Beneficiile seminelor de in au atras atenia numeroilor specialiti care le

recomand pentru diverse probleme, n special cele asociate cu o digestie

lent. Convinge-te singur c merit s incluzi seminele de in n dieta ta
zilnic!
Seminele de in constituie o surs important de acid alfalinoleic, o substan din
familia binecunoscuilor acizi grai Omega 3, esenial pentru organism.
1. Te scap de constipaie
Dac ai probleme cu digestia i suferi frecvent de constipaie, seminele de in
acioneaz rapid i eficient. Datorit coninutului bogat n fibre, ele au un uor efect
laxativ, stimuleaz digestia i ajut la eliminarea toxinelor din organism. Sfat:
macin semine de in i ia cte o linguri n fiecare diminea (cu ap) pe stomacul
gol.
2. Scad colesterolul i trigliceridele
Studiile recente arat c un consum frecvent de semine de in (aproximativ 50 g pe
zi) poate contribui la reducerea nivelului de colesterol n cazul persoanelor care
sufer de hipercolesterolemie.
3. Protejeaz inima
Stimuleaz funcia arterial i previn formarea trombilor n vasele sangvine.
4. Combat migrenele
Sunt considerate un remediu eficient pentru migrene.
5. Atenueaz durerile menstruale
Diminueaz frecvena i intensitatea durerilor menstruale.
6. Menin fierea sntoas
Specialitii au constatat c seminele de in ajut la prevenirea i chiar la eliminarea
calculilor biliari (pietre la fiere).
7. nltur starea de oboseal, stresul i insomniile
Seminele de in sunt benefice i pentru sistemul nervos, contribuind la combaterea
oboselii, controlarea stresului i mbuntind calitatea somnului.
8. Atenueaz simptomele sindromului de colon iritabil
Datorit coninutului bogat n fibre, seminele de in sunt indicate persoanelor care
sufer de sindromul de colon iritabil.
9. Te ajut s slbeti
Fibrele din seminele de in interacioneaz cu asimilarea grsimilor, contribuind la
pierderea n greutate.

De asemenea, acizii grasi omega 3 din seminele de in scad pofta de mncare i

stimuleaz arderea caloriilor.
10. Previn apariia cancerului de colon i prostat
Seminele de in sunt una dintre cele mai bune surse de lignani, substane care previn
n special cancerul de prostat i pe cel de colon.
Inul (Linum) face parte din familia Linaceae, avnd circa 200 de varieti. Este o
plant peren se prezint sub form de tufe, fiind o plant textilca i bumbacul.
Plant erbacee, cultivat, nalt pn la 1 m, fibroas, cu frunze mici nguste i cu
flori albastre sau albe. Este de origine mediteranean. nRomnia este cultivat pe
suprafee relativ ntinse pentru fuior sau pentru seminele oleaginoase. Inul pentru
fuior este mai nalt i mai puin ramificat dect cel pentru ulei. n scopuri medicinale
se folosesc numai seminele ajunse la maturitate complet (Semen Lini). Mucilagii
formate din acid galacturonic; ramnoz; galactoz; xiloz i arabinoz; lipide formate
din trigliceride ale acizilor oleic, linolenic, stearic, miristic i n special linoleic;
protide; un heterozid cianogenetic-linamarozidul care se dedubleaz n acid
cianhidric, glucoz i aceton; sruri de potasiu i magneziu.

Uz intern[modificare]

aciune laxativ-purgativ i emolient n inflamaiile tubului digestiv.

n litiaza renal i n inflamaiile veziculei.

Indica ii [modificare]

dispensii i constipaii.

inflamaii ale tubului digestiv.

calculoz (litiaz) renal.

Uz extern[modificare]
antiseptic i calmant.

Indica ii [modificare]

sub form de cataplasme din seminele mcinate (Farina Lini). Fina de

semine se amestec n ap i se fierbe pn devine o past, se pune ntr-o
bucat de tifon i se aplic pe locul bolnav timp de cteva ore. Cataplasmele
trebuie s fie n permanen calde, acestea calmnd durerile i ajutnd la
fluidificarea puroiului din abcese i furuncule.

