Academia de Studii Economice Bucureşti

- Facultatea de Business şi Turism-

● ● ●
● ● ●
Student:
Coordonator:
Apostu Roxana-Georgiana
Conf. univ. dr. Mihaela Pădurean
Grupa 321, Seria A, Anul II
● ● ●
● ● ●

Bucureşti 2015
1. Aşezare şi căi de acces

2. Resurse naturale şi antropice

2.1 Resurse naturale

2.2 Resurse antropice

3. Echipamente turistice

3.1 Cazare

3.2 Alimentaţie

3.3 Agrement

3.4 Tratament

4. Circulaţia turistică

Bibliografie
 1. Aşezare şi căi de acces

Borşa este o localitate aflată în nordul extrem al României (Judeţul Maramureş), în partea
răsăriteană a Depresiunii Maramureşului, închisă de Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului
(Carpaţii Orientali), situată la 700-850 m altitudine, pe Valea Vişeului, în apropierea Pasului
Prislop (altitudine 1.414 m), care leagă Transilvania de Bucovina.

Fig. 1. Poziţia geografică a oraşului Borşa în cadrul judeţului Maramureş

Sursă: http://www.turistinfo.ro/judet-maramures/

Accesul în staţiune se face astfel:

Căi rutiere, reprezentate de DN18 (Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Moisei –
Borșa – Prislop, Maramureș –Șesuri) care face legatura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava –
Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistrița) și DN17C (care face legatura
cu Bistrița, Năsăud și Dej)
Căi aeriene (situate la distanță):

Aeroportul Internațional Baia Mare - 150 km

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj - 170 km
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava- 200 km

Căi feroviare:

Linia Vișeul de Jos – Vișeul de Sus - Borșa, prin care se conectează la Vișeul de Jos de
linia Salva - Sighetu Marmației. Transportul de călători pe ruta Vișeu de Jos - Borșa
actual este sistat din lipsă de călători.
Calea ferată forestieră cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatărille din
zona Vaser – Novat. Garniturile de tren sunt prevăzute cu vagoane pentru călători
(vagoane platformă sau vagoane închise).

2. Resurse naturale şi antropice

2.1 Resurse naturale

Munţii Rodnei (în sud) cu vârfurile Pietrosu (2303m), Rebra (2225m)

Munţii Maramureşului (în nord), cu pădurile de conifere, păşuni şi fâneţe
Abrupturi glaciare (Piatra Rea), creste semeţe (Turnu Roşu şi Piciorul Moşului), chei
(Cheile Bistricioarei)
Cascada Cailor, în Râpa Piatra Rea, cu o cădere de peste 80m,
Peşteri (între care cea mai cunoscută este Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor, aflată în
bazinul superior al pârâului Gersa, lângă localitatea Rebrişoara)
Circurile glaciare (Buhăiesc – care adăposteşte şi lacul glaciar cu acelaşi nume – Izvorul
Cailor – cel mai pitoresc – Puzdrele)
Pasul Prislop (1416 m alti.) ce face trecerea între bazinul Vişeului şi cel al Bistriţei Aurii;
 Pasul Rotunda (Rodna 1277 m), situat mai spre sud, care leagă Bucovina, Ţara
Năsăudului şi Maramureş, considerat cea mai pitorească trecătoare înaltă din ţară;
Pasul Şetref (826 m alti.), care oferă o privelişte încântătoare asupra Ţării
Maramureşului, venind dinspre Ţara Năsăudului;
Rezervatii naturale:
Rezervatia Pietrosu Rodnei - se afla in imediata vecinatate a orasului Borsa; este
cea mai mare rezervatie naturala din nordul tarii;
Rezervatia Cornu Nedeii – Ciungii Balasinii, infiintata pentru ocrotirea
cocosului de mesteacan si a mediului sau favorit, jnepenisul;
Rezervatia Salhoi – Zambroslaviile din Muntii Maramuresului este rezervatie
geologica si botanica, fiind creata pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica,
relict glaciar si specie foarte rara pentru tara noastra, legata de existenta
conditiilor de mlastina eutrofa;
Rezervatia Izvorul Albastru al Izei - destinata protectiei izbucului de la obarsia
Izei, conservandi climatul, vegetatia si peisajul;
Pestera de la Izvorul Izei - rezervatie speologica;
Rezervatia Piatra Rea - are o suprafata de 70 hectare, aici gasindu-se formatiuni
geologice deosebite, o flora rara si un peisaj alpin maret.
Cursurile de apă (râul Vaser pe o lungime de 18 km, de la cantonul silvic Cozia
până la confluenţa cu Vişeul) reprezintă rezervaţie pentru ocrotirea lostriţei,
specie endemică bazinului dunărean, relict al apelor glaciare.

Fig. 2. Vedere generală a oraşului Borşa Fig. 3. Pietrosul mare văzut din Borşa
Sursă: http://upload.wikimedia.org/ Sursă: http://upload.wikimedia.org/
2.2 Resurse antropice

Muzeul Rădăcinilor - reuneşte peste o sută de obiecte, care mai de care mai bizare.
Vizitatorii nu trebuie să plătească nimic pentru a se bucura de ciudata colecţie.
Monumentul Eroilor Moisei
Monumentul istoric “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril - Biserica de lemn din Borşa ce
datează din anul 1700
Schitul Vinisoru - Schitul este dependent de Mănăstirea Baia Borşa, el având o biserică
de lemn în stil maramureşan şi un corp de chilii.
Mănăstirea Prislop - Mănăstirea "Schimbarea la Faţă" Prislop este situată la o înălţime de
1.413 metri în vârful Pasului Prislop, la graniţa dintre Maramureş şi Bucovina.
Mănăstirea Sf. Nicolae - este locul ideal de regăsire a liniştii şi păcii interioare a fiecăruia
dintre noi.
Schitul Pietroasa - În salba frumoaselor şi vestitelor mănăstiri maramureşene se înscrie
mai nou înfiinţat Schitul Pietroasa din oraşul Borşa
Parohia Sf. Ioan Evanghelistul
Mănăstirea Moisei

