Alexandru Lpusneanul (caracterizare)

Nuvela Alexandru Lpuneanul este prima nuvel romantic de inspiraie

istoric din literatura romn, o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au
cultivat-o ulterior. Publicat n perioada paoptist, n primul numr al Daciei literare
(1840), nuvela ilustreaz una dintre sursele literaturii romantice, istoria naional (Evul
Mediu), potrivit recomandrilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program al
revistei, intitulat Introductie, care constituie si manifestul literar al romantismului
romnesc.
Nuvela are ca tem lupta pentru putere n epoca medieval (n Moldova, la
mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistic a celei de-a doua domnii a lui
Alexandru Lpuneanul (1564-1569) evideniaz lupta pentru impunerea autoritii
domneti i consecinele deinerii puterii de un domnitor crud, tiran.
Naratorul este omniscient, omniprezent, sobru, detaat, predominant obiectiv, dar
intervine direct prin cteva epitete de caracterizare (de exemplu: tiran , curtezan ,
mielul boier , denat cuvntare).
Naraiunea la persoana a III-a, heterodiegetic, cu focalizare zero, viziunea
dindrt, amintete prin obiectivitate i concizie de relatarea cronicarilor.
Conflictul nuvelei este complex i pune n lumin personalitatea puternic a
personajului principal.

Principalul conflict, exterior, este de ordin politic: lupta pentru

putere ntre domnitor i boieri. Actele personajului sunt motivate psihologic: cruzimea
devine expresia dorinei de rzbunare pentru trdarea boierilor n prima sa domnie.
Timpul si spaiul aciunii sunt precizate i confer verosimilitate naraiunii: ntoarcerea
lui Lpuneanul pe tronul Moldovei, n a doua sa domnie.
Evocarea artistic a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul (15641569) evideniaz lupta pentru impunerea autoritii domneti i consecinele deinerii
puterii de un domnitor crud, tiran.
Alexandru Lpuneanul este personajul principal din nuvel, personaj romantic,
excepional, care acioneaz in situaii excepionale (de exemplu: scena uciderii boierilor,

a pedepsirii lui Mooc, a morii domnitorului otrvit). ntruchipeaz tipul domnitorului

tiran i crud, perfect integrat n mentalitatea epocii, care guverneaz absolutist intr-o
societate dominat de anarhie feudal. El este construit din contraste i are o psihologie
complex, caliti si defecte puternice, fiind un damnat romantic.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin faptele care evideniaz n manier
romantic cruzimea personajului i dorina lui de a distruge influena boierilor: uciderea
si schingiuirea lor, distrugerea cetilor si reducerea numrului otilor moldovene.
Hotrt i bun cunosctor al psihologiei umane, personajul este puternic individualizat .
Hotrrea de a avea puterea domneasc este implacabil si formulat de la
inceputul nuvelei, in rspunsul dat soliei boierilor: Dac voi nu ma vrei, eu v vreu,
rspunse Lpusneanul, a crui ochi scnteir ca un fulger, si dac voi nu m iubii, eu v
iubesc pre voi si voi merge ori cu voia, ori fr voia voastr. S m ntorc? Mai
degrab-i va ntoarce Dunrea cursul ndrpt. Hotrrea este pus in practic prin
guvernarea cu ajutorul teorii, prin lichidarea posibilelor opoziii, culminnd cu uciderea
celor 47 de boieri la osp si incheindu-se prin revenirea asupra hotrrii de a se clugri.
Promisiunea pe care i-o face lui Mooc: i fgduiesc c sabia mea nu se va
mnji n sngele tu; te voi crua, cci mi eti trebuitor, ca s m mai uurezi de
blstemurile norodului l linitea pe boierul intrigant care se crede util domnitorului,
intrndu-i din nou n favor. Planul de rzbunare al lui Lpuneanul este ns crud.
Mooc sfrete sfiat de mulime: Du-te de mori pentru binele moiei dumitale, cum
ziceai nsui cnd mi spuneai c nu m vrea, nici m iubete ara. Sacrificndu-l pe
boier, se rzbuna pentru trdarea acestuia in prima domnie i se potolete (manipuleaz)
mulimea revoltat, de a crei putere este contient: - Proti, dar muli.
Naratorul realizeaz, in mod direct, portretul fizic al domnitorului prin descrierea
vestimentaiei

Purta coroana Paleologilor, i peste dulama polonez de catifea

stocoie, avea cabania turceasc. Prin utilizarea substantivelor, se precizeaz

ipostazele personajului rotund: vod, domnul, tiranul, bolnavul,

dar

epitetele de caracterizare, n inversiune, sunt mrci ale subiectivitii: nenorocitul

domn, aceast denat cuvntare.
Caracterizarea realizat de alte personaje este succint: Crud i cumplit este
omul acesta (mitropolitul Teofan), sngele cel pngrit al unui tiran ca tine

(Spancioc). Relaia cu doamna Ruxanda este construit pe antiteza romantic angelic

demonic. Diversitatea atitudinilor adoptate de Lpuneanul fa de doamna Ruxanda
reflect ipocrizia lui. Nu o respect nici pentru originea ei nobil (descendent a lui
Petru Rare - tefan cel Mare), nici pentru c i este soie sau mam a copiilor si.
Desenul uimitor al personajului ndreptete afirmaia criticului G. Clinescu:
Lpuneanul apare omenesc ca orice om viu i ntreg i impresia ultim a cititorului e
mai puin a unui portret romantic ct a unei puternice creaii pe deasupra oricrui stil de
coal.