Inul, Linum, dup denumirea tiinific, este o plant anual ierboas,

cultivat nca de la nceputurile umanitii. La noi se cultiv att pentru fuior,

ct i pentru seminele sale oleaginoase. n scopuri medicinale se folosesc

numai seminele ajunse la maturitate complet.
Seminele de in sunt bogate n mucilagii, sruri de potasiu i de magneziu. Mai
conin acizi grai tip omega 3, grsimi bune, care previn bolile
cardiovasculare, diabetul i care ne ajut s slbim. Datorit mucilagiilor din
compoziie, seminele de in se recomand n tratarea unor boli de stomac i
intestinale i a constipatiei. Seminele de in reduc nivelul colesterolului
sanguin i sunt, de asemenea, o surs sigur i important de
fitoestrogeni, hormoni vegetali care previn cancerul de sn i de colon. Intern,
seminele de in se folosesc numai ntregi. n caz de constipaie, se pot lua una
doua linguri de semine ntregi cu puin ap, foarte uor nclzit, dimineaa
sau seara, pe stomacul gol. Chiar dac nu sunt antibiotice, procedeaz n aa
fel nct dac se ia amestecul de apa i semine zilnic la aceeai or, efectul
este cel asteptat. mpotriva inflamaiilor intestinale se poate prepara o
butura emolient dintr-o lingur de semine ntregi macerate, timp de o
jumatate de or, ntr-o sut de mililitri de ap uor nclzit.
estura de in are o istorie foarte veche. Inul este cultivat de peste 5000 de
ani. Multe exemple de purtare a hainelor din fibre de in sunt citate n cea mai
cunoscut carte din lume Biblia: hainele fcute din pnza de in au fost
purtate de faraoni i guvernatorii lor, ele au fost acordate persoanelor
remarcabile drept cadou, cum este cazul lui Solomon. Inul este de asemenea
un simbol al puritii. Fibrele de in sunt extrase din tulpinile plantei. Hainele
realizate din fibre de in se spal bine i au proprieti nalte de igien. Inul
este capabil s absoarb pn la 35% din umiditate din mediul nconjurtor,
precum i s menin o temperatur corporal optim att vara, ct i iarna.
Inul are proprieti antibacteriene uimitoare nici bacteriile, nici ciupercile nu
se multiplic pe suprafaa lui. Inul este, de asemenea, numit climatizor
natural pentru abilitatea sa magic de a respira.

Descriere: ta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina fibroasa, cu frunze mici,

inguste si cu flori albastre sau albe. Inul se cultiva in tara noastra in special pentru
tulpinile sale din care se scot fibre textile si pentru seminte, din care se extrage un
ulei
gras
utilizat
in
pictura
si
in
medicina.
In
Se folosesc: Semintele - Semen Lini, care contin ulei gras, o cantitate insemnata de
mucilagii,
un
glucoid,
saruri
de
potasiu
si
magneziu.
Indicatii terapeutice; in constipatie, tratarea inflamatiilor intestinale, litiaza renala si
inflamatii ale cii urinare, cataplasmc in abcese si furuncule, arsuri si cistite
(inflamatii
ale
cii
urinare).
Mod de administrare: O cantitate de una-doua lingurite de seminte de in, intregi,
luate in cursul unei zile sau seara la culcare regleaza consti-patiile cele mai rebele,
prin actiunea mecanica asupra intestinului. O lingura de seminte macerate in 100 ml
apa, timp de o jumatate de ora, da o bautura emolicnta si racoritoare care se

foloseste in tratarea inflamatiilor intestinale. Unii autori recomanda ceaiul preparat

din seminte de in, amestecat cu putina lamaie, in litiaza renala (piatra la rinichi) si
inflamatiile
cii
urinare.
Semintele macinate - Farina Lini - se folosesc sub forma de cataplasme. Faina din
seminte de in se amesteca cu apa si se fierbe pana dene o pasta. Aceasta pasta se
pune intre doua bucati de panza si se aplica pe locul bolnav. Se mentine in
permanenta calda, timp de cateva ore. Cataplasma de in calmeaza durerile, ajuta fa
fluidizarea si evacuarea puroiului din abcese si furuncule. Pentru a se crea o actiune
antiseptica, e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate.
La copin mici, cataplasmele cu mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a
scadea
actiunea
iritanta
a
mustarului.
In cistite (inflamatii ale cii urinare) se fac spalaturi sau bai cu fiertura din doua-patru
linguri de seminte de in la 500 ml apa.In arsuri se foloseste uleiul in amestec cu parti
egale de apa de var. Se pune totul intr-o sticla curata si se agita pana se formeaza
un lichid alb-laptos cu care se unge arsura. Acesta are proprietatea de a calma
durerile, racori si ndeca rana.

Inul
Inul este o planta anuala cu flori albastre, roz sau albe.