3. Echipamente turistice
3.1 Cazare

Tabel nr. 1 – Cazare în Borşa, 2013

Tipuri unităţi cazare Număr unităţi cazare Număr locuri
Hoteluri 3 160
Moteluri 1 41
Pensiuni turistice 10 151
Total 14 352
Sursă: http://statistici.insse.ro/ - Tempo Online
 3.2 Alimentaţie

Pentru asigurarea serviciilor de masă, în staţiune funcţionează trei restaurante (în cadrul
hotelurilor Cascada, Stibina şi Brădeţ), cu o capacitate de 280 de locuri la mese, de categoria I şi
trei baruri de zi (tot în cadrul hotelurilor), cu 76 locuri. Acestora li se adaugă restaurantele
hotelului Iezer din Borşa cu 80 de locuri la mese şi cel al cabanei Capra Neagră din Moisei cu
circa 60 locuri la mese. De asemenea, în aceste două localităţi mai funcţionează o serie de
restaurante, bufete şi baruri private, de mici dimensiuni.

3.3 Agrement

Agrementul în staţiune este reprezentat mai ales de dotările pentru practicarea

sporturilor de iarnă:
Două pârtii de dificultate medie:
Prima – cu o lungime de 2000 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1375 m, minimă 880 m
(coboară până în spatele hotelului Brădet), diferenţă de nivel 495 m, suprafaţa 6 ha, debit
max/optim: 360/270 pers/h.
A doua – cu o lungime de 700 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1545 m, minimă 1365
m (în zona Ştiol), cu o diferenţă de nivel de 180 m, suprafaţă de 2,1 ha debit max/optim:
360/270 pers/h;
Două instalaţii de transport pe cablu, care deservesc aceste pârtii;
În staţiune mai există un teren de sport (fotbal, tenis).

Oferta de agrement este întregită de posibilităţile de drumeţie pe care le oferă cele 6

trasee turistice marcate care pornesc din staţiune sau din oraş în Munţii Rodnei, cărora li se
adaugă altele, nemarcate, în aceeaşi direcţie sau în Munţii Maramureşului.
 Complex Borşa - Valea Fântâna - Cascada Izvorul Cailor - Şaua Stiol - Pasul Prislop,
marcaj: triunghi roşu, cu o durată de 4-5 ore
Pasul Prislop - Prelunca Tătarilor - Complex Borşa, marcaj: bandă galbenă, ce poate fi
parcurs în 2,5 - 3 ore
Complex Borşa - Poiana Runcu Stiolului - Şaua Stiol - Izvorul Bistriţei - Şaua Gărgălău,
cu bandă albastră şi cu o durată de 3,5 - 4 ore
Complex Borşa - Faţa Meselor - Puzdra - Şaua Galaţiului , marcaj cu punct albastru, de
4,5 - 5 ore
Poiana Borşei - Valea Negoiescului - Puzdra - Şaua Galaţiului, marcat cu triunghi
albastru, durează 6 - 6,5 ore
Borşa - Iezerul Pietrosului - Vârf Rebra, cu bandă albastră, de 6 - 8 ore
Şaua Gărgălău - Vârful Galaţiului - Vârful Rebra - Vârful Bătrâna - Pasul Setref, marcat
cu bandă roşie, cu o durată de 14 - 16 ore

Fig. 5. Cascada Cailor

Fig. 4. Telescaun Borşa

Sursă: http://saptepietre.ro/2011/12/vii-de-la-
borsa-spre-cascada-cailor.html

Sursă: http://upload.wikimedia.org/
 3.4 Tratament

Staţiunea dispune de o bază de tratament, cu 250 de locuri, dotată cu instalaţii cu

aerosoli, instalaţii pentru electroterapie în vederea vindecării ţesuturilor bolnave, bazine cu ape
minerale pentru băi şi aero-helioterapie, bazine pentru băi cu esenţe de plante sau cu sare de
Bazna, săli de gimnastică medicală recuperatorie, saună, masaj, mofete naturale (recomandate în
terapia problemelor reumatice), dotări împachetări cu parafină, laser-terapie.

4. Circulaţia turistică

Tabel nr. 2 – Sosiri şi înnoptări ale turiştilor în funcţie de tipul unităţii de cazare în anul 2013
Tipuri unităţi cazare Număr sosiri Număr înnoptări
Hoteluri 3270 4821
Moteluri 223 607
Pensiuni turistice 1420 3160
Total 4913 8588
Sursă: http://statistici.insse.ro/ - Tempo Online
 Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99a

2. http://statistici.insse.ro/

3. http://www.primariaborsamm.ro/dm/portal.nsf/Index/$First?OpenDoc
ument

4. http://www.laborsa.ro/obiective_turistice_borsa_maramures.html

5. http://www.turistinfo.ro/borsa/

6. http://www.infopensiuni.ro/cazare-borsa/obiective-turistice-borsa/

7. http://www.discover-maramures.com/ro/atractii-turistice/borsa/

8. http://amfostacolo.ro/harta-
romania__15/maramures__100/borsa__1164/

9. http://www.infoghidromania.com/borsa_maramures.html

10. http://ghid-borsa.viaromania.eu/