TURISMUL IN ZONA RURALA.

INFLUENTA ACESTUIA
ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Cuprins

Introducere .. 3
Capitolul I. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
TURISMULUI RURAL ROMANESC 4
1.1.

Satul romanesc
.. 4

1.2.

Turismul rural romanesc- produsul turistic .

. 6

1.3.

Prioritati ale turismului rural romanesc ..

10

Capitolul II. CADRUL GENERAL SI POTENTIALUL TURISTIC

AL JUDETULUI BRAILA ..... 11
Capitolul III. INFLUENTA TURISMULUI RURAL ASUPRA
MEDIULUI INCONJURATOR ..15
3.1. Impactul turismului rural asupra mediului legatura cu problemele ecologice

majore .............................................................................................................. 15
3.2. Principiile ecoturismului ................................................................................ 19

Bibliografie ........................................................................................................... 23

Introducere

Turismul rural cuprinde toate activitatile turistice desfasurate in mediul rural, in afara
zonelor destinate turismului luminilor (in orase), turismul albastru (pe litoral), turismul de
sanatate (in statiuni balneo-climaterice) si turismului alb (in statiuni montane).
Cazarea in spatiul rural cuprinde toate formele de cazare turistica, de la ferme la hoteluri
rurale sau la camerele de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari, persoane fizice,
asociatii sau comunitati locale. Agroturismul, ca forma a turismului rural, utilizeaza ca spatii de
cazare si servire a mesei fermele/pensiunile turistice rurale.
Potentialul agroturistic din satul romanesc este deosebit de complex, cuprinzand in
alcatuirea sa componente naturale si cultural-istorice de mare varietate si atractivitate turistica.
Alaturi de cadrul natural, spatiul rural romanesc beneficiaza si de un potential etnografic
si folcloric de mare originalitate si autenticitate. Aceasta zestre spirituala reprezentata prin valori
arhitecturale populare, instalatii si tehnici populare, mestesuguri traditionale, folclor si obiceiuri
ancenstrale, sarbatori populare, etc., se completeaza cu numeroase monumente istorice si de arta,
vestigii arheologice, muzee, care amplifica inestimabilul tezaur cultural-istoric.
Turismul rural si agroturismul, ca activitati economice si socio-culturale, se inscriu in
normele de protectie a mediului inconjurator natural si umanizat, adica a turismului bazat pe
principii ecologice. De aceea, consider ca aceste doua forme de turism se inscriu in sfera
turismului durabil.
Dezvoltarea turismului face necesara acordarea unei atentii deosebite mediului
inconjurator prin masuri de protejare si dezvoltare a calitatii si resurselor sale in ariile intrate in
circuitul turistic sau in perspectiva de a fi valorifica prin turism, precum si controlul
consecintelor acestei activitati in vederea valorificarii optime a potentialului turistic.
Pornindu-se de la conceptul ca dezvoltarea durabila, viabila si sustinuta din punct de
vedere ecologic este considerata viabila acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a
compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor nevoi. Turismul, si in
special, turismul rural, ca activitate economica, se inscriu in acest demers stiintific si trebuie sa
colaboreze cu celelalte industrii si activitati economice in asigurarea calitatii mediului, a bazei de
resurse si a supravietuirii sale. Cu atat mai mult, devine necesara coparticiparea, in acest scop, a
autoritaritatilor centrale si locale, a comunitatilor locale, alaturi de prestatorii de serivicii conexe,
aparatorii mediului inconjurator si, nu in ultimul rand, a turistilor care beneficiaza de oferta
turistica rurala si de calitatea mediului destinatiei turistice preferate.

CAPITOLUL I.
CONSIDERATII GENERALE
ASUPRA TURISMULUI RURAL ROMANESC
Turismul reprezinta ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber
calatorind in alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee,
pentru asi imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau
tratament etc., iar in al doilea rand industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si
serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile
protectiei si conservarii resurselor turistice in special, si a mediului inconjurator, in general.
Trebuie subliniat ca an de an turismul se situeaza intotdeauna inaintea cresterii
economice mondiale, iar criza economica afecteaza turismul, surprinzator de putin.
Pana in secolul al XIX-lea, Romania a fost relativ putin cunoscuta ca tara turistica.
Calatorii care vizitau tara noastra faceau parte de obicei din randul oamenilor de cultura,
a diplomatilor, a comerciantilor, care-si impartaseau impresiile favorabile unui cerc restrans de
auditori. Odata cu unirea Moldovei cu Muntenia in 1859 si apoi formarea Romaniei Mari in
1918, tara noastra a pasit alaturi de tarile europene moderne. Daca turismul international a fost
prea putin dezvoltat in schimb circulatia interna de calatori a fost considerabila, raportata la
capacitatea economica a tarii. Prin temperament si uzante, romanii sunt un popor mobil, dinamic,
motivati spre calatorie.
Intrat n obinuina vacanelor multora dintre turitii lumii, turismul rural nu mai este o
noutate. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor dou Americi, Noii Zeelande,
Australiei, vacanele la ar sunt preferate din ce n ce mai mult, att de utilizatori (turiti) ct i
de prestatori (amfitrioni/proprietari ori angajai ai acestora). Activitatea s-a dovedit a fi rentabil
mai ales ca urmare a schimbrii preferinelor i obinuinelor turitilor ctre turismul individual
n dauna turismului de mas sau a celui de tip "industrial".

