Constructii Metalice

Curs 1
REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR

STRUCTURILOR DIN OTEL
Rezistenta elementelor structurale din otel

o Calcul la nivelul seciunii elementelor structurale (rezistenta seciunilor)
Stabilitatea elementelor structurale din otel
o Rezistenta sectiunii+efectul rigiditatii elementelor structurale (L,A,I,E)
(Rezistenta elemetelor structurale)
Comportarea si calculul elementelor structurale din otel in domeniul post-elastic
(elasto-plastic)
Solicitarea la oboseala a elementelor structurale din otel.
Probleme specifice comportrii si calculului elementelor din otel cu perei subiri
formate la rece.
Bibliografie:
Eurocode 3, Partile:
o 1.1 (EN 1993-1-1) Elemente generale
o 1.3 (EN 1993-1-3) Elemente din otel cu perei subiri formate la rece
o 1.5 (EN 1993-1-5) Placi plane ncrcate in planul lor
o 1.8 (EN 1993-1-8) mbinri
o 1.9 (EN 1993-1-9) Calculul la oboseala
Construcii cu structura metalica (C.DALBAN) EDP, Bucureti 1997
Calculul structurilor metalice Eurocode 3 : Exemple de calcul (D.Dubina, J.
Rondal, I.Vayas) 1997
Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice din profile metalice cu
pereti subtiri formate la rece(D.Dubina, V.Ungureanu ) Vol.I, Colectia LINDAB,
2004.
REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE

DIN OTEL
Bare
Fire
Placi
Compunere
solidarizare
Grinzi si stalpi cu zabrele

Grinzi si stalpi cu inima plina
Cadre
Arce
Structuri din placi plane si curbe
Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa

sectiunilor:1,2,3,4
Clasa 1 :
plastica, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma
articulatii plastice.
plastica, fara capacitate de rotire plastica suficienta.
Clasa 2 :
Clasa 3 :
elastica
Clasa 4 :
elastica cu sctiune redusa (efectiva sau eficace)
Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor:
BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE

Calculul de rezistenta
Solicitarea se aplica centric
Intindere
Compresiune
grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si

cu forte aplicate in noduri)
structuri din bare articulate
Sectiuni
simple (laminate sau sudate)
compuse
SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN

ELEMENTE APROPIATE
Corniere alaturate:
Distante intre solidarizari:

l1 40 50i1 compresiune
l1 80i1 intindere
Fururi
Corniere in fluture
Profile U alaturate
SECTIUNEA NETA
Sectiunea neta se obtine scotand din sectiunea bruta slabirile produse de gaurile
suruburilor sau alte goluri. Probleme apar la barele intinse.
t
b
d
Anet = Abr - 2(dt)

2(dt) = slabirea
1 p
Anet,1 = Abr,1 (dt)

Anet,2 = Abr,2 2(dt)
Anet ,2 = [2(b p / 2) + p 2 + s 2 ]t 2dt

Calculul se va face pentru aria neta minima.
BARE INTINSE
Verificare
N Ed
1.0
N t , Rd
(1)
: Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni.

: Forta capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitatela intindere(tractiune), care
in cazul in care exista slabiri se calculeaza cu sectiunea neta.
Pentru sectiuni cu slabiri :
Nt , Rd = min( N pl , Rd , N u , Rd )
(2)
N Ed
Nt , Rd
(in sectiunea bruta) N pl , Rd =
A fy
(3); M 0 = 1.0
(in dreptul gaurilor de fixare) Nu , Rd =
0.9 Anet f u
(4); M 2 = 1.25
Pentru imbinari de categoria C (EN 1993-1.8) rezistente la lunecare la stare limita

ultima:
A f
Nu , Rd = N net , Rd = net u
(5)
Dimensionare:
N Ed N t , Rd =
fy A
(6)
f u Anet
(7)
sau
N Ed N t , Rd =
din (6), spre exemplu =>
Anec
fy
(8)
N Ed
sau din (7):
2
N Ed
(9)
fu
In principiu dimensionarea se face cu (8) si apoi daca este cazul se face verificarea in
sectiune neta.
Anet ,nec
BARE COMPRIMATE
(verificare de rezistenta)
Verificare:
N Ed
1.0
N c , Rd
N c , Rd =
N c , Rd =
(10)
A fy
, ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3.
(11)
Aeff f y
, ptr. sectiuni de clasa 4
(12)
unde Aeff este aria sectiunii efective sau eficacecalculata cu latimea eficace.
"b"
t
a)
"a"
b)
10
SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE

LA BARE COMPRIMATE
p<pcr
p>pcr
p>pcr
beff/2
(x)
(x)
(x)
beff/2
.. cr < max < f y .. cr < max = f y
< cr
b
P = p b = t ( x )dx (t beff ) fy
(12)
Aeff (t beff )
beff = b
(13)
p 0.22
p2
p =
fy
cr
(14)
b/t
28.4 k
cr =
k 2 E t

12(1 2 ) b
k : coeficientul de valoare
p : zveltetea relative sau :redusa a placii.
11
(15)
LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare
k = 1.28
k = 0.425
k = 4
k k = 6.97
Observatie:
In cazul variatiei liniare (gradient) ( x ) pe sectiune, valorile k , respectiv se modifica.
Sectiuni efective (compresiune centrica)
eficace
La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi

diferit de cel al sectiunii brute.
12
BARE COMPRIMATE
Dimensionare:
ex. dim (11)
Anec
fy
N Ed
GRINZI CU ZABRELE
Alcatuirea grinzilor cu zabrele:
13
Recomandari pentru alcatuire:
hr = inaltimea la reazem
hr =(1/15....1/17)l
hr =(1/13....1/17)l
pentru prindere articulata.

pentru prindere rigida.
Elemente componente ale sectiunilor:
14
Nod cu suruburi :
Nod sudat:
15
16
Curs 2
BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE AXIALA
Calculul de stabilitate
1. Conceptul de pierdere a stabilitatii
o instabilitate prin bifurcarea echilibrului.
o Instabilitate prin divergenta echilibrului.
INSTABILITATE PRIN BIFURCAREA ECHILIBRULUI
- PRINCIPIUL -
P<Pcr
P=Pcr
P>Pcr
cedare
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil
PROBLEMA FLAMBAJULUI : ISTORIC
BIFURCAREA ECHILIBRULUI
(flambaj prin incovoiere)
u
x
y
x=l/2
l
R= P
X
M ( x ) = Px
d2y
P
+ ky = 0; k 2 =
2
dx
EI
y = c1 sin kx + c2 cos kx
1) x=0
2) x=l
= > y=0 = > c2 = 0

= > y=0 = > c1 sin kl = 0
a) c1 = 0 = > bara nu se deformeaza (contradictie)
b) k = 0 = > P = 0 (nu este conform cu realitatea)
c) sin kl = 0 = > kl = , 2 ,...... n
Pcr =
2 E I
l2
(Euler 1759)
Cazuri Fundamentale
Pcr =
2 E I
lf 2
l f = lungime de flambaj = distanta dintre 2 pcte. de inflexiune consecutive a deformatei
barei.
lf = l
Exista 5 cazuri fundamentale de flambaj:
Deformata barei
Ecuatia
caracteristica
Fora critic
Lungimea de
flambaj
Coeficientul lungimii
de flambaj
sin kl = 0
cos kl = 0
tgkl kl = 0
sin kl = 0
cos kl 1 = 0
2 EI
2 EI
2 EI
l2
l
4l 2
2l
20,19EI
l2
0,7l
l2
l
4 2 EI
l2
0,5l
0,7
0,5
Flambaj prin incovoiere bara perfecta
Pcr
Pcr
Bara imperfecta
P
u0
Procesul de deformare este continuu
f0
Cedarea are loc prin limitarea echilibrului
Pcr
Pcr
u0,1
u0,2
f 0,1
f 0,2
Flambaj prin incovoiere
Pcr , y =
Pcr , z =
2 E Iy
l fy 2
2 E Iz
l fz 2
l fy = y l
l fz = z l
Pcr = min( Pcr , y ; Pcr , z )
Z
Rigiditatea E I depinde de geometria sectiunii (Iy,Iz).
Lungimea de flambaj depinde prin de conditiile de rezemare.
Pcr =
cr =
2 E I
2E
2
cr , y =
2E
y 2
lf 2
cr =
lf
y =
= coefficient de zveltete
; cr , z =
l fy
iy
Pcr
2E 2E
=
= 2
2
A
l
f

i
2E
; cr = min( cr , y ; cr , z )
z 2
z =
l fz
iz
Valoarea maxima a zveltetei se limiteaza prin norme sau rezulta din analiza.!
N cr =
N=
2 E I
lf 2
/: N pl = A f y
N cr
2E I
2 E
= 2
= 2
N pl l f A f y f y
2
1 =
E
fy
1
N
N = cr = 1 = ;
N pl
: forta de flambaj normalizata sau adimensionala.
: zveltetea barei ideale pentru care Ncr = Npl
: zveltetea normalizata sau adimensionala sau redusa a barei.
2E
= fy
12
INSTABILITATE
Npl=Ncr
1
N=Npl
N=
1
2
(Euler)
STABILITATE
0.5
1.0
1.5
2.0
S235
S275
S355
94
86
76
DIVERGENTA ECHILIBRULUI
Bara este imperfecta

Materialul se comporta elasto-plastic.
o = > procesul de deformare se initiaza din momentul aplicarii fortei,
cedarea are loc in momentul plasticizarii totale a sectiunii, adica prin
formarea unei articulatii plastice.
Capacitatea portanta a barei (momentul incovoietor capabil sau rezistent) ajunge in

divergenta cu solicitarea (momentul fortelor exterioare) care tinde sa creasca in situatia
in care bara si-a atins capacitatea portanta limita. = > M=Mpl
Modelul de instabilitate prin divergenta echilibrului este la bara curbelor de flambaj
europene.
BAZELE TEORETICE ALE CURBELOR EUROPENE DE

FLAMBAJ
* Flambajul este tratat ca o problema de ordinul II, avand la baza modelul fizic de
divergenta a echilibrului.
NEd
Y,v
v0 ( x ) = e0, d sin
x
l
L
) = e0,d
2
x
v ( x ) = A sin
L
L
vmax = v ( x = ) = A
2
v0,max ( x =
x
v0(x)
L/2
v (x)
e0,d
vmax
(1)
(2)
(3)
(4)
d 2 v ( x ) N Ed
+
(v0 ( x ) + v ( x )) = 0
dx 2
E I
N Ed
e0, d
(1),(3) => (5) = > A =
N Cr N Ed
NEd
N cr =
(6)
2 E I
L2
(7)
X,u
(6) => (4) => vmax =
N Ed
e0,d
N Cr N Ed
vtot = vmax + e0, d =

vtot =
(5)
N Ed
e0,d
N Cr N Ed
1
1 N Ed / N Cr
e0, d
(8)
Bara este solicitata la compresiune axiala, N Ed , si momentul incovoietor de ordinal II,

II
M Ed
= N Ed vtot
(9)
La mijlocul barei,
1
II
M Ed
e0, d
,max = N Ed
1 N Ed / N Cr
II
Relatia de interactiune N Ed M Ed pentru verificare este:
II
N Ed M Ed ,max
+
1
N Rd
M Rd
(10)
(11)
Forta N Ed poate creste pana la colaps (flambaj) = >
N Ed = N b , Rd = N Rd
(12)
= > coeficientul de reducere la flambaj:
N b , Rd
N Rd
<1
N b , Rd = forta de cedare la flambaj
N Rd = f y A = N pl
M Rd = f y Wel
Formula Ayrton-Perry:
(11) =>
(1 )(1 2 ) = e0,d
A
=
Wel
(13)
N pl
N cr
= e0,d
A
- imperfectiunea generalizata
Wel
=> prin calibrare experimentala: = ( 0.2)

este factorul de imperfectiune
10
(14)
(15)
11
12
13
14
15
Curs 3
FLAMBAJUL BARELOR COMPRIMATE :
INFLUENTA CONDITIILOR DE REZEMARE
Cazurile fundamentale de flambaj au in general un caracter teoretic, intalninduse arareori in practica. Conditiile reale de rezemare sau legare in structuri a
barelor comprimate difera de cele mai multe ori de cazurile fundamentale.
Conditiile reale de rezemare se incadreaza de regula intre cazurile teoretice
fundamentale.
Rotire
Translatie
Exemple:
Cadre cu noduri fixe:
6
K
6
Rigiditatea la rotire
a nodului de cadru.
K
4
Cadre cu noduri deplasabile:
K
6
4
4
Prevederi pentru lungimea de flambaj a cadrelor etajate

(P100-1/2006)
K1
K11
Factor de distributie 1
K12
KC
Stalp de verificat
K21
K22
K1
Factor de distributie 2
Figura F.6 Factori de distribuie pentru stlpii continui
1 =
KC + K1
K C + K 1 + K 11 + K 12
(F.1)
2 =
KC + K2
K C + K 2 + K 21 + K 22
(F.2)
Cadre cu noduri fixe :
1 + 0 ,145( 1 + 2 ) 0 ,265 1 2
=
L 2 0 ,364 ( 1 + 2 ) 0 ,247 1 2
lf
(F.3)
Cadre cu noduri deplasabile:

1 0 ,2( 1 + 2 ) 0 ,12 1 2
=
L 1 0 ,8( 1 + 2 ) + 0 ,60 1 2
lf
0.5
(F.4)
(1) O structur poate fi considerat cu noduri fixe n cazul n care sistemul de

contravntuire reduce deplasrile orizontale cu cel puin 80%.
Diagramele WOOD
0
1,
Articulat 1,0
0,
95
85
0,
9
0,
0,9
0,8
8
0,
0,7
75
0,
0,6
7
0, 5
67
0,
0,5
65
0, 25
6
0,
0,4
6
0,
5
57
0,
0,3
55
0,
0,2
5
0,
0,
Incastrat
25
0,1
0,0
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
Incastrat
Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i

lungimea teoretic a unui stlp dintr-un cadru cu noduri fixe
0,9
1,0
Articulat
Articulat 1,0
0
5, 0
4,
0
3, 8
2, ,6
2 4
2, 2
2,
0,9
0,8
0
2, 9
1, ,8
1
0,7
7
1,
6
1,
0,6
5
1,
4
1,
0,5
3
1,
0,4
25
1,
2
1,
0,3
15
1,
1
1,
0,2
05
1,
0,1
0,0
0
1,
Incastrat
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
Incastrat
Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i

lungimea teoretic a unui stlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile
1,0
Articulat
FLAMBAJUL PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE

(bare comprimate)
Axele cu o singura axa de simetrie isi pot pierde stabilitatea prin incovoiererasucire.
Chiar si barele cu sectiunea dublu-simetrice, datorita imprfectiunilor isi pot pierde

stabilitatea prin incovoiere-rasucire.
Flambajul prin incovoiere-rasucire (FT) este o combinatie intre flambajul prin
incovoiere (F) si flambajul prin rasucire (T).
(F)
(T)
2 E Iw
1
N Cr ,T = (G I t +
)
i0
LT
1
N Cr , FT =
( N cr , y + N cr ,T ) ( N cr , y + N cr ,T ) 2 4 N cr , y N cr ,T
(FT)
(1)
(2)
N cr , y =
y
CT
CG
2 E Iy
(3)
Ly 2
i02 = i y2 + iz2 + y02
2
0
(4)
2 2
0
= 1 ( y / i )
y0
(5)
G I t = rigiditatea la torsiune
G I w = rigiditatea la rasucire
impiedecata.
LT = T L : lungimea de flambaj la
rasucire.
- rasucire cu deplasare libera la capete : T = 1

- rasucire cu deplasare impiedecata la capete : T = 0.5
- rasucire cu deplasare libera/incastrata la capete : T = 0.7
Verificarea se face cu aceleasi formule ca si la flambajul prin incovoiere, dar cu FT in
loc de .
FT =
A fy
N cr
FT =
ptr sectiuni de clasa 1,2,3
Aeff f y
N cr
ptr sectiuni de clasa 4
N cr = N cr , FT dar N cr < N cr , FT
(6)
(7)
(8)
Curba de flambaj se alege in functie de forma sectiunilor transversale, dar se considera
in raport cu axa Z.
FLAMBAJUL BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA

SOLICITATE LA COMPRESIUNE
Bare cu sectiune compuse din elemente apropiate

Bare cu sectiune compusa din elemente indepartate.
o Solidarizate cu zabrele (zabrelute)
o Solidarizate cu placute
In cazul acestor elemente structurale (de regula stalpi cu sectiune compusa),

deformatiile din forta taietoare in elementele de solidarizare sunt importante si nu pot fi
neglijate.
se reduce rigiditatea la incovoiere
9
influenteaza (reducand) forta critica capabila a barei compuse, Ncr,comp.
PRINCIPIUL:
N cr ,comp =
1
1
1
+
Ncr Sv
= N cr
1
N
1 + cr
Sv
(9)
N cr = forta critica Euler, calculate neglijand forfecarea.

N cr =
2 E I eff
L2
I eff = momentul de inertie eficace calculate intr-o prima aproximatie.

I eff = 0.5 Ach h02
z
Ach
Ach
ho
Sv = rigiditatea la forfecare a sistemului de solidarizare, cu zabrele sau placute.

