Sunteți pe pagina 1din 278

Curs 1

REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Rezistenta elementelor structurale din otel

o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor)

Stabilitatea elementelor structurale din otel

o Rezistenta sectiunii+efectul rigiditatii elementelor structurale (L,A,I,E) (Rezistenta elemetelor structurale)

Comportarea si calculul elementelor structurale din otel in domeniul post-elastic (elasto-plastic)

Solicitarea la oboseala a elementelor structurale din otel.

Probleme specifice comportării si calculului elementelor din otel cu pereţi subţiri formate la rece.

Bibliografie:

Eurocode 3, Partile:

o

1.1 (EN 1993-1-1) – Elemente generale

o

1.3 (EN 1993-1-3) – Elemente din otel cu pereţi subţiri formate la rece

o

1.5 (EN 1993-1-5) – Placi plane încărcate in planul lor

o

1.8 (EN 1993-1-8) – îmbinări

o

1.9 (EN 1993-1-9) – Calculul la oboseala

Construcţii cu structura metalica (C.DALBAN) – EDP, Bucureşti 1997

Calculul structurilor metalice – Eurocode 3 : Exemple de calcul (D.Dubina, J. Rondal, I.Vayas) 1997

Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece(D.Dubina, V.Ungureanu ) Vol.I, Colectia LINDAB,

2004.

1

REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN OTEL

Bare

 

Grinzi si stalpi cu zabrele

Grinzi si stalpi cu inima plina

Fire

Compunere

Cadre

solidarizare

Arce

Placi

Structuri din placi plane si curbe

 

Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa

sectiunilor:1,2,3,4

Clasa 1 :

“plastica”,

cu

articulatii plastice.

capacitatea

de

rotire

plastica

pentru

Clasa 2 :

Clasa 3 :

Clasa 4 :

“plastica”, fara capacitate de rotire plastica suficienta.

“elastica”

“elastica” cu sctiune redusa (efectiva sau eficace)

a

forma

Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor:

2

3

3

4

4

5

5

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE Calculul de rezistenta

Solicitarea se aplica centric

Intindere

grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si cu forte aplicate in noduri) structuri din bare articulate

Compresiune

 

Sectiuni

simple (laminate sau sudate)

structuri din bare articulate Compresiune   Sectiuni • simple (laminate sau sudate) • compuse 6

compuse

structuri din bare articulate Compresiune   Sectiuni • simple (laminate sau sudate) • compuse 6
structuri din bare articulate Compresiune   Sectiuni • simple (laminate sau sudate) • compuse 6

6

7

7

SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE APROPIATE

Corniere alaturate:

SECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE APROPIATE Corniere alaturate: Distante intre solidarizari: • l 1 ≤ 40 –

Distante intre solidarizari:

l 1 40 – 50i 1 – compresiune

l 1 80i 1 – intindere

Corniere in “fluture”

50i 1 – compresiune • l 1 ≤ 80i 1 – intindere Corniere in “fluture” Profile
50i 1 – compresiune • l 1 ≤ 80i 1 – intindere Corniere in “fluture” Profile

Profile U alaturate

Fururi

50i 1 – compresiune • l 1 ≤ 80i 1 – intindere Corniere in “fluture” Profile

8

SECTIUNEA NETA

Sectiunea neta se obtine scotand din sectiunea bruta slabirile produse de gaurile suruburilor sau alte goluri. Probleme apar la barele intinse.

t d p p b d t s s s b A net = A
t
d
p
p
b
d
t
s
s
s
b
A net = A br - 2(d•t)
2(d•t) = slabirea
2
p
1
s
s
s

A net,1 = A br,1 (d•t)

A net,2 = A br,2 2(d•t)

A net ,2

=

[2(

b p

/ 2)

+

2 2 p + s ]
2
2
p
+ s
]

t

2

dt

Calculul se va face pentru aria neta minima.

Verificare

BARE INTINSE

N Ed

N t ,Rd

N Ed

N

t Rd

,

1.0

(1)

: Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni.

: Forta capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitatela intindere(tractiune), care

in cazul in care exista slabiri se calculeaza cu sectiunea neta. Pentru sectiuni cu slabiri :

N = min( N , N ) t , Rd pl Rd , u Rd
N
=
min(
N
,
N
)
t , Rd
pl Rd
,
u Rd
,

(in sectiunea bruta)

N

pl Rd

,

=

A

f

y

γ

M

0

(in dreptul gaurilor de fixare)

N

u Rd

,

(3);

γ

M

0

=

1.0

=

0.9

A

net

f

u

γ

M

2

9

(4);

γ

M

2

=

(2)

1.25

Pentru imbinari de categoria “C” (EN 1993-1.8) – rezistente la lunecare la stare limita ultima:

N

u Rd

,

=

N

net Rd

,

Dimensionare:

N

Ed

N

t Rd

,

=

sau

N

Ed

N

t Rd

,

=

=

A

net

f

u

γ

M

0

1

γ

M

0

f

y

A

1

γ

M

2

f

u

A

net

(5)

din (6), spre exemplu =>

sau din (7):

A

nec

A

net nec

,

γ

M

0

f

y

N

Ed

γ

M

2

f

u

N

Ed

(6)

(7)

(8)

(9)

In principiu dimensionarea se face cu (8) si apoi daca este cazul se face verificarea in sectiune neta.