1.1. Satul romnesc

Satul romnesc - n general, i cel cu vocaie turistic - n special, reprezint un produs
turistic inedit n egal msur pentru piaa naional ct i pentru cea mondial. Pe de alt parte
satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea rii noastre - ca posibil destinaie
turistic, crend interesul fa de Romnia ca loc ce ofer o larg gam de experiene, de vacane
de calitate i chiar oportuniti de afaceri. Afirmaia se bazeaz pe:
4

gama larg de resurse naturale i culturale,

facilitile i experienele turistice diverse,

bunul raport pre / calitate,

trsturile de specificitate i unicitate ale rii noastre: - oamenii (grupuri i

religii diferite),

istoria (cldiri, evenimente, legende), i produselor cultura (scris, arta,

costumele, muzica, dansul, teatrul, meteugurile, buctria, deprinderile
speciale),geografia i topografia (zonele

de plaj pe

coasta Mrii Negre,

animalele slbatice din Delta Dunrii, zonele de munte etc), existente n cadrul
satului romnesc, n cadrul patrimoniului nostru natural (ndeosebi n cel afectiv
i n cel comun1).
n acelai timp satul romnesc reunete:

importante locuri pitoreti, montane, riverane;

inestimabile moteniri religioase i culturale;

ape minerale i termale; flor i faun inedit;

vechi tradiii, apreciate i respectate pe plan internaional: art i meteuguri

(teatru, muzic, poezie, dans, pictur, sculptur);

gam variat i de bun calitate de atracii i faciliti.

Montarea, armonizarea, concertarea i asimilarea unora dintre valorile perene ale satului
n cadrul unor aranjamente turistice conduce la fabricarea unor produse turistice rurale romneti
de o cert valoare i cu un caracter inedit inconfundabil.
Adncind analiza vom constata cu uurin c destinaia turistic - satul, ferma,
pensiunea, sau camera din casa rneasc - nu este singurul produs turistic, sau singura
component a acestuia, cunoscut fiind faptul c, de regul, o destinaie cuprinde mai multe tipuri
de produse turistice diferite. Urmare direct satul romnesc, inclus n circuitul turistic, poate fi
-n acelai timp - component a mai multor tipuri de produse turistice. El poate fi, astfel:

destinaia vacanelor la ar;

gazda unui seminar de 7 zile pentru 60 de participani;

popas de o noapte pentru un circuit la mnstirile din Moldova, Oltenia de sub

munte, etc;

atelierul deprinderii unor meteuguri populare sau al realizrii unor noi

performane (ceramic, olrit, cioplit lemn, mpletit nuiele, fibre diverse etc);

scena iniierii n arta dansului sau a cntecului popular.

Dup cum se observ cu uurin satul turistic posed - i poate oferi - diverse produse
turistice care folosesc simultan, sau alternativ, aceeai baz tehnico - material i aceleai atracii
turistice (folclor, peisaje, plaj, munte, resurse balneologice, monumente istorice, parcuri
dendrologice etc).

1.2. Turismul rural romanesc produsul turistic

Produsul turistic rural romnesc, asemenea produselor turistice rurale existente pe piaa
turistic mondial, cuprinde :

componente de baz (numim aici cazarea, alimentaia public i transportul);

componente auxiliare (balneoterapie, agrement, activiti sportive etc).

Unanim trebuie s recunoatem c serviciile de baz satisfac nevoi cotidiene care cu

mici excepii - innd de specificul zonal, naional, tradiional - nu justific ntrutotul nevoia de
deplasare sau prsire a reedinei de ctre turist
Ceea ce atrage i determin n mare parte alegerea unei destinaii turistice sau a alteia
sunt:

factorii naturali: aezarea geografic, relieful, peisajul, vegetaia, fauna i

clima;

factorii generali ai existenei i activitii umane trecute i prezente:

limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia, arta,
tiina), politica, economia; elementul uman - atitudinea populaiei locale
fa de turiti, a prestatorilor, administraiei i reprezentanilor pazei i ordinii
publice etc; infrastructura general: transporturi i comunicaii, structura i
imaginea

aezrilor,

aprovizionarea

cu

ap

energie,

canalizarea,

telecomunicaiile etc; echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele

de cazare, de alimentaie, activitile sportive, distraciile, informaiile etc, toate
acestea fiind componente ale ofertei turistice generale2.
innd cont de cele prezentate anterior considerm c produsele turistice rurale
romneti ce vor fi propuse pieei naionale i o dat n plus celei mondiale este necesar a fi
selectate i montate cu deosebit atenie pentru a transmite i reverbera imaginea real a
dimensiunii universului satului romnesc cu tot ce are el valoros i peren.

Fabricarea produselor turistice rurale romneti va trebui s se fac cu deosebit

responsabilitate, produsele destinate pieei mondiale fiind testate la debut pe piaa intern, iar
mai apoi vor fi analizate exigent de ctre cunosctori ai pieei externe.
n realizarea i montarea produselor turistice rurale romneti nu trebuie omis nici
mcar o clip importana motivaiei n alegerea unei anumite destinaii.
Analiznd cu atenie produsul turistic rural romnesc vom observa c el poate rspunde
pe doua ci trebuinelor turitilor:
1. conine soluii la diversele probleme ale consumatorilor (nevoia de relaxare,
izolare de viaa zgomotoas, afeciune, documentare, satisfacere a unor hobbyuri etc.);
2. rezolv anumite stri de disonan cognitiv, completnd informaia (din pres,
TV, radio, coal etc.) i eliminnd tensiunile dintre cunotinele anterioare
aparent contradictorii.
Oferta de principiu a turismului rural romnesc prin prisma motivaiilor n alegerea unei
destinaii poate fi urmatoarea:
-

atracia peisajului;

calitatea mesei;

atmosfera general (renumele regiunii, curenia etc.);

curiozitile regiunii;

calitatea climatului n legtur cu sntatea;

odihn i destindere;

itinerar (dus i ntors);

condiiile de cazare;

pre avantajos;

probleme de limb;

contacte de simpatie cu populaia indigen;

atracii culturale;

starea drumurilor;

distracii de zi sau de noapte;

sosire i recepie;

folclor local;

posibiliti de practicare a activitii sportive;

pregtirea cltoriei i formaliti;

posibiliti de cumprturi;

alte pasiuni sau distracii.