Sv = G * Aech
G = modul de elasticitate transversal
Aech= aria inimii pline echivalente a stalpului.
Aech
Observatie :
In general Sv >> Ncr Ncr/Sv <<1 Ncr,comp Ncr.
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Curs 4
ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE
LA INCOVOIERE
(Elements in bending)
Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina ()
Solicitarea
incovoiere plana (monoaxiala)
z
My
y
incovoiere oblica (biaxiala)

z
My
y
Mz
Tipuri de sectiuni recomandate pentru bare solicitate la incovoiere:
Fig.1 Profile laminate la cald; sectiuni simple
Fig. 2. Profile ajurate
Fig.3 Profile obtinute din placi sudate; sectiuni simple deschise si chesonate
Fig.4 Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi)
Fig.5 Sectiuni compuse prin sudarea profilelor
Fig.6 Profile din tabla de otel obtinute prin indoire la rece pot fi utilizate simplu
sau se pot compune imbinandu-se prin sudare sau cu suruburi autofiletante
grinzile pot fi cu sectiuni constante sau variabila pentru a se adapta variatiei

momentului incovoietor
<2
1:5
>2
Grinzi cu vuta
Lv
Lv
Fig.7 Grinzi cu sectiune variabila

5
Lungimea vutei : Lv = (0.10.12 L)

grinzile cu zabrele si macaz se folosesc pentru a prelua solicitari la incovoiere!
talpa comprimata
talpa intinsa
montant
Fig.8 Grinzi cu macaz
conectori
placa beton armat
grinda din otel
Fig.9. Grinzi cu sectiunea compusa din otel-beton
In principiu, grinzile = bare solicitate preponderent la incovoiere se pot realiza cu

orice forma din profile simple sau combinand profil si tabla solidarizate pentru a
lucra impreuna.
o Grinda ideala, solicitata la incovoiere pura ar putea fi realizata numai din
talpi talpile vor asigura in principal preluarea eforturilor din
incovoiere.Inima are rolul de a asigura conlucrarea talpilor.
o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
M
6
o Incovoierea, in mod uzual este acompaniata de taiere. Inima va prelua

cea mai mare parte a eforturilor de taiere(forfecare).
Alegerea solutiei constructive in functie de regimul de solicitare si de deschidere
Nr.
1.
Solutia
constructiva
Corniere simple
Deschidere
maxima [m]
5
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Profile simple
formate la rece
6-7
Sectiuni U
laminate la cald
6-8
Sectiuni laminate
la cald I IPE - H
12-35
Grinzi din profile

ajurate
5-35
Grinzi cu inima
lata, cu rigidizari,
obtinute prin
sudarea tablelor.
- cu inertie
constanta
- cu inertie
variabila
Grinzi cu sectiuni
chesonate
<100
Observatii
Se pot folosi ca rigle de sustinere a
inchiderilor, pentru sarcini reduse
- pane de acoperis
- rigle de perete ptr inchideri
- rigle de plansee usoare
-sarcini reduse si moderate
- grinzi secundare ptr plansee
-rigle pentru sustinerea inchiderilor
- sarcini moderate
- rigle si grinzi principale
Secundare la constructii grele
(ex antetroaze si longeroane la poduri)
- pentru deschideri mai mari cu sarcini
moderate, in principal pentru a obtine
solutii economice atunci cand conditia
de rigiditate este diminuata.
Pentru acoperirea deschiderilor mari>
hale industriale
- pentru deschideri moderate cu sarcini
mari (poduri)
<200
Deschideri mari
Incarcari mari
Atunci cand exista si efecte sau
solicitari de torsiune
Se obtin prin sudarea tablelor si
profilelor
Exemplu grinzi pentru poduri
rulante grele
- grinzi pentru poduri.
Predimensionarea grinzilor din table sudate

t
ti
hi
c
t
b
Relatie aproximatica pentru predimensionare:
W
t
hk
(1)
W modul de rezistenta fata de axa de incovoiere
Wnecesar =
M max
R
(2)
R = rezistenta de calcul a otelului
R=
fy
(3)
M = 1 - 1.10
0
k = 1,15 grinzi sudate cu sectiune constanta

k= 1.10 grinzi sudate cu inaltime variabila
Ponderea arie talpilor fata de aria totala
Atalpii = (0.5 0.6) Atotala

Valori recomandate
h(m)
<1
ti(mm)
6-8
hi/ti
80-125
1
1.5
2
3
4
5
8-10
10-12
12-14
16-18
20-22
22-24
100-125 125-150 145-165 165-185 185-200 210-230
Pentru h=0.8 2mm se poate lua in faza de predimensionare.

ti (7 + 3h)mm ; h[m]
Atentie! Valorile din table pentru hi/ti sunt corespunzatoare sectiunilor de clasa 3
si mai ales 4. Pentru aceasta se poate aplica numai calculul elastic si pentru a
limita sau elimina efectul voalarii se dispun rigidizari.
latimea talpilor, b, se ia de regula 1/5 1/3 din inaltimea grinzii.
Raportul b/t , respective c/t se limiteaza pentru a se evita pierderea locala a
stabilitatii (voalare).
In general nu se accepta talpi de clasa 4.
c / t 14
Pentru clasa 3
235
fy
8
Pentru calculul plastic (analiza globala) sectiunea grinzi trebuie sa fie in intregime
din elemente de clasa 1.
Pentru dimensionarea grinzii(calculul de rezistenta pe sectiune) in domeniul
plastic se poate folosi si o sectiune de clasa 2.
REZISTENTA (IN SECTIUNE) A UNEI BARE SOLICITATE LA

INCOVOIERE
R
y
x
M
M
Mpl
Mel
raspuns idealizat(elastic-plastic)
el
curbura
pl
1
R
Fig. 10 Relatia curbura-moment incovoietor la o bara solicitata la

incovoiere pura
Vezi deducerea formulei lui Navier la rezistenta materialelor. !!!!
Deformatia longitudinala unitara unei fibre situata la distanta z de axa neutra:
= z/R
(7)
M yz
Iy
(Navier)
= E (Hook) = =
(8)
My
1
=
R E Iy
(9)
Relatia M- este lineara in domeniu elastic, pentru < p
p =
(10)
Unde p este limita de proportionalitate a otelului pentru un model de comportare a

otelului de tip elastic-perfect plastic ( p = f y ) si y = p
M
fy
E=tg
el
y =
fy
(11)
In momentul in care intr-o fibra se atinge deformatia limita elastica, y , efortul

corespunzator va fi f y si nu poate sa mai creasca peste aceasta valoare in domeniul
inelastic, fibrele se vor plastifica succesiv, dinspre exterior spre axa neutral pana cand
intreaga sectiune se va plasticiza.
Vezi figurile !!!!

(se vor pune in cursul ce va fi atasat pe internet)
Pentru sectiune dreptunghiulara
W pl
Wel
= 1.5
=> capacitatea portanta a sectiunii in domeniul postelastic se dubleaza.

Randamentul sectiunilor la incovoiere
Tip sectiune
Proprietati
A(cm2)
Wel
Wpl
Wpl/Wel
Rectangulara
plina (bxh)
b=5.2cm
h=10.4cm
53.8
93.7
140.6
1.5
HE
HEA200
IPE
IPE300
Tub rectangular
200x100x10mm
53.8
388.6
429.5
1.11
53.8
557.1
628.4
1.13
51.7
235.5
309.3
1.31
Verificarea rezistentei la incovoiere

Sectiuni de clasa 1 si 2
10
M pl , Rd M Sd
(14)
W pl , necesar M Sd /( f y / M o )
(15)
Sectiuni de clasa 3
M el , Rd M Sd
(16)
Wel , necesar M Sd /( f y / M o )
(17)
Sectiuni de clasa 4
M el , Rd M Sd
(18)
Weff M Sd /( f y / M o )
(19)
Solicitarea la forta taietoare

Se bazeaza pe formula lui Juravski (vezi rezistenta materialelor) cu care se calculeaza
tensiunea de taiere Rd
Rd =
Vz S y
ti I y
> Sd
(20)
Vz - forta taietoare dupa axa z

S y momentul static in raport cu axa y, la nivelul sectiunii
Iy = momentul de inertie
ti - grosimea inimii
In principiu pentru simplificare, se neglijeaza contributia talpilor.
Formula de verificare din EN 1993-1-1 este:
Vsd V pl , Rd =
Av f y
(21)
Vsd forta taietoare din calcul static in sectiunea in care se verifica

Vpl,Rd rezistenta la taiere
11
12
13
14
15
Curs 5
ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE
LA RASUCIRE
Rasucirea (torsiunea), ca stare de solicitare nu apare in mod independent,

ci in combinatie cu alte solicitari (ex. incovoiere cu rasucire, compresiune
+incovoiere+rasucire).
In practica se iau masuri constructive pentru a elimina sau reduce efectul
de rasucire, nefavorabil in special in cadrul elementelor cu pereti subtiri cu
sectiune deschisa.
Rasucire libera (cu deplanare libera)
Fibrele longitudinale nu sufera alungiri = > in sectiune apar exclusiv
tensiuni tangentiale
.
Rasucire impiedecata (cu deplanare impiedecata),

Deplanarea sectiunii este impiedecata (prin rezemari si sau legaturi
structurale) = > Apar tensiuni normale w si tangentiale
RASUCIRE LIBERA
Elemente cu sectiuni deschise
t =
=
Mt
It
d
(1)
dz
1
It h t 3
3
Iz =
h
3
Mt
G It
ti 3
(2)
(3)
(4)
In calcul de rezistenta se poate lua acoperitor = 1.

(4) - > (1) = > =
Mt t
(5)
1
hi ti3
Valoarea maxima a lui
apare in peretele cel mai gros (tmax).
Elemente cu sectiune inchisa
M z = Ta b + Tb a
(6)
Ta = a (ta a )
T j = j (t j b)
a ta = b tb = const
Mt
Mt
a =
; b =
2abta
2abtb
(7)
(8a,b)
Formula generala (Bredt)
4 Aw2
ds
t
M
t = t - fluxul de forfecare (constant !!)
2 Am
Iz =
(9)
(10)
Am - aria delimitate de linia mediana a sectiunii.
Pentru a se prelua momentul de rasucire (torsiune) conform formulelor, sectiunea

dreptunghiulara trebuie sa ramana nedeformata => se prevad diagragme pline sau cu
goluri.
Rasucirea (cu deplanare) impiedecata

(Teoria lui Vlasov)
materialul este izotrop, omogen, perfect elastic.
tensiunile longitudinale din rasucire variaza liniar pe grosimea peretelui.
Sectiunea transversala a barei isi pastreaza forma. (masuri constructive)
Bibliografie : C.Dalban, s.a. :Constructii cu structuri metalice EDP 1997, Bucuresti

P330-362
Bw
Iw
M S
w = w w
t Iw
M w - momentul de incovoiere rasucire
w =
B bimomentul
S w - moment static sectorial
w coordinate sectoriala.
Verificarea la rasucire conform EN 1993-1-1
VERIFICAREA STABILITATII GENERALE A BARELOR INCOVOIATE

(flambaj prin incovoiere rasucire)
barele incovoiate in raport cu axa de inertie majora, nefixate lateral, isi pot pierde
stabilitatea prin incovoiere laterala in raport cu axa de inertie minima si rasucire
flambaj prin incovoiere-rasucire.
Clam p at
roo t
Unloaded
posit ion
Buc kled
p osit ion
Dead w eigh t
load applied
v ert ically
M
L
Section
Elevation
Plan
z
x
u
Momentul aplicat pentru care bara isi pierde stabilitatea prin incovoiere
rasucire(instabilitatea generala) se numeste moment critic elastic.
Pentru bare solicitate la incovoiere pura:
M cr =
M cr =
2 EI z
L2
2 EI z
L2
(GI t +
2 EI w
(1a)
L2
I cr L2GI t
+
I z 2 EI z
(1b)
Unde:
- It constanta de rasucire (Saint Venant) sau momentul de inertie la rasucire
- Iw constanta de rasucire impiedecata (deformare impiedecata) sau momentul
de inertie sectorial.
- E Iz - rigiditatea la incovoiere
- G It - rigiditatea la rasucire libera
- E Iw - rigiditatea la rasucire impiedecata
sectiunile inchise au o rezistenta si stabilitate la rasucire mult mai buna decat
cele deschise
sectiunile deschise cu talpi dezvoltate (dezvoltate pe ambele directii) se
comporta mai bine decat cele dezvoltate preponderent pe o directie.
1 .0
0 .1
Rat io of M cr t o
M f or box
cr
sect ion
0 .01
0.001
0
10
20
30
40
Rat io of lengt h t o
50
60
70
- Section
H - Section
457x152 UB 60
254x254 UC 89
14
Mcr
Mp
12
10
Wpl (cm3 )
1284
1228
y(cm4 )
25464
14307
z(cm )
794
4849
(cm4
31,5
97,6
386700
716400
J
8
4
w(cm )
6
254x254 UC 89
L
457x152 UB 60
10
12
14
16
18
20
L (m)
Pentru reprezentarea comportarii unei bare incovoiate care isi pierde stabilitatea prin
incovoiere rasucire se adopta un model similar cu cel utilizat pentru flambajul barelor
comprimate centric.
N M LT
M
M pl
1 ,0
M
M
0 ,8
cr
pl
0 ,6
0 ,4
0 ,2
Stocky
In t e rm e d ia t e
S le n d e r
0
0 ,2
0 ,4
0 ,6
0 ,8
1 ,0
1 ,2
1 ,4
LT =
M pl
M cr
Rezultatele experimentale arata ca pentru zvelteti relative mici LT 0.4 , bara scurta
incovoiata nu-si pierde stabilitatea = > se verifica numai d.p.d.v. a rezistentei in
domeniul plastic.
barele de lungimi intermediare 0.4 < LT 1.2 flambeaza in domeniul elastoplastic (cu plasticizari partiale), fiind sensibile la efectul imperfectiunilor.
Barele lungi, LT > 1.2 flambeaza in domeniul elastic, fiind mai putin influentate
de imperfectiuni.
Relatia generala de verificare:
M j , Rd = LT w W pl , y
fy
(1)
LT =
(2)
2
LT
LT + [ LT ]0.5
2
LT = 0.5[1 + LT (LT 0.2) + LT
]
LT - factor de imperfectiune
M pl
LT =
M cr
(3)
; M pl = f y W pl
(4)
- depinde de clasa sectiunii
Reduction factor LT
Datorita tensiunilor reziduale induse de sudura, barele incovoiate realizate prin

sudare se comporta mai slab decat cele laminate.
1,0
1,0
Rolled sections
0,6
0,4
Welded beams
0,2
0,5
1,0
1,5
2,0
Slenderness LT
Influenta incarcarii
Stare de solicitare la incovoiere pura cu moment
defavorabila, in cazul cand bara nu este fixata lateral = >
M cr =
M cr =
EI z GI t 1 +
constant este cea mai
2 EI w
(5)
L2GI t
2 EI
4.24
EI z GI t 1 + 2 w
L
L GI t
(6)
4.24/ =1.365 = C1
In general :
C
M cr = 1
L
EI z GI t 1 +
(7)
2 EI w
(8)
L2GI t
10
Mcr = C1
L
Beam
and loads
M
EI GJ
Bending
moment
2
1+ EIw
L2 GJ
Mmax
C1
1,00
1,879
-M
2,752
FL
4
1,365
FL
8
1,132
Nivelul la care se aplica forta

Mcr = C1
L
Beam
and loads
M
EI GJ
Bending
moment
2
1+ EIw
2
L GJ
M max
C1
1,00
1,879
-M
2,752
FL
4
1,365
FL
8
1,132
F
Conditiile de rezemare F similare
cu cele de la compresiune pentru flambajul prin
incovoiere rasucire
11
Verificarea la flambaj prin incovoiere-rasucire, a barelor incovoiate conform

EN1993-1-1.
12
13
14
15
16
17
Curs 6-8
BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE CU FORTA AXIALA
- Reprezinta cazul general de incarcare pentru elementele structurale
ale structurilor in cadre
- Extremele sunt reprezentate de elementele solicitate doar la
incovoiere (ex. grinzi, N=0) si bare solicitate la ntindere sau
compresiune (M=0)
Solicitarea
ncovoiere cu ntindere axiala
o este un caz particular (ex. stalpi la structuri solicitate la incarcari
forte laterale din seism, vant)
Incovoiere cu compresiune axiala

o Compresiune excentrica
P
My = Pez
P
My = Pez
Mz = Pey
z
y
ez
ey
y
ez
P
z
y
P
N, e
o Compresiune cu incovoiere plana (axiala)

z
z
N,
My
o Compresiune cu incovoiere oblica (biaxiala)
y
Mz
My
M
z
N,
My Mz
Probleme:
- calculul de rezistenta
- calculul de stabilitate: flambajul se poate produce prin incovoiere
sau flambaj prin incovoiere rasucire, in functie de:
o raportul dintre cele doua solicitari (moment incovoietor
forta axiala)
o forma sectiunii transversale a barei
o legaturi la capate
o lungimea barei
-
Fenomenele pot fi initiate in domeniul elastic sau elasto-plastic.

In stadiul final de cedare deformaiile barei au un caracter plastic
Tipuri de sectiuni recomandate pentru bare solicitate la incovoiere cu forta

axiala:
Profile laminate la cald; seciuni simple
Profile obinute din placi sudate; seciuni simple deschise si chesonate
Seciuni compuse prin sudarea profilelor
Seciuni umplute cu beton (partial sau complet)
CAZURI FUNDAMENTALE
- Consideram un stlp cu seciune H
- Comportarea stlpului depinde de:
o lungimea stlpului
o modul de aplicare a momentelor pe bara
o legaturile laterale (daca exista)
- Comportarea stlpului poate fi ncadrata in urmtoarele 5 clase:
Cazul 1: Stlp scurt supus la forta axiala si ncovoiere plana sau oblica.
Cedarea - la atingerea capacitatii plastice a seciunii
Cazul 2: Stlp zvelt supus la forta axiala si ncovoiere plana dup axa
majora y-y
Cedarea: Daca legaturile asigura mpiedicarea flambajului in afara
planului, stlpul cedeaz prin flambaj dup axa y-y. Daca forta axiala este
redusa sau zvelteea nu este foarte mare, se formeaz o articulaie plastica
la captul barei sau in seciunea de moment maxim
minora z-z.
Nu sunt necesare legaturi laterale, nu apare flambaj in afara planului.
Cedarea flambaj dup axa z-z
majora y-y + nu exista legaturi laterale.
Cedarea combinaie intre flambaj dup axa z-z si flambaj prin
ncovoiere rsucire, stlpul se rasuceste si se deformeaz in ambele
planuri y-y si z-z.
Cazul 5: Stlp zvelt supus la forta axiala si ncovoiere oblica + nu exista
legaturi laterale.
Cedarea similar cu cazul 4 dar flambajul dup axa minima z-z este
predominant. Acesta este cazul general de ncrcare al stlpilor.
Stlpi zvelti supusi la forta axiala si ncovoiere

y
z
y
Se poate forma
art. plastica z
z
y
deplasare
deplasare
Prindere
laterala
Moment incovoietor dupa axa

z-z
Nu exista legaturi
b)

y-y
Flambaj impiedicat
dupa axa za)
z
z
y
rotire
rotire
z
deplasare
deplasare
deplasare
deplasare

y-y
8
Nu exista legaturi
c)
z
Moment incovoietor dupa axele
y-y si z-z
Nu exista legaturi
d)
RELATII GENERALE DE VERIFICARE

Compresiune cu ncovoiere plana (uniaxiala)
Rezistenta (in sectiune) a unei bare
- In absenta flambajului, solicitrile de compresiune si ncovoiere dau
natere la eforturi unitare normale:
Compresiune
ncovoiere
Evoluia diagramei de eforturi pentru o seciune supusa la ncovoiere si

compresiune axiala
- Atunci cnd solicitrile cresc, diagrama de eforturi se modifica (a-b-c-de).

