CURS 7

MECANICA

GEOMETRIA MASELOR.
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE
SECTIUNILOR TRANSVERSALE ALE BARELOR
1. Centrul de greutate i centrul maselor
2. Teoremele lui Guldin-Pappus
3. Momente statice. Teorema momentelor statice
4. Momente de inerie. Raze de inerie
5. Variaia momentelor de inerie la translaia axelor
6. Variaia momentelor de inerie la rotirea axelor
7. Direcii principale de inerie. Momente de inerie
principale

5. Variatia momentelor de
inertie la translatia axelor

z1 = z + b
a

y1 = y + a

y
y1

z1

dA

z1

Fie o figura plana de arie A, raportata la un sistem de axe

ortogonale Oyz, pentru care sunt cunoscute momentele
de inertie in raport cu axele Oy si Oz. Sa se determine
momentele de inertie
y1
O1
in raport cu noile axe
O1y1 si O1z1 paralele
y
O
cu primele.

a si b sunt coordonatele originii sistemului vechi Oyz in

noul sistem de coordonate O1y1z1.
momentele de inertie axiale:

I y1 z12 dA ( z b) 2 dA z 2 dA 2b zdA b 2 dA
A

I y 2bS y b 2 A
I z1 I z 2aS z a 2 A
momentul de inertie centrifugal:

I y1z1 ( y a )( z b)dA I yz aS y bS z abA

A

Sy si Sz reprezinta momentele statice ale figurii in raport

cu axele Oy si Oz.

 Daca axele Oy si Oz sunt centrale, atunci momentele

statice in raport cu ele sunt nule, iar momentele de
inertie in raport cu axele paralele cu cele centale devin:
2

Iy1 Iy b A
I z1 I z a 2 A

(1)

I y1z1 I yz abA
Relatiile se folosesc pentru calculul momentelor de
inertie ale figurilor compuse.

I y 1 I z1 I y I z ( a 2 b2 ) A
I p1 I p ( a 2 b 2 ) A

Daca sunt cunoscute momentele de inertie in raport cu

niste axe oarecare, pentru axele ce trec prin centrul de
greutate al figurii, paralele cu axele date, rezulta:
2

Iy Iy1 b A
2

I z I z1 a A
I yz I y1z1 abA
Momentele de inertie in raport cu axele centrale au
cea mai mica valoare in comparatie cu momentele de
inertie pentru oricare alte axe paralele cu primele.

6. Variatia momentelor de
inertie la rotirea axelor
Cunoscand momentele de inertie Iy, Iz, Iyz ale unei figuri
plane in raport cu un sistem ortogonal de axe Oyz din
planul ei, sa se determine momentele de inertie in raport
cu un nou sistem de axe ortogonal Oy1z1, rotit fata de
primul cu un unghi , considerat pozitiv daca este descris
in sens orar.
Coordonatele unui element de
arie dA in noul sistem de axe,
functie de coordonatele din
vechiul sistem sunt:

y 1 y cos z sin
z1 z cos y sin

y
y1
y

z
1

z1
dA

y1

y 1 y cos z sin
z1 z cos y sin

I y1 z12dA ( z cos y sin ) 2 dA

A

=I yz

=I z

=I y

cos 2 z 2dA sin 2 y 2dA 2 sin cos yzdA

A

I z1

2
2
y
dA

(
y

cos

sin

)
dA
1

cos 2 y 2dA sin 2 z 2dA 2 sin cos yzdA

A

I y1z1

y 1z1dA sin cos z

cos 2 yzdA sin 2 yzdA

A

dA y dA

I y1 I y cos I z sin I yz sin 2

I z1 I y sin 2 I z cos 2 I yz sin 2
I y1z1

Iy Iz
2

sin 2 I yz cos 2

Se observa ca:

I y1 I z1 I y I z
Suma momentelor de inertie axiale in raport cu doua
axe ortogonale, avand aceeasi origine, este un invariant.

Cunoscand ca:
1 cos 2
1 cos 2
2
sin
; cos
2
2
2

I y1

I z1

Iy Iz
2
Iy Iz

I y1z1

Iy Iz
2

Iy Iz
2
Iy Iz
2

cos 2 I yz sin 2
cos 2 I yz sin 2

sin 2 I yz cos 2

(2)

7. Axe principale de inertie.

Momente de inertie principale
Din relatiile (2) rezulta ca marimea momentului de inertie
in raport cu o axa oarecare depinde de unghiul de
inclinare a acestei axe fata de o axa de referinta.
Se poate determina o valoare o a unghiului, pentru care
momentul de inertie atinge o valoare extrema. Pentru
evaluarea acestui extrem se va anula prima derivata a
expresiei Iy1 si se va inlocui = o.
dI y1
d