7

Pentru o mai bun apreciere a produsului turistic rural romnesc este necesar acordarea
unei atenii suplimentare: serviciilor de cazare, programelor turistice promovate, agrementului i
animaiei, dotrilor sportive, dar mai ales factorului uman.
Legat de calitatea i specializarea factorului uman este necesar atragerea n micarea
turistic rural a dasclilor (nvtori i profesori), a profesorilor de educaie fizic i
antrenorilor (respectiv a bazelor sportive colare i steti), a instructorilor cminelor culturale, a
custozilor muzeelor i coleciilor steti. Nu n ultimul rnd un rol important l pot juca n
activitile turistice, sub multiple forme, slujitorii bisericilor i mnstirilor aflate n zonele
rurale.
Locuitorii satelor i aezrilor rurale cu vocaie turistic mpreun cu administraiile
locale trebuie s realizeze demersurile necesare pentru repararea, modernizarea i ntreinerea
cilor de acces. Se impune:

inventariere a strii cilor de acces i, funcie de starea acestora i nivelul

echipamentelor turistice se pot crea produse turistice rurale pentru autoturisme
de teren 4 x 4 i chiar circuite tematice pentru aceiai automobiliti. Activitatea
presupune, n acelai timp, semnalizarea localitilor incluse n circuitul turistic
rural, a fermelor i pensiunilor turistice, precum i realizarea - mpreun cu
specialiti din cadrul Institutul de Cercetare pentru Turism, Prodomus, Federaia
Romn pentru Dezvoltare Montan, .a. a unor hri ale zonelor de interes
turistic;

crearea unui interes major n rndul deintorilor de ferme i pensiuni turistice,

n egal msur n rndul tinerilor din mediul rural pentru nvarea limbilor
strine (engleza, franceza, germana etc.);

preocupare n rndul practicanilor turismului rural romnesc - n calitate de

prestatori - i a asociaiilor acestora pentru: animaie, timpul liber al oaspeilor
(mai ales n condiii de vreme nefavorabil), distracii, hobby-uri i pasiuni (sli
de proiecii diapozitive, video, cinema, spectacol, muzee, demonstraii
meteugreti etc.);

realizarea de centre de informaii turistice, birouri de dispecerizare i rezervare.

Colaborare posibil cu ACR, serviciile de informare turistic din aeroporturi,
gri, vam, frontier etc., n vederea oferirii de detalii, pliante, hri pentru
potenialii turiti individuali i realizarea unor servicii de ntmpinare (sosire
- recepie) care s confere turistului siguran, ncredere, nlturnd confuzia i
amatorismul.

Potenialul antropic al unei zone, regiuni, ri este identic cu oferta turistic potenial a
respectivului spaiu geografic. ncercnd o subdiviziune a potenialului antropic vom constata c el se
compune n principal din fondul cultural-istoric al zonei i din obiectivele economice care prezint
interes turistic.
Analiznd spaiul rural romnesc, vom constata c acesta este pstrtorul si conservatorul
unui inestimabil tezaur de monumente istorice, de arhitectur sau de art, vestigii istorice, ca i a unui
veritabil patrimoniu etnofolcloric de o valoare i o puritate neasemuit.
Considerm necesar a nominaliza - n prezentarea acestei oferte poteniale secundare, ce
formeaz i perpetueaz imaginea spaiului rural romnesc - cele mai reprezentative componente
cultural-istorice.
Vestigii arheologice legate de geneza poporului romn i continuitatea sa n spaiul
carpato-danubiano-pontic: ceti dacice (Costeti, Blidaru, Grditea Muncelului), ceti greceti
(Histria, Enisala, Callatis, Tomis), castre romane (Haeg, Sarmizegetusa), ceti medievale (Trgu
Neam, Poenari, Suceava, Trgovite, Sighioara, Alba Iulia, Oradea, Timioara etc.).
Monumente istorice de arhitectur i de art: bisericile pictate din Nordul Moldovei
(Vorone, Sucevia, Moldovia, Humor etc.), Moldova de Mijloc (Neam, Agapia, Secu, Sihstria),
bisericile de lemn maramureene (Ieud, Rozavlea, Bogdan Vod), cetile rneti i bisericile
fortificate din Transilvania (Hrman, Cisndie, Daia, Prejmar), monumentele stilului brncovenesc
(Mogooaia, Hurezi, Polovragi), cetile medievale (Fgra, Bran, Hrman, Sighioara, Rupea etc.).
Muzee, colecii, case memoriale: Muzeul ranului Romn, Muzeul de Art Popular Mina
Minovici, Muzeul Satului Bucureti, Muzeul Tehnicii Populare Dumbrava Sibiului, Complexul
Muzeal Goleti, Muzeul Etnografic n aer liber Bujoreni (Vlcea), Muzeul de Etnografie i Art
Popular Dealul Florilor (Maramure - Negreti-Oa) etc. Enumerarea a prezentat doar cteva dintre
muzeele cele mai bine conturate, majoritatea incluse n rndul obiectivelor turistice de interes
internaional. n afara acestora, n zonele rurale practicante ale turismului rural au aprut n ultimii ani
mici muzee de interes local, regional sau naional.
Mrturii ale culturii i civilizaiei populare (elemente de etnografie i folclor), din rndul
crora amintim: tehnica popular si arhitectura tradiional, creaia artistic popular (port popular,
folclor: muzical, literar si coregrafic, meteuguri, ceramic, artizanat); manifestri populare
tradiionale (trguri, festivaluri, iarmaroace, concursuri). Aceste elemente le vom regsi n
principalele zone etnografice ale rii: Moldova, Oa, Bucovina, Mrginimea Sibiului, Oltenia de
Sub Munte, Bihor, Banat etc.
Concluzionnd asupra analizei realizate, putem aprecia c realiznd reglaje calitative,
contientiznd i practicnd n condiii de exigent sporit, de la un sezon la altul, produsul
turistic rural romnesc se va putea impune pieei europene n prim faz, pieei nipone i nu n
9

ultimul rnd pieei americane. Cert este c acest produs este cristalizat i evoluia sa viitoare
depinde de implicarea specialitilor, a profesionitilor proprii i a tur-operatorilor, dar mai ales de
factorul uman implicat n aceste activiti.