- In figura de mai jos se prezint curbele de interaciune M-N pentru
seciunea HEB450
Interactiune M-N, axa maxima de inertie y-y, sectiune HEB450
- Rezistenta unei seciuni transversale de clasa 1 sau 2 poate fi fcuta
prin compararea momentul de calcul MSd cu momentul plastic de calcul
redus datorita prezentei forei axiale, notat MN,Rd.
M y .Sd M Ny .Rd = M pl . y . Rd (1 n) /(1 0,5a )

dar
M Ny . Rd M pl . y . Rd
in care:
n = N Sd / N pl.Rd ; a = ( A 2bt f ) / A 0,5
Plastificarea sectiunii sub actiunea combinata M-N
10
Expresia momentului plastic rezistent redus MN (n = NSd / Npl.Rd)

Sectiune
Forma
Expresie MN
M N , y = 1,11M pl. y (1 n)
I sau H (laminat)
M N , z = 1,56 M pl. z (1 n)(0,6 + n)
Teava patrata
M N , y = 1,26M pl (1 n)
M N , y = 1,33M pl. y (1 n)
Teava dreptunghiulara
M N , y = M pl.z
1 n
ht
0,5 +
A
M N , y = 1,04M pl (1 n1,7 )
Teava rotunda
Sectiuni de clasa 3
- Rezistenta unei seciuni transversale de clasa 3 este ndeplinita daca
efortul unitar maxim in fibra cea mai solicitata verifica condiia
urmtoare:
x.Ed f yd
in care:
f yd = f y / M 0
Inegalitatea anterioara se mai poate scrie si sub forma:
N Sd
Af y
M0
M y , Sd
Wel , y f y
M0
11
<1
Comportarea elastica a seciunii transversale supuse la compresiune cu

ncovoiere
Sectiuni de clasa 4
- Rezistenta unei seciuni transversale de clasa 4 este ndeplinita daca
efortul unitar maxim in fibra cea mai solicitata verifica condiia
urmtoare:
x.Ed f yd
in care:
f yd = f y / M 0
Inegalitatea anterioara se mai poate scrie si sub forma:
N Sd
Aeff f y
M0
M y , Sd
Weff , y f y
M0
12
<1
z
ncovoiere ntindere
y
Compresiune
ncovoiere
z
Stlp cu seciune H
unitare
Distribuia plastica a eforturilor

ncovoiere dup axa y-y
M rz
M cz
M rz
M cz
M ry
M cy
My
M cy
Mz
M cz
M ry
M cy
My
M cy
Mz
M cz
Curbele de interaciune dup axele y-y si z-z

interaciune
13
Suprafeele de
ncovoiere oblica
Plasticizare completa
Stabilitatea barelor supuse la compresiune cu incovoiere

plana
- Relaiile anterioare de verificare nu in cont de distribuia momentului
ncovoietor pe lungimea barei
- Figura urmtoare prezint cazul unei bare solicitate la o forta de
compresiune si doua momente ncovoiere egale si de semne opuse la
cele doua capete
- Momentul in orice seciune se compune din componentele urmtoare:

o Momentul primar M
o Momentul secundar Nv
- Deplasarea maxima la mijlocul barei va fi:
v max =
sec
N
2
N
1
PEy
(4)
in care:
PEy =
2 EI y
L2
- forta critica Euler pentru incovoiere dupa axa maxima y-y
- Momentul maxim la mijlocul barei va fi:

M max = M sec
N
PEy
14
(5)
- Atat in ecuatia deplasarii maxime cat si a momentului maxim, termenul

secant poate fi inlocuit daca se tine seama de faptul ca deplasarea de
ordinul I (produsa doar de momentele de la capete) si momentul de
ordinul I pot fi exprimate prinhj intermediul termenului:
1
1 N / PEy
Deplasarea maxima si momentul maxim, momentele incovoietoare egale
v max
ML2
1
=
8 EI y 1 N / PEy
M max = M
1
1 N / PEy
Dar efortul unitar maxim va fi:
max = c + b
M max
M
Care poate fi rescrisa astfel:
c
b
+
= 1,0
fy
f y (1 N / PEy )
15
(7)
(8)
Cresterea
zveltetii
- Atunci cand b 0 , c tinde catre fy
Ey =
PEy
A
2 EI y
AL2
Cresterea
zveltetii
16
2 E
2y
Verificarea barelor la compresiune cu incovoiere plana

- Barele supuse la compresiune axial si ncovoiere plana trebuie s
ndeplineasc urmtoarele conditii:
k y M y.Sd
N Sd
+
1
y Af y W pl . y f y
in care:
- y - factor de reducere pentru flambajul prin ncovoiere
y N Sd
k
=
1
y
y Af y
in care:
ky
dar
k y 1,5
- factor de modificare
y = y (2 My 4) +
W pl , y
Wel , y
dar y 0,90
in care:
- My factor de moment uniform echivalent, tine cont de neuniformitatea
diagramei de momente
Sectiuni de clasa 3
ndeplineasc urmtoarele conditii:
k y M y.Sd
N Sd
+
1
y Af y
Wel. y f y
in care:
- ky si y vezi clasa 1 si2, unde
y = y (2 My 4) dar y 0,90
17
Factori de moment uniform echivalent

Diagrama de moment
factor de moment uniform echivalent M
Momente la capete
M , = 1,8 0,7
Momente din incarcari

pe deschiderea barei
Pentru incaracre uniform distribuita: M ,Q = 1,3
Pentru incarcare concentrata: M ,Q = 1,4

Momente din incarcari
pe bara si momente la
capete
M = M , +
MQ
M
( M ,Q M , )
in care:
M Q = max M
din incarcari pe bara
si
M = max M
pentru diagrama de momente
fara schimbare de semn
atunci cand diagrama
de momente isi schimba semnul
M = max M + min M
18
Sectiuni de clasa 4
ndeplineasc urmtoarele condiii:
k y ( M y.Sd + N Sd e N . z )
N Sd
+
1
y Aeff f y
Weff . y f y
in care:
ky si y vezi sectiuni de clasa 1 si 2
y vezi sectiuni de clasa 3
Aeff.y aria sectiunii transversale effective la compresiune pura
Weff.y modulul de rezistenta efectiv pentru incovoiere pura
eN.z distanta dintre axa neutral a sectiunii brute sic ea a sectiunii
efective (calculate presupunand compresiune pura)
- Factorul ky depinde de:
N Sd
nivelul fortei axiale Af

y
y
zveltetea barei y
raportul dintre modulul plastic si elastic
alura diagramei de moment primar
- Atunci cand bara este solicitata la capete de momente egale si de
semne contrare (vezi paragraf anterior), momentele primare sunt
amplificate de efectul fortei axiale N prin intermediul deplasarii v.
- Atunci cand diagrama de moment primar este diferita, cele doua efecte
nu mai pot fi cumulate direct.
- In figura de mai jos se prezinta cazul unei bare incarcate la capete cu
momentele M si M, unde = -1.0 1.0 (in cazul particular anterior
0,5).
Influenta valorii momentelor aplicate la capetele barei

19
Pierderea stabilitatii prin incovoiere-rasucire (F-T)

- Atunci cand bara nu are legaturi laterale si este incovoiata dupa axa
maxima (vezi figura de mai jos), aceasta poate sa se deplaseze lateral
si sa se roteasca, la o incarcare mai redusa decat incarcarea maxima
determinata dintr-o analiza in plan.
Pierderea stabilitatii prin incovoiere-rasucire
- Se considera o bara cu sectiune I incovoiata dupa axa maxima (vezi

figura de mai jos)
- Presupunem o comportare elastica combinatia critica intre N si M se
obtine cu relatia:
M2
i02 PEz PE 0
N
N
1
= 1
P
P
Ez
E0
in care:
i0 =
PEz =
PE 0 =
I y + Iz
A
2 EI z
L2
raza de giratie polara

incarcarea critica dupa axa minima
GI t
2 EI w
1+
i02
GI t L2
incarcarea critica de torsiune
20
Cazul general al pierderii stabilitatii prin F-T
- Ecuatia anterioara se reduce la flambajul unei grinzi (cand N 0) sau al

unui stalp la compresiune (PEz) sau torsiune (PE0) cand M 0.
- In primul caz, valoarea critica a lui M este:
M cr =
2 EI w
EI z GI t 1 +
L
L2 GI t
in care:
EIz - rigiditatea la incovoiere minima
GIt - rigiditatea la torsiune
EIw - rigiditatea la rasucire impiedicata
- Daca tinem cont de actiunea fortei axiale asupra barei deformate, este
M
enecesara amplificarea momentului cu
1 N / PEy
- Ecuatia
M2
i02 PEz PE 0
N
N
1
= 1
devine:
P
P
Ez
E0
N
N
N
1
1
= 1
PEy
PEz
PE 0
i02 PEz PE 0
M2
N
1
M
+
= 1 sau
PEz 1 N / PEy i0 PEz PE 0
21
N
1
M
+
=1
PEz 1 N / PEy M cr
Verificarea barelor la incovoiere + rasucire

- Barele supuse la compresiune axial si ncovoiere plana trebuie
sa verifice:
k LT M y.Sd
N Sd
+
1
z Af y LT W pl. y f y
in care:
- z este factor de reducere pentru flambajul dupa axa minima
- LT este factor de reducere pentru flambajul prin I-R
N
k LT = 1 LT Sd
z Af y
dar
k LT 1,0
iar
LT = 0,15( z 2 M , LT 1)
dar LT 0,90
Sectiuni de clasa 3
sa verifice:
k LT M y.Sd
N Sd
+
1
z Af y LT Wel. y f y
Sectiuni de clasa 4
sa verifice:
k LT M y.Sd + N Sd e N , z
N Sd
+
1
z Af y
LT Weff . y f y
22
Compresiune cu ncovoiere oblica (biaxiala)
Cazul general al unei bare solicitate la compresiune cu incovoiere oblica

- bara se deformeaza in planul zx si yx si se roteste in jurul axei x
- Figura de mai jos prezinta diagrama de interactiune N My Mz

- N My si N-Mz reprezinta cazurile deja studiate
- Interactiunea dintre Mz si My ocrespunde planului orizontal.
- Orice punct care se afla in interiorul volumului delimitat de N, My si Mz
este in domeniul de siguranta
Diagrama de interactiune N My Mz
23
Verificarea barelor supuse la compresiune si incovoiere

oblica in conformitate cu EN 1993-1-1
- EN 1993 1-1 propune doua metode alternative pentru proiectarea

elementelor supuse la compresiune cu incovoiere:
o Metoda 1: aceasta se bazeaza pe un set de formule obtinute pe
baze teoretice
o Metoda 2: se bazeaza pe aceleasi aspecte teoretice, dar adopta
un format mai usor de inteles si aplicat in practica.
- EN 1993 1-1 foloseste pentru formulele de interactiune un format
general, in care se pot adopta valori ale factorilor globali din Metoda 1
sau Metoda 2. Acestia sunt prezentati in Anexa A si Anexa B a EN
1993 1-1.
24
Formatul general
25
26
27
28
29
30
31
32
Exemplu 1: Bara simplu rezemata, prinderi laterale
Acesta exemplu analizeaza comportarea in plan a unei bare solicitate la

compresiune cu incovoiere
Bara este supusa la compresiune si la un moment incovoietor dupa axa

maxima avand forma triunghiulara.
Bara are prinderi laterale astfel ca atat flambajul dupa axa minima cat si
flambajul prin incovoiere rasucire nu se pot produce.
Bara cu sectiune IPE200 supusa la incovoiere comportare plana
33
Caracteristicile sectiunii transversale (IPE200)

Lungimea de flambaj
Dimensiuni talpi si
inima
Aria sectiunii
Momente de inertie
Module plastic
Module elastic
Raze de giratie
Momentul de inertie la
rasucire si la rasucire
impiedicata
Incarcari
Forta de compresiune
Distributia mom.
incovoietor, axa maxima
Proprietati material
Modul de
elasticitate
Limita de curgere
Coefic. partiali de
siguranta
Curbe de flambaj:
- factor de imperfectiune pentru
flambaj dupa axa maxima
Profilul IPE 200 este realizat din otel S235 si are sectiunea de clasa 1 la
compresiune, deci implicit si la compresiune cu incovoiere
34
Clasificarea sectiunii transversale

Inima la compresiune
Inima la compresiune clasa 1

Talpa in consola la compresiune
Talpa in consola clasa 1

Sectiune de clasa 1
5.2.1.3 Verificare cu Metoda 1
Verificarea de stabilitate
Factorul de reducere pentru flambaj la compresiune
Termeni auxiliari
35
Formula pentru distributia liniara a mom. incovoietor este folosita aici.
deoarece nu se poate produce flambajul prin incovoiere rasucire FT

Rezistenta la incovoiere elasto-plastica
deoarece flambajul FT este impiedicat, avem
Verificare
36
Este verificata
Verificarea sect. transv.
Deoarece formulele din Metoda 1 se bazeaza pe conceptul factorului de moment
echivalent, este necesar sa se verifice rezistenta sectiunii la capetele barei
Nu este necesar sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra

momentului plastic capabil
Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului

plastic capabil
37
Este verificata
Este necesar sa se verifice capatul din dreapta deoarece este mai solicitat decat
capatul din stanga, unde My,Ed = 0
38
Verificare
Este verificata
Nu este necesar sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra

momentului plastic capabil
39
Trebuie sa se ia in considerare efectul fortei axiale asupra momentului plastic

capabil
Este verificata
capatul din stanga, unde My,Ed = 0
40
Exemplu 2: Bara simplu rezemata, fara prinderi laterale

-
Acesta exemplu analizeaza comportarea in plan a unei bare solicitate la

compresiune cu incovoiere
Bara este supusa la compresiune, incarcare uniform distribuita pe bara si la

un moment incovoietor dupa axa maxima avand forma triunghiulara.
Bara nu are prinderi laterale astfel ca flambajul prin incovoiere rasucire se
poate produce.
Bara cu sectiune IPE500 supusa la incovoiere comportare spatiala
Caracteristicile sectiunii transversale (IPE500)

Lungimea de flambaj
F si FT
Dimensiuni talpi si
inima
Aria sectiunii
Momente de inertie
Module plastic
Module elastic
Raze de giratie
Momentul de inertie
la rasucire si la
rasucire impiedicata
41
Incarcari
Forta de compresiune
Distributia mom.
incovoietor, axa maxima
Proprietati material
Modul de
elasticitate
Limita de curgere
Coefic. partiali de
siguranta
Curbe de flambaj:
- factor de imperfectiune pentru flambaj
dupa axa maxima
- factor de imperfectiune pentru flambaj
dupa axa minima
factorul de imperfectiune pentru flambaj FT: LT = 0.34 daca se alege cazul general
si LT = 0.49 daca se alege cazul sectiunii laminate sau sudate echivalente
Clasificarea sectiunii transversale

Inima la compresiune si incovoiere
Daca se ia in considerare o distributie plastica a tensiunilor:
42
Limita clasei 2 pentru compresiune si incovoiere

Inima la compresiune si incovoiere clasa 2
Talpa in consola la compresiune
Talpa in consola clasa 1

Sectiune de clasa 2
Termeni auxiliari
43
Se poate considera ca diagrama de moment dupa axa maxima este aproape

liniara, astfel ca se poate folosi formula pentru distributia liniara a momentului
Rezistenta la flambaj FT
forma sectiunii transversale
Deoarece
poate sa conduca la producerea flambajului FT.
44
Vezi Anexa B
Trebuie considerat flambajul FT
45
Se alege metoda generala
vezi Anexa C
46
rezistenta la incovoiere elasto-plastica
Verificarea
47
este verificata
Forta taietoare are valoarea maxima Vy,Ed = 106.4 kN la capatul din stanga
Nu trebuie sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului

plastic capabil
48

plastic capabil
este verificata
capatul din stanga, unde My,Ed = 0 iar efectul fortei taietoare asupra momentului
capabil poate fi neglijata
Factori de reducere pentru flambaj la compresiune
49
Rezistenta la flambaj FT
factorul de reducere pentru zveltetea normalizata

obisnuita pe baza lui Mcr.
LT poate fi calculata in forma
Se alege metoda sectiunii laminate sau a sectiunii sudate echivalente
50
Verificare
51
Nu este verificata
Verificarea sect. transversale

Forta taietoare este maximala capatul din stanga si are valoarea Vy,Ed = 106.4kN
Nu trebuie sa se ia in considerare efectul fortei taietoare asupra momentului

plastic capabil

plastic capabil
52
Este verificata
capatul din stanga, unde My,Ed = 0 iar efectul fortei taietoare asupra momentului
capabil poate fi neglijata
53
Curs 9
ELEMENTE STRUCTURALE ALCATUITE DIN PLACI
PLANE SOLICITATE IN PLANUL LOR
(EN 1993-1-5)
Solicitari: compresiune, incovoiere, compresiune cu incovoiere
Elemente structurale (de tip bara!)
grinzi cu inima plina(cai de rulare, poduri, stavile si porti de eclisa etc.)
stalpi cu inima plina(la hale industriale grele echipate cu poduri rulante)
cadre cu inima plina (pentru hale industriale)
Exemple:
grinzi cu inima plina:
- pot fi cu inaltime constanta sau variabila;
- pot fi sectiune simpla, deschisa, dubluT cu talpi egale, sau inegale, sau
chesonate;
Stalpi cu inima plina : - Pot fi cu sectiune simpla sau chesonat

- Pot fi cu sectiune chesonata sau variabila
Cadre cu inima plina:
Cadru transversal curent
Detaliu imbinare rigla-stalp
Detaliu imbinare rigla-rigla (coama)
Detaliu prindere stalp fronton
Detaliu prindere contravantuire perete
Detaliu prindere contravantuiri acoperis, rigle

longitudinale
Detaliu prindere contravantuiri (perete,

acoperis), rigle longitudinale
Elemente structurale cu inima plina, solicitate la incovoiere sau incovoiere cu

compresiune exploateaza principiul grinzii ideale.
bh 2
Sectiune dreptunghiulara: W =
; A = bh
6
2
Sectiune cu doua talpi:
hb h
2
I
bh 2
2 2
W =
2
=
h/2
h
2
b
A = 2h = bh
2
W /W = 3
== >
In consecinta, tendinta este de a lega talpile cu inimi inalte si zvelte, in general
de clasa 4 sau, cel mult 3. Pentru a se preintampina voalarea inimilor este
necesar sa se dispuna rigidizari transversale si/sau longitudinale in vederea

reducerii zveltetei acestora.
Recomandari orientative de alcatuire a grinzilor cu inima plina
10
11
Dispunerea Rigidizarilor:
Rigidizarile se dispun pe inima pentru a preveni voalarea din eforturile de
compresiune (N;M zona comprimata), respectiv de taiere (V).
12
VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE CU

INIMA PLINA ZVELTA
Grinzile si stalpii cu inima plina, de clasa 1,2 si 3 se verifica conform prevederilor
curente din EN 1993-1-1.
Grinzile si stalpii cu inima plina de clasa 4 se verifica luand in considerare
posibilitatea ca inima sa voaleze.
se considera sectiune efectiva, determinata pe baza ????????de latime
efectiva (eficace), in conformitatea cu prevederile din EN 1993-1-5.
Voalarea se produce cand :
Ed > cr
Ed > cr
sau VEd > Vcr

Voalarea poate fi evitata prin dispuneriea unor rigidizari.
Observatie:
Daca si talpa (comprimata) este de clasa 4, se va considera si in
acest caz de reducerea sectiunii.
CONCEPTUL DE LATIME EFECTIVA
2max = fy
fy< 1max < cr

