interni. Instructiunile subliniaza obligatia
auditorilor interni de a-si desfasura activitatea n mod obiectiv, stabilind n acelasi
timp reguli pentru prevenirea aparitiei conflictelor de interese.
Auditul intern a devenit o componenta esentiala n structura unei companii
moderne. Auditul intern asigura o mai mare eficienta printr-o utilizare mai adecvata
a resurselor umane si materiale, precum si o mai buna coordonare ntre diferitele
departamente ale unei companii. Garantnd ca firma respecta standardele de
guvernanta corporatista, auditul intern contribuie la construirea unei reputatii de
integritate, care la rndul sau va ajuta la dezvoltarea relatiilor n afaceri pe baza de
ncredere. De asemenea, auditul intern va oferi premisele necesare astfel nct
firma sa joace un rol pozitiv n comunitate, asigurndu-i o imagine publica si
consolidndu-i imaginea de seriozitate[45].
Directiile de perfectionare a activitatii de audit public intern n Romnia,
vizeaza n primul rnd continutul cadrului procedural, orientarea acestei activitati
catre domeniile cu risc major, cresterea calitatii rapoartelor de audit intern, ct si
dezvoltarea unor legaturi mai bune si a schimburilor profesionale ntre auditorii
interni, controlori, directori financiari si contabili.
a) Perfectionarea cadrului normativ n vederea:
. simplificarii procedurilor de audit prin reducerea gradului de formalizare
si rigiditate a acestora, care sa ofere flexibilitatea necesara exercitarii
judecatii profesionale a auditorilor interni n functie de circumstante si
contextul derularii misiunilor;
. asigurarii independentei reale a auditorilor interni, care sa permita
desfasurarea misiunilor de audit n conditii de maxima obiectivitate si fara
ingerinte manageriale;
. mbunatatirii arhitecturii sistemului de audit prin definirea unor criterii
de functionare care sa permita organizarea activitatii de audit la un nivel
optim al resurselor utilizate pentru satisfacerea nevoilor managementului,
n special la institutiile publice mici.
b) Orientarea activitatii de audit intern catre domeniile cu risc major, prin
actiuni privind:
. cartografierea zonelor cu risc ridicat din cadrul fiecarei institutii publice
care va fi utilizata ca baza pentru planificarea strategica a auditului;

armonizarea planurilor de audit intern la nivelul ordonatorilor principali

de credite care sa permita efectuarea misiunilor de audit intern att n
plan transversal - la diferite niveluri teritoriale, ct si n plan orizontal - la
acelasi nivel teritorial, dar n zone geografice diferite pentru o mai buna
corelare si crearea unei imagini de ansamblu a domeniilor auditate, in
vederea generalizarii recomandarilor formulate.
c) Cresterea calitatii muncii de audit intern si a contributiei acesteia la buna
gestionare a banului public, prin:
. continuarea procesului de evaluare, a unitatilor de audit care trebuie sa
se concentreze nu numai asupra verificarii conformitatii utilizarii
procedurilor de audit ci si asupra calitatii profesionale a activitatii
desfasurate de auditorii interni;
. organizarea unor examinari dintr-o perspectiva "colegiala" prin
utilizarea de personal experimentat n auditul intern din cadrul
ministerelor care sa actioneze n calitate de evaluatori ai organizarii si
practicii activitatii de audit din cadrul institutiilor publice similare;
. constientizarea permanenta a managerilor pentru ntelegerea corecta a
activitatii de audit intern, att n ceea ce priveste regulile dupa care
aceasta se desfasoara, dar si modul n care se fructifica cel mai bine
aceasta noua functie.
d) Dezvoltarea coordonarii si cooperarii n domeniul auditului public intern
prin:
. dezvoltarea unei functii n cadrul UCAAPI care sa faciliteze
informarea, dialogul si acordarea de asistenta a auditorilor publici
interni pe linia utilizarii instrumentelor si practicilor de audit;
. crearea unui site cu facilitati pentru ntrebari si raspunsuri n
vederea generalizarii experientei si bunei practici n domeniul
auditului intern, inclusiv sistem de raportare a activitatii de audit
intern in sistem informatizat;
. organizarea de workshop-uri cu caracter lucrativ, pe domenii de
activitate: executie bugetara, achizitii publice, resurse umane,
sistemul
contabil,
cu
scopul
dezvoltarii
instrumentarului
metodologic adecvat (ghiduri, piste de audit, modele de analiza a
riscului) n derularea misiunilor de audit;
. organizarea de conferinte anuale privind auditul public intern;
. ntarirea rolului structurilor teritoriale UCAAPI n coordonarea,
ndrumarea si schimbul de informatii la nivelul judetului.