1.3. Prioritti ale turismului rural romnesc

ara noastr are mari posibiliti de dezvoltare a turismului n spaiul rural, iar practicarea
acestuia este necesar n etapa actual. Veniturile realizate din aceasta activitate - urmare a
cointeresrii stenilor pentru practicarea turismului prin nchirierea de locuine i comercializarea
produselor naturale sau antrenarea turitilor la activiti agricole ori casnice- pot contribui
substanial la ridicarea nivelului de trai i civilizaie, la fixarea tineretului n localitile rurale.
Configuraia geografic a rii noastre ofer condiii ideale att pentru turismul propriu-zis, n
perioada actual, ct i pentru practicarea sporturilor de iarn, constituind o real rezerv ca potenial
valorificat nc la scar redus, cu att mai important cu ct reprezint o posibil surs de venituri
valutare, care, bine influenat i gospodrit, poate fi pus n valoare n termen relativ scurt i cu
investiii minime.
La baza optimismului - realist n mare msur, privind lansarea rapid a turismului rural
romnesc, st analiza complex a multiplelor avantaje ale Romniei n comparaie cu alte ri
vecine, unele concurente, iar altele chiar mai dezvoltate din punct de vedere turistic.
Lund n calcul i faptul c industria turismului are un impact mai mare dect orice alt
industrie, considerm c este necesar a realiza o analiz succint pentru o bun determinare a
prioritilor dezvoltrii turismului rural n ara noastr. Datele statistice consemnau din acest
punct de vedere existena, la jumtatea anului 2011:

780 pensiuni - 437 turistice

343 agroturistice

8 506 locuri

5 946 n pensiunile turistice,

2560 n pensiunile agroturistice

Numrul celor care practic activiti de turism rural este totui mai mare, o bun parte
dintre echipamente nefiind omologate, clasificate sau desfurnd activitate n mod nelegal.

10

CAPITOLUL II.
CADRUL GENERAL SI POTENTIALUL TURISTIC
AL JUDETULUI BRAILA
Incercand o apreciere a cadrului natural din unghiul valorii si interesului turistic
desprindem urmatoarea concluzie: judetul Braila poseda unitati peisagistice cu valente turistice
ridicate ce pot si trebuie sa intre in circuitul turistic.Componenta hidrografica se releva printr-un
potential turistic valoros, in mica masura valorificat si chiar cunoscut.
Astfel, este necesar a se pune mai mult in valoare potentialul balnear reprezentat de Lacul
Sarat, Movila-Miresii, lacul Ciineni si celelalte lacuri de crov din Campia Baraganului.
Potentialul turistic
Desi judetul Braila nu poate concura cu alte judete sau zone ale tarii in ceea ce priveste
potentialul turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in prezent, nu a fost
valorificat decat in mica masura.

11

Dunarea si Insula Mare a Brailei, in ansamblul ei, reprezinta un potential turistic de o

certa valoare.
In primul rand, arterele hidrografice principale - Cremenea, Macin si Vilciu- pot fi
folosite pentru excursii cu vaporul. Atat zona de protectie dintre brate cat si digurile construite
impotriva inundatiilor sunt, in cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite inca de
padurile naturale de salcii.
La acestea se mai adauga si ostroavele de pe bratul Cremenea cu un frumos peisaj natural
- paduri de salcii, canale, lacuri mici- care ar atrage multi vizitatori.
Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in
scopuri turistice de agrement.
De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova si Japsa Plopilor precum si privalul
Filipoiu pot reprezenta atractii turistice pentru agrement si recreere.
Campia Brailei si Campia Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt lipsite de
elemente peisagistice care sa atraga atentia turistilor. Lacurile sarate, salmastre si cele cu apa
dulce sunt cele mai importante obiective in acest sens.
Prin compozitia chimica a apei si calitatea namolurilor, o serie de lacuri sunt sau pot fi
antrenate in circuitul turistic balnear. Se detaseaza in acest sens Lacu Sarat- Braila, Ciineni,
Movila-Miresii, Lacu Sarat-Batogu, Bentu-Batogu si Tataru.
Obiective valoroase sunt si resursele piscicole, cu larga audienta in cadrul cererii; retinem
posibilitatile reale existente pe cele doua brate ale Dunarii, la Blasova, Ianca, Jirlau, Dudesti si
Maxineni.
O atractie deosebita, atat pe plan national, dar mai ales international, o constituie
vanatoarea. In judetul Braila exista cateva zone cu conditii bune si chiar foarte bune pentru
vanatoare: Vadeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula Mica, Viisoara si Camnita.
Plajele naturale reprezinta alte atractii turistice care, in conditiile unor amenajari
corespunzatoare, pot capata statut de obiective turistice propriu-zise. Astfel, se pot amenaja
plajele de la Braila (pe malul stang al Dunarii - Plaja Lipoveneasca), Corotisca, Blasova,
Ianca, Ciineni etc. De asemenea, pe malul stang al Dunarii, in zona municipiului Braila, dar nu
numai, se pot amenaja unitati de alimentatie publica pe pontoane si vaporase scoase din uz.
Judetul Braila se situeaza printre judetele cu o capacitate mica de cazare in functiune. Din
date statistice prezentate in tabelul de mai sus se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor in
hoteluri in comparatie cu numarul sosirilor in moteluri si vile turistice care a crescut foarte mult.
Pozitia geostrategica a Romaniei, ca principal punct de interferenta a cailor de migratie a
pasarilor, confera unicitate tarii noastre si implicit Insulei Mici a Brailei.