2max
1max
13
P
bp
bp
P = x ( y ) + dy = m t bp
x(y)
m
max
x,u
t
y,v
z,w
P
Pu = f y bef t
Pu=Pcr
bef = f ( cr , f y )
bp
bef /2
bef /2
f y=
a
x,u
bef
c
bp
bef
t
y,v
z,w
p =
fy
cr
bp
Pu
cr
fy
cr
fy
(1 0.22
^- zveltetea redusa de placa (perete)
2E t
cr = k
;
12(1 2 ) b p
k = coeficientul de valoare
fy = 2,max
1,max
beff,1/2
beff,2/2
14
(V.Karman)
cr
fy
) (Winter)
1.0
=bef /bp
=(1-0.22/
p)
0.5
0.673 1.0
2.0
3.0
4.0
VALIDITATEA CONCEPTULUI DE LATIME EFICACE

- testele experimentale confirma
- procedeul este foarte simplu
- prin intarirea sectiunii prin rigidizari intermediare si/sau de margine se obtine o
crestere a acestei eficacitati.
Valori
experimentale
Pu,exp
r
el o
t
a
ult le
ez enta
r
ia m
ed peri
M ex
120
100
80
60
=
xp
u ,e
c
P u,
40
20
20
40
60
15
80
100
Valori
calculate
Pu,c
SECTIUNEA EFICACE LA O BARA COMPRIMATA
Sectiune plina
Sectiune eficace
SECTIUNEA EFICACE LA O BARA INCOVOIATA

bef /2
bef /2
bef /2
bef /2
fy
bef1
bc
zc
befn
M
1
Pozitia preliminara a A.n,
Alte efecte locale
datorate subtirimii de
perete
Pozitia finala a A.n.
Deformare locala
voalare de
forfecare
Deformare sau
strivire locale
(web crippling)
hw
Rigidizare de capat
16
Voalare din forfecare
Cand inima si talpa sunt de clasa 4, la o sectiune solicitata la incovoiere calculul

se conduce in doi pasi :
1- talpa comprimata
2- inima in zona comprimata
17
Determinarea latimii eficace (efective) depinde de:

- tipul de perete (placa) inima
- talpa
Longitudinal stresses
at centre
max
max
Longitudinal stresses
at edges
Influenta rezemarii
16
x
m=1
m=2
S.S
S.S
m=3
12
S.S
m=4
S.S
4
k
b
0
3
a/b
Values of
50
20 10
5 3
1
0.6
1.4
1.4
0.3
1.277
1.2
x
y
S.S
E.R. Free
1.0
0.15
k 0.8
0.6
0
b
0.05
S.S
0.425
0.4
0
6
a/b
- variatia tensiunilor pe latimea peretelui (placii)
18
Influenta Gradientului de tensiune

1
y
2
S.S
S.S
S.S
30
1
25
23.9
S.S
2=0 y
1
20
S.S
15.7
S.S
15
k
11
10
S.S
2=0
7.81
2=1 y
1
5
S.S
S.S
0.4
0
S.S
0.5
1.0
a/b
1.5
S.S
2.0
1
x
S.S
2=1
Tabelul 4.1 - Elemente comprimate interne

p
Distribuia tensiunilor (compresiune pozitiv)
Limea eficace beff

= 1:
2
be1
beff = b
be2
b
be1 = 0,5 beff

1 > 0:
2
be1
beff = b
be2
be1 =
b
bc
bt
= 2/1
Factor de voalare k
be2
b
1
4,0
2
beff
5
be2 = beff - be1
< 0:
1
be1
be2 = 0,5 beff
beff = bc = b / (1-)
be1 = 0,4 beff

1>>0
8,2 / (1,05 + )
0
7,81
0 > > -1
2
7,81 - 6,29 + 9,78
be2 = 0,6 beff

-1
23,9
Tabelul 4.2 - Elemente comprimate n consol

p
Distribuia tensiunilor (compresiune pozitiv)
Limea eficace beff
19
-1 > > -3
2
5,98 (1 - )
b eff
1 > 0:
1
beff = c
bt
bc
< 0:
beff = bc = c / (1-)
b eff
= 2/1
Factor de voalare k
1
0,43
0
0,57
b eff
1 -3
2
0,57 - 0,21 + 0,07
-1
0,85
1 > 0:
beff = c
c
b eff
< 0:
beff = bc = c / (1-)
2
bc
= 2/1
Factor de voalare k
bt
1
0,43
1>>0
0,578 / ( + 0,34)
20
0
1,70
0 > > -1
2
1,7 - 5 + 17,1
-1
23,8
Curs 10
CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL
GRINZILOR CU INIMA PLINA
U
Etapele calcului in proiectarea unei grinzi cu inima plina

1. Stabilirea sistemului static si a deschiderilor de calcul (grinda simplu rezemata,
grinda continua,etc.)
2. Stabilirea actiunilor, a coeficientilor actiunilor pentru diferitele combinatii de
calcul, a coeficientilor dinamici (ex. poduri rulante) etc.
3. Calculul solicitarilor maxime (M,V(T), N). In cazul unei grinzi static
nedeterminate, solicitarile finale se obtin dupa configurarea geometriei grinzii.
4. Alcatuirea sectiunii transversale (difera in functie de aplicatie platforma,
planseu, structura de retentie, grinda de rulare, grinda sau tablier de pod etc).
5. Sectiunea grinzii si variatia acesteia in lungul grinzii depind de:
a. Tipul aplicatiei
b. Conditii constructive specifice
c. Indeplinirea conditiei de sageata (SLS)
d. Optimizarea consumului de otel
6. Verificarea sectiunii (SLU calculul de rezistenta)
i. Tensiuni normale (din actiuni statice si/sau dinamice, oboseala).
a. La determinarea acestora se tine seama de
posibilitatea voalarii (sectiuni de clasa 4) si de
efectul shear lag
b. Se iau in considerare efectele locale ale actiunilor
concentrate asupra inimii.
ii. Tensiuni(forte) tangentiale de lunecare (la imbinarea dintre inima
si talpa)
iii. Interactiunea M+V, M+N, M+N+V
7. Adaptarea grinzilor la variatia solicitarilor
8. Verificarea rigiditatii grinzii (SLS - sageata)

9. Verificarea stabilitatii generale (SLU flambaj prin incovoiere rasucire)
10. Verificarea stabilitatii locale a inimii si talpii
a. Voalare din compresiune ( cr )
b. Voalarea din forta taietoare ( cr )
Aceste verificari se fac tinand seama de posibilitatea dispunerii rigidizarilor, care
pot limita sau inhiba total riscul de voalare.
11. Calculul rigidizarilor curente si de reazem.
12. Verificarea imbinarii dintre inima si talpi
13. Stabilirea imbinarilor de continuitate si calculul si/sau verificarea acestora (la
grinzi lungi)
14. Stabilirea solutiei de rezemare, calculul si/sau verificarea rezemarilor.
Efectul SHEAR-LAG
variatia tensiunilor normale in talpile grinzilor ca urmare a influentei fortei

taietoare
Box-type beam
I-section beam
tf
tf
2bf
bf
Distributia eforturilor unitare normale in talpa intinsa si comprimata la grinzi scurte

datorita efectului shear lag
Fenomenul shear lag este mai pregnant la grinzile cu talpi late.

Efectul shear lag se modeleaza pentru calcul prin considerarea unei latimi
eficace pe care diagrama este constanta.
U
b eff
beff
CL
3
b0
b0
4
1
2
3
pentru o talp n consol

pentru o talp intern
grosimea plcii t
rigidizare cu
Asl = Asli
Notaii pentru shear lag
beff = b0
(1)
Latimea eficace (efectiva) de shear lag variaza in lungul grinzii
2: L e = 0,25 (L 1 + L 2)
1: Le =0,85L 1
2: L e = 2L 3
1: Le =0,70L 2
L1
L 1 /4
L2
L1 /2
L1 /4
L2 /4
L3
L2 /2
L2 /4
Lungimea efectiv L e pentru o grind continu i repartiia limii eficace

B
Factorul de lime eficace
0,02
0,02 < 0,70
Valoare -
Verificare
= 1,0
zon de moment pozitiv
= 1 =
1
1 + 6,4 2

1
+ 1,6 2
1 + 6,0
2500
1
= 1 =
5,9
1
= 2 =
8,6
zon de moment negativ
zon de moment pozitiv

> 0,70
zon de moment negativ
toate valorile lui
toate valorile lui
= 0 b 0 / L e cu
B
= 2 =
capt liber
0 = (0,55 + 0,025 / ) 1 , dar 0 < 1
consol
= 2 n dreptul consolei i la captul liber
0 =
Asl
b0t
1+
n care A s este aria tuturor rigidizrilor longitudinale din limea b 0 i unde celelalte simboluri
sunt cele definite n figura 3.1 i figura 3.2.
B
(y)
(y)
beff = b0
beff = b0
b1 = 5 b0
b0
b0
> 0,20 :
2 = 1,25 ( 0,20) 1
0,20 :
2 = 0
( y ) = 2 + ( 1 2 ) (1 y / b0 )4
( y ) = 1 (1 y / b1 )4
1 este calculat cu limea eficace a tlpii b eff

B
Distribuia tensiunilor datorit efectului de shear lag
Efectul shear lag se neglijeaza daca
b 0< L e / 50
B
VERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA

(formularea clasica)
Verificarile la solicitarile din incovoiere (SLU, SLS), taiere (forfecare) si
forta axiala si interactiunea lor se fac cu formule cunoscute pentru sectiuni
de clasa 1,2,3 respectiv cu considerarea caracteristicilor geometrice
eficace (A eff ,I eff , W eff ) pentru seciuni de clasa 4.
- ncovoiere Navier ( )
- Taiere (forfecare) Juravski ( )
Ex. Grinda de Rulare
Verificari din incovoiere

Fibrele externe ale talpii inferioare (B)
fy
( x ,max + L ,max ) B R =
M
0
5
(2)
In punctul (A), cel mai solicitat al talpii superioare

fy
( x ,max + L ,max ) A R =
(3)
M
0
fy
( max + y ,max ) A 1.1R = 1.1
(4)
M
0
Atentie !!!
1) Axele sunt schimbate fata de Eurocode
U
z
x
y
x
Clasic
Eurocode
2) M 0 difera fata de Eurocode !!!!

U
0 , clasic
Ex.
1.14
RS 235 = 210 N / mm 2 (t 16mm)
RS 355 = 315 N / mm 2 (t 16mm)
Tensiuni tangentiale maxime (in axa neutra)

T S
max = max x ,c R f
ti I x
R f = 0.6 R
Ex.:
(5)
R f , S 235 = 0.6 R = 125 N / mm 2

R f , S 355 = 0.6 R = 190 N / mm 2
Tensiunea locala (in fibrele C, la imbinarea inima-talpa)

P
L = max R
(6)
z ti
Atentie : z in formula (6) nu este axa !!!

U
Interactiunea incovoiere-taiere, la nivelul imbinarii inima-talpa(tensiune

echivalenta Von Mises, stare plana)
ech = x2 + 3 2 < R
(7)
Interactiunea incovoiere+taiere+local la nivelul imbinarii inima-talpa

(tensiune echivalenta Von Mises),
ech = x2 + L2 x L + 3 2 < mR
m = 1.25 cand x si L au semn contrar

m = 1.1 cand x si L au acelasi semn sau atunci cand L = 0
Sageti admisibile pentru verificarea SLS
(8)
Verificarea la voalare a inimilor
10
11
12
13
14
VERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA

(EN1993-1-5)
Anexa A
(informativ)
Calcul tensiunilor critice pentru plcile rigidizate
A.1
Plac ortotropic echivalent
(1)
Plcile cu cel puin trei rigidizri longitudinale pot fi tratate ca plci ortotropice
echivalente.
(2)
Tensiunea critic de voalare elastic a plcii ortotropice echivalente poate fi evaluat ca:
cr , p = k , p E
n care
(A.1)
2 E t2
t
= 190000
E =
2
2
12 (1 ) b
b
n [MPa]
k ,p este coeficientul de voalare conform teoriei plcilor ortotropice cu rigidizri pe plac

B
este definit n figura A.1;
este grosimea plcii.
NOTA 1 - Coeficientul de voalare k ,p se obine pornind de la abacele pentru rigidizri, sau prin
intermediul simulrilor numerice; n mod alternativ pot fi folosite abace pentru rigidizrile discrete cu
rezerva de a putea ignora voalarea local a panourilor secundare.
B
NOTA 2 - cr,p este tensiunea critic elastic de voalare la marginea panoului, unde este exercitat
tensiunea maxim de compresiune, a se vedea figura A.1.
B
NOTA 3 - n cazul unei inimi, limea b din ecuaiile (A.1) i (A.2) se nlocuiete cu h w .
B
NOTA 4 - Pentru plcile rigidizate cu cel puin trei rigidizri longitudinale egal distanate, coeficientul
de voalare al plcii k ,p (voalarea global a panoului rigidizat) poate fi aproximat cu:
B
2
2 1 + 2 + 1
k , p=
2
( + 1)(1 + )
41+
k , p=
( + 1)(1 + )
cu:
I sl
Ip
Asl
Ap
if
if
>4
(A.2)
2
0,5
1
a
0,5
b
15
n care:
I sl
este momentul de inerie al ntregii plci rigidizate;
Ip
este momentul de inerie la ncovoiere al plcii
Asl
este suma ariilor brute a rigidizrilor longitudinale individuale;
Ap
B
este aria brut a plcii
1
2
bt 3
bt 3
;
=
12 1 2 10,92
= bt ;
este tensiunea de margine maxim;

este tensiunea de margine minim;
a , b i t
sunt definite n figura A.1.
1
2
3
4
5
centrul de greutate al rigidizrilor

centrul de greutate al montanilor
= rigidizri + tabla participant
panou secundar
rigidizare
grosimea plcii t
e = max. (e 1 , e 2 )
B
Limea pentru aria

brut
Limea pentru aria

eficace, conform
tabelului 4.1
16
Condiia
pentru i
B
b 1,inf
B
b 2,sup
B
b 2,inf
B
b 3,sup
B
3 1
b1
5 1
3 1
b1,eff
5 1
1 =
2
b2
5 2
2
b2,eff
5 2
2 =
3 2
b2
5 2
3 2
b2,eff
5 2
0,4 b 3c
0,4 b 3c,eff
cr ,sl ,1
>0
cr , p
2
cr ,sl ,1
>0
2 > 0
3 =
3
<0
2
Figura A.1 - Notaii pentru plcile rigidizate longitudinal

A.2
Tensiunea critic de voalare pentru plcile cu una sau dou rigidizri n zona
comprimat
A.2.1
Metoda general
(1)
Dac placa rigidizat nu are dect o singur rigidizare n zona comprimat, procedura
definit n A.1 poate fi simplificat considernd o bar izolat fictiv pe mediu elastic,
reprezentnd efectul de plac pe direcia perpendicular acestei bare. Tensiunea critic elastic
a barei poate fi obinut din A.2.2.
(2)
Pentru calculul Asl ,1 i I sl ,1 , aria seciunii transversale brute a barei este luat egal cu
aria brut a rigidizrii, i a prilor adiacente din plac descrise dup cum urmeaz. Dac panoul
secundar este total n compresiune, se consider o poriune de (3 ) (5 ) din limea
acestuia b 1 de partea marginii panoului i o poriune de 2 5 la marginea cu tensiunea cea

mai mare. Dac efortul i schimb semnul n panoul secundar, de la tensiune la compresiune,
este considerat o poriune egal cu 0,4 din limea b c a poriunii comprimate a panoului
secundar, a se vedea figura A.2 i de asemenea tabelul 4.1. este raportul de tensiuni relativ
panoului secundar considerat.
B
(3)
Aria eficace a seciunii transversale Asl ,eff a barei este considerat egal cu aria seciunii
transversale eficace a rigidizrii i ariile eficace ale poriunii adiacente ale plcii, a se vedea figura
A.1. Zvelteile elementelor de plac incluse n bar pot fi determinate n conformitate cu 4.4(4),
com,Ed fiind calculat pentru seciunea transversal brut a plcii.
B
(4)
Dac c f y / M1 , cu c determinat conform 4.5.4(1), este superior tensiunii medii exercitate
asupra barei com,Ed , nu se efectueaz nici o reducere suplimentar n aria eficace a barei. n caz
contrar, aria eficace din (4.6) este modificat dup cum urmeaz:
B
Ac ,eff ,loc =
c f y Asl ,1
com, Ed M 1
(A.3)
(5)
Reducerea menionat n A.2.1(4) este aplicat doar ariei barei. Nu este necesar
aplicarea unor reduceri suplimentare n alte pri comprimate ale barei, cu excepia celor
referitoare la verificarea la voalare a panourilor secundare.
17
(6)
Ca o alternativ la folosirea ariei eficace conform A.2.1(4), rezistena barei poate fi
determinat din A.2.1(5) pn la (7) i verificat pentru asigurarea faptului ca aceasta s nu
depeasc tensiunea medie com,Ed .
P
NOT - Metoda expus n (6) poate fi folosit n cazul rigidizrilor multiple n care efectul de
mpiedicare al plcii este neglijabil, adic bara fictiv este considerat liber la flambaj n afara
planului inimii.
A sl,1
b1
(3- )
b
(5-) 1
0,4 b c
b2
bc
a.
b.
c.
Figura A.2 - Notaii pentru o plac de inim cu o singur rigidizare n zona comprimat
(7)
Dac placa rigidizat are dou rigidizri longitudinale n zona comprimat, metoda
rigidizrii unice descris n A.2.1(1) poate fi aplicat, a se vedea figura A3. Se presupune nti c
una din rigidizri flambeaz iar cealalt acioneaz ca un reazem rigid. Flambarea simultan a
ambelor rigidizri este luat n considerare prin substituirea celor dou rigidizri cu una singur,
astfel nct:
a) aria transversal i momentul de inerie I sl al acesteia sunt respectiv sumele acelorai
caracteristici ale rigidizrilor individuale;
B
b) poziionarea acesteia corespunde rezultantei forelor aplicate pe rigidizrile individuale.

Pentru fiecare din aceste situaii prezentate n figura A.3 este calculat o valoare relevant a
cr.p , a se vedea A.2.2(1), cu
B
b1 = b1* , b2 = b2* iar B * = b1* + b2* , a se vedea figura A.3.
b*1
b*2
II
B*
b*1
b*1
II
b*2
Rigidizarea I
Aria seciunii transversale
Asl , I
Momentul de inerie
I sl , I
Rigidizarea II
18
B*
b*2
B*
Rigidizarea echivalent
Asl ,II
Asl , I + Asl ,II
I sl , II
I sl , I + I sl , II
Figura A.3 - Notaii pentru placa cu dou rigidizri n zona comprimat

A.2.2
Modelul simplificat folosind o bar comprimat rezemat pe plac
(1)
n cazul unei plci rigidizate cu o rigidizare longitudinal poziionat n zona comprimat,
tensiunea critic elastic de voalare poate fi calculat dup cum urmeaz, ignornd rigidizrile
din zona ntins.
cr ,sl
cr ,sl
3
1,05 E I sl ,1 t b
=
Asl ,1
b1 b2
2
E I sl ,1
E t 3 b a2
=
+
4 2 1 2 Asl ,1 b12 b22
Asl ,1 a 2
dac a ac
(A.4)
dac a ac
I sl ,1 b12 b22
cu
ac = 4,33 4
n care
Asl ,1 este aria brut a montantului, definit n A.2.1(2)
t3 b
I sl ,1 este momentul de inerie al seciunii brute al montantului, definit n A.2.1(2), fa de

o ax care trece prin centrul de gravitate al acestuia i paralel cu planului plcii
b 1 , b 2 sunt distanele de la marginile longitudinale la rigidizare (b 1 +b 2 = b).
B
NOT - Pentru determinarea cr,c a se vedea nota de la 4.5.3(3).