Istoric

Utilizare

Seminte macinate fin presarate in mancaruri si salate, germeni in stare cruda.

Actiuni

Terapeutice

anxietate, depresie, iritabilitate, astenie, afectiuni neurologice, hiperactivitate;

alergii, astm bronsic, eczeme;
artrite, artroze;
ateromatoza, hipercolesterolemie, cardiopatie ischemica;

 diabet zaharat;
sarcina;
boli inflamatorii, afectiuni autoimune;
osteoporoza;
obezitate;
afectiuni ale prostatei;
psoriasis;
afectiuni ale intestinului gros, constipatie, diverticulita, hemoroizi, fisuri anale;
prevenirea cancerului de san;
hipertensiune arteriala.

Substante

Active

Semintele de in contin un ulei care are in compozitia sa 55% acizi grasi Omega 3,
intr-o proportie de 2/1 fata de acizii grasi Omega 6. Germenii semintelor de in contin:
acizi grasi Omega 3; lignant, pectina, linamarina; 35% uleiuri vegetale, din care 75%
acizi grasi esentiali; mucilagiu; vitamine (A, B, C, D si E); minerale (K, P, Mg, Ca, S,
Fe, Zn, Na, Cl, Mn, Si, Al, Ni, Co, I, Cr). Semintele de in au un foarte important
continut in fibre vegetale. O cana (50 g) seminte de in contine 20 grame de fibre

IN (LINUM USITATISSIMUM)
Linum usitatissimum apare ca plant ierboas cultivat sau subspontan
("scpat" din culturi), fiind o specie creat de ctre om. Pe lng inul cultivat, n
flora rii noastre apar mai multe specii nrudite, spontane.
Sistematic

Inul de cultur aparine familiei Linaceae.

Specia Linum usitatissimum prezint trei subspecii (eurasiaticum, mediteranea,
transitorium), toate cu forme cultivate pentru ulei, fuior sau mixte. n prezent, n ara
noastr se cultiv mai multe soiuri (Azur, Iris, Istru, etc.), toate de creaie
romneasc (Gh. V. Roman).
Istoric, origini
Cultivarea inului se pierde n negura timpurilor, dovezile cu privire la aceast
ndeletnicire provenind din antichitate. Pnzele de in gsite n morminte, atest
faptul c planta era cultivat n vechea Caldee, nc din 2000 .H., deci nainte de
formarea Imperiului Babilonian.
Exist dovezi c n antichitate inul era cultivat de ctre egipteni, indieni, evrei, celi
i greci.
Originea inului de cultur, nu se cunoate cu exactitate, dar se crede c planta
provine din partea central a vestului Asiei, de unde s-a rspndit n toate cele patru
puncte cardinale. Nu se cunoate cu certitudine planta spontan din care s-a format
ca specie de sine stttoare.
Descriere
Inul este o plant anual care se cultiv n trei forme: in pentru ulei, in pentru fuior
i in mixt (pentru ulei i fuior), existnd diferene n ceea ce privete nlimea (inul
pentru fuior este mai nalt) i ramificaia tulpinii (inul pentru ulei este puternic
ramificat n partea superioar a tulpinii) [vezi imaginea 1]. Inul mixt, prezint
caractere intermediare.
La in, sistemul radicular este destul de slab dezvoltat, prezentnd o rdcin
pivotant, vertical, cu ramificaii dese, ns scurte i subiri.
Tulpina este erect i cilindric, n funcie de forma cultivat, fiind mai nalt (60-90
cm, la inul pentru fibr) sau mai scund (30-60 cm la inul pentru ulei), mai mult sau
mai puin ramificat, de obicei n partea superioar. La formele pentru ulei,
ramificarea poate ncepe de la baz.
Tulpina conine 30-40 fascicule, fiecare avnd cte 30-40 fibre periciclice care dau
inului folosina textil (Gh. V. Roman).
Frunzele sunt lanceolate, nguste, ntregi, alterne, lungi de 2-3 cm i late de 0,2-0,4
cm, avnd 3 nervuri paralele. Ele cad cnd planta ajunge la maturitate.
Floarea este pe tipul 5, cu elemente neunite, actinomorf, hermafrodit, autogam,

cupetale albastre, uneori roze sau violete. Floarea se deschide numai cteva ore, n
cursul dimineii. Florile inului sunt adunate n inflorescene de tip dicaziu (cim
bipar).
Fructul este o capsul cu 5 loje, mprite fiecare n cte 2 cmrue, care poart o
smn (10 semine pentru fiecare capsul) (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun).
Smna de in este neted, turtit, lucioas, de culoare brun, mai rar galben .
n cotiledoane i embrion, smna de in fiind una oleaginoas, se formeaz
picturi fine de ulei bogat n acizi grai nesaturai, care prin oxidare formeaz
pelicule (se gelific).