12

Este un ultim vestigiu dintr-un mare ecosistem acvatic natural, de origine cuaternara,
fomat in urma inclestarii dintre Dunare si mare.
Reprezinta poarta de intrare a Deltei Dunarii, un adevarat filtru pentru pesticidele si
aluviunile aduse de fluviu din tot bazinul european, beneficiind inca de mecanisme de
autoreglare naturale.
Este singurul loc din zona inundabila a Dunarii de Jos supus natural dinamicii apelor
Dunarii si care permite schimbul dintre apele mari si apele joase, esential pentru o desfasurare
naturala a functiilor ecologice.
Insula Mica are nevoie de un statut care sa fie respectat pentru o gospodarire durabila.
Desi actiunile desfasurate in Balta Brailei au produs efecte distructive asupra elementelor naturii
intrucat nu s-au subordonat unei strategii ecologice, aceasta a ramas un cadru unic, impresionand
vizitatorii prin multitudinea de specii de pasari ce traiesc in libertate.
Insula Mica este o problema ce depaseste sfera locala si nationala, este de interes stiitific
international si numai o implicare organizatorica si un managerial integral ar solutiona-o.
Folosirea resurselor naturale in mod excesiv, pasunatul abuziv, proprietatile private in
rezervatie sunt probleme ce-si asteapta solutionarea.
Se impune un plan global de protectie si reconstructie ecologica prin:
1. reconstructia Insulei Mici pe terenuri degradate preluate de la sectorul agricol;
2. refacerea echilibrului ecologic in zona prin refacerea biodiversitatii si crearea unui
habitat propice pentru speciile de pasari de pasaj;
3. valorificarea terenurilor improprii altor folosinte sau destinatii prin obtinerea de masa
lemnoasa in zonele deficitare;
4. ameliorarea peisajului local si stimularea turismului ecologic.
Salvand viata salbatica, salvam ecosistemul, implicit cu toate verigile lui, iar armonia
dintre om si balta asa cum era inainte de indiguire n-ar intarzia sa apara.
De data aceasta, nu educatia ecologica ar restabili echilibrul din Insula - o lege aplicata
ferm, fara concesiuni, o schimbare de atitudine din partea tuturor.
O Statiune Ornitologica Nationala si Internationala ar inscrie Romania in reteaua
internationala a statiunilor ornitologice, aducandu-si contributia la studiul avifaunei Europei si a
celei mondiale.
In perioada urmatoare se impune o revitalizare a turismului in judetul Braila si in primul
rand crearea unui specific legat de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea.
Concluziile cu privire la potentialul turistic al judetului converg catre definirea
urmatoarelor forme de turism : turism balnear, turism de sfarsit de saptamana, turism de
circulatie (turism cu specific pescaresc, vanatoresc etc), turism de croaziera.
13

Aceste forme de turism presupun o baza materiala adecvata, iar in cadrul acesteia,
elementul turistic alaturi de alte actiuni legate de valorificarea luciului de apa reprezinta
principala atractie a ofertei brailene.
In virtutea conceptiei, Braila nu trebuie sa ramana doar o poarta tranzitata de turisti spre
Marea Neagra ci sa constituie un produs turistic bazat, in primul rand, pe unicitatea unor
resurse naturale si pe resursele antropice.
Alaturi de investitiile necesare lansarii turismului in economia judetului, in etapa actuala
este nevoie de colaborarea permanenta intre institutiile, organizatiile si agentii economici
interesati, pentru constituirea profilului material si spiritual al produsului turistic.
Turismul balnear va fi in continuare forma principala si, in acest sens se impune
valorificarea resurselor existente la Lacu Sarat-Braila, Caineni, Movila Miresii si Lacu Sarat
Batogu.
Turismul de sfarsit de saptamana va constitui o coordonata prioritara, fiind necesara
concentrarea celor mai mari eforturi investitionale si organizatorice, intrucat prin intermediul
acestora se vor concretiza forme de turism ca: turism pentru practicarea sporturilor de vara,
turism nautic, pescuitul si vanatoarea, turismul rural si picnicul.
Turismul de circulatie se va dezvolta considerabil, dar va fi in continuare subordonat
primelor doua forme. Acesta se va regasi, practic, in celelalte forme de turism, dar reprezentative
pot deveni : turismul de croaziera, cultural si cel generat de participarea la diferite manifestari
sportive si distractive.
Tot acest potential turistic diversificat conferit de zona Brailei, se impune a fi popularizat
si promovat, nu doar pe plan national, dar si pe plan international, piata turistica externa putand
fi o sursa insemnata de potentiali turisti. Dar pentru a stimula aceasta cerere turistica este vital a
se face cunoscuta oferta de servicii turistice existente in zona ; acesta este un obiectiv posibil a fi
realizat prin diverse mijloace, prin redactarea de brosuri de promovare (redactate in mai multe
limbi de circulatie internationala), infiintarea unui Centru de informare si promovare turistica
zonala care sa fie specializat in furnizarea de informatii si material publicitar si promotional
referitor la produsele turistice oferite de agentiile de turism specializate pe aceasta zona, cat si la
infrastructura existenta si posibilitatile de petrecere a timpului liber.
Un accent deosebit ar trebui sa se puna pe cele mai actuale modalitati de promovare a
serviciilor turistice zonale atat pe plan intern cat si international , internetul ocupand un loc
prioritar in aceasta privinta prin realizarea de site-uri turistice cat mai atractive in vederea
includerii zonei Braila in fluxurile turistice internationale.
Daca in prezent despre turismul brailean se discuta la modul operativ, el ar putea deveni
alternativa la iesirea din situatia economico-sociala in care se afla judetul Braila.
14