B
(2)
n cazul unei plci rigidizate cu dou rigidizri situate n zona comprimat, tensiunea
critic elastic de voalare a plcii este considerat ca cea mai mic valoare a tensiunilor calculate
folosind ecuaia (A.4) pentru cele trei cazuri
zona ntins se ignor.
b1 = b1* , b2 = b2* i b = B * . Rigidizrile situate n
19
A.3
Coeficienii de voalare prin forfecare
(1)
Pentru plcile cu rigidizri transversale rigide i fr rigidizri transversale sau cu mai
mult de dou rigidizri transversale, coeficientul de voalare la flambaj k poate fi calculat dup
cum urmeaz:
B
k = 5,34 + 4,00 (hw / a ) + ksl

2
k = 4,00 + 5,34 (hw / a ) + ksl
2
dac a / hw 1
dac a / hw < 1
(A.5)
n care
I sl
3
t hw
ksl
h
=9 w
a
este distana dintre rigidizrile transversale (a se vedea figura 5.3);
dar nu mai mic de
2,1 I sl
3
t
hw
I sl este momentul de inerie al rigidizrii longitudinale fa de axa z-z, a se vedea figura

5.3 (b). Pentru inimi cu dou sau mai multe rigidizri longitudinale, nu este necesar
s fie egal distanate, I sl este suma momentelor de inerie a rigidizrilor individuale.
NOT - n ecuaia (A.5) nu este luat n calcul nici o rigidizare transversal nerigid.
(2)
Ecuaia (A.5) se aplic de asemenea plcilor cu o singur sau cu dou rigidizri
a
satisface 3 . Pentru plcile cu una sau
hw
dou rigidizri longitudinale i un coeficient de form < 3 , coeficientul de voalare prin forfecare
longitudinale, dac coeficientul su de form
se determin cu:
6,3 + 0,18
k = 4,1 +
I sl
t 3 hw
+ 2,2 3
I sl
t 3 hw
(A.6)
20
Anexa B
(informativ)
Elemente neuniforme
B.1
Generaliti
(1)
Pentru elementele din placi care nu respecta conditiile de regularitate din 4.1(1),
verificarea la voalare poate fi facuta cu metoda descrisa la sectiunea 10.
Regulile indicate se aplic inimilor elementelor cu tlpi neparalele, cum sunt grinzile cu vute sau
inimilor cu deschideri regulate sau neregulate i rigidizri neortogonale.
(2)
ult i crit pot fi calculate prin metode cu elemente finite, a se vedea anexa C.
B
(3)
Factorii de reducere x , z i w pot fi obinui pornind de la
de flambaj corespunztoare, a se vedea seciunile 4 i 5.
B
p , prin intermediul curbei
NOT - Factorul de reducere poate fi determinat dup cum urmeaz:
(B.1)
2
p
p + p
n care
p =
p =
) )
1
1 + p p p0 + p
2
ult ,k
cr
p0
Aceast procedur se aplic pentru x , z i w . Valorile pentru

B
sunt indicate n tabelul
B.1. Aceste valori au fost calibrate fa de curbele de flambaj descrise n seciunile 4 i 5. Acestea
sunt n relaie direct cu imperfeciunile geometrice echivalente prin intermediul formulei urmtoare:
e0 = p p p 0
p
M1
t
6 1 p
1
(B.2)
Tabelul B.1 - Valorile p 0 i p

B
Produs
modul predominant de instabilitate
tensiunea normal pentru

tensiunea
normal pentru
laminat la cald
forfecare
tensiune transversal
tensiunea normal pentru
sudate sau ndoite la rece tensiunea normal pentru
forfecare
tensiune transversal
21
0
<0
0
<0
p0
0,70
0,13
0,80
0,70
0,34
0,80
B.2
Interaciunea dintre voalare i flambajul prin torsiune lateral
(1)
Metoda descris n B.1 poate fi extins pentru verificarea combinat a elementelor la
voalare i flambaj prin torsiune lateral prin calcularea ult i crit dup cum urmeaz:
B
ult este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating valorile
B
caracteristice ale rezistenei n seciunea transversal critic, ignornd orice efecte de

voalare a plcilor i de flambaj lateral prin rsucire.
cr este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating rezistena
B
elastic critic a elementului, incluznd voalarea plcilor i flambajul lateral prin rsucire.
(2)
Atunci cnd cr ia n considerare modurile de flambaj lateral prin rsucire, factorul de
reducere folosit este egal cu valoarea minim a coeficienilor de reducere, n conformitate cu
B.1(3) i a coeficientului LT de flambaj prin rsucire, evaluat n conformitate cu 6.3.3 din EN
1993-1-1.
B
22
ACTIUNI DIN PODURI RULANTE PENTRU CALCULUL

GRINZILOR CAILOR DE RULARE
Actiunile datorate podurilor rulante depind de greutatea podului si a

caruciorului (deschidere, capacitatea de ridicare), suspensie si sistem de
franare. Actiunile se furnizeaza in general de catre fabricant sau sunt
continute in specificatiile tehnice pentru produsele de serie.
23
24
25
Important !!!
1) Actiunile produse de podurile rulante sunt actiuni mobile si trebuie

stabilita pozitia cea mai dezavantajoasa a convoiului.
2) Pe calea de rulare pot actiona mai multe poduri
26
DETALII CONSTRUCTIVE PENTRU GRINZI DE RULARE

(exemple orientative)
U
Sectiuni Transversale cu grinda de rulare + grinda de franare
27
Rigidizari
28
29
Rezemari
30
Prinderea sinei la talpa superioara a grinzii
31
32
Opritorul caii de rulare
33
34
35
36
Curs 11
UTILIZAREA PROFILELOR DIN OEL
FORMATE LA RECE N CONSTRUCII
1. Aspecte specifice ale comportarii profilelor din otel cu pereti subtiri, formate la
rece
1.1 Generaliti
Profilele metalice formate la rece se ntlnesc n mai toate aspectele vieii moderne.
Utilizrile acestora sunt multe i variate, existnd n zilele noastre o gam larg de
produse, cu o mare diversitate de forme i mrimi.
Apariia n construcii a profilelor formate la rece dateaz de pe la mijlocul secolului
XIX, n SUA i Marea Britanie. Utilizarea pe scar larg a acestor profile a nceput ns
doar din a doua jumtate a secolului trecut.
Pn nu demult, profilele formate la rece au fost folosite preponderent ca elementele
secundare ale structurilor de rezisten ale cldirilor, n alctuirea nvelitorilor, ca pane
pentru acoperi sau rigle pentru perei. Tot mai mult, n ultimii ani, aceste profile sunt
utilizate i pentru alctuirea structurii de rezisten propriu-zise a cldirilor.
Un produs specific, cu larg aplicabilitate, sunt tablele cutate, utilizate pentru realizarea
nvelitorilor cldirilor. Tablele pentru nvelitori se produc n sortimente variate, ncepnd
cu tablele cutate obinuite, utilizate pentru nchiderile halelor industriale, pn la
panourile speciale pentru realizarea unor faade deosebite. Sistemele metalice uoare,
pentru realizarea de perei cortin, sunt de asemenea utilizate pe scar larg. Tablele
cutate se utilizeaz, n ultimii 15 ani, ca o component de baz n alctuirea planeelor
mixte oel-beton ale cldirilor multietajate.
Piaa de desfacere a produselor din oel formate la rece pentru construcii continu s se
dezvolte n ntreaga lume. Aceasta se datoreaz i noilor tehnologii de protecie
anticoroziv, care conduc la creterea competitivitii produselor n domenii n care, pn
nu demult, utilizarea lor era restricionat ca urmare a riscului ridicat la coroziune. Studii
recente au artat c degradarea proteciei anticorozive pentru elementele din oel zincate
este suficient de lent, astfel nct se poate garanta o durat medie de via de 60 ani.
n mod obinuit, profilele formate la rece au grosimi de pn la 3mm. Dezvoltri recente
ale tehnologiilor de fabricaie permit ns formarea la rece a unor seciuni cu grosimi de
pn la 25mm. Seciunile deschise, cu grosimi de pn la 8mm, au nceput s se utilizeze
frecvent n construcii. Oelurile din care se obin aceste profile au limite de curgere
cuprinse intre 250-550MPa (Hancock, 1997). Sunt ns tot mai des utilizate i oeluri cu
limite de curgere superioare acestor valori.
Utilizarea profilelor cu grosimi reduse i a oelurilor cu rezistene ridicate implic

rezolvarea unor probleme de proiectare deosebite, care nu sunt ntlnite n proiectarea
structurilor din oel clasice. Instabilitatea structural se produce mai repede, ca rezultat al
voalrii pereilor seciunii transversale, care interacioneaz cu flambajul global al
elementului. Utilizarea oelurilor cu rezistene ridicate poate face ns ca tensiunea critic
corespunztoare voalrii pereilor seciunii transversale s fie aproximativ egal cu limita
de curgere.
Formele seciunilor transversale n cazul profilelor formate la rece sunt de obicei mai
complexe dect ale celor laminate la cald sau sudate, cum ar fi seciunile I sau U.
Seciunile formate la rece au de regul forme monosimetrice, chiar nesimetrice, avnd n
mod normal rigidizri suplimentare de capt pe tlpi i chiar rigidizri intermediare pe
inimi sau pe tlpile cu lime mare. Aa cum se arat n Figura 1, prin formare la rece pot
fi produse diverse seciuni simple sau complexe.
Fig. 1: Seciuni formate la rece (Trebilcock, 1994)

Pentru calculul structurilor realizate din profile de oel formate la rece, au fost elaborate
norme de calcul specifice. n SUA, prima ediie a normelor AISI (American Iron and
Steel Institute) pentru proiectarea elementelor din oel formate la rece a aprut n 1946;
aceste norme s-au actualizat cu regularitate pn la ediia lor cea mai recent din 1999.
Prima ediie a normelor americane unificate, North American Specification (AISI, 2001),
a fost publicat n 2001. Aceast norm se aplic n SUA, Canada i Mexic, pentru
proiectarea elementelor din oel formate la rece.
n Australia i Noua Zeeland, ultima versiune a normei pentru proiectarea structurilor

din oel formate la rece a fost publicat n decembrie 1996 (AS/NZS, 1996). Noua ediie,
2003, este n curs de apariie.
n Europa, comitetul ECCS (European Convention for Constructional Steelwork) a
elaborat recomandrile europene pentru proiectarea elementelor din oel formate la rece,
pentru prima oara, n anul 1987 (ECCS, 1987). De atunci, acest document european a fost
revizuit i publicat n 1996 ca i prenorm european Eurocode 3, Partea 1.3 (ENV19931-3, 1996). n prezent, este disponibil n versiunea final i Euronorma corespunztoare:
EN 1998-1-3.
n Romnia, exist din anul 1997 versiunea tradus i adaptat a ENV1993-1-3, cu
denumirea "Normativ pentru calculul elementelor din oel cu perei subiri formate la
rece" indicativ NP012-1997 (NP012-1997). Standardul de profil, STAS 10108/2-1983,
mai vechi, este bazat, n principal, pe noema AISI-1968.
Domeniile de utilizare ale profilelor din oel formate la rece, ca elemente de rezisten,
sunt variate, mergnd de la industria construciilor pn la industria automobilelor, n
aeronautic, construcii navale, industria chimic etc.
1.2 Profile din oel formate la rece
1.2.1 Tipuri de profile din oel formate la rece
Elementele structurale din oel formate la rece pot fi clasificate n dou tipuri distincte:
1. Profile n cadrul structurii de rezisten propriu-zise a cldirii;
2. Panouri de tabl profilat pentru nvelitoare sau planee.
Prima categorie include, aa cum se arat n Figura 2, seciuni deschise simple (Figura
2a), seciuni compuse deschise (Figura 2b) sau seciuni compuse nchise (Figura 2c). n
mod obinuit, nlimea seciunilor variaz de la 50-70mm pn la 350-400mm, cu
grosimi de aproximativ 1-6mm.
b) Seciuni compuse deschise
a) Seciuni deschise simple
c) Seciuni compuse nchise
Fig. 2: Tipuri de seciuni formate la rece

Panourile din tabl, realizate din table profilate sau casete, sunt artate n Figura 3.
nlimea panourilor variaz de obicei ntre 20 i 200mm, n timp ce grosimile variaz
ntre 0.4-1.5mm.
Fig. 3: Table profilate i casete

Figura 4 arat cteva exemple de table cutate de tip LINDAB.
a) Profile de tabl pentru

acoperi
b) Profile de tabl pentru

perete
c) Tabl cu profil nalt pentru planee
Fig. 4: Profile de tabl cutat de tip LINDAB
Fig. 4a: Panouri Sandwich

Pentru construcii, profilele formate la rece prezint urmtoarele avantaje (Yu, 2000):
1. Prin formare la rece, pot fi realizate n mod economic profile cu seciuni adaptate
pentru aplicaii specifice;
2. Folosirea profilelor formate la rece este mai economic dect laminatele la cald,
pentru ncrcri i deschideri relativ reduse;
3. Profilele formate la rece pot fi realizate astfel nct s poat fi transportate n mod
compact i economic (cazul profilelor Z de tip LINDAB, cu tlpi inegale, care pot
fi suprapuse pentru transport i ambalare);
4. Din punct de vedere structural, panourile din tabl cutat pentru nvelitori sau
pentru planee uoare au rolul de a susine sarcini perpendiculare pe planul lor,
dar pot aciona, de asemenea, i ca diafragme la aciunea forelor orizontale.
Comparativ cu alte materiale de construcie, cum ar fi lemnul sau betonul, pentru
elementele din oel formate la rece pot fi evideniate urmtoarele avantaje:
1. Greutate redus;
2. Rezisten i rigiditate ridicate;
3. Fabricaie uoar;
4. Montaj rapid i uor;
5.
6.
7.
8.
9.
Acuratee sporit a detaliilor;

Calitate uniform;
Costuri reduse la transport i manipulare;
Sunt incombustibile, nu putrezesc i sunt insensibile la aciunea insectelor;
Sunt reciclabile.
1.2.2 Tehnologii de fabricare

Elementele formate la rece pot fi fabricate prin urmtoarele procedee:
1. Laminare la rece;
2. ndoire la rece;
3. Presare la rece.
n cazul laminrii la rece, banda de oel din care se realizeaz profilul este trecut
succesiv printre dou trenuri de role, ndoirea fcndu-se progresiv ntr-o secvena de
tipul celei prezentate n Figura 5.
START
Flat sheet
Finished
section
Role de laminare n diferite etape de formare

6
5
4
3
2
1
6
5
4
3
2
1
Profil n diverse etape

Fig. 5: Etape n laminarea la rece a unei seciuni simple (Rhodes, 1991)
Figurile 6 (a i b) arat dou linii de laminare pentru produse liniare (profile), respectiv
pentru panouri de tabl cutat.
Schimbarea rolelor de laminare la rece, pentru a obine profile de forme i/sau mrimi
diferite, este consumatoare de timp i stagneaz producia. Pe liniile moderne de laminare
sunt folosite de obicei role ajustabile, care permit o schimbare rapid pentru diferite game
de mrimi ale seciunii transversale.
(b)
(a)
Fig. 6: Linii de laminare industriale

a) profile ; b) table
ndoirea la rece este un procedeu mai simplu dect laminarea, dar i are aplicabilitate
limitat. Profile cu lungimi reduse i cu geometrie simpl se pot realiza prin ndoiri
succesive, aa cum se arat n Figura 7.
Fig. 7: ndoirea la rece

Presarea la rece este mai rspndit dect ndoirea i permite producerea unei mari
varieti de forme secionale. Prin acest procedeu, o seciune este format prin presarea
tablei, aa cum se arat n Figura 8. Fiecare ndoitur este obinut separat. Acest
procedeu are, de asemenea, limitri n ceea ce privete geometria i lungimea elementelor
care pot fi produse.
a)
b)
b)
d)
e)
f
Fig. 8: Presarea la rece
Laminarea la rece este utilizat n mod uzual pentru producerea de cantiti mari de
profile cu aceeai form a seciunii transversale. Costurile iniiale ale investiiei sunt
ridicate, dar manopera ulterioar este redus. Presarea la rece este utilizat, n mod uzual,
pentru a produce cantiti reduse de profile, atunci cnd este cerut o varietate mare de
forme ale seciunilor transversale.
1.2.3 Caracteristici ale profilelor formate la rece datorate procesului de fabricaie
Procedeul de fabricaie influeneaz anumite caracteristici mecanice i geometrice ale
profilelor formate la rece. n primul rnd, formarea la rece produce modificarea curbei
caracteristice a oelului. Prin ecruisare, laminarea la rece conduce la creterea limitei de
curgere, uneori i a rezistenei la rupere, fenomen mai accentuat n colurile profilelor i
apreciabil n inimi i tlpi. Presarea la rece las aceste caracteristici aproape neschimbate
n inimi i tlpi. Evident, ecruisarea nu se produce n cazul seciunilor laminate la cald,
aa cum se arata in Tabelul 1 (Rondal, 1998).
Tabel 1. Creterea limitei de curgere i a rezistenei la rupere funcie de procedeul de
fabricaie a profilelor
Formare la rece
Laminare la
Procedeul de fabricaie
Laminare
Presare
cald
Limita de
curgere
Coluri
--
Ridicat
Ridicat
Inimi
--
Moderat
--
Rezistena
la rupere
Coluri
--
Ridicat
Ridicat
Inimi
--
Moderat
--
Aa cum s-a menionat deja, creterea limitei de curgere se datoreaz ecruisrii i depinde
de tipul de oel utilizat. Creterea rezistenei la rupere se datoreaz fenomenului de
mbtrnire, care fragilizeaz materialul, a crui ductilitate a fost deja redus prin
ecruisare i depinde de caracteristicile metalurgice ale oelului. Figura 9 prezint
comparativ curbele caracteristice ale oelului nainte i dup ecruisare.
Fig. 9: Influena procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice ale

oelului
Figura 10 arat modificarea limitei de curgere pentru dou seciuni formate la rece.
27%
23%
33%
8%
17%
39%
a) Roll-formed
b) Press-braked
Plain channel
2
3
Angle
2
Hot section
4
3
4
60x60x60x4
60x60x4
1 2
5 6
25x70x38x70x25x4
N/mm
N/mm
N/mm2
500
500
fy
400
400
f ya
f ya
300
300
fy
f ya
300
f yb
f yb
1
500
fy
f yb
4
1
Fig. 10: Influena formrii la rece