= -2I y coso sino + 2I z sinocoso - 2I yz cos2o =

I y - Iz

= -2
sin2o + I yz cos2o = -2[I y1z=
]
1
2

tg2o = -

2I yz
Iy - Iz

(3)

=0

(4)

Relatia (3) arata ca derivata momentului de inertie Iy1

in raport cu unghiul reprezinta dublul momentului
de inertie centrifugal al sectiunii luat cu semn minus.
Similar se obtine:

dI z1
d

2[ I y 1z1 ] o 0

Relatia (4) conduce la doua valori pentru unghiul o:

o si o + /2. Din relatia (4) se observa ca unghiul o
nu poate depasi unghiul /4.
Exista doua axe normale intre ele pentru care
momentele de inertie axiale iau valori extreme, iar
momentul de inertie centrifugal al sectiunii este nul!
Axe principale de inertie;
Momente de inertie principale.

Axelor principale de inertie le corespund doua valori

pentru momentele de inertie principale. Deoarece suma
momentelor de inertie fata de cele doua axe normale intre
ele reprezinta un invariant la rotirea axelor, rezulta ca unei
axe principale ii corespunde cel mai mare moment de
inertie Imax=I1, iar celeilalte axe valoarea minima Imin=I2.
Din relatia (4) nu se poate deduce pentru care din axele
o si o + /2 se obtine I1, respectiv I2, fiind necesar sa
se studieze semnul derivatei a doua a lui Iy1.
Rationament: Presupunem Iyz>0 si Iy>Iz, din relatia (4)
rezulta ca o se afla in cadranul IV.
Deoarece dIy1/d =-2Iy1z1 si din relatia (2) rezulta Iy1z1>0, se
deduce ca, la o crestere negativa a unghiului ,
momentul de inertie Iy1 va creste atingand o valoare
extrema pentru o, valoare care va da momentul de
inertie maxim Imax=I1. Valoarea minima Imin=I2 se va obtine

Daca Iyz>0 si Iz>Iy, unghiul o va fi situat in cadranul I si

cum Iy1z1>0 pentru < o, rezulta ca la o crestere a
unghiului , momentul de inertie Iy1 va descreste
atingand o valoare extrema pentru = o, valoare care va
da momentul de inertie minim Imin=I2. Valoarea maxima
Imax=I1 se va obtine
y
pentru axa de
Iy>Iz
O
directie = o+ /2.
Analog, daca Iyz<0, se
o
ajunge la concluzia ca
axa 1 (de maxim) face
1
intotdeauna cel mai
mic unghi cu aceea
o+ /2
dintre axe (y sau z)
fata de care momentul 2
de inertie axial are cea
z
mai mare valoare.

Relatiile (2) sunt valabile pentru oricare sistem ortogonal

de axe rotit cu un unghi fata de sistemul Oyz. Se poate
presupune ca axele Oy si Oz sunt axele principale de
inertie 1 si 2, avand fata de acestea momentele principale
de inertie I1 si I2. Sistemul de axa Oyz rotit cu unghiul
fata de sistemul O12, se noteaza cu Oyz.
O

y=y

z=z

Prin inlocuire, din relatiile (2) se obtin:

Iy
+(-)

Iz
I yz

I1 I 2
2
I1 I 2
2
I1 I 2

I1 I 2
2
I1 I 2

cos 2
cos 2

2
sin 2

I y I z I1 I 2
I y I z (I1 I 2 ) cos 2

Prin calcule matematice se obtin cele doua momente de

inertie principale I1 si I2, prin formula:

I1, I 2

Iy Iz
2

I I
y
z

2
I yz

unde semnul (+) din fata termenului al doilea din

membrul drept sa fie atribuit lui I1, iar semnul (-) lui I2.

!!! Cand figura are cel putin o axa de simetrie, una din
axele centrale principale de inertie va corespunde cu axa
de simetrie trecand prin centrul de greutate al figurii.

Modulul de rezistenta
Raportul dintre momentul de inertie al unei sectiuni fata
de o axa centrala de inertie si distanta celui mai indepartat
punct din sectiune de aceasta axa se numeste modul de
rezistenta.

W ys

zs

zi
z

Iy
zs

; W yi

Iy
zi

Modulul de rezistenta se masoara

in unitati de lungime la puterea a
treia [L3].

Cazuri particulare:
y

Wy
Wz

Iy
h/2
Iz

bh3 / 12
h/2
hb 3 / 12

b/2

b/2

bh2
6
hb 2
6

b
z
W

Iy
d /2

d4 / 64
d /2

d 3
32

d
z

Raze de inertie
Momentul de inertie al sectiunii in raport cu o axa se
poate reprezenta sub forma produsului dintre aria
sectiunii si patratul unei marimi numite raza de inertie sau
raza de giratie:

I y z 2dA A i y2
A

iy

i1

Iy
A

I1
A

; iz

; i2

Iz
A

I2
A

[L]