BARE COMPRIMATE

(verificare de rezistenta)

Verificare:

unde

A eff

N Ed

N

c Rd

,

N

c Rd

,

N

c Rd

,

1.0

=

=

A

f

y

γ

M

0

, ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3.

A

eff

f

y

γ

M

0

, ptr. sectiuni de clasa 4

.

(10)

(12)

(11)

este aria sectiunii “efective” sau eficacecalculata cu “latimea eficace.”

b t
b
t

a)

b t
b
t

b)

"b" "a"
"b"
"a"

10

p

SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE LA BARE COMPRIMATE p<pcr p>pcr p>pcr beff/2 (x) b (x) (x)
SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE
LA BARE COMPRIMATE
p<pcr
p>pcr
p>pcr
beff/2
(x)
b
(x)
(x)
beff/2
σ < σ
< σ
< f
< σ
= f
cr
σ cr
max
y
σ cr
max
y

P = p b = t

b

0

σ

( x dx ≅ ) ( t b ) fy eff ≅ ( t b
(
x dx ≅
)
(
t b
)
fy
eff
(
t b
)
A eff
eff
= ρ b
b eff
λ
− 0.22
p
ρ =
2
λ
p
f
b
/ t
y
λ
=
=
p
σ
28.4
ε
cr
k σ
2
k
π
2
E
t 
= σ
σ cr
12(1
γ 2 )
 
b

k σ : coeficientul de valoare

λ

p

: zveltetea relative sau “:redusa” a placii.

11

(12)

(13)

(14)

(15)

LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare

k σ b k σ
k σ
b k σ

= 0.425

= 1.28

k σ σ

= 4

Observatie:
Observatie:
de valoare k σ b k σ = 0.425 = 1.28 k σ = 4 Observatie:

b k σ k σ = 6.97

= 1.28 k σ = 4 Observatie: b k σ k σ = 6.97 In cazul

In cazul variatiei liniare (gradient) σ

(x) pe sectiune, valorile k σ , respectiv ρ se modifica.

Sectiuni efective (compresiune centrica)

ρ se modifica. Sectiuni efective (compresiune centrica) eficace La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de
eficace
eficace

La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi diferit de cel al sectiunii brute.

12

BARE COMPRIMATE

Dimensionare:

ex. dim (11)

A

nec

γ

M

0

f

y

N

Ed

GRINZI CU ZABRELE

Alcatuirea grinzilor cu zabrele:

BARE COMPRIMATE Dimensionare: ex. dim (11) A nec ≥ γ M 0 f y N Ed

13

Recomandari pentru alcatuire:

Recomandari pentru alcatuire: h r = inaltimea la reazem h r =(1/15 1/17)l pentru prindere articulata.

h r = inaltimea la reazem

h r =(1/15

1/17)l

pentru prindere articulata.

h r =(1/13

1/17)l

pentru prindere rigida.

Elemente componente ale sectiunilor:

14

Nod cu suruburi : Nod sudat: 15

Nod cu suruburi :

Nod cu suruburi : Nod sudat: 15

Nod sudat:

15

16

16

Curs 2 BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE AXIALA Calculul de stabilitate

1. Conceptul de pierdere a stabilitatii

o

instabilitate prin bifurcarea echilibrului.

o

Instabilitate prin divergenta echilibrului.

INSTABILITATE PRIN BIFURCAREA ECHILIBRULUI

- PRINCIPIUL - P<Pcr P=Pcr P>Pcr cedare echilibru stabil echilibru indiferent echilibru instabil
- PRINCIPIUL -
P<Pcr
P=Pcr
P>Pcr
cedare
echilibru stabil
echilibru indiferent
echilibru instabil

1

PROBLEMA FLAMBAJULUI : ISTORIC

PROBLEMA FLAMBAJULUI : ISTORIC 2

2

BIFURCAREA ECHILIBRULUI

(flambaj prin incovoiere)

