Attila sau Atila (latin Attila, greac , n. 406 d.

. 453) a fost cel mai puternic conductor al hunilor, domnind ntre anii433453. Nscut ntr-o familie nobil, el l-a urmat la tron pe unchiul su Rugila, mpreun cu fratele su Bleda. A condus Imperiul Hun care se ntindea de la munii Ural la fluviul Rin i de la Dunre la marea Baltic. n timpul domniei sale a fost unul dintre cei mai de temut inamici ai imperiilor romane de Rsrit i de Apus. El a traversat Dunrea de dou ori i a jefuit n Balcani, dar nu a putut s ocupe C onstantinopolul. De asemenea, el a ncercat s cucereasc Galia Roman (Frana modern), traversnd Rinul n 451 i mrluind spre Aurelianum (Orlans) nainte de a fi nvins n Btlia de pe Cmpiile Catalaunice. n 452, hunii au invadat Italia, care a fost slbit de o foamete lung de doi ani i epid emii de boli. Ei au capturat repede cetile ntrite, inclusiv Padova i Milano. Cu toate acestea, hunii au fost descurajati s atace Roma din lipsa proviziilor de hran disponibile i de epidemia din acea vreme. Papa Leon susinea c s-a ntlnit cu Attila i l-a convins s se ntoarc. Vzndu-l pe Pap, Attila l-a vzut pe Sfntul Petru ntr-o halucinaie. Povestea Papei nu are baze solide i cu toate acestea, povestea a suplimentat prestigiul Bisericii Catolice. Cnd s-a ntors, impresionat de civilizaia roman, Attila a ordonat construirea unei bi termale dup modelul roman. Attila avea n jur de 47 de ani n anul 453. Mintea i slbea pe zi ce trece, aa c s -a hotrt s se cstoreasc din nou dup 300 de mariaje. A luat-o pe Ildico (sau Hilda) ca nevast, o minunat blond, pe ai crei parini i mcelrise n Galia. Attila a organizat o petrecere fastuas n timpul nunii cu o mulime de invitai i mult alcool. n dimineaa urmtoare, a fost gsit mort pe podeaua de lng pat, cu gura plin de snge. Ildico era ocat i ghemuit ntr-un col al patului. S-a presupus c l-ar fi otrvit ea pentru a-i rzbuna parinii ucii n Galia. Unii istorici presupun ca Attila a suferit o hemoragie intern n noaptea nunii sau ar fi murit din cauza excesului de alcool de-a lungul vieii.