CAPITOLUL III.
INFLUENTA TURISMULUI RURAL
ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
In dezvoltarea turismului rural, un rol esential il detine cunoasterea modului de evolutie a
cererii turistice internationale, in acest caz fiind aplicat sondajul statistic pentru cunoasterea
pietei turistice (a cererii si ofertei de produse turistice), fiind completat cu multe informatii
furnizate de panelurile de turisti si de unitati turistice. Datele si informatiile oferite de turisti fac
cunoscute motivatiile si optiunile acestora, iar cele obtinute din structurile turistice arata calitatea
serviciilor oferite si noile schimbari care se impun pentru a satisface noile preferinte ale turistilor.
In viitorii ani, avand in vedere ca statistica in domeniul turismului rural este foarte
redusa, se impune acordarea unei mai mari atentii cercetarii acestei forme de turism, pentru a
permite cunoasterea tendintelor viitoare, realizarea de programe si strategii si evaluarea
impactului pozitiv sau negativ produs asupra spatiului rural.

3.1. Impactul turismului rural asupra mediului legatura cu

problemele ecologice majore
De-a lungul ultimelor decenii tarile europene au aratat prin experienta acumulata
eficienta dezvoltarii formelor de turism alternativ (neconventional): agroturismul, turismul la
pensiune, turismul verde. Aceasta implica un parteneriat activ intre intreprinzatorii locali si
administratiile publice locale.
Analizat la nivelul rolului sau multifunctional se poate afirma ca impactul sau asupra
mediului rural este coferit de urmatoarele aspecte particulare:

activitatile turistice sunt desfasurate in mediu rural autentic;

beneficiaza de elemente constructive si spatiale specifice precum: mici ateliere,

intreprinderi, spatii de deservire, contact direct cu natura, mosteniri culturale
originale, societati si atitudini traditionale;

activitatile socio-economice se deruleaza la o scara mai redusa;

existenta unui mod de viata cu adevarat traditional;

posibilitati de dezvoltare si gestionare atenta, controlate pe termen lung;

mare varietate de actiuni turistice conforme cu gradul de complexitate a spatiului

rural. Cercetarile intreprinse asupra impactului si rolului turismului rural au
15

demonstrat faptul ca poate sprijini in mod real si concret dezvoltarea economica si

culturala a zonelor rurale. Actiunea se poate manifesta pe multiple planuri:
-

valorificarea superioara a resurselor existente in teritoriu;

perfectionarea structurilor sociale cu reducerea nivelului de saracie din

gospodariile taranesti;

stimularea dezvoltarii economice, prin punerea in valoare a materiilor

prime agricole, in folosul turistilor;

revigorarea unor vechi mestesuguri, obiceiuri si manifestari folclorice.

Turismul rural poate avea un impact pozitiv numai in masura in care produsele turistice
realizate sunt privite prin prisma existentei lor pe termen lung, avand drept scop castiguri
durabile. In acest context, aceasta forma de turism poate fi punctul de plecare pentru realizarea
unor investitii, mici intreprinderi, noi locuri de munca, dar fara a permite aparitia unor
dezechilibre datorate unor cresteri economice necontrolate.
Dar fluxul intens de turisti poate conduce la degradarea calitatii frumusetilor naturale iar
mostenirea culturala poate fi serios prejudiciata de influenta unor elemente culturale straine.

Tabelul nr. 1 Influena turismului asupra mediului

Legatura cu
Subiect n discuie

Legatura cu turismul

problemele ecologice
majore

Categoria A
Vntoarea i pescuitul

Creterea activitii

Pierderea biodiversitii

Producia i consumul de

turistice n anumite zone

Turismul va conduce la

Efect de ser

energie

utilizarea unui numr sporit

Distrugerea stratului de ozon

Utilizarea apei pentru

de mijloace de transport
Consum sporit de resurse

Poluarea aerului
Criz de resurse

activitile umane

rare n timpul sezoanelor

Exploatarea solului i

turistice
Construirea de hoteluri, ci

Pierderea biodiversitii.

restructurarea mediului
de acces i alte infrastructuri Eroziunea solului
Emisii de noxe n atmosfer, Creterea numrului de
Poluare atmosferic
ap i sol

persoane n arealele turistice Poluarea apei

implic creterea cantitilor
de noxe emise
16

Contaminarea solului

Categoria B
Modificri ale resurselor

Vntoarea, pescuitul,

Pierderea biodiversitii

biologice

utilizarea solului i

Contaminarea solului

restructurarea mediului pot

conduce la agresiuni asupra
Poluarea atmosferic

Calitatea apei

ecosistemelor i speciilor
Intensificarea transporturilor Efectul de ser
va conduce la creterea

Distrugerea stratului de ozon

cantitilor de gaze i ali

Poluarea aerului

poluani atmosferici emii

Creterea numrului de

Poluarea apei

persoane dintr-o anumit

zon poate duce la infiltraii
Calitatea ssolului

n reelele de canalizare
Creterea numrului de

Contaminarea i eroziunea

indivizi dintr-o zon va

solului

conduce la creterea
cantitilor de poluani i la
eroziunea solului prin tasare
i ridicarea de noi
Sntatea uman i

construcii
Emisiile fonice i de gaze

Poluarea fonic

dezastrele ecologice

datorate traficului vor afecta

Poluarea atmosferic

sntatea oamenilor i va
conduce la distrugerea
cldirilor cu valoare
cultural

Categoria C
Administrarea resurselor

Creterea veniturilor din

Pierderea biodiversitii

vntoare i oescuit poate

Contaminarea i eroziunea

conduce la o mai bun

solului

administrare a resurselor.