M

(

d

2

x )

y

dx

2

= Px

+

ky

=

0;

y

=

c

1

sin

kx

+

1) x=0

2) x=l

P Y u y x x=l/2 f l R = P X
P
Y
u
y
x x=l/2
f
l
R =
P
X

k

2 P

=

EI

c

2

cos

= >

= >

kx

y=0

y=0

= >

= >

c

c

2

1

= 0

sin kl = 0

a)

b) k = 0 = > P = 0 (nu este conform cu realitatea)

c) sin kl = 0

c = 0 = > bara nu se deformeaza (contradictie)

1

= > kl = π, 2 π,

nπ

P cr

=

l

2

π

2

E

I

π 2 E I
π 2 E I

(Euler 1759)

3

BIFURCAREA ECHILIBRULUI

Cazuri Fundamentale

l

f

P cr

=

l

f

2

π

2

E

I

π 2 E I
π 2 E I

= lungime de flambaj = distanta dintre 2 pcte. de inflexiune consecutive a deformatei

barei.

l

Exista 5 cazuri fundamentale de flambaj:

f

= µ l

Deformata barei

Deformata barei
Deformata barei
Deformata barei
Deformata barei
Deformata barei

Ecuatia

sin kl = 0

cos kl = 0

tgkl kl = 0

sin kl = 0

cos kl 1 = 0

caracteristica

Forţa critică

π 2 EI

π 2 EI

20,19EI

π 2 EI

4

π

2

EI

l

2

4

l

2

l

2

l

2

l

2

Lungimea de

 

l

 

2l

0,7l

 

l 0,5l

flambaj

   

Coeficientul lungimii de flambaj

1

 

2

0,7

 

1 0,5

4

BIFURCAREA ECHILIBRULUI

Flambaj prin incovoiere – bara perfecta

P P A Pcr Pcr u
P
P
A
Pcr
Pcr
u
A f
A
f
Bara imperfecta P u 0 f 0 P
Bara imperfecta
P
u
0
f
0
P

Procesul de deformare este continuu

Cedarea are loc prin “limitarea ” echilibrului

u u 0,1 u 0,2
u
u
0,1
u
0,2

P

Pcr

f f 0,1 f 0,2
f
f
0,1
f
0,2

P

Pcr

5

BIFURCAREA ECHILIBRULUI

Flambaj prin incovoiere

Y Z
Y
Z

P cr

P

cr

, y

,

z

=

=

π 2

E

I

l

fy

2

y

;

π 2

E

I

z

l fz

2

;

l fy

l

fz

= µ l

y

= µ l

z

P

=

min(

P

;

P

)

cr

cr

,

y

cr

,

z

Rigiditatea E I depinde de geometria sectiunii (Iy,Iz).

Lungimea de flambaj depinde prin µ de conditiile de rezemare.

2 2 π 2 E I Pcr π E π E P = ⇒ σ
2
2
π 2
E
I
Pcr
π
E
π
E
P
= ⇒
σ
=
=
=
cr
2
cr
2
2
l
A
l
λ
f
f
i
2
π E
l
f
σ
=
;
λ =
λ = coefficient de zveltete
cr
2
λ
i
2
2
π E
π E
σ
=
;
σ
=
;
σ
=
min(
σ
;
σ
)
cr
,
y
2
cr
,
z
2
cr
cr
,
y
cr
,
z
λ
λ
y
z
l
l
fy
fz
λ
=
;
λ =
y
z
i
i
y
z

Valoarea maxima a zveltetei se limiteaza prin norme sau rezulta din analiza.!

π

2

E

I

N

cr

=

l

f

2

2

/:

N

2

pl

N =

N

cr

=

π

E

I

=

π

E

 

N

pl

l

2

f

A

f

y

2

λ

f

λ 1 = π

E f y
E
f
y

= A f

y

 

y

N cr N =
N
cr
N
=

N

pl

 

λ

1

2

1

2

 

=

λ

=

 

λ

 

;

 λ  λ =   λ   1
λ
λ
= 
λ
1

N : forta de flambaj normalizata sau adimensionala.

λ : zveltetea normalizata sau adimensionala sau redusa a barei.

λ 1 : zveltetea barei ideale pentru care Ncr = Npl

6

π

2

E

2

λ

1

= f

y

N

INSTABILITATE Npl=Ncr N=Npl N= 1 2 (Euler) 1 STABILITATE 0 0.5 1.0 1.5 2.0
INSTABILITATE
Npl=Ncr
N=Npl
N=
1 2 (Euler)
1
STABILITATE
0
0.5
1.0
1.5
2.0

S235

S275

S355

λ

1

94

86

76

7

DIVERGENTA ECHILIBRULUI

Bara este imperfecta

Materialul se comporta elasto-plastic. = > procesul de deformare se initiaza din momentul aplicarii fortei, cedarea are loc in momentul plasticizarii totale a sectiunii, adica prin formarea unei articulatii plastice.

o

sectiunii, adica prin formarea unei articulatii plastice. o Capacitatea portanta a barei (momentul incovoietor capabil

Capacitatea portanta a barei (momentul incovoietor capabil sau rezistent) ajunge in divergenta cu solicitarea (momentul fortelor exterioare) care tinde sa creasca in situatia in care bara si-a atins capacitatea portanta limita. = > M=Mpl Modelul de instabilitate prin divergenta echilibrului este la bara curbelor de flambaj europene.