Valoarea medie a limitei de curgere pe ansamblul profilului creste cu numrul de
ndoituri. Formula Limita de curgere medie se determina cu ajutorul formulei (2.1) din
normativul romanesc pentru calculul elementelor din otel formate la rece (NPO, 1997):
f ya = f yb + (f u f yb ) k n t 2 / A g (f u + f yb ) / 2
(2.1)
n care:
fyb , fub - limita elastic i rezistena la rupere a materialului de baz;
t - grosimea tablei;
Ag - aria brut a seciunii;
k - coeficient depinznd de modul de formare la rece (k=7 - laminare i k=5 - alte
metode);
n - numrul ndoiturilor cu o raz interioar mai mic dect 5t i cuprinse ntre 0
- 135.
Trebuie avut n vedere ns c aceast cretere a limitei de curgere nu poate fi luat n
considerare dect pentru elementele cu ntreaga seciune efectiv (care nu voaleaz). De
asemenea, aceast cretere nu se calculeaz pentru elementele sudate n zonele formate la
rece sau elementele care sunt supuse tratamentelor termice. n ceea ce privete numrul
ndoiturilor luate n considerare, se face distincie ntre solicitrile de ntindere i
compresiune, pe de-o parte, i solicitarea de ncovoiere, pe de alt parte. La ntindere i
compresiune toate colurile joac un rol, pe cnd la ncovoiere doar cele nvecinate
tlpilor profilului.
Profilele laminate la cald sunt afectate de tensiuni reziduale de tip membranar, care
depind de forma seciunii transversale i au o influen semnificativ asupra
comportamentului la stabilitate. De aceea, tensiunile reziduale au constituit factorul cel
mai important pentru ncadrarea profilelor laminate la cald pe diferite curbe de flambaj n
normele de calcul europene (ENV 1993-1-1, 1992), inclusiv STAS 10108/0-78.
n cazul profilelor formate la rece, tensiunile reziduale sunt n principal de ncovoiere, aa
cum se arat n Figura 11, iar influena acestora asupra comportamentului la stabilitate
este mai puin important dect cele de tip membranar, dup cum se vede n Tabelul 2
(Rondal, 1988). Pe de alt parte, procedeul de formare la rece influeneaz mrimea
tensiunilor reziduale; laminarea la rece produce tensiuni reziduale de ncovoiere mai mari
dect presarea la rece.
Curbele de flambaj europene au fost calibrate utiliznd rezultate experimentale pentru
profile formate la cald (laminate sau sudate), obinute n urma unei largi campanii de
ncercri n Europa anilor 1960 (Sfiintesco, 1970). Aceste curbe se bazeaz pe
binecunoscuta formul Ayrton-Perry n care factorul de imperfeciune a fost calibrat pe
baza rezultatelor experimentale (Rondal i Maquoi, 1979).
Fig. 11: Evidenierea tensiunilor reziduale de ncovoiere pentru un profil C

format la rece
Table 2. Tipul i intensitatea tensiunilor reziduale n profilele din oel
Formare la rece
Metoda de fabricaie
Laminare la cald Laminare
Presare
Tensiuni reziduale membranare
(rm)
Mare
Sczut
Sczut
Tensiuni reziduale de ncovoiere

(rf)
Sczut
Mare
Sczut
Datorit faptului c proprietile mecanice ale profilelor formate la rece sunt diferite de
cele ale celor formate la cald, ar trebui luate n considerare curbe de flambaj distincte
(Dubina, 1995). Chiar dac astzi sunt la ndemn metode numerice i experimentale
prin care factorul imperfeciunilor s fie calibrat n mod adecvat pentru profile formate
la rece (Dubina, 2001), pentru simplitatea procesului de proiectare se utilizeaz aceleai
curbe de flambaj ca i pentru profilele formate la cald (ENV1993-1-3; NP012-1997).
1.3 Probleme specifice n proiectarea elementelor formate la rece

1.3.1 Probleme specifice de stabilitate
Elementele metalice cu perei subiri pot fi supuse la unul dintre modurile generice de
flambaj: local, distorsional sau global, i la interaciunea acestora. Flambajul local sau
voalarea pereilor seciunii transversale, respectiv distorsiunea sau strmbarea seciunii,
sunt ntlnite la profilele din oel formate la rece care, de regul, au pereii subiri.
Termenul de "flambaj global" desemneaz flambajul prin ncovoiere (Euler) precum i
flambajul prin ncovoiere-rsucire sau flambajul lateral, prin ncovoiere i rsucire, al
grinzilor.
Flambajul distorsional, aa cum sugereaz i denumirea, este modul de pierdere a
stabilitii care apare ca o consecin a distorsiunii seciunii transversale. n cazul
profilelor din oel formate la rece, acesta este caracterizat de deplasarea relativ a
pereilor profilului, care se rotesc n jurul axelor colurilor seciunii. Mrimea lungimii de
semiund a flambajului distorsional este n general ntre cea a flambajului local i a celui
global. Ca o consecin a creterii complexitii formelor seciunilor transversale ale
profilelor formate la rece, calculul caracteristicilor eficace ale seciunii transversale n
urma flambajului local devine tot mai complicat, iar flambajul distorsional crete n
importan.
Flambajul local i cel distorsional pot fi considerate ca fiind moduri de flambaj
"secionale" i pot interaciona att ntre ele ct i cu celelalte moduri globale. (Dubin,
1996).
Figura 12 arat cteva moduri de flambaj simple i n interaciune, sau cuplate, pentru un
profil cu seciune C comprimat. Rezultatele au fost obinute utiliznd Metoda
Elementului Finit i analiza de stabilitate cu valori proprii (bifurcarea echilibrului elastic).
Pentru o seciune dat, diferitele moduri de pierdere a stabilitii barei comprimate centric
depind de lungimea de flambaj, aa cum se arat n Figura 13 (Hancock, 1998).
Graficul artat n Figura 13 a fost obinut n urma unei analize utiliznd Metoda Fiilor
Finite i descrie modificarea forei critice de flambaj funcie de lungimea de semiund.
Primul minim (Punctul A) apare pe curb la o lungime de semiund de 65mm i
reprezint voalarea. Voalarea const n deformarea inimii elementului, fr deplasarea
liniei de jonciune ntre talp i rigidizarea de capt. Un al doilea minim apare n punctul
B la o lungime de semiund de 280mm. Acesta este un mod de flambaj distorsional, cu
deplasarea liniei de jonciune dintre talp i rigidizarea de capt, dar fr o deplasare de
ansamblu a seciunii transversale. n anumite articole de specialitate, acest tip de flambaj
mai este numit i mod "local-distorsional". Tensiunea corespunztoare flambajului
distorsional este uor mai mare dect tensiunea corespunztoare flambajului local n
punctul A, deci atunci cnd un profil cu lungime mare stabilizat pentru flambajul global
este supus la compresiune, este de ateptat s-i piard stabilitatea prin voalare, mai
repede dect prin flambajul distorsional.
Elementul i pierde stabilitatea general prin ncovoiere sau ncovoiere-rsucire la
lungimi de semiund mari (punctele C, D i E). n particular, pentru seciunea considerat
n Figura 13, pierderea stabilitii prin ncovoiere-rsucire apare pn la lungimi de
semiund de aproximativ 1800mm. La lungimi de semiund mai mari, apare flambajul
prin ncovoiere.
(a)
(b)
(c)
(d)
(e)
(f)
(g)
(h)
(i)
(j)
(k)
Fig. 12: Moduri de flambaj pentru un profil C format la rece comprimat
Moduri simple: (a) local (L); (b) distorsional (D); (c) ncovoiere (F); (d) torsional (T);
(e) ncovoiere-rsucire (FT)
Moduri cuplate (n interaciune): (f) L + D; (g) F + L; (h) F + D; (i) FT + L; (j) FT + D;
(k) F + FT
800
Voalare
Distorsiune
Rezistena la flambaj (MPa)
700
600
Flambaj prin
ncovoierersucire
500
400
A
B
300
Toate modurile (interaciune)
200
C
ncovoiere-rsucire
65mm
100
280mm
D
0
10
100
1000
Lungime de semi-und (mm)
10000
Fig. 13: Rezistena funcie de lungimea de semiund pentru un profil C comprimat

(Hancock, 1998)
Linia punctat din Figura 13, adugat figurii originale a lui Hancock (1998), arat n
mod calitativ zona n care apare cuplarea modurilor.
Efectul interaciunii dintre modurile de flambaj secional i global consist n creterea
sensibilitii elementului la imperfeciuni, conducnd la eroziunea tensiunilor teoretice de
flambaj (zonele haurate n Figura 13). De fapt, datorit prezenei inerente a

imperfeciunilor, interaciunea modurilor de pierdere a stabilitii apare ntotdeauna n
cazul profilelor formate la rece cu perei subiri.
Figura 14 arat diferena de comportament dintre un element din oel cu seciune
obinuit i un element de aceeai lungime cu perei subiri. Att cazul barei ideale ct i
cazul barei cu imperfeciuni sunt prezentate.
Pentru primul element se poate observa c ruina ncepe cu ndeprtarea de la curba
elastic n punctul B, cnd prima fibr atinge limita de curgere i se atinge capacitatea
portant ultim, Nu, n punctul C, dup care tinde asimptotic spre curba teoretic de
comportament rigid-plastic. Teoria elastic este capabil s determine deplasrile i
tensiunile pna n punctul n care se atinge limita de curgere. Poziia curbei rigid-plastice
determin limita absolut a capacitii portante.
N
N
Npl
N
Npl
Rigid-plastic
Rigid-plastic
f0
Ideal elastic
Ideal elastic
f
Ncr
Ncr
Elastic cu imperfeciuni
Elastic cu imperfeciuni
Nu
C
B
Nu
NL
Elasto-plastic
Elasto-plastic
D
L
Iniiere plasticizare
Iniiere plasticizare
Apariie voalare
f
f0
f
f0
Fig. 14: Comportarea unui profil comprimat cu seciune obinuit (a) i, respectiv, cu
perei subiri (b)
n cazul n care elementul este constituit dintr-un profil metalic cu perei subiri, modurile
de flambaj secional apar naintea iniierii plasticizrii. Flambajul secional este
caracterizat printr-o comportare post-critic stabil i nu produce cedarea elementului;
acesta, ns, pierde n mod semnificativ din rigiditate. Plasticizarea ncepe la colurile
seciunii transversale, cu puin nainte de ruina elementului, cnd flambajul secional se
transform ntr-un mecanism plastic local cvasi-simultan cu producerea flambajului
global (Dubin, 2000). Figura 15, obinut printr-o analiz neliniar elasto-plastic cu
element finit, arat clar mecanismul de cedare al unui profil cu perei subiri comprimat
(Dubin i Ungureanu, 2000).
Fig. 15: Mod de cedare al unui profil C comprimat

Pentru a ine seama de reducerea rigiditii, atunci cnd flambajul secional apare naintea
flambajului global, n practica proiectrii se opereaz cu caracteristici geometrice reduse
ale seciunii transversale a profilului.
n Figura 16 se arat comparaia dintre curbele de flambaj pentru un profil C solicitat la
compresiune, calculate n conformitate cu norma european (ENV,1993), considernd
caracteristicile brute ale seciunii transversale (fr considerarea flambajului local) si
caracteristicile reduse ale seciunii (caz n care are loc interaciunea dintre modul
secional i cel global).
N=N/Npl
(Npl=Afy)
NE (Euler)
Eroziune datorit
imperfeciunilor
+
efectul voalrii
Eroziune datorit
imperfeciunilor
1.0
Seciune brut (A)
N=Aeff/A<1
Seciune redus (Aeff)
0.2
1.0
2.0
Zveltee element ( )
Fig. 16: Efectul voalrii pereilor seciunii asupra capacitii portante a unui profil
comprimat
1.3.2 Rigitatea la torsiune
Profilele formate la rece au, de regul, perei subiri i n consecin, o rigiditate la
torsiune redus. Multe profile produse la rece sunt cu seciuni monosimetrice, avnd
centrul de tiere excentric fa de centrul de greutate, aa cum se arat n Figura 17a.
Pentru a produce ncovoiere fr rsucire linia forei trebuie s treac prin centrul de
tiere a seciunii. Orice excentricitate a ncrcrii fa de axa centrului de tiere va
produce deformaii de rsucire considerabile ntr-o grind cu perei subiri, aa cum se
arat n Figura 17a. n consecin, grinzile ncovoiate necesit legturi suplimentare
amplasate la diferite intervale, sau n mod continuu, pentru mpiedicarea rsucirii. Aceste
legturi se impun n mod aproape curent n cazul grinzilor din profile C sau Z, care i pot
pierde stabilitatea general datorit legturilor laterale insuficiente.
Pentru elemente solicitate la compresiune, excentricitatea ncrcrii fa de centrul de
tiere poate provoca flambajul prin ncovoiere-rsucire, la o for inferioar celei
corespunztoare pierderii stabilitii prin ncovoiere, aa cum se arata n Figura 17b.
e
ncrcare
(P)
Centru
greutate
Centru
tiere
Deplasarea centrului
de tiere din
ncovoiere
Rsucire
a)
ncrcare axial
n centrul de
greutate
Flambaj prin
ncovoiere
Flambaj prin
ncovoiere-rsucire
b)
Fig. 17: Deformaii de rsucire
1.3.3 Strivirea local a inimii
Fenomenul de strivire local a inimii profilelor se produce n dreptul ncrcrilor
concentrate sau al reazemelor. Fenomenul reprezint o problem important pentru
profilele i tablele formate la rece, avnd n vedere urmtoarele:
(a) n proiectarea profilelor formate la rece nu se prevd n mod uzual rigidizri
suplimentare pe pereii seciunilor n dreptul concentrrilor de fore. Un exemplu n
acest sens sunt tablele cutate pentru acoperi sau pentru planee, care sunt continue la
trecerea peste pane i grinzi;
(b) Zvelteea pereilor seciunilor transversale i implicit a inimilor acestora este n mod
obinuit mult mai mare dect n cazul profilelor formate la cald;
(c) n multe cazuri inimile seciunilor sunt nclinate;
(d) Sunt situaii numeroase n care elementul de legtur, prin intermediul cruia se
aplic ncrcarea transversal, este excentric fa de inima profilului.
Strivirea local a inimii este o problem specific, care apare n comportarea profilelor
formate la rece, i de aceea normele de calcul conin prevederi n scopul controlrii
acestui fenomen.
WEB CRIPPLING
Fig.3.19: Web crippling

1.3.4 Ductilitatea i comportarea n domeniul plastic
Ca efect al flambajului secional, dar i datorit ecruisrii n urma procesului de
fabricaie, profilele formate la rece posed o ductilitate redus. n general, nu se accept
un calcul plastic pentru profilele cu perei subiri formate la rece. Aa cum s-a artat i n
paragraful 1.3.1, dup iniierea plasticizrii, la aceste profile rezerva de capacitate
portant este foarte sczut. Cu toate acestea, pentru elementele ncovoiate, normele de
proiectare accept considerarea rezervei de capacitate portant n domeniul plastic pentru
poriunea ntins a seciunii transversale.
Profilele formate la rece pot fi utilizate n structurile supuse la aciuni seismice

importante, deoarece exist beneficii structurale importante ca urmare a forelor iniiale
reduse, masa structurii fiind mic, dar nu se poate conta pe zone plastice disipative n
aceast situaie. n proiectarea antiseismic, dac se utilizeaz profile formate la rece, se
aplic un factor de reducere =1, aa cum se prevede n normativul de proiectare
antiseismic P100-92 (P100, 1992). n noua versiune a normei europene, EUROCODE 8
(EN1998-1) se prevede pentru structurile metalice cu capacitate de disipare redus un

factor de comportare q=1.5 (in P100-1/2006 q=1). Dac structura, prin proiectare, asigur
suficient redundan (suprarezisten de proiectare i capacitate de redistribuire a
eforturilor n urma unor cedri locale) poate fi, n principiu, aplicat acest factor de
reducere.
1.3.5 mbinri
Datorit grosimilor reduse ale pereilor profilelor formate la rece, metodele convenionale
de mbinare, prin sudare sau cu uruburi, dei posibile, sunt, n general, mai puin
utilizate, accentul punndu-se pe tehnologiile specifice mai potrivite materialelor cu
grosime redus. n cazul tehnologiilor aplicate curent, specifice profilelor cu perei subiri
formate la rece, se evideniaz mbinrile cu nituri oarbe i cele cu uruburi
autoperforante i/sau autofiletante. Bolurile aplicate prin mpucare sunt, de asemenea,
utilizate n mod curent pentru prinderea unei table subiri de profile cu grosime de perete
mai mari (de exemplu: profile laminate la cald).
Mai recent, au aprut i alte metode de mbinare, specifice profilelor cu perei subiri,
cum ar fi mbinrile cu adezivi sau cele prin presare i/sau tanare.
mbinrile cu adezivi folosesc rini epoxidice sau adezivi acrilici. Avantajul mbinrilor
cu adezivi const ntr-o bun repartizare a eforturilor n zona mbinrii, ns necesit o
tratare atent a suprafeelor de contact din mbinare, i timp de ntrire a adezivului.
Prezint o rezisten bun la solicitri de forfecare ns sunt slabe pentru solicitri de
ntindere. Este discutabil comportarea lor n timp i la sarcini repetate i/sau reversibile.
mbinrile prin presare (press-joining) sau stanare, de tip "Rosette" (Makelainen i Kesti,
1999), reprezint o metod nou de mbinare a profilelor cu perei subiri.
Pot exista i mbinri mecanice speciale, specifice anumitor tipuri de structuri, cum ar fi
structurile de depozitare, la care grinzile de susinere a platformelor de depozitare au la
capete dispozitive speciale de fixare. La aceste tipuri de structuri, n general, stlpii sunt
alctuii din profile cu perei perforai, pentru a permite fixarea grinzilor la diferite nivele.
Table 7.2: Usual mechanical fasteners for common applications [3]

Thinto-thick
Steeltowood
Thinto-thin
Fasteners
Remark
Bolts M5-M16
Self-tapping screw 6.3 with washer

16 mm, 1 mm thick with elastomer
Hexagon head screw 6.3 or 6.5 with

washer 16 mm, 1 mm thick with
elastomer
Self-drilling screws with diameters:

- 4.22 or 4.8 mm
- 5.5 mm
- 6.3 mm
Thread-cutting screw 8 mm with

washer 16 mm, 1 mm thick with or
without elastomer
Blind rivets with diameters:
- 4.0 mm
- 4.8 mm
- 6.4 mm
Shot (fired) pins
Nuts
Hexagon
Cup
Countersunk
Fig.7.1 Bolt head shapes
Hexagon flanged
Bolts
Sleeved purlin
Purlin
Cleat attached to rafter
(or column in case of
side rails or girts)
Column
Rafter
Bolt
Bolts
Purlin
Girt
Fig.7.2 Bolted continuous fixation for purlins and side rails
a)
c)
b)
d)
e
e)
f)
Fig.7.3 Failure modes for bolted connections in shear
a)
b)
Fig.7.4 Possible failure modes for bolted connections in tension
a)
b)
Fig.7.5 Thread types for thread-forming screws
c)
thread
length
drill flute
drill
length
drill point
drill diameter
screw length
Fig.7.6 Thread and points of thread-cutting screws
7.7
a)
b)
Fig. 7.7 Self-drilling screws: a) drill diameter equal to body diameter for thin-to-thick
connections; b) drill diameter smaller than body diameter for thin-to-thin connections
a)
b)
c)
d)
Fig. 7.8 Washers for self-tapping screws: a) metal washer; b) elastomeric washer; c) and
d) elastomeric or vulcanised to metal washer
a)
b)
c)
d)
Fig.7.12 Test evidence for failure modes of screwed connections: a) Tilting and pull-out
of screw; b) upper sheet tearing; c) screw shearing;
Cut at rivet head and grind
Self-plugging
Pull-through
Open end
Closed end
a)
Open end
Closed end
b)
c)
Fig.7.13 Different types of blind rivets
Inserting
Locking
Banc-lock
Assembled
Self-locking tapped holes
Fig.7.14 Nut systems
Five types of powder actuated fasteners
Three types of air driven fasteners
projection
welds
electrodes or
dies
electrodes or
welding tips
electrodes or
welding tips
Fig.7.17 Shot fired pins
Before
welding
a)
b)
After
welding
c)
Fig.7.21 Resistance welding procedures: a) spot welding; b) seam welding; c) projection

welding
1.3.6 Proiectarea asistat de experiment
Dei tehnologia formrii la rece prezint avantajul de a permite obinerea unor profile cu
seciuni variate, din punct de vedere al proiectrii, calculul acestor elemente poate fi
deosebit de complex. Sistemele structurale alctuite din diferite tipuri de profile formate
la rece care conlucreaz ntre ele (cum ar fi nvelitoarea acoperiurilor, realizat din pane
cu seciune Z i panouri de tabl cutat) pot conduce la situaii de proiectare dificil de
controlat prin relaii de calcul analitice. Bineneles, analiza numeric cu ajutorul unui
program de calcul cu element finit reprezint ntotdeauna o posibilitate de rezolvare a
unor astfel de situaii, dar de cele mai multe ori modelarea este complicat i costisitoare
din punct de vedere al timpului de lucru. Pentru astfel de probleme, normele de proiectare
moderne permit utilizarea de proceduri experimentale pentru evaluarea performanelor
structurale. Analiza experimental poate fi utilizat integral, nlocuind proiectarea prin
calcul, sau poate fi utilizat n combinaie cu calculul numeric. Evident, doar
laboratoarele acreditate pot efectua astfel de programe experimentale i elibereaz
certificate de conformitate.
1.3.7 Norme de calcul

n paragraful 1.1 s-a fcut deja referire la normele pentru proiectarea elementelor din oel
formate la rece existente n Europa, Statele Unite ale Americii i Australia. n continuare
se vor face cteva precizri referitoare la norma romneasc de profil "Normativ pentru
calculul elementelor din oel cu perei subiri formate la rece" indicativ NP012-1997
(Este tradusa si in curs de aplicare SREN 1993-1-3). Prevederile generale din SREN
1993-1-1,1-5,1-8 se aplica si in acest caz. se poate face trimitere la NP042-2000.
Normativul NP012-1997 reprezint versiunea tradus i adaptat a normei europene
EUROCODE 3, Partea 1.3 (ENV1993-1-3, 1996) care este norma european unificat
pentru proiectarea elementelor din oel formate la rece cu perei subiri. Prevederile
normei europene sunt limitate la elemente din oel cu grosimile cuprinse ntre 1.0-8.0 mm
pentru profile, respectiv 0.5-4.0 mm pentru table. Normativul folosete n exclusivitate
metoda strilor limit. Prescripiile de proiectare nu sunt mult diferite de cele coninute n
norma american AISI (AISI, 2001) ns includ, n general, metode de calcul mai
avansate. Pentru calculul caracteristicilor eficace ale profilelor comprimate, spre
exemplu, norma european conine prevederi de calcul mult mai complexe. Cu toate
acestea, n comparaie cu norma american (AISI, 2001) respectiv norma australian
(AS/NZS, 1996, 1998) nu sunt prezentate formule de calcul pentru flambajul distorsional.
Normativul romnesc introduce, de asemenea, n plus fa de norma european, Capitolul
5.4 "Bare cu seciune compus din elemente formate la rece". n acest capitol sunt
prezentate formulele de calcul pentru verificarea rezistenei i stabilitii barelor cu
seciune transversal compus, obinut prin metode de solidarizare specifice, a dou sau
mai multor profile formate la rece cu perei subiri.
Pentru considerarea efectului de diafragm a pereilor i nvelitorii din table cutate, n
Romnia exist normativul NP041-2000, care este redactat n conformitate cu prevederile
corespunztoare ale Conveniei Europene de Construcii Metalice.
1.3.8 Rezistena la foc
Un parametru important pentru determinarea rezistenei la foc a unui anumit element
structural este factorul de masivitate, definit prin raportul dintre perimetrul seciunii
transversale a profilului supus aciunii focului i aria seciunii transversale. n cazul
profilelor formate la rece, datorit grosimilor reduse ale pereilor, acest factor are valori
ridicate, ceea ce conduce la rezistene la foc reduse. Din acelai motiv, n cazul profilelor
formate la rece, protecia la foc cu vopsea intumescent nu este eficient.
Aplicarea sprayurilor grele, dei eficient n mod obinuit, nu este o soluie uzual pentru
profilele formate la rece zincate. De obicei, pentru protecia la foc a acestui tip de profile
se recomand izolarea cu vat mineral sau alte materiale similare i mbrcarea lor cu un
sistem de plci de gips-carton. Aceast protecie asigur o rezisten la foc adecvat

cerinelor de proiectare impuse de norme.
Funcie de numrul de straturi de plci i de izolaia termic suplimentar, acest tip de
protecie poate asigura o rezisten la foc de pn la 120 de minute.
1.3.9 Protecia anticoroziv

Rezistena la coroziune a profilelor formate la rece depinde de agresivitatea mediului i
de tipul i grosimea tratamentului de protecie aplicat. Procedeul de fabricare la rece
permite ca protecia anticoroziv s poat fi aplicat pe tabla de baz nainte de laminare.
n consecin, tabla zincat i/sau vopsit poate fi trecut prin rolele de laminare i nu mai
necesit alte tratamente.
Galvanizarea uzual se execut cu o cantitate de 275 grame de zinc pe metru ptrat (Zn
275), care corespunde unei grosimi a stratului de zinc de 20 m pe fiecare parte a tablei.
Protecia prin zincare este suficient pentru asigurarea rezistenei la coroziune pentru
toat durata de via a unei cldiri, cu condiia ca aceasta s fi fost construit n mod
adecvat. Protecia anticoroziv poate fi uor distrus ca urmare a manipulrii i
transportului profilelor. n cazul efecturii unor guri n profilele zincate, n mod obinuit
nu mai este necesar un tratament ulterior, din moment ce stratul de zinc se transfer pe
suprafeele neprotejate.
Un alt tip de protecie anticoroziv utilizat n cazul profilelor formate la rece cu perei
subiri este protecia cu film pe baz de materiale plastice. Acest tip de protecie const n
acoperirea suprafeei oelului cu un strat de material plastic, care poate fi aplicat prin
proiectarea pe suprafaa de protejat a unui strat de material plastic topit n stare lichid,
prin scufundarea elementului din oel n suspensii de pulberi protectoare, care se ntresc
ulterior, sau prin aplicarea direct a unor folii. Materialul plastic se poate aplica pe banda
de oel nainte de formarea profilului. Acoperirea benzilor cu un strat de zinc sau de
material plastic are ca efect i prelungirea duratei de exploatare a instalaiilor de formare
la rece prin reducerea uzurii, deoarece aceste materiale de protecie sunt mai moi dect
oelul.
Tehnicile de protecie descrise pot fi i combinate ntre ele. De exemplu, exist

posibilitatea aplicrii unei protecii duplex care const dintr-un strat iniial de zinc
depus prin galvanizare i acoperit ulterior n mod suplimentar cu un strat de vopsea sau
de material plastic. Spre exemplu, n cazul tablelor cutate de tip LINDAB, tabla de oel
este zincat la cald i protejat n sistem multistrat. Stratul final de protecie cu Poliester
(PE) sau High built poliester (HBPE) confer o rezisten deosebit la coroziune i o
bun stabilitate la aciunea razelor UV. Partea inferioar este protejat cu un strat special
de lac. Opional, acesta poate fi nlocuit cu strat NoConDrop, strat ce reine condensul i
nu permite picurarea. Tabla astfel protejat are durata de via de peste 50 de ani.
2. Aplicaii ale profilelor din oel formate la rece n construcii
2.1 Avantajele utilizrii profilelor din oel formate la rece n construcii
ntr-o serie de publicaii intitulata Light Steel, Steel Construction Institute (SCI) a
publicat un ghid de proiectare a construciilor utiliznd profilele din oel formate la rece
(Grub, 1997). n conformitate cu acest ghid se prezint urmtoarele avantaje ale utilizrii
acestor materiale n construcii.
Avantaje n timpul execuiei
Asamblare uoar ntr-o larg gam de forme structurale i arhitecturale;

Exist metode de mbinare i montaj bine puse la punct;
Exist posibilitatea prefabricrii subansamblelor; elementele pot fi livrate la lungimea
necesar i cu toate gurile pentru uruburi realizate din fabric;
Asamblarea i montajul se realizeaz cu uurin i n timp scurt pe antier;
elementele individuale, chiar i subansamblele se pot manipula i monta manual, fr
utilaje de ridicare; manopera este redus i nu necesit o calificare deosebit;
Eventualele modificri ale structurii se pot realiza pe antier mult mai uor dect n
cazul profilelor laminate la cald; aceasta evident cu aprobarea proiectantului;
Protecia la foc se realizeaz cu uurin; sistemele de protecie cu izolaie i gipscarton permit obinerea unei rezistene la foc de pn la 120 minute;
Erorile de montaj pe antier sunt reduse la minim;
Se obin construcii competitive, performante din punct de vedere tehnico-economic.
Avantaje n timpul exploatrii
Se pot realiza structuri mai uoare i eficiente, ntr-o mare varietate de forme;
Se pot obine deschideri mai mari dect n cazul utilizrii elementelor din lemn;
Sistemul structural permite, n general, obinerea de spaii tehnice pentru cabluri
electrice i instalaii sanitare;
Materialele de protecie la foc pot fi nlocuite cu uurin n urma unui eventual
incendiu;
Realizeaz o bun protecie termic i evit formarea condensului, n cazul respectrii
detaliilor de realizare;
Nu afecteaz mediul nconjurtor, sunt reciclabile, demolarea se face cu pierderi
minime (Burstand, 2000).
Greutatea sczut a acestor construcii este un avantaj deosebit de important n cazul

terenurilor de fundare slabe sau a lucrrilor de supraetajare sau mansardare.
Profilele formate la rece pot fi utilizate n cadrul aceleiai structuri mpreun cu profilele
laminate la cald, acolo unde apar deschideri sau ncrcri mari. De asemenea, la cldirile
multietajate, realizate din profile laminate la cald, se poate profita de rezistena la aciuni
orizontale a panourilor de nchidere realizate din profile formate la rece i tabl cutat
(Mazzolani i Piluso, 1996).
2.2 Aplicaii
n acest paragraf se prezint cteva aplicaii ale elementelor din oel formate la rece n
construcii, n care s-au utilizat produse LINDAB.
Structura de susinere a nvelitorii
n mod tradiional, prima utilizare structural a profilelor din oel formate la rece a fost ca
pane pentru acoperi sau rigle de susinere a tablei cutate pentru perei (Figura 18). n
general sunt folosite seciuni Z, care permit suprapunerea peste grinzi n scopul creterii
eficienei structurale.
a)
b)
Fig. 18: Profile Z i C utilizate pentru: a) pane de acoperi (ALCATEL-DATATIM,
Timioara) i b) rigle de perete (ARBEMA, Arad)
Cadre pentru structura de rezisten
Din ce n ce mai mult, n ultimii ani, profilele formate la rece sunt utilizate i pentru
structurile de rezisten principale ale cldirilor. Astfel, se obin cadre cu stlpi i rigle
alctuite din seciuni compuse din profile de oel formate la rece de tipul celor artate n
Figura 19.
Fig. 19: Cadre transversale pentru structura de rezisten, alctuite din seciuni compuse
(ARBEMA, Arad)
Perei despritori
O aplicaie special o constituie pereii despritori pentru cldiri de locuit sau

administrative. Aceti perei sunt realizai din plci de gips-carton montate pe profile C
aa cum se arat n Figura 20.
Fig. 20: Perete despritor n interiorul unei cldiri
Panouri de perete prefabricate (sistem "wall-stud")
Panourile de perete pot fi preasamblate n fabric i montate pe antier, aa cum se arat

n Figura 21.
Fig. 21: Sistem de panouri prefabricate pentru perei i acoperi din lemn
Fig. 22: Instalarea elementelor prefabricate pentru o cas de locuit unifamilial
Fig. 23: Panouri prefabricate realizate cu profile C perforate n vederea ruperii punii
termice
Grinzi pentru planee (Figurile 24a,b,c,d, 25)
Profilele formate la rece pot fi utilizate ca o alternativ la grinzile din lemn pentru
planee cu deschideri reduse.
a)
b)
c)
d)
Fig. 24: Grinzi pentru planee:

(a) Profile C amplasate pe grinzile principale ale structurii de rezisten metalice
(b) Profile C amplasate direct pe pereii prefabricai (sistem "wall-stud")
(c) Detaliu prindere grind de planeu
(d) Montarea tablei cutate pentru un planeu uor
Fig. 25: Structura planeului: grinzi din profile formate la rece i tabl cutat, amplasate
pe structura de rezisten metalic
Panouri de tabl profilat pentru planee mixte oel-beton (Figurile 26, 27a,b).
n aceast situaie tabla cutat poate fi utilizat cu rol de cofraj pierdut, dar i n
conlucrare cu betonul dac dispune de amprente sau s-au prevzut conectori, pentru
preluarea eforturilor, obinndu-se astfel un planeu mixt din oel-beton.
Fig. 26: Planee din beton cu tabl cutat i grinzi metalice
a)
b)
Fig. 27: Planeu mixt din oel-beton:

(a) Cofrajul din tabl cutat i armturi;
(b) Poziionarea tablei cutate pe grinzile metalice.
Ferme (Figurile 28, 29)
Fermele metalice realizate din profile formate la rece cu perei subiri se realizeaz n
mod uzual folosind mbinri cu uruburi obinuite. Exist, de asemenea, posibilitatea
realizrii mbinrilor cu uruburi autofiletante sau prin tanare (sistem "Rosette").
Fig. 28: Ferme realizate din profile cu seciune compus din profile C de tip LINDAB,
mbinate cu uruburi, pentru o supraetajare (ALCATEL, Timioara)
a)
b)
Fig. 29: Sistem "Wall Stud" cu utilizarea fermelor pentru acoperi (Dubina, 2002):
(a) structura de rezisten
(b) cldirea finisat
Cadre din elemente mbinate cu uruburi pentru cldiri industriale (Figura 30)
(a)
(c)
(b)
(d)
Fig. 30: Structura de rezisten pentru o supraetajare, realizat din seciuni compuse
(Dubina, 2001):
(a) vedere general; (b) seciune compus;
(c) detaliu mbinare steain d) detaliu mbinare coam
Sisteme de depozitare
Sistemele de depozitare paletizate utilizeaz, n general, cadre din profile formate la rece
perforate, i sisteme speciale de prindere, pentru a putea schimba uor poziia pe vertical
a rafturilor pentru depozitarea produselor (Figurile 31, 32).
Fig. 31: Cadre pentru depozitare paletizat
Fig. 32: Profile perforate i detalii de mbinare
Cldiri prefabricate
O aplicaie larg rspndit pentru profilele formate la rece o constituie unitile

prefabricate pentru cldirile de locuit i birouri. Acestea sunt uor de transportat i se pot
utiliza pentru construcii sezoniere sau chiar pentru cldiri definitive, aa cum se arat n
Figura 33.
a)
b)
c)
Fig. 33: Uniti modulare prefabricate utilizate pentru un cmin studenesc la
Universitatea din Walles, Cardiff (Lawson, 1999)
(a) Unitate modular prefabricat; (b) Cldirea n timpul execuiei;
(c) Cldirea finisat.
ICS 91.010.30;91.080.10
SR EN 1993-1-5
STANDARD ROMN
Aprilie 2008
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel

Partea 1-5: Elemente structurale din plci plane
solicitate n planul lor
Eurocode 3 : Design of steel structures - Part 1-5 : Plated
structural elements
Calcul des structures en acier - Partie 1-5 : Plaques planes
APROBARE
Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2007

Standardul european EN 1993-1-5:2006 are statutul unui
standard romn
CORESPONDEN
Acest standard este identic cu standardul european

EN 1993-1-5:2006
This standard is identical with the European Standard
EN 1993-1-5:2006
La prsente norme est identique la Norme europenne
EN 1993-1-5:2006
ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA (ASRO)

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Curs 12
CALCULUL STRUCTURILOR METALICE IN

DOMENIUL PLASTIC
1. Generalitati
La elementele ncovoiate in domeniul elastic, deformaiile au o variaie liniara
pe inaltimea seciunii. Deoarece eforturile sunt proporionale cu deformaiile,
variaia lor pe seciune rezulta teoretic liniara
In domeniul plastic, modul de repartizare a tensiunilor pe seciune se modifica in
funcie de diagrama . Pentru otelul cu palier de curgere, se poate adopta in
calculele practice diagrama materialului elasto-plastic ideal, sau diagrama
Prandtl
Diagrama pentru oteluri cu palier de curgere distinct:

a) reala; b) convenionala (Prandtl)
In cazul otelurilor cu palier de curgere, repartizarea tensiunilor in seciune au o
variaie liniara pana la atingerea limitei de curgere. Dup aceasta valoare,
tensiunile raman constante, dar in fibrele plastificate se dezvolta in continuare
deformaii
Deformaiile fibrelor au valori mult mai reduse dect cele rezultate la ntindere
pura, deoarece miezul elastic mpiedica deformaiile mari ale fibrelor exterioare
deja plastificate.
Relaia dintre metoda de calcul si clasa sectiunii

Determinarea eforturilor in elementele structurale se poate face pe baza unei
analize globale elastice sau plastice
In analiza globala elastica materialul se comporta elastic (este valabila legea

lui Hooke) pe tot domeniul de ncrcare. In conformitate cu prevederile din EN
1993-1-1, eforturile interne trebuie limitate la rezistentele plastice ale
seciunilor (pentru seciuni de clasa 1 si 2) sau elastice (seciuni de clasa 3 si 4).
Ex. - elemente ncovoiate
In analiza globala plastica, dup atingerea limitei de curgere se permite

redistributia eforturilor pe seciune dar si intre diferite seciuni, ceea ce conduce
la formarea articulaiilor plastice pana cnd se atinge mecanismul de cedare
(daca nu se formeaz mecanisme plastice locale ex. mecanism de bara,
mecanism de nod, mecanism de nivel)
V
H
h
Forta
l
Forta elastica critica de flambaj
Forta critica de flambaj

a cadrului deteriorat
L2EPP
Ramura 3
Ramura 2
Ramura 4 Mecanismul de cedare
V
H
A doua articulatie plastica
Prima articulatie plastica

V
H
Ramura 1
Deplasare
Rspunsul for-deplasare intr-o analiz elastic-perfect plastic
Condiii pentru aplicarea unei analize plastice
Exemple:
Hala parter, cadre din elemente sudate cu seciuni de clasa 3
Analiza elastica, metoda de verificare a seciunii elastica
Cladire multi-etajata, cadre din profile laminate, sectiunii de clasa 1
Analiza elastica sau plastica, metoda de verificare a seciunii plastica

(elemente cu seciuni de clasa 1)
2. Comportarea si calculul elementelor solicitate in domeniul elasto-plastic

Extinderea plastificarii depinde de ncrcare si de lungimea palierului de
curgere
Pana la valoarea momentului ncovoietor care produce curgerea de fibra,
denumit moment elastic ( M el,Rd =
Wel f y
M0
), deformaiile seciunii si ale grinzii
cresc liniar
Cnd plastificarea a ptruns in seciune, deformaiile cresc mai repede iar
momentul tinde ctre valoarea momentului plastic M pl,Rd .
Momentul ncovoietor al seciunii dreptunghiulare plastificata parial, fata de
axa neutra este (vezi figura de mai jos):
B
Mp =
h2 c 2
2bh h
2bc 1 c
fy
fy = b fy;
2 4
4 32
4 12
(1)
Daca se considera valoarea c egala cu zero, se obin in final momentul plastic al

seciunii si modulul de rezistenta plastic, a cror expresie este, pentru seciunea
dreptunghiulara:
Mp =
bh 2
bh 2
f y ; Wp =
4
4
(1)
Daca raportam modulul de rezistenta plastic la cel elastic, obinem:

Wp =
bh 2
= k We
4
(2)
o
o
o
o
In cazul seciunii dreptunghiulare, raportul k are valoarea 1.5.

