7.

RAPORTUL CONTABILITATE - FISCALITATE

Dintotdeauna raportul dintre contabilitate i fiscalitate a fost i este privit ca rezultat al

relatiei: interes gestionar al intreprinderii -- interes fiscal al statului, interese evident opuse.
Prioritare au fost i raman interesele statului din necesitatea de a asigura acoperirea
cheltuielilor publice prin impozite i taxe. Ca urmare, fiscalitatea este cea care fixeaza
regulile de determinare a bazelor de impozitare.
Modul in care sunt aplicate aceste reguli imparte sistemele contabile in doue categorii:
sisteme in care contabilitatea este conectata la fiscalitate;
sisteme in care contabilitatea este deeoneetata de fiscalitate;
In tara noastra, in prezent, contabilitatea este conectata la fiscalitate. In acest sistem
fiecare intreprindere intocmqte i prezinta situaiaile financiare anuale potrivit regulilor
contabile i declaratiile fiscale potrivit regulilor fiscale. In cazul in care la intocmirea
deciaratiilor fiscale existd divergence intre regulile contabile i cele fiscale se procedeaza la
conciliere.
Iata cateva exemple de divergence i modalitati de.conciliere:
a) Impozitarea profitului (rezultatului). In contabilitate se calculeaza rezultat contabil
ca diferenta intre veniturile i cheltuielile aferente. Fiscalitatea nu recunoate insa toate
cheltuiclile ca aferente veniturilor, sau admite ca anumite venituri sd nu fie impozitate. Ca
urmare, concilierea se realizeaza prin retratarea rezultatului contabil.
Retratarea rezultatului contabil pentru determinarea rezultatului fiscal i a impozitului
pe profit se efectueaza potrivit urmatoarelor relatii de calcul:
Profit impozabil = Profit contabil

rlmpozitul pe profit = Profitul irpozabil

+ Cheltuieli
Venituri
nedeductibile_________neimpozabile
x

Cota de impozitare

b) Alegerea uneia dintre mai multe solutii posibile sau modalitati de calcul, ca de
exemplu: alegerea metodei FIFO sau LIFO pentru calculul costului stocurilor ieite, alegerea
pentru calculul amortizarii a metodei liniare sau degresive etc. Alegerea facuta de
intreprindere poate urmari, de exemplu, minimizarea impozitului pe profit, dar i fiscalitatea
poate interveni in interes propriu i atunci contabilitatea se supune fiscalitatii;
c) Ajustarile pentru deprecieri. In principiu constatarea unei deprecieri a activelor
conduce la majorarea cheltuielilor, diminuarea profitului i a impozitului pe profit.
Diminuarea sau anularea deprecierii in exercitiul(tiile) viitor(oare) are efecte inverse:
majorarea veniturilor, a profitului i impozitului pe profit. Fiind vorba de perioade diferite,
efectele constatarii, respectiv diminuarii sau anularii deprecierilor se fac simtite in timp atat
asupra situatiei financiare a intreprinderii cat i asupra veniturilor bugetului de stat.
Deli nomlele contabile din tara noastra prevad, potrivit principiului prudentei, calculul
i contabilizarea tuturor deprecierilor, indiferent daca rezultatul exercitiului este pierdere sau
profit, fiscalitatea admite doar deductibilitatea cheltuiclilor cu deprecierile pentru clientii
neincasati in stare de faliment.
In cazul mentionat, in exercitiul in care cheltuielile cu depreeierile sunt recunoscute
de catre fiscalitate se diminueaza baza de impozitare a profitului i implicit impozitul pe
profit.
In exercitiul(tiile) urmator(toare), veniturile contabilizate din anularea deprecierilor
sunt reintegrate in baza de impozitare i majoreaza impozitul pe profit. Este vorba, deci, de o
facilitate fiscala prin amanarea platii impozitului pe profit.
In toate celelalte cazuri in care fiscalitatea nu recunoate deductibilitatea
cheltuielilor cu deprecierile in exercitiul in care acestea se constata, cheltuielile in cauza

majoreaza baza de impozitare i impozitul pe profit. In exercitiul(tiile) urmator(toare) cand se

procedeaza la diminuarealanularea deprecierii(lor), fiscalitatea admite deducerea veniturilor
respective din baza de impozitarea, iar impozitul pe profit calculat este mai mic. Este o
situatie inversa cazului precedent, similara unei ,,sanctiuni" irnpuse prin incasarea mai
devreme a impozitului pe profit i determinarii pe acessta cale a intreprinderilor sa gestioneze
activele in aa fel incat sa nu se ajunga la deprecieri.
In sistemul in care contabilitatea este deconectata de fiscalitate, regulile contabile i
cele fiscale de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor sunt aplicate in paralel. Se
calculeaza, deci, separat rezultatul contabil i separat rezultatul fiscal. Diferentele dintre cele
doua rezultate sunt reconciliate ulterior.