8

BAZELE TEORETICE ALE CURBELOR EUROPENE DE FLAMBAJ

* Flambajul este tratat ca o problema de ordinul II, avand la baza modelul fizic de divergenta a echilibrului.

π x NEd v ( x ) = e sin (1) Y,v 0 0, d
π
x
NEd
v
(
x
)
=
e
sin
(1)
Y,v
0
0, d
l
L
v
(
x =
)
= e
(2)
0,max
0, d
2
x
π
x
L/2
v
(
x
)
=
A
sin
(3)
v
0 (x)
L
v(x)
L
v
= v
(
x =
)
= A
(4)
L
max
e 0,d
2
v max
2
d
v
(
x
)
N
Ed
+
(
v
(
x
)
+
v
(
x
))
=
0
(5)
2
0
dx
E
I
N Ed
(1),(3) => (5) = >
A
=
e
(6)
0, d
N
− N
Cr
Ed
π 2
E
I
N
=
NEd
cr
2
L
X,u
(7)
N Ed
(6) => (4) =>
v
=
e
max
0, d
N
− N
Cr
Ed
N Ed
v
=
v
+
e
=
e
tot
max
0,
d
0,
d
N
− N
Cr
Ed
1
v
=
e
(8)
tot
0,
d
1
− N
/
N
Ed
Cr

Bara este solicitata la compresiune axiala,

N Ed

, si momentul incovoietor de ordinal II,

M

II

Ed

La mijlocul barei,

M

II

Ed

= N

Ed

v

tot

,max

=

N

Ed

1

1

N

Ed

/

N

Cr

e

0, d

Relatia de interactiune

N

Ed

M

II

Ed

pentru verificare este:

(9)

(10)

N Ed

+

M

II

Ed ,max

N

Rd

M

Rd

1

(11)

Forta

N Ed

poate creste pana la colaps (flambaj) = >

N

Ed

= N

b,Rd

= χ N

Rd

= > coeficientul de reducere la flambaj:

(12)

9

χ

=

N b Rd

,

N Rd

< 1

N b,Rd

= forta de cedare la flambaj

N

Rd

= f

y

A = N

pl

M Rd

= f W

y

el

Formula Ayrton-Perry:

(11) =>

A

W el

(1

χ

)(1

2

χ λ

)

=

e 0, d

χ =ηχ

λ =

N pl N cr
N
pl
N
cr

η =

e

0,d

A

W el

- imperfectiunea generalizata

=> prin calibrare experimentala: η = α ( λ 0.2) α este factorul de imperfectiune

(13)

(15)

(14)

=> prin calibrare experimentala: η = α ( λ − 0.2) α este factorul de imperfectiune

10

11
11

11

12
12

12

13

13

14

14

15

15

Curs 3 FLAMBAJUL BARELOR COMPRIMATE :

INFLUENTA CONDITIILOR DE REZEMARE

Cazurile fundamentale de flambaj au in general un caracter teoretic, intalnindu- se arareori in practica. Conditiile reale de rezemare sau legare in structuri a barelor comprimate difera de cele mai multe ori de cazurile fundamentale.

Conditiile reale de rezemare se incadreaza de regula intre cazurile teoretice fundamentale.

Exemple:

Cadre cu noduri fixe:

Rotire
Rotire

Translatie

K

Exemple: Cadre cu noduri fixe: Rotire Translatie K K 6 6 5 5 4 4 3
K
K
6 6 5 5 4 4 3 3 1 2 1 2
6
6
5
5
4
4
3
3
1
2
1
2

4

6
6

Cadre cu noduri deplasabile:

K K
K
K

1

Rigiditatea la rotire a nodului de cadru.