Criz de resurse

Interesul vizitatorilor pentru

flora i fauna din zonele
Monitorizarea i controlul

protejate poate crete

Necesitatea ca vizitatorii s

Poluarea aerului

polurii

beneficieze de ap de bun

Poluarea apei

17

calitate poate conduce la o

Poluarea fonic

mai bun monitorizare

Categoria D
Flora i fauna

Tasarea solului i

Pierderea biodiversitii

vntoarea excesiv vor

avea efecte negative, dar pot
conduce i la o mai bun
Sistemele hidrologice

Sistemele atmosferice

administrare a resurselor
Cantitatea de precipitaii

Eroziunea solului

poate influena cererea

Criz de resurse

turistic
Temperatura i poluarea

Poluarea atmosferic

aerului pot influena cererea

Sistemele litosferice

turistic
Topografia i tipul de sol

Eroziunea solului

pot influena cererea

Ecosistemele

turistic
Ecosistemele ca: pdurile,

Criz de resurse

mlatinile, munii, etc. vor

Pierderea biodiversitii

influena cererea turistic

18

Not:
Categoria A descrie diferite tipuri de impact asupra mediului
Categoria B descrie modificrile parametrilor calitativi ai elementelor de mediu
Categoria C conine informaii legate de aciuni de protecie a mediului
Categoria D include informaii despre condiiile climatice, resursele biologice, etc
Turismul rural trebuie conceput ca un factor de echilibru intre comunitatile gazda, cu
oamenii si obiceiurile lor, ofertantii de vacante si industria turistica. Practic, impactul pozitiv al
acestei forme de turism va depinde de modul de organizare, amenajare a satelor turistice si de
varietatea, calitatea serviciilor turistice ce pot fi oferite.
Satele turistice reprezinta asezari rurale pitoresti, situate aproape de natura , intr-un mediu
nepoluat, pastratoare de bogate si vechi traditii si un bogat trecut istoric. Dincolo de functiile
politico-administrative, sociale, economice, culturale, multe sate, cu deosebire cele din aria
montana, colinara, pot deveni adevarate gazde pentru primirea turistilor, pe tot parcursul anului
sezonier. Comparativ cu alte state europene, Romania se detaseaza prin existenta mai multor
tipuri de sate individualizate prin pozitia geografica, accesibilitate, resurse, obiceiuri, ocupatii,
manifestari artistice etc.
Impactul produs de turismul rural asupra spatiului rural se poate cuantifica prin analiza
eficientei economice, pe raportul dintre efort si efect. Dar expresia cea mai reala este data de
rentabilitate, care reprezinta un surplus monetar, respectiv soldul dintre incasarile si cheltuielile
totale. Aceasta poate fi exprimata prin valoarea profitului net obtinut, care sustine reinnoirea si
cresterea produselor turistice oferite.
Din cele prezentate, contributia turismului rural la viata socio-economica a oricarui sat se
traduce prin:
realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, in stransa corelatie cu alte
strategii sectoriale: agricultura, infrastructura, protectia mediului;
aplicarea mai rapida a principiilor de dezvoltare durabila a turismului, prin
reducerea caracterului de masa;
posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca si care
inseamna crestere economica in plan regional, local;
sustinerea mai activa a activitatilor traditionale si in mod special a artizanatului, si
dezvoltarea unui comert specific, in beneficiul turistilor si al populatiei locale;
cresterea resurselor de venit a populatiei rurale, rezultat al unei mai bune
valorificari a produselor agroalimentare ecologice si a resurselor turistice prezente;
imbunatatirea calitatii vietii si pastrarea identitatii culturale.
19

Odat cu schimbrile din agricultur, comunitile rurale ncearc s se organizeze

ct

mai

bine

pe

infrastructura, cum ar

plan local.
fi

Dezvoltarea comunitii permite rezidenilor s extind

gospodria

comunal,

locuinele pentru

populaie,

faciliti

pentru comunitate i s diversifice baza lor economic fr s submineze valorile rurale.

Turismul, dar mai
a

ales ecoturismul, ofer instrumentele i resursele

necesare

pentru

ajuta comunitile rurale s-i continue propria traiectorie a dezvoltrii durabile.

Ecoturismul este o form de turism n care principala motivaie a turistului este

observarea i aprecierea naturii i a tradiiilor locale legate de natur i care trebuie

ndeplineasc

urmtoarele condiii:
-

conservarea i protejarea naturii;

folosirea resurselor umane locale;

caracter educativ, respect pentru natur

contientizarea

impactul negativ minim asupra mediului natural i socio-cultural (definiia

turitilor i a comunitilor locale;

consacrat a Organizaiei Mondiale a Turismului).

Potrivit lui "The Ecoturism Society" - una din cele mai prestigioase organizaii
ocup

care se

de ecoturism -, acesta poate fi definit astfel: "acea cltorie responsabil spre o zon

natural care contribuie

att

la conservarea patrimoniului natural ct i la bunstarea

populaiei locale".
O alt definiie spune c ecoturismul este: "vizitarea unei zone relativ neafectate de
activitile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o important

component

educaional i care ofer un beneficiu economic direct economiei i populaiei locale". n

mod normal, el este asociat cu "turismul de
rural" i

aventur", "turismul de natur", "turismul

cu "agroturismul". Este important s reinem ns c nici una din formele menionate

mai sus nu este n mod necesar o form de ecoturism, ci numai atunci cnd ndeplinete
condiiile

menionate

n definiia ecoturismului.

