Marele Viscol din februarie 1954

In februarie 1954, troienele s-au Inaltat vazand cu ochii, pana la cinci

metri, iar viforul a suflat nemilos zile In sir, marcand cea mai aspra iarna din
secolul XX. Vazduhul e un infern, ninge, viscoleste. Strazile sunt infundate, vijelia
zguduie peretii!, scria la 2 februarie, in jurnalul sau, scriitorul bucurestean
Pericle Marinescu.
Si acesta era doar
inceputul Marelui Viscol care
a incremenit Bucurestiul si
intreaga Romanie, la propriu,
in
prima
saptamana
din
februarie 1954. Troienele au
ajuns, in zilele care au urmat,
chiar si la 5 metri inaltime in
sud-estul tarii.
Totul a nceput n
dimineaa zilei de 3 februarie
1954, cnd, parc din senin,
au nceput s cad fulgi mari i dei. n paralel, vntul sufla cu 126 kilometri pe
or n Bucureti i n sud-estul rii. ntr-o singur zi - 3 februarie - n Capital s-au
depus 115 L/mp de zpad. De asemenea, la Clrai, stratul de zpad atingea
173 de cm, dar n tot sud-estul rii au existat i straturi de 5 metri. Ca i alte
numeroase localiti din ar, Bucuretiul era troienit, n cartierele istorice, ca i
n centru, nmeii dominau tot peisajul, circulaia i activitatea au fost blocate.
La periferie, oamenii au spat
tuneluri prin care ieeau din
case, tancurile armatei au
fost scoase pe strzi pentru a
ajuta la deszpezire i la
transportul alimentelor, n
primul rnd al pinii. Cum ne
aflam la puin vreme de la
ncheierea
rzboiului
i
lipseau
mijloacele
mecanizate, att n Bucureti,
dar i n alte mari orae din
sud s-au folosit i cai pentru
transportul
diferitelor
alimente. Populaia adult,
indiferent de vrst, sex ori
profesie, a trebuit s participe
la aciunile de curare a zpezii de pe strzi, din jurul spitalelor, colilor i altor
instituii importante. Acesteia i s-au alturat militarii, care au muncit zi i noapte.
Prin radio, dat fiind c la ora aceea nc nu aveam televiziune, se fceau apeluri
insistente la mobilizare n localitile mari, mici, comune i satele izolate.
In acele cumplite zile ale inceputului de februarie s-a inregistrat, potrivit
Administratiei Nationale de Meteorologie, cel mai puternic viscol din secolul XX.
Viforul nu s-a potolit usor si, pana la finalul lunii, avea sa mai loveasca in alte trei
reprize, extrem de agresiv.Nametii au acoperit strazile, gardurile, au infundat

curtile, ba, la unele case au ajuns pana la streasina. Pe strazi abia s-au facut ici
colo partii in forma de transee, in care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai
vad decat varfurile caciulilor, nota, in 5 februarie, scriitorul Pericle Marinescu.
Tramvaiele treceau prin tuneluri de zapada
In dimineata zilei de 3 feburarie 1954, bucurestenii s-au trezit prizonieri in
propriile case. Ne-am dat seama ca era
zapada mare pentru ca inauntru era
Intuneric, iar geamurile erau albe. Am
Incercat sa iesim, dar nu s-au deschis nici
ferestrele, nici usile!, a descris succint,
Dan Antoniu, cercetator istoric in domeniul
aeronautic, inceputul Marelui viscol care a
incremenit Romania, la propriu, sub zapada.
Cel mai gros strat de zapada a fost
inregistrat la Calarasi: 173 cm, pe 4
februarie. Dar viscolul a troienit zapada
pana la 2-5 metri inaltime, in sud-estul si
estul tarii. Armata a fost cea care a deszapezit orasele si a asigurat populatiei
alimentele de baza.
Painea adusa cu sanii trase de cai
Armata s-a mobilizat imediat, carand provizii, intr-o prima faza, cu sanii si cai. Si
muncitorii s-au mobilizat, debarasand
arterele principale, pentru ca proviziile
sa fie aduse cu masinile armatei.
Totodata, au fost deblocate sinele de
tramvai, pentru ca oamenii, care
ieseau din case si de pe strazi prin
tuneluri sapate in zapada, sa poate
merge la serviciu. Camioanele Armatei
adunau zapada si o aruncau in
Dambovita. Uzina Grozavesti pompa
apa calda, ca sa nu existe pericolul sa se formeze poduri de gheata.
Masini strivite sub senilele tancurilor
Constienti ca risca sa moara de foame sau de frig in case, romanii au
sapat tunel prin omat, au carat zapada cu carutele pana la Dambovita, pana
cand stratul s-a mai netezit. Abia
atunci au fost scoase tancurile Armatei,
pentru ca prin zapada nebatatorita
riscau sa se rastoarne. Unii martori ai
Marelui Viscol si-au amintit chiar ca,
dupa topirea nametilor, au fost gasite
masini acoperite de troiene si care
fusesera strivite de senile.
Viscolul din 1954 a fost si un
prilej de propaganda comunistapentru
presa din acea vreme, utilajele de
deszapezire de la Minsk fiind elogiate
in ziare: Cetatenii Capitalei, care in aceste zile lucreaza la deszapezirea strazilor,
au privit cu multa admiratie puternicele masini de deszapezit M.A.Z. produse de
fabrica de automobile din Minsk.

Viscolul din 1954 in cifre

Durata: 3-5.02.1954 dealtfel, atunci s-a inregistrat cea mai lunga durata
continua a unui viscol in Bucuresti: 48 de ore (pe 3-4.02.1954).
Viteza maxima a vantului in Bucuresti: 126 km/h (pe 4.02.1954, maxima
pt. Bucuresti).
Cantitatea maxima de zapada depusa: 115.9 l/m2 in 24 ore la Grivita pe
3.02.1954.
Cel mai gros strat de zapada: 173 cm la Calarasi pe 4.02.1954.
Cele mai mari troiene: 2-5 m in sud-estul si estul tarii.
In ce conditii se produc viscole violente?
Astfel de episoade au loc, de obicei, cand ciclonii mediteraneeni
traverseaza Peninsula Balcanica si ajung in vecinatatea teritoriului Romaniei, pe
o traiectorie ce trece peste vestul Marii
Negre, la est actionand ca un baraj,
un camp de presiune atmosferica
inalta, a declarat dr. Roxana Bojariu,
coordonatorul Sectiei de Climatologie
de la ANM. Ciclonii mediteraneeni care
aduc aer mai cald si mai umed din
bazinul mediteraneean se reincarca cu
umiditate deasupra Marii Negre si in
contact cu aerul mult mai rece de
deasupra tarii noastre determina ninsori
foarte abundente, insotite de viscole.