6 5 6 5 3 4 4 3 1 2 1 2 K 6 6
6
5
6
5
3
4
4
3
1
2
1
2
K
6
6
K
K
4
4
K

Prevederi pentru lungimea de flambaj a cadrelor etajate

(P100-1/2006)

K 1 Factor de distributie η 1 K K 11 12 Stalp de verificat K
K
1
Factor de distributie η 1
K
K
11
12
Stalp de verificat
K
C
K
K
21
22
Factor de distributie η 2
K
1

Figura F.6 – Factori de distribuţie pentru stâlpii continui

2

η

1

η

2

=

=

K

C

+

K

1

K

C

K

+ +

1

K

11

K

C

+

K

2

+

K

12

K

C

K

+ +

2

K

21

+

K

22

Cadre cu noduri fixe :

l

f

L

=

1

2

+

0,145

(

η

1

+

η

2

)

0,265

η η

1

2

0,364

(

η

1

+

η

2

)

0,247

η η

1

2

Cadre cu noduri deplasabile:

l

f

L

=

1

1

0,2

(

η

1

+

η

2

)

0,12

η η

1

2

0,8

(

η

1

+

η

2

)

+

0,60

η η

1

2

0.5

(F.1)

(F.2)

(F.3)

(F.4)

(1) O structură poate fi considerată cu noduri fixe în cazul în care sistemul de contravântuire reduce deplasările orizontale cu cel puţin 80%.

3

Diagramele WOOD

Articulat

η 1

Incastrat

1,0 0,95 0,9 0,85 0,8 1,0 0,75 0,9 0,7 0,8 0,675 0,7 0,65 0,625 0,6
1,0
0,95
0,9
0,85
0,8
1,0
0,75
0,9
0,7
0,8
0,675
0,7
0,65
0,625
0,6
0,6
0,5
0,575
0,4
0,55
0,3
0,525
0,2
0,5
0,1
0,0
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
Incastrat
η
2 Articulat

Raportul l f /L dintre lungimea de flambaj şi lungimea teoretică a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe

4

Articulat

η 1

Incastrat

5,0 4,0 3,0 2,8 2,6 2,4 2,2 2,0 1,9 1,0 1,8 1,7 0,9 1,6 1,5
5,0
4,0
3,0
2,8
2,6
2,4
2,2
2,0
1,9
1,0
1,8
1,7
0,9
1,6
1,5
0,8
1,4
0,7
1,3
0,6
1,25
0,5
1,2
1,15
0,4
1,1
0,3
1,05
0,2
0,1
1,0
0,0
0,0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
Incastrat
η
2 Articulat

Raportul l f /L dintre lungimea de flambaj şi lungimea teoretică a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile

5

FLAMBAJUL PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE (bare comprimate)

Axele cu o singura axa de simetrie isi pot pierde stabilitatea prin incovoiere- rasucire.

isi pot pierde stabilitatea prin incovoiere- rasucire. • Chiar si barele cu sectiunea dublu-simetrice, datorita

Chiar si barele cu sectiunea dublu-simetrice, datorita imprfectiunilor isi pot pierde stabilitatea prin incovoiere-rasucire.

Flambajul prin incovoiere-rasucire (FT) este o combinatie intre flambajul prin incovoiere (F) si flambajul prin rasucire (T).

prin incovoiere (F) si flambajul prin rasucire (T). N N (F) Cr T , = 1

N

N

(F)

Cr T

,

=

1

i 0

(

G I

Cr FT

,

=

1

2 β

(

π 2

E

I

w

t

N

cr

,

y

L

T

+

N

cr T

,

+

)

)

(T)

2 E I w t N cr , y L T + N cr T ,
2 E I w t N cr , y L T + N cr T ,

(

N

cr

,

y

+

N

cr T

,

)

2

4

β N

cr

,

y

N

cr T

,

6

(FT)

(1)

(2)

y

CT

z CG y y0 z
z
CG
y
y0
z

L

T

N

i

2

0

β

=

π

2

E

I

y

cr

,

y

= i

2

y

2

L

+ y

/ i

y

2

0

2

0

)

+ i

2

z

= 1( y

2

0

2

(3)

(4)

(5)

G I

t = rigiditatea la torsiune

G

I

w

= µ

T

= rigiditatea la rasucire impiedecata.

L :

lungimea de flambaj la rasucire.

µ

T

=

1

-

-

-

Verificarea se face cu aceleasi formule ca si la flambajul prin incovoiere, dar cu

rasucire cu deplasare libera la capete :

rasucire cu deplasare impiedecata la capete :

µ

T

=

0.5

rasucire cu deplasare libera/incastrata la capete :

µ

T

=

0.7

loc de λ .

N

cr

= N

cr ,FT

A f y λ = FT ptr sectiuni de clasa 1,2,3 N cr A f
A
f
y
λ
=
FT
ptr sectiuni de clasa 1,2,3
N
cr
A
f
eff
y
λ
=
FT
ptr sectiuni de clasa 4
N
cr
dar
< N
N cr
cr ,FT

(7)

(6)

(8)

λ

FT

in

Curba de flambaj se alege in functie de forma sectiunilor transversale, dar se considera in raport cu axa Z.