Pentru seciunea dublu T, raportul k are valoarea 1.12-1.17
Pentru o seciune circulara plina, raportul k are valoarea 1.7
Pentru o seciune tubulara, raportul k are valoarea 1.27
In seciunea in care a ptruns complet plastificarea, se formeaz o articulaie

plastica. Aceasta este caracterizata prin rotiri importante. Spre deosebire de
articulaia mecanica, articulaia plastica se ncarc cu un moment egal cu
momentul plastic M p
Figura urmtoare prezint variaia plastificarii pe lungimea grinzii
B
3. Comportarea elementelor supuse la solicitri repetate de ncovoiere in

domeniul plastic
3.1 Incarcari si descrcri repetate
ncercrile experimentale pe elemente supuse la ncovoiere in domeniul elastoplastic au artat ca, la descrcare, piesa se comporta aproape elastic, pstrnd
insa dup ndeprtarea incarcarii o deformaie remanenta
La o noua ncrcare, piesa se comporta elastic pana la valoarea momentului de

la care s-a produs descrcarea.
Intre cele doua curbe apare aa-numita bucla de histerezis , datorita comportrii
elastice imperfecte a metalului.
La descrcare, rezulta tensiuni remanente care se echilibreaz in interiorul
seciunii. Acest fenomen se poate explica prin faptul ca o parte a fibrelor a
rmas in domeniul elastic si tinde ca dup descrcare sa revin forma iniiala, in
timp ce restul fibrelor au suferit deformaii remanente.
U
3.2 Comportarea la aciunea momentelor ncovoietoare de sens contrar

Efectul Bauschinger apare si la elementele ncovoiate solicitate in domeniul
plastic de momente de semn contrar
Acestea se manifesta prin reducerea domeniului elastic la solicitarea de sens
contrar, a.i. amplitudinea domeniului elastic (intervalul de la M + la M - ) ramane
constanta si egala cu dublul valorii momentului maxim elastic (M el = W el f y ) al
grinzii naintea primei incarcari.
B
3.2 Cedarea elementelor incovoiate datorita unor deformatii plastice ale fibrelor
exterioare in rgim de solicitare alternanta
In cazul unor solicitri alternante care produc o plastificare accentuata a seciunii, este
posibila cedarea elementului ncovoiat. Fenomenul se mai numete si oboseala sub un
numr redus de cicluri sau oligo-ciclica (low cycle fatigue). ncercrile au pus in
evidenta ca, in cazul deformaiilor mari ( > 0.3% ), numrul de cicluri N care
provoac ruperea depinde de amplitudinea deformaiilor impuse.
4. Influente asupra valorii momentului plastic

4.1 Influenta tensiunilor remanente (de origine termica sau mecanica)
In domeniul solicitrii statice, tensiunile remanente nu influeneaz valoarea
momentului ncovoietor plastic, astfel ca diagrama de tensiuni corespunztoare

momentului plastic M pl , are aceeai forma .
In fazele intermediare insa, pot fi diferite repartizri de tensiuni, toate
echilibrndu-se in sa cu momentul exterior corespunztor
B
4.2 Influenta forei tietoare
Prezenta forei teietoare intr-o seciune conduce la reducerea momentului

plastic capabil
Condiia de plastificare in cazul prezentei tensiunilor si este data de relaia
(criteriul Von Misses), ex. stare plana de tensiuni:
(3)
2 + 3 2 = c
Distributia concomitenta a tensiunilor si poate fi considerata dup diferite

scheme - cea mai apropiata de realitate este cea in care ambele tensiuni
actioneaza pe toata seciunea (cazul a)). Calculul fiind insa complicat, se pot
adopta ipotezele simplificatoare din figurile b) si c).
In cazul din figura b), relaia de interaciune M-T ( T V in notatie Eurocode )

este:
U
M T2
+
=1
M p Tp2
(4)
In cazul din figura c), relaia de interaciune M-T este:

M 3T 2
+
=1
M p 4Tp2
(5)
In general, influenta forei tietoare este redusa. Rezultatele ncercrilor

experimentale au confirmat faptul ca atta vreme cat fora tietoare din grinda
poate fi preluata de inima integral plastificata, influena asupra momentului
plastic capabil al seciunii poate fi neglijata
4.3 Influenta forei axiale
In cazul prezentei forei axiale intr-o seciune, deformaia plastica va fi

compusa dintr-o deformaie N si o rotire ce corespund celor doua solicitri N
si M.
B
La o seciune dreptunghiulara, diagrama de tensiuni in stadiul plastic se

considera formata dintr-o parte alctuind un cuplu (produsa de M) si o alta
parte, produsa de fora axiala N. Se obine
(6)
adica:
(7)
Daca notam Np = bh c , relaia (7) devine:

B
(8)
La o seciune dublu T, la care c nu depaseste inaltimea inimii (vezi figura

urmtoare, se obine:
M x = M p, x
Mx
t c2
ti c 2
= 1 i
c
c si
4W p , x
M p, x
4
(9)
N ti c c ti c
N A
=
= si deci c =
N p A c
A
N p ti
(10)
Daca nlocuim valoarea c in relaia (9), obinem:

(11)
In figura urmtoare sunt trasate curbele N/N p M/M p pentru doua tipuri de
seciuni
B
Daca N/N p < 0.15, se poate neglija efectul forei axiale deoarece efortul N este preluat
de o zona redusa din inima c si nu afecteaz sensibil momentul ncovoietor.
B
Daca raportul N/N p > 0.15, atunci relaia (11) se poate nlocui cu:
B
(12)
de unde:
(13)
Relaia de interaciune (13) pentru ncovoiere dup axa maxima este ilustrata in
figura urmtoare. Aceasta relaie acoper majoritatea cazurilor practice.
Daca ncovoierea se produce dup axa minima, se considera ca inima nu

participa la preluarea momentul ncovoietor.
De aceea, daca:
0
Daca
My
A
N
i , atunci
=1
Np A
M p, y
(14)
Ai
N
A
N
1 , partea din
care depaseste raportul i 0.30 reduce
A Np
Np
A
momentul plastic al tlpilor si in locul variaiei liniare vom avea o relaie de tip
parabolic data de formula:
(15)
5. Capacitatea de deformare plastica sub aciuni seismice

Atunci cnd structurile metalice sunt supuse unor miscari seismice puternice,
este posibil ca in anumite seciuni sa se depaseasca stadiul de comportare
elastica si sa se formeze articulaii plastice. Producerea acestor deformaii
plastice (rotiri plastice) contribuie la disiparea energiei seismice induse. Astfel,
luarea in calcul a capacitatii structurii de deformare in domeniul post-elastic
permite reducerea forelor seismice de calcul in structura. Acest lucru nu este
posibil in cazul structurilor care, din cauza capacitaii reduse de disipare
(elemente cu seciuni zvelte clasa 3, 4, materiale fara proprietati plastice, etc),
nu pot disipa energie prin deformaii plastice.
Comportare ductila
Comportare fragila
Cldirile rezistente la seism pot fi deci proiectate n concordan cu unul din

urmtoarele doua concepte privind rspunsul seismic al structurilor:
a) Comportare disipativ - o parte din energia seismica este preluata prin
deformaii plastice in anumite seciuni din structura. Structurile
proiectate dup conceptul (a) trebuie s aparin claselor de ductilitate a
structurii M sau H.
b) Comportare slab disipativ - starea de eforturi i deformaii este
evaluat pe bazele unui calcul n domeniul elastic
Conceptul de proiectare
a
Structuri cu
disipare mare
Structuri cu
disipare medie
Structuri slab
disipative
Factor de
comportare q
Clasa de ductilitate
cerut
q 4,0 H (mare)
2,0 q < 4,0 M (medie)
q = 1,0 L (redus)
Conceptul disipativ de proiectare
Pentru a putea proiecta o cldire in conformitate cu conceptul disipativ, trebuie

satisfcute cerine specifice n ceea ce privete ductilitatea locala si globala.
Astfel, in ceea ce privete ductilitatea locala a elementelor, aceasta se asigura in
principal prin limitarea clasei seciunilor si utilizarea unor oteluri cu proprietati
plastice. In conformitate cu normativul P100/2006 elementele trebuie sa
satisfac urmtoarele cerine:
a) Raportul dintre rezistena la rupere "f u " i rezistena minim de curgere
"f y " va fi cel puin 1,20, iar alungirea la rupere va fi cel puin 20%.
Oelurile folosite n elementele structurale cu rol disipativ vor avea un
palier de curgere distinct, cu alungire specific la sfritul palierului de
curgere, de cel puin 1,5%.
B
b) Corelarea dintre capacitatea global a structurii de a disipa energia (clasa

de ductilitate), exprimat prin factorul de comportare q i ductilitatea
local a elementelor, exprimat prin clase de seciuni este indicat n
tabelul urmtor.
Clasa de ductilitate
H
M
L
Factorul de comportare q
Clasa de seciune
q > 4,0 clasa 1

2,0 < q 4,0 clasa 2 sau 1
q = 1,0 clasa 3, 2 sau 1
Factorul q exprima capacitatea structurii de disipare a energiei. Acesta depinde de

raportul dintre fora seismica orizontala elastica (care conduce la formarea primei
articulaii plastice) si cea corespunztoare mecanismului de cedare u / 1
B
c) In plus, in funcie de tipologia structurii, norma prevede anumite cerinte

pentru zonele potenial plastice. De exemplu, pentru structurile in cadre
necontravantuite, in zonele potenial plastice trebuie ca momentul plastic
capabil i capacitatea de rotire a seciunii s nu fie diminuate de
eforturile axiale i de forfecare. Pentru aceasta trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii :
M Ed
1,0
M pl ,Rd
(16)
N Ed
0 ,15
N pl ,Rd
(17)
VEd
0 ,5
V pl ,Rd
(17)
in care:
N Ed , M Ed , V Ed sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment ncovoietor i fora
tietoare de proiectare din gruparea de ncrcri care include aciunea seismic
N pl, Rd , M pl,Rd , V pl, Rd sunt eforturile (capabile) plastice de proiectare ale seciunii
B
Curs 13
Comportarea elementelor structurale din otel la oboseala
EN 1993-1.9
Definitie:
Elementele de construcii metalice supuse la solicitri repetate se pot rupe in
timpul exploatrii, la valori ale tensiunilor mai mici dect rezistenta la rupere
corespunztoare solicitrii statice. Scderea rezistentei materialelor, respectiv a
metalelor, supuse solicitrilor sau deformaiilor care se repeta de un numr
foarte mare de ori se numete oboseala. Acest mod de rupere, generat de
formarea uneia sau mai multor fisuri sub aciunea solicitrilor repetate, este
cunoscut sub numele de rupere prin oboseala.
formarea
discontinuitatii
crestere pana la
microfisuri
initiere fisuri de oboseala
crestere stabila
a fisurilor la
scara
macroscopica
propagare
instabila a
fisurii critice
propagare fisuri de
oboseala
rupere finala prin

suprasolicitarea
sectiunii ramase
Figura 1. Fazele ruperii prin oboseala

Rspunsul materialului la solicitarea repetata si fenomenul de oboseala aferent
poate apare in urmtoarele doua moduri:
- Oboseala in domeniul durabilitatilor mari (high cycle fatigue), considerata
ca apare la un numr mai mare de 105 cicluri de solicitare. Deoarece
deformaiile materialului se situeaz preponderent in domeniul elastic,
procesul poate fi controlat att prin tensiuni cat si prin deformaii specifice
- Oboseala in domeniul durabilitatilor mici (low cycle fatigue), denumita si
oboseala oligo-ciclica, apare in condiiile unor solicitri variabile care
determina deformaii locale elasto-plastice.
Oboseala in domeniul durabilitatilor mari (high cycle fatigue)

Dup modul cum variaz solicitrile in timp, apar mai multe tipuri de solicitri
variabile, reprezentate prin cicluri de solicitare. Tipul de solicitare repetata,
precum si denumirea diferitelor cicluri se gsesc in tabel 1.
Tabel 1. Tipuri de solicitri repetate
In afara de tensiunile max si min , un ciclu este caracterizat si prin alte mrimi
derivate, cum ar fi:
min
a = max
- amplitudinea tensiunii
2
= max min = 2 a
- variaia tensiunii
+ min
- valoarea medie a tensiunii med = max
2
- caracteristica ciclului
min
max
Relaia care leag valorile max si numrul N la care se obine ruperea poate fi
obinuta sub forma unei curbe N . Aceasta curba poarta numele de curba de
durabilitate sau curba Wohler.
max
N
Figura 2. Curba de durabilitate pentru dat
O posibilitate de reprezentare a capacitatii portante de rupere prin oboseala
folosete in ordonata in locul valorilor max valorile variaiei tensiunilor
= max min reprezentate in scara logaritmica (Figura 3)
Figura 3. Curba de rezistenta la oboseala N

Factori care influenteaza rezistenta la oboseala:
- efectul imperfeciunilor de suprafaa ale pieselor din otel
- efectul gurilor pentru nituri si uruburi
- efectul mbinrilor sudate:
o efectul de cresttura
tensiunile remanente
- influenta calitatii otelului
Oboseala in domeniul durabilitatilor mici (low cycle fatigue)
Tensiunile asociate cu oboseala corespunztoare unui numr redus de cicluri

(low cycle fatigue) sunt suficient de mari pentrua produce deformatii plastice
importante astfel ca relatia nu mai este liniara ci prezinta bucle de
histerezis.
Aplicatie: comportarea structurilor metalice la actiuni seismice.
600
X U -C W P 1
COLUMN FACE [kNm]
Moment
(kNm)
MOMENT
AT THE
400
200
0
-0 .0 7 -0 .0 5 -0 .0 3 -0 .0 1
-2 0 0
0 .0 1
0 .0 3
0 .0 5
-4 0 0
-6 0 0
T O T A L J O IN T R O T A T IO N [ra d ]
Moment (kNm)
Rotirea (rad)
Moment (kNm)
Rotirea (rad)
Rotirea (rad)
Figura 4. Curbe de histerezis pentru elemente si imbinari (sudate sau cu

suruburi)
0 .0 7

Constructii Metalice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructii Metalice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR

Rezistenta elementelor structurale din otel

REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE

Grinzi si stalpi cu zabrele

Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa

Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor:

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE

grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si

simple (laminate sau sudate)

SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN

Distante intre solidarizari:

Anet = Abr - 2(dt)

Anet,1 = Abr,1 (dt)

Anet ,2 = [2(b p / 2) + p 2 + s 2 ]t 2dt

: Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni.

(in sectiunea bruta) N pl , Rd =

(in dreptul gaurilor de fixare) Nu , Rd =

Pentru imbinari de categoria C (EN 1993-1.8) rezistente la lunecare la stare limita

din (6), spre exemplu =>

sau din (7):

, ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3.

, ptr. sectiuni de clasa 4

SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE

.. cr < max < f y .. cr < max = f y

p : zveltetea relative sau :redusa a placii.

LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare

La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi

Recomandari pentru alcatuire:

pentru prindere articulata.

Elemente componente ale sectiunilor:

PROBLEMA FLAMBAJULUI : ISTORIC

= > y=0 = > c2 = 0

l f = lungime de flambaj = distanta dintre 2 pcte. de inflexiune consecutive a deformatei

Procesul de deformare este continuu

Cedarea are loc prin limitarea echilibrului

Pcr = min( Pcr , y ; Pcr , z )

: forta de flambaj normalizata sau adimensionala.

: zveltetea barei ideale pentru care Ncr = Npl

: zveltetea normalizata sau adimensionala sau redusa a barei.

Bara este imperfecta

Capacitatea portanta a barei (momentul incovoietor capabil sau rezistent) ajunge in

BAZELE TEORETICE ALE CURBELOR EUROPENE DE

vtot = vmax + e0, d =

Bara este solicitata la compresiune axiala, N Ed , si momentul incovoietor de ordinal II,

Forta N Ed poate creste pana la colaps (flambaj) = >

= > coeficientul de reducere la flambaj:

=> prin calibrare experimentala: = ( 0.2)

Cadre cu noduri deplasabile:

Prevederi pentru lungimea de flambaj a cadrelor etajate

Figura F.6 Factori de distribuie pentru stlpii continui

Cadre cu noduri fixe :

Cadre cu noduri deplasabile:

(1) O structur poate fi considerat cu noduri fixe n cazul n care sistemul de

Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i

Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i

FLAMBAJUL PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE

Chiar si barele cu sectiunea dublu-simetrice, datorita imprfectiunilor isi pot pierde

i02 = i y2 + iz2 + y02

- rasucire cu deplasare libera la capete : T = 1

ptr sectiuni de clasa 1,2,3

ptr sectiuni de clasa 4

FLAMBAJUL BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA

Bare cu sectiune compuse din elemente apropiate