e) Extinderea cooperarii ntre auditul intern si auditul extern (Curtea de

Conturi, Camera Auditorilor Financiari) prin ncheierea de protocoale care sa
prevada:
. formarea comuna a auditorilor interni si celor externi;
. metodologii compatibile;
. armonizarea planurilor si programelor de audit in vederea
realizarii complementaritatii intre activitatile de audit intern si audit
extern;
. acces reciproc si nerestrictionat la rapoartele de audit.
O problema dificila pentru entitatile publice ramne aceea a identificarii si
recrutarii personalului adecvat si al mentinerii celor formati prin cursurile de
pregatire profesionala n sistemul public.
Consider ca aceasta situatie se va ameliora pe masura progreselor
nregistrate n reforma administratiei din sectorul public, avnd n vedere ca
majoritatea auditorilor interni sunt si functionari publici.
De asemenea, lipsa functiei de conducere la un numar nsemnat al
structurilor de audit constituite la nivelul administratiei publice centrale, diminueaza
considerabil posibilitatile auditorilor de a-si manifesta contributia la mbunatatirea
activitatii institutiei din care face parte.
Dezvoltarea procedurilor de control intern ca parte componenta a sistemului
de management si dezvoltarea unui sistem de audit public intern eficace nu este
problema unei singure institutii, aceasta trebuie sa fie preocuparea comuna a
tuturor institutiilor din administratia publica.
Procedurile detaliate pentru toate activitatile sunt esentiale pentru ca ele
furnizeaza tuturor factorilor implicati in procesul de management informatii
concrete referitoare la functionarea optima a activitatilor. Elaborarea si
implementarea corespunzatoare a acestor proceduri vor avea un impact pozitiv
asupra atingerii obiectivelor entitatii publice.

BIBLIOGRAFIE

1.

Boulescu Mircea, Barnea

Corneliu

"Control financiar intern si audit intern la

entitatile publice", Editura Economica,
Bucuresti 2004

2.

Boulescu Mircea, Ghita

Marcel, Mares Valerica

"Fundamentele auditului", Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti 2001

3.

Boulescu Mircea, Ghita

Marcel, Mares Valerica

"Control fiscal si auditul financiar", Editura

CECCAR, Bucuresti 2003

4.

Brezeanu Petre

"Audit si control financiar", Editura ASE,

Bcuresti 2001

5.

Brezeanu Petre, Brasoveanu

Iulian

"Auditul financiar contabil", Editura ASE,

Bucuresti 2005

6.

Craciun stefan

"Auditul intern - Evaluare, conciliere",

Editura Economica, Bucuresti 2006

7.

Craciun stefan

"Auditul financiar si auditul intern, controlul

financiar si expertiza contabila", Editura
Economica, Bucuresti 2004

8.

Ghita Marcel

"Auditul intern", Editura Economica,

Bucuresti 2004

9.

Ghita Marcel, Mares Valerica

"Auditul performantei finantelor publice",

Editura CECCAR, Bucuresti 2002

10
.

Ghita Marcel, Sprnceana

Mihai

"Auditul intern al institutiilor publice",

Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2004

11
.

Ghita Marcel, Sprnceana

Mihai

"Auditul intern n sistemul public", Tribuna

Economica, 2006

12
.

Gisberto-Chitu Alberta coord.,

Pitulice Mihai

"Studii de caz privind auditul public intern",

Editura CECCAR, 2005

13
.

Gisberto-Chitu Alberta,
Ioanas Corina

"Auditul n institutiile publice", Editura

CECCAR, Bucuresti 2005

14
.

Greceanu - Cocos Virginia

"Practica auditului la institutiile publice si

legislatia utila", Societatea Adevarul SA,
2000

15
.

Grigorescu stefan Iulian

"Auditul institutiilor publice", InfoMega,

2005

16
.

Munteanu Victor coord., Zuca

Marilena, Tinta Alice Emilia

"Control si audit financiar contabil", Editura

Lumina Lex, Bucuresti 2003

17
.

Scutaru Dumitru

"Auditul financiar contabil", Editura

Economica, Bucuresti 1997

18
.