7

8

8

FLAMBAJUL BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA SOLICITATE LA COMPRESIUNE

Bare cu sectiune compuse din elemente apropiate

Bare cu sectiune compusa din elemente indepartate.

o

Solidarizate cu zabrele (zabrelute)

o

Solidarizate cu placute

cu zabrele (zabrelute) o Solidarizate cu placute In cazul acestor elemente structurale (de regula stalpi cu

In cazul acestor elemente structurale (de regula stalpi cu sectiune compusa), deformatiile din forta taietoare in elementele de solidarizare sunt importante si nu pot fi neglijate.

se reduce rigiditatea la incovoiere

9

influenteaza (reducand) forta critica “capabila” a barei compuse, Ncr,comp.

PRINCIPIUL:

N

cr comp

,

=

1

1

1

+

Ncr

S

v

=

N

cr

1

1 +

N

cr

S

v

N cr

N

cr

= forta critica Euler, calculate neglijand forfecarea.

=

π

2

E

I

eff

L

2

(9)

I = momentul de inertie eficace calculate intr-o prima aproximatie.

eff

I

eff

=

0.5

A

ch

2

h

0

z y y Ach Ach ho z
z
y
y
Ach
Ach
ho
z

Sv = rigiditatea la forfecare a sistemului de solidarizare, cu zabrele sau placute.

Sv = G * Aech

G = modul de elasticitate transversal

Aech= aria inimii pline echivalente a stalpului.

transversal Aech= aria inimii pline echivalente a stalpului. Aech Observatie : In general Sv >> Ncr

Aech

Observatie :

In general Sv >> Ncr Ncr/Sv <<1 Ncr,comp Ncr.

10

11
11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

Curs 4

ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina ()

Solicitarea

incovoiere plana (monoaxiala)

z

z

 
 
 
 

My

My  
 
y y
y y

y

y
y y
y y

y

 

z

incovoiere oblica (biaxiala)

z My y y Mz M z
z
My
y
y
Mz
M
z

Tipuri de sectiuni recomandate pentru bare solicitate la incovoiere:

1

Fig.1 Profile laminate la cald; sectiuni simple Fig. 2. Profile ajurate 2

Fig.1 Profile laminate la cald; sectiuni simple

Fig.1 Profile laminate la cald; sectiuni simple Fig. 2. Profile ajurate 2

Fig. 2. Profile ajurate

2

Fig.3 Profile obtinute din placi sudate; sectiuni simple deschise si chesonate 3

Fig.3 Profile obtinute din placi sudate; sectiuni simple deschise si chesonate

3

Fig.4 Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi) Fig.5 Sectiuni compuse

Fig.4 Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi)

Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi) Fig.5 Sectiuni compuse prin sudarea

Fig.5 Sectiuni compuse prin sudarea profilelor

Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi) Fig.5 Sectiuni compuse prin sudarea

4

Fig.6 Profile din tabla de otel obtinute prin indoire la rece pot fi utilizate simplu sau se pot compune imbinandu-se prin sudare sau cu suruburi autofiletante

grinzile pot fi cu sectiuni constante sau variabila pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor

pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv
1:5 < 2 >2
1:5
< 2
>2
adapta variatiei momentului incovoietor 1:5 < 2 >2 Grinzi cu vuta Lv Lv L Fig.7 Grinzi

Grinzi cu vuta

Lv Lv L
Lv
Lv
L

Fig.7 Grinzi cu sectiune variabila

5

Lungimea vutei : Lv = (0.1÷0.12 L)

grinzile cu zabrele si macaz se folosesc pentru a prelua solicitari la incovoiere!

talpa comprimata talpa intinsa montant
talpa comprimata
talpa intinsa
montant
la incovoiere! talpa comprimata talpa intinsa montant Fig.8 Grinzi cu macaz conectori placa beton armat grinda

Fig.8 Grinzi cu macaz

conectori placa beton armat grinda din otel
conectori
placa beton armat
grinda din otel

Fig.9. Grinzi cu sectiunea compusa din otel-beton

In principiu, grinzile = bare solicitate preponderent la incovoiere se pot realiza cu orice forma din profile simple sau combinand profil si tabla solidarizate pentru a lucra impreuna.

o

Grinda ideala, solicitata la incovoiere pura ar putea fi “realizata numai din talpi” talpile vor asigura “in principal” preluarea eforturilor din incovoiere.Inima are rolul de a asigura conlucrarea talpilor.

o

Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.

de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.
de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.

M

6

o

Incovoierea, in mod uzual este acompaniata de taiere. Inima va prelua cea mai mare parte a eforturilor de taiere(forfecare).

Alegerea solutiei constructive in functie de regimul de solicitare si de deschidere

Nr.

 

Solutia

Deschidere

 

Observatii

constructiva

maxima [m]

 

1.

Corniere simple

 

Se pot folosi ca rigle de sustinere a

5

inchiderilor, pentru sarcini reduse

2.

