Idelogii i practici politice n Romnia i n Europa n secolul al XXlea

n secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele

totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut
de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai
mult, dupa incheierea acestuia statul cauta s mentina controlul pentru solutionarea
maarilor probleme cu caracter economic sau social.
n cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau dup razboi, electoratul
a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National
in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de
redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la nmultirea actiunilor
revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaionist in
plan extern, protectionist (pe plan economic) si puritan cu accente xenofobe pe
plan intern). Aceste partide au dominat scena politic pn la marea criz
economic din 1929-1933.
n Europa central si rasariteana prbuirea marilor imperii: german,
austro-ungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal
democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de
rezolvarea a dou probleme cheie: cea agrara si cea constitutional. Noile state
introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevd desfiintarea marii
proprieti in schimbul despagubirilor si redistribuirea pmantului catre trani. In
acelasi timp guvernele elaboreaz constitutii democratice. Gravitatea problemelor
ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conductorilor si lipsa de
experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale i la
concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei
este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respect
regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaz in sens democratic, cum a fost
in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre
autoritarism.
Marea criz din 1929-1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se
confrunt cu grave probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea
Britanie, Franta, Olanda, Belgia, Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau in
Cehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc, n altele- Germania,
Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaz regimuri autoritare.
Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei
interbelice, reaciile fa de modul cum s-au pus bazele pcii au condus la apariia
unor micri extremiste i la instaurarea, n multe state euopene a unor regimuri
dictatoriale. In context i fac apariia ideologiile extremiste: fascist, nazist i
comunist.

Dup 1918 viaa politic romneasc a cunoscut o accentuat dezvoltare

democratic fundamentat pe introducerea votului universal n 1918 si pe
adoptarea n 1923 a noii Constituii. In articolul 5 erau prevazute drepturile si
libertile ceteneti specifice unui stat democratic.
Constitutia din 1923 la articolul 33 prevedea: "Toate puterile statului eman
de la naiune, care nu le poate exercita dect numai prin delegaiune si dup
principiile si regulile aezate de Constituiunea de fa". Ea avea la baza principiul
separrii puterilor in stat: puterea legislativa, puterea executiva si puterea
judecatoreasca.
Prevederile Constitutiei din 1923 au constituit baza democratiei romneti
interbelice, dar funcionarea mecanismului democratic stabilit prin aceasta s-a
dovedit a fi dificil. Lipsa de experienta a electoratului, rivalitatea dintre partide,
ambitia conducatorilor, gravitatea problemelor ce urmau a fi rezolvate au dus la o
deteriorare a mecanismelor constitutionale si la concentrarea puterilor in mainile
executivului si ale sefului statului.
In sistemul politic din Romania interbelica partidele politice aveau un rol
esential, dar Constitutia din 1923 nu continea nici un cuvant despre acestea. Totusi
legea fundamental prevedea anumite drepturi si libertati care pentru a putea fi
exercitate, presupunea existenta partidelor politice.
Se inregistreaza, intre anii 1918-1921, o maxima proliferare a partidelor politice
"unele intitulndu-se agrariene" sau "rniste " cu scopul de a atrage electoratul
din mediul rural, majoritar, altele nationaliste care urmarea atragerea celor sensibili
la ideea de patriotism.
Scena politica interbelica a fost dominata de doua partide:Partidul National
Liberal si Partidul National Taranesc care au guvernat tara in cea mai mare parte a
perioadei interbelice.
Extrema stng din Romnia este reprezentat de Partidul Comunist, nfiinat
in 1921 care a aderat la Internaionala a III-a comunist. Concepia comunista
(marxist-leninist) aprecia c ornduirea capitalist e perimat din punct de vedere
istoric si trebuia lichidat pe calea revoluiei. Esena doctrinei comuniste se afla in
documentele Partidului Comunist, care apreciau ca Romnia era o "veriga slab a
lanului imperialist" i c de aceea trebuia pregtit revoluia in vederea nlturrii
de la putere a burgheziei si moierimii, instaurrii puterii proletariatului,
naionalizrii principalelor mijloace de producie in scopul edificrii societii
socialiste.
In anul 1923 comunitii romni au adoptat si susinut teza cominternist
privind dreptul popoarelor la autodeterminare, mergnd pn la desprirea de stat.
Astfel Romnia era considerat "stat multinaional", creaie a "imperialismului
apusean" si trebuia dezmembrat. Orientarea antinaional a P.C.R. a dus la
scoaterea lui n afara legii, in anul 1924. In august 1944, n condiiile nlturrii
regimului antonescian, PCR participa la guvernare i treptat reueete s preia
ntreaga putere.

Constitutia din 1991. Dupa caderea regimului comunist, in decembrie 1989,

Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi
Mondial, in contextul marcat de evenimente care avusesera loc pe plan mondial in
ultimele decenii. Schimbarea politica majora a societatii romanesti a fost oglindita in
Constitutia adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si
aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991 si modificata apoi in anul 2003,
pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Constitutia a reflectat
reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a suveranitatii poporului, a
responsabilitatii guvernamentale, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, a separarii
puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. Noua lege fundamentala urma unei
revolutii, dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat, republica, impusa
printr-un act de forta, fara nici o confirmare a natiunii. Dorinta de a marca diferente
vizibile fata de precedentele constitutii liberale, pe care, de fapt, le urma, avea in
vedere adaptarea unor institutii precum Curtea Constitutionala sau Avocatul
Poporului. Documentele Natiunilor Unite, reprezinta sursa unor drepturi sociale si
economice introduse, de asemenea, pentru prima data.