Ecologie i zonare
Culturile de in se zoneaz dup scopul urmrit, n funcie de soiul folosit. Astfel,
inul pentru ulei, se cultiv n zonele mai calde, cu multe zile fr nori, reuind mai
bine n sudul rii, n Cmpia Banatului, n zona sudic a Moldovei, precum i n
Dobrogea.
Din contr, inul pentru fuior, se cultiv n regiunile umede i rcoroase, recoltele
cele mai bune obinndu-se n zonele depresiunilor intramontane.
Inul mixt reuete bine n regiunea de silvostep.
Linum usitatissimum este o specie pretenioas la condiiile oferite de sol, ca o
consecin a sistemului radicular mai slab dezvoltat. Culturile de in nu trebuiesc
nfiinate pe soluri grele i compacte, ci pe acele tipuri, care sunt afnate, profunde,
permeabile, bogate n humus.
Utilizrile inului
Inul reprezint o materie prim de calitate excelent pentru industria textil, graie
fibrelor sale rezistente i lucioase. Din in se confecioneaz lenjerie intim, lenjerie
de pat, haine de var, fee de mas, pnze pentru pictur, dantele, etc. Clii (fibra
scurt) se folosesc pentru fabricarea hrtiei pentru igarete, a sacilor, a materialelor
izolatoare folosite n construcii, etc. (M. Axinte).
Seminele, prin uleiul sicativ coninut, devin materie prim pentru industria lacurilor
i vopselelor. Pe baza uleiului de in, se mai fabric linoleumul, muamaua, cerneala
tipografic.
Turtele rezultate dup extragerea uleiurilor, se ntrebuineaz la furajarea
animalelor, n special al vacilor pentru lapte i a cailor (Gh. V. Roman).
Seminele i uleiul de in prezint valoare dietetic i terapeutic pentru om, astfel

de produse fiind din ce n ce mai mult cutate.

Compoziia chimic a seminelor de in
Seminele de in conin: mucilagii - cca. 7% (formate din acid galacturonic i din
diferite glucide), lipide 30-45% (trigiceride formate din acizi grai mononestaurai acid oleic, polinesturai - acid linoleic, acid linolenic i saturai - acid steraic, acid
miristic; steride cu structura asemntoare estronei [vezi estrogenic]), protide, sruri
minerale (mai ales sruri de magneziu i de calciu).
ntreaga plant conine un glicozid, numit linamarotid, care elibereaz acid
cianhidric. Acidul cianhidric, compus deosebit de toxic este prezent n cantiti
extrem de mici n semine (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun).
n privina acizilor grai, n seminele de in predomin acidul linoleic [omega 6] (20
% din masa seminei) urmat de acidul linolenic [omega 3] (8 %). Acidul inolenic
confer sicativitatea uleiului de in (proprietatea de a forma pelicule lucioase). Dac
n majoritatea seminelor oleaginoase proporia ntre acidul linoleic i acidul linolenic
(raport omega6/omega3) este de 10:1, n cazul seminelor de in, acesta este de 3:1.
Din acest motiv, seminele de in, se dovedesc foarte benefice pentru om, cci aduc
un surplus de acid omega 3, compus deficitar (cantitativ sau n raport cu acidul
omega 6) n cele mai multe surse alimentare (amintim aici, c raportul optim
omega6/omega3 pentru om, este de 5:1).
Acizii grai din uleiul de in, sunt reprezentai procentual astfel: acid oleic (5-15 %),
acid linoleic (35-55%), acid linolenic (15-25%), acizi grai saturai (5-10%).
Inul ca plant medicinal
De la in, n scopuri terapeutice sau dietetice se folosesc exclusiv seminele
(SEMEN LINI) ajunse la maturitate deplin, ca atare sau sub form de ulei (OLEUM
LINI), care rezult n urma presrii acestora (vezi tehnologia de obinere a
uleiurilor). De asemenea de la in se mai folosete i fina (FARINA LINI) rezultat n
urma mcinarii seminelor, ns numai extern. Graie coninutului acestor semine,
inul i-a dobndit statutul de plant medicinal
Seminele de in
Seminele de in, prin coninutul ridicat de mucilagii, sunt laxative sau chiar
purgative, combtnd constipaia, ndeosebi formele rebele. Principiile active
din Semen Lini nextracte apoase, exercit efecte favorabile i n cazul unor