Profile simple formate la rece

   

-

pane de acoperis

6-7

- rigle de perete ptr inchideri

 

-

rigle de plansee usoare

-sarcini reduse si moderate

3.

Sectiuni U laminate la cald

 

- grinzi secundare ptr plansee

6-8

-rigle pentru sustinerea inchiderilor

   

-

sarcini moderate

4.

Sectiuni laminate la cald I – IPE - H

 

-

rigle si grinzi principale

12-35

Secundare la constructii grele (ex antetroaze si longeroane la poduri)

5.

Grinzi din profile ajurate

5-35

- pentru deschideri mai mari cu sarcini moderate, in principal pentru a obtine solutii economice atunci cand conditia de rigiditate este diminuata.

6.

Grinzi cu inima lata, cu rigidizari, obtinute prin sudarea tablelor.

<100

Pentru acoperirea deschiderilor mari> hale industriale – - pentru deschideri moderate cu sarcini mari (poduri)

-

cu inertie

constanta

-

cu inertie

variabila

7.

Grinzi cu sectiuni chesonate

<200

Deschideri mari

Incarcari mari

Atunci cand exista si efecte sau solicitari de torsiune

Se obtin prin sudarea tablelor si profilelor

Exemplu –grinzi pentru poduri rulante grele

- grinzi pentru poduri.

7

Predimensionarea grinzilor din table sudate

t ti hi h c t b
t
ti
hi
h
c
t
b

Relatie aproximatica pentru predimensionare:

h

k

W t
W
t

(1)

W – modul de rezistenta fata de axa de incovoiere

W necesar

=

M max

R

(2)

R = rezistenta de calcul a otelului

R =

γ

M

0

f

y

γ

M

0

= 1 - 1.10

(3)

k = 1,15 grinzi sudate cu sectiune constanta k= 1.10 grinzi sudate cu inaltime variabila

Ponderea arie talpilor fata de aria totala

A

talpii

=

(0.5

0.6)

A

totala

Valori recomandate

h(m)

<1

1

1.5

2

3

4

5

ti(mm)

6-8

8-10

10-12

12-14

16-18

20-22

22-24

hi/ti

80-125

100-125

125-150

145-165

165-185

185-200

210-230

Pentru h=0.8 – 2mm se poate lua in faza de predimensionare.

t

i

(7

+

3

h

)

mm

; h[m]

Atentie! Valorile din table pentru hi/ti sunt corespunzatoare sectiunilor de clasa 3 si mai ales 4. Pentru aceasta se poate aplica numai calculul elastic si pentru a limita sau elimina efectul voalarii se dispun rigidizari.

latimea talpilor, b, se ia de regula 1/5 – 1/3 din inaltimea grinzii.

Raportul b/t , respective c/t se limiteaza pentru a se evita pierderea locala a stabilitatii (voalare).

In general nu se accepta talpi de clasa 4.

Pentru clasa 3

c

ε

/ t ≤ 14 ε 235 = f y
/
t ≤
14
ε
235
=
f
y

8

Pentru calculul plastic (analiza globala) sectiunea grinzi trebuie sa fie in intregime din elemente de clasa 1.

Pentru dimensionarea grinzii(calculul de rezistenta pe sectiune) in domeniul plastic se poate folosi si o sectiune de clasa 2.

REZISTENTA (IN SECTIUNE) A UNEI BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE

R x M
R
x
M
z y y b z
z
y y
b
z

M

Mpl

Mel

raspuns idealizat(elastic-plastic) curbura el pl
raspuns idealizat(elastic-plastic)
curbura
el
pl

χ =

1

R

Fig. 10 Relatia curbura-moment incovoietor la o bara solicitata la incovoiere pura

Vezi deducerea formulei lui Navier la rezistenta materialelor. !!!!

Deformatia longitudinala unitara unei fibre situata la distanta z de axa neutra:

ε = z / R

σ =

M

yz

I

y

(Navier)

σ = ε E (Hook) =

χ =

1

M

y

=

R

E

I

y

9

(7)

(8)

(9)

Relatia M-χ este lineara in domeniu elastic, pentru

ε

p

=

σ

p

E

(10)

ε < ε

p

Unde σ este limita de proportionalitate a otelului pentru un model de comportare a p
Unde
σ
este limita de proportionalitate a otelului pentru un model de comportare a
p
otelului de tip elastic-perfect plastic (
σ
= f
) si
= ε
ε y
p
y
p
M
fy
E=tg
el
y
f
y
ε
=
(11)
y
E

In momentul in care intr-o fibra se atinge deformatia limita elastica,

corespunzator va fi

inelastic, fibrele se vor plastifica succesiv, dinspre exterior spre axa neutral pana cand intreaga sectiune se va plasticiza.