Prin turism rural i agroturism (mai cunoscute la noi)

se

nelege

petrecerea unui sejur n cadrul unei comuniti locale rurale, respectiv ntr-o gospodrie
agricol. Turistul poate fi implicat mai mult sau mai puin n activitile tradiionale
ale respectivei zone sau gospodrii. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor,
la mulsul oilor sau la culesul merelor. Adevratul agroturism se desfoar n gospodrii
care se apropie ct mai mult de arhitectura i modul tradiional de via din zon.
Turismul de aventur prespune, de cele mai multe ori, vizitarea unei regiuni aproape
neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare i asumarea unor riscuri
mai mari. Din aceast categorie pot face parte: schiul extrem, alpinismul,
20

parcurgerea

canioanelor sau cheilor, coborrea pe ape repezi etc. Nici aceast form nu poate fi considerat
neprat o form de ecoturism ci numai dac ndeplinete condiiile acestuia.
Turismul de

natur presupune realizarea unei cltorii cu scopul de a observa

anumite specii de animale sau plante n mediul lor natural.

3.2. Principiile ecoturismului

Aceste principii au la baz dou modele

internaionale:

Nature

and Ecoturism

Accreditation (Program dezvoltat de ctre Asociaia de Ecoturism din Australia) i Natures

Best (Sistemul de acreditare promovat de ctre Asociaia de Ecoturism
perspectiv aceste principii trebuie s

fie puse n practic att de cei ce dezvolt produse

ecoturistice, ct i de cei ce planific dezvoltarea unei

Focalizare

pe

din Suedia). n

zone pe

baz de ecoturism.

zone naturale.

Ecoturismul se axeaz pe experiena direct

desfoar n cadrul naturii i se bazeaz pe

i personal n natur,

utilizarea

se

ei, respectiv a caracteristicilor

geomorfologice, biologice, fizice i culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona natural
este esenial n planificarea, dezvoltarea i managementul ecoturismului.
Interpretarea produsului ecoturistic.
Ecoturismul ofer posibiliti de experiene n natur ce duc la o mai bun nelegere,
apreciere i bucuria de a descoperi,
vizitatori, ct i

pentru

ocroti natura i cultura tradiional local, att pentru

comunitatea

local.

Produsele de ecoturism atrag acei turiti ce doresc s intre n interaciune cu mediul

natural i, n grade variate, doresc lrgirea

nivelului de cunoatere, nelegere, apreciere i

plcere. Nivelul i tipul

planific,

interpretrii se

se proiecteaz i se ofer n aa fel nct

s vin n ntmpinarea intereselor, nevoilor i ateptrilor clientului, cu includerea unei game

largi de posibiliti de interpretare att personal, ct i non- personal.
Principiul durabilitii

din perspectiva protejrii mediului natural. Activitile de

ecoturism i planificarea lor trebuie s ofere cele mai bune practici de turism i planificare
din punct de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Activitatea de turism trebuie
s fie planificat i derulat astfel nct s reduc impactul produs asupra naturii. Produsul
ecoturistic se desfoar, i este condus, astfel nct s conserve i s pun n valoare mediul
natural i cultural n care se desfoar, prin recunoaterea i aplicarea practicilor
caracteristice turismului durabil.
Contribuie la conservarea naturii. Ecoturismul contribuie n mod pozitiv la conservarea
ariilor naturale. Ecoturismul implic participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind
21

modaliti constructive pentru bunul management i conservarea

acestor arii

naturale

(ex:

oferirea ajutorului financiar n aciunile de reabilitare a ariilor naturale, strngerea deeurilor

lsate de unii turiti sau contribuia ctre organizaiile de conservare).
Gradul de satisfacere a turitilor.
Ecoturismul rspunde ateptrilor turitilor. n

dezvoltarea

produselor ecoturistice

trebuie avut n vedere faptul c, n general, potenialii turiti din acest domeniu au un nivel
ridicat de educaie i de ateptri. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este
esenial, experiena oferit ndeplinind sau chiar depind gradul de ateptare al turitilor.
Marketing corect.
Se urmrete realizarea unui marketing corect, ce duce la ateptri realiste. Marketingul
pentru ecoturism ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la creterea
respectului

pentru mediul natural i cultural al zonelor vizitate i a gradului de satisfacere a

turitilor.

22

Bibliografie
1. Braoveanu Nicolae - Economia agriculturii montane, Editura Academiei Romne,
Bucureti, 1995
2. Glvan Vasile -'The Rural Tourism", Romanian Tourism Magazine, nr. 4/1995, M.T., I.C.T.,
Bucureti, 1995
3. Istrate, I., Bran Florina - Agroturismul n Romnia, Tribuna Economic, nr. 32/10. 08.
1995
4. Minciu Rodica Economia turismului, Editura Uranus, Bucureti, 2000
5. Teodor Moldovan Turismul internaional. Efecte multiplicative i promovare, Ed. Aldus,
1999
6. Moldoveanu, M., Miron, D. - Psihologia reclamei, Editura Libra, Bucureti, 1995
7. Neacu Nicolae Turismul i dezvoltarea durabil, Editura Expert, Bucureti, 1999
8. Nicolae Braoveanu - Economia agriculturii montane, Editura Academiei Romne,
Bucureti, 1995
9. Plop, L. - Turismul, factor de promovare internaional a Romniei, n Turismul secolului
XXI, M.T., Institutul de Cercetare pentru Turism, Bucureti, 1996
10. Pompei Cocean, Gheorghe Vlsceanu, Bebe Negoescu - Geografia general a turismului,
Editura Meteor Press, Bucureti, 2002
11. Posea Gr. i colectiv -Enciclopedia geografic a Romniei Editura tiinific i
Enciclopedic, Bucureti, 1982
12. Sebastian Bonifaciu -Romnia, ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1983
13. andru I., Cucu V. - Romnia, prezentare geografic, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1994
*** Ordinul Preedintelui ANT nr. 61/1999, MOR, Partea I, nr.242 bis/1999
*** Romnia Turism 96, Pagini Naionale, Bucureti, 1996
*** Atlasul geografic al Romniei, Academia Romn, 1978
*** Catalogul naional al pensiunilor turistice i agroturistice ANTREC 2002

23