inflamaii intestinale.
n medicina popular, seminele de in sunt indicate n constipaii, litiaz renal, n
bolile cilor urinare precum i ale vezicii urinare. Cercetrile tiinifice efectuate, au
confirmat efectele curative ale seminelor de in, intuite de medicina popular.
Mulumit acestor proprieti, inul se recomand, ns doar ca adjuvant, n bolile
inflamatorii ale aparatului urinar (pielite, ureterite, cistite, uretrite gonoreice) precum
i n litiaz.
Inul, prin seminele sale, poate fi folosit cu succes n scopul prevenirii apariiei
cancerului de sn i de colon, fiind recomandat n acest scop ca adjuvant. n acelai
timp,seminele de in se folosesc n completarea tratamentului cancerului hepatic i
al celui anal.
Fina de in (Farina Lini) aplicat pe piele, prezint aciune emolient asupra
tenurilor uscate, reducnd i inflamaiile cutanate. Sub form de cataplasm, pasta
de in (fin de in amestecat cu ap pn la obinerea unei paste omogene)
dreneaz coleciile purulente de la nivelul pielii. Prin coninutul de fitoestrogeni i
principii antiinflamatorii, cataplasmele cu past de in se pot aplica cu succes pe
tenurile acneice, chiar i purulente. De asemenea, pasta de in se aplic pe
furuncule.
Farina Lini se mai amestec cu fina de mutar, n scopul reducerii revulsivitii
celei din urm, n cazul tratamentului extern, n reumatism.
Uleiul de in
Uleiul de in (Oleum Lini), administrat intern, combate carena vitaminei
F(hipovitaminoza F), scade colesterolemia, reduce hipertrigliceridemia, scade riscul
la infarct i se constituie ntr-un supliment natural de acid omega 3.
Uleiul de in presat la rece, n administrare intern, reduce simptomele sindromului
premenstrual precum i fenomenele negative care nsoesc menopauza (M. Ebadi).
Extern, se aplic pe arsuri i pe zonele afectate de psoriazis sau de lupus, ca atare
sau n amestec (1:1) cu apa de var.
Administrarea intern a preparatelor pe baz de in
n caz de constipaie, seminele de in se iau intern (1-2 linguri) cu ap, de preferin
seara, nainte de culcare. n celelalte tulburri n care inul se recomand, se
administreaz un macerat obinut dintr-o lingur de semine inute n 100 ml de ap,
timp de 5-6 ore, la temperatura camerei. Dup scurgerea timpului de macerare,

lichidul se strecoar i se bea dintr-o dat. Se recomand s se prepare i s se bea

3-4 astfel de porii pe zi.
O formul laxativ se obine prin macerarea ntr-un pahar cu ap, a unei lingurie
de semine de in i a 1- 2 liguri de tre. Compoziia se las cca. 8 ore (peste
noapte), dup care se strecoar i se bea dimineaa pe stomacul gol (L. Gheorghe,
I. Tudor, M. Minoiu, C. Iana).
Uleiul de in se administreaz ca atare (2-3 lingurie pe zi) sau se folosete ca
adaos la salatele de cruditi.
Aplicaii externe
Fina de in mbibat n ap cald (se amestec ncet - ncet cu apa, pn se
obine o past omogen) se aplic pe piele ca atare sau ntre dou fae de tifon.
Cnd se mizeaz pe efectul aseptic (abcese, furuncule, acnee infectat), n
compoziie se mai adaug pulbere de mueel.
Contraindicaii, reacii adverse
Fina de in (Farina Lini) nu se administreaz intern, cci conine glicozizi care se
transform n acid cianhidric, substan iritant i toxic pentru tubul digestiv.
Seminele de in folosite n fitoterapie, trebuie s fie mature (coapte) i n stare bun
(seminele rncede sunt toxice).
Mucilagiile din seminele de in pot interaciona n mod negativ cu principiile laxative
sau purgative ale diferitelor produse farmaceutice, folosirea lor concomitent fiind
contraindicat. S-a constatat c toate preparatele pe baz de semine de in, care se
administreaz intern, reduc considerabil absorbia tuturor substanelor din
medicamente (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K. Duke).
Nu se administreaz semine ntregi n caz de obstrucii sau hemoragii ale tubului
digestiv.
Este bine s nu se recurg la tratamente interne pe baz de in n sarcin, alptare
i cancer de prostat.