ε

y

, efortul

f

y

si nu poate sa mai creasca peste aceasta valoare in domeniul

Vezi figurile !!!!

(se vor pune in cursul ce va fi atasat pe internet)

Pentru sectiune dreptunghiulara

W pl

W el

= 1.5

=> capacitatea portanta a sectiunii in domeniul postelastic se dubleaza.

Randamentul sectiunilor la incovoiere

Tip sectiune

Rectangulara

HE

IPE

Tub rectangular

Proprietati

plina (bxh)

HEA200

IPE300

200x100x10mm

b=5.2cm

h=10.4cm

A(cm2)

53.8

53.8

53.8

51.7

Wel

93.7

388.6

557.1

235.5

Wpl

140.6

429.5

628.4

309.3

Wpl/Wel

1.5

1.11

1.13

1.31

Verificarea rezistentei la incovoiere Sectiuni de clasa 1 si 2

10

M

W

M

Sd

M

Sd

/(

 

(14)

o

)

(15)

 

(16)

o

)

(17)

 

(18)

(19)

Sd

Sd

/(

f γ

y

/

M

/(

f γ

y

/

M

f γ

y

/

M

o

)

pl ,Rd

pl necesar

,

Sectiuni de clasa 3

M

W

M

Sd

M

el ,Rd

el necesar

,

Sectiuni de clasa 4

M

W

M

el ,Rd

eff

M

Sd

Solicitarea la forta taietoare

Se bazeaza pe formula lui Juravski (vezi rezistenta materialelor) cu care se calculeaza

tensiunea de taiere

τ Rd

τ

Rd

=

V S

z

y

t I

i

y

> τ

Sd

(20)

V z

- forta taietoare dupa axa z

S

y momentul static in raport cu axa y, la nivelul sectiunii

Iy = momentul de inertie

ti - grosimea inimii

In principiu pentru simplificare, se neglijeaza contributia talpilor.

Formula de verificare din EN 1993-1-1 este:

V

sd

V

pl Rd

,

=

A f v y γ 3 M 0
A
f
v
y
γ
3
M
0

(21)

V

V

sd – forta taietoare din calcul static in sectiunea in care se verifica

pl,Rd – rezistenta la taiere

d – forta taietoare din calcul static in sectiunea in care se verifica p l ,

11

12

12

13

13

14
14

14

15

15

Curs 5

ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA RASUCIRE

Rasucirea (torsiunea), ca stare de solicitare nu apare in mod independent,

ci

in combinatie cu alte solicitari (ex. incovoiere cu rasucire, compresiune

+incovoiere+rasucire).

In

practica se iau masuri constructive pentru a elimina sau reduce efectul

de rasucire, nefavorabil in special in cadrul elementelor cu pereti subtiri cu sectiune deschisa.

Rasucire libera (cu deplanare libera) Fibrele longitudinale nu sufera alungiri = > in sectiune apar exclusiv tensiuni tangentiale τ .

> in sectiune apar exclusiv tensiuni tangentiale τ . • Rasucire impiedecata (cu deplanare impiedecata),

Rasucire impiedecata (cu deplanare impiedecata), Deplanarea sectiunii este impiedecata (prin rezemari si sau legaturi

structurale) = > Apar tensiuni normale

σ

w

si tangentiale

τ

w

este impiedecata (prin rezemari si sau legaturi structurale) = > Apar tensiuni normale σ w si

1

RASUCIRE LIBERA

Elemente cu sectiuni deschise

τ = t θ = I ≅ t
τ
=
t
θ
=
I
t

M

t

I

d

t

ϕ

M

t

=

d

z

G I

t

1

3

h t

3

(1)

(2)

(3)

t M t I d t ϕ M t = d z G I t 1

I

z

=

α

3

h

i

t

i

3

(4)

In calcul de rezistenta se poate lua acoperitor α = 1.

(4)

- > (1)

= >

τ

=

M

t

t

1

3

h

i

t

3

i

Valoarea maxima a lui τ

apare in peretele cel mai gros (tmax).

(5)

Elemente cu sectiune inchisa

2

= T b + T M T a = τ T t z a (

= T b + T

M

T a =τ

T

t

z

a

(

(

a

j

t a

a

t b

j

j

τ

a

=τ

a

= τ t

b

b

)

)

b

a

= const

 

(6)

(7)

τ

=

M

t

τ

=

M

t

 

a

2

abt

a

;

b

2

abt

b

(8a,b)

Formula generala (Bredt)

 
 

4 A

2

I

=

w

 

(9)

z

ds

t

τ

t

=

M

t

- fluxul de forfecare (constant !!)

 

(10)

2 A

m

Am - aria delimitate de linia mediana a sectiunii.

2 A m A m - aria delimitate de linia mediana a sectiunii. Pentru a se