Stoian Ana

"Auditul financiar contabil", Editura ASE,

Bucuresti 2004

19
.

Stoian Ana, Turlea Eugen

"Auditul financiar contabil", Editura

Economica, Bucuresti 2001

20
.

***

"Auditul financiar si auditul intern Legislatie", Editura Lumina Lex, Bucuresti

2005

21
.

***

Legea 672 din 19.12.2002 privind

auditul public intern

22.

***

Ordinul nr.252/2004 pentru aprobarea

Codului privind conduita etica a
auditorului intern

23
.

***

Norme generale privind exercitarea

activitatii de audit public intern
15.01.2003

24
.

***

25
.

***

26
.

***

27
.

***

28
.

***

29
.

***

30
.

***

31

***

Norme minimale de audit

Norme nationale de audit
www.audit-financiar.com
www.cafr.ro
www.ceccar.ro
www.mfinante.ro
www.mie.ro
www.tribunaeconomica.ro

32.

33.
34.

35.
36.

***

http://www.chambermedia.ro/businessdigest/Finante-13/Auditul-intern-unelement-esential-pentru-succesul-uneicompanii-60,5.html

***

http://aair.ro/new/afiliere.htm

Alvin A. Arens, James K.

Laebbecke

"Audit. O abordare integrata", Editura ARC

2003, editia a-VIII-a, Traducere de Rodica
Levitchi

Collins Lionel, Valin Grard

"Audit et contrle intern", 4e edition, Editura

Dalloz, Paris 1992

Renard J.

"Theorie et practique de l'audit interne",

Editions d'Organisation, Paris, France, 2002

[1] Stoian Ana, Turlea Eugen, - "Auditul financiar si auditul intern - Legislatie", pag 11
[2] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 65
[3] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice", pag
32

[4] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 12
[5] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai, - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 25
[6] Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 953, din 24 decembrie 2002
[7] Publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 91, din 31 ianuarie 2004
[8] OMFP nr. 939/25.07.2003 pentru aprobarea listei membrilor CAPI
[9] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern n sistemul public", pag 96
[10] www.mie.ro
[11] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 75

[12] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern n sistemul public", pag 65
[13] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 77
[14] Stoian Ana, Turlea Eugen - "Auditul financiar si auditul intern", pag 82
[15] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 104
[16] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 113
[17] Ordinul nr.252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, Monitorul
Oficial nr.128/12.02.2004

[18] Stoian Ana - "Auditul financiar contabil", pg.56

[19] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag
124

[20] Norme nationale de audit

[21] Ghita Marcel, Sprnceana Mihai - "Auditul intern al institutiilor publice", pag 112
[22] Scutaru Dumitru - "Auditul financiar contabil", pag 89
[23] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002
[24] Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr.953/24.12.2002
[25] Norme din 15 ianuarie 2003 Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern
[26] Norme generale privind exercitarea activitatii de audit public intern 15.01.2003
[27] Norme nationale de audit, Corpul Expertilor Contabili si Contabilili Autorizati, CECCAR, 1999
[28] Norme minimale de audit, pag 45
[29] www.audit-financiar.com
[30] www.mie.ro
[31] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 182
[32] Craciun stefan, - "Auditul intern - Evaluare, conciliere", pag 88
[33] Brezeanu Petre - "Audit si control financiar", pag 58
[34] Ghita Marcel, Mares Valerica, - "Auditul performantei finantelor publice", pag 39

[35] Ghita Marcel - "Auditul intern", pag 98

[36] Marcel Ghita, - "Auditul intern", pag 56
[37] www.tribunaeconomica.ro
[38] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", 2005, pag 59
[39] www.mfinante.ro
[40] Grigorescu stefan Iulian, - "Auditul institutiilor publice", pag 121
[41] Boulescu Mirecea, Barnea Corneliu, - "Control financiar intern si audit intern la entitatile publice",
pag 89

[42] Gisberto-Chitu Alberta coord, Pitulice Mihai, - "Studii de caz privind auditul public intern", pag 59
[43] Munteanu Victor coord., Zuca Marilena, Tinta Alice Emilia - "Control si audit financiar contabil", pag
45

[44] www.audit-financiar.com
[45] http://www.chambermedia.ro/business-digest/Finante-13/Auditul-intern-un-element-esentialpentru-succesul-unei-companii-60,5.html