Stagiar:Pop Silvia

An 1 Sem 2
CONTABILITATE
1 (9). In vederea constituirii SC EPY SRL se inregistreaza subscrierea de capital
social, astfel:
- Partenerul A subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand
10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;
- Partenerul B subscrie la capitalul social o cota de 10% reprezentand 6.750 lei,
prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;
- Partenerul C subscrie 50% din capitalul social astfel:
- 30.000 lei in numerar;
- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.
Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2,73
lei/$.
1.Subscrierea capitalului social la SC EPY SRL:
a) partener A
456.1
=
1011
27.000 lei
Decont. Cu asociatii Capital subscris nevarsat
Privind capitalul
b) partener B
456.2
=
1011
6.750 lei
Decont. Cu asociatii Capital subscris nevarsat
Privind capitalul
c) partener C
456.3
=
1011
33.750 lei
Decont. Cu asociatii Capital subscris nevarsat
Privind capitalul
2.Aportul capitalului in devize, natura si numerar:
a) partener A
5314
=
Casa in valuta

456.1
27.000 lei
Decont. Cu asociatiiPrivind capitalul

b) partener B
212
=
Constructii

456.2
6.750 le
Decont. Cu asociatiiPrivind capitalul

c) partener C
%
=
456.3
5311 Casa in numerar Decont.cu asociatii
2111 Terenuri privind capitalul

33.750 lei
30.000 lei
3.750 lei

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
2 (33). Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin
absortia societatilor B si C de catre societatea A.
Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei.
K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta.
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv
1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:
B 3.000 x 2% = 60 lei prima de fuziune
C 1.000 x 2% = 20 lei prima de fuziune
TOTAL 4.000 lei 80 lei prima de fuziune
se inregistreaza majorarea capitalului social la societatea A absorbanta, cu prima de fuziune
456 = %
4.000
1012
3.920
1042
80
3 (46). Adunarea generala a actionarilor de la SC SIMCOR SA hotaraste
alocarea a 10% din profitul anului curent pentru rezerva legala si includerea
primei de emisiune in valoare de 20 lei la aceasta rezerva. Profitul exercitiului
financiar este de 600 lei.
cresterea rezervei legale cu 10% din profitul anului current
600 * 10% =60 lei.
129
=
106
60
1041 =
106
20
4 (100). SC HEXOL SA lanseaza un imprumut din emisiunea de obligatiuni:
-valoarea nominala 500 lei/titlu
- pret de emisiune 475 lei/titlu
- pret de rascumparare 525 lei/titlu
- nr. de obligatiuni 10.000 bucati
- rata dobanzii 10% /an
- durata imprumutului 5 ani
- rambursarea in totalitate la scadenta
Sa se inregistreze emisiunea obligatiunilor, incasarea contravalorii lor, inregistrarea si
plata anuala a dobanzii, amortizarea primelor de rambursare precum si
rambursarea imprumutului.
Subscrierea imprumutului emisiunea de obligatiuni
%
=
161 Imprumuturi
dinemisiuni de
obligatiuni
461 Debitori diversi
169 Prime privind
rambursarea obligatiunilor
Plata prin banca a sumelor datorate de catre cei care au subscris
2

5.000.000 lei
4.750.000 lei
250.000 lei

5121 Conturi curente la banci

in lei

461 Debitori diversi

Inregistrarea si plata anuala a dobanzii: Anual se achita dobanda:

5.000.000 * 10% = 500.000 lei
666 Cheltuieli
=
1681 Dobanzi aferente
privinddobanzile
imprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni
1681 Dobanzi aferente
=
5121 Conturi curente la
imprumuturilor din emisiuni
banci in lei
de obligatiuni
Amortizarea primelor de rambursare pe an:
6868Cheltuieli financiare
=
169 Prime privind
privind amortizarea
rambursarea
primelor de rambursare a
obligatiunilor
obligatiunilor
Tabel amortizare:
Anul
1
2
3
4
5

Valoarea
de
intrare
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
4.750.000 lei

500.000 lei
500.000 lei

50.000 lei

Amortizare
anuala

Amortizare
cumulata

Amortizare
ramasa

50.000
50.000
50.000
50.000
50.000

50.000
100.000
150.000
200.000
250.000

200.000
150.000
100.000
50.000
0

Rambursarea la scadenta a obligatiunilor:

161 Imprumuturi dinemisiuni =
5121 Conturi curente la
de obligatiuni
banci in lei

5.000.000 lei

5 (200). SC MEDA SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi:

- contul 301 Si. 800 lei
- contul 3021 Si. 100 lei
- contul 308 Si. 60 lei
a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii:
- conform facturii nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard)
de 600 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei;
- se achita factura nr. 1200, astfel:
1 500 lei prin virament;
30 lei in numerar.
b) pentru diferenta se emite un efect de comert;
c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de 30 lei, TVA 19%, cheltuieli
de transport incluse in factura 10 lei;
d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate;
3

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei;
f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei;
g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de
materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului
permanent, cat si dupa metoda inventarului intermitent.
Achizitie materii prime:
Inventar permanent
%
=
401
749.7 lei
301
630 lei
4426
119.7 lei
Inventar intermitent
%
=
401
601
4426

749.7 lei
630 lei
119.7 lei

Virament bancar
401
=
5121

500 lei

Plata numerar
401
=
5311

500lei

Emitere efect de plata

401
=
403
219.7lei
Achizitie materii aux:
Inventar permanent
%
=
401
35.7 lei
3021
30
4426
5.7
Inventar intermitent
%
=
401
6021
4426

30 lei
25.21
4.79

Achitare factura cu numerar

401
=
5311 30 lei
Consum de materii prime (numai prin metoda inventarului permanent)
601
=
301
1000 lei
Consum de materii auxiliare (numai prin metoda inventarului permanent)
6021 =
3021
200lei
Deprecierea stocurilor de materii prime
4

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
6814

391

80lei

Aprecierea stocurilor de mat auxiliare

391
=
7814 40lei
6 (300). S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste
un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in
contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:
- A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar;
- B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de
5%.
In contabilitatea beneficiarului:
A413 =
411
10.000 lei
5311 =
413
10.000 lei

413
%
5121
627

=
=

411
413

10.000 lei
10.000 lei
9.500 lei
500 lei

In contabilitatea platitorului:
A401 =
403
10.000 lei
403 =
5311 10.000 lei

401
%
403
627

=
=

403
5121

10.000 lei
10.500 lei
10.000 lei
500 lei

7 (400). SC ALFA SA cu un capital de 5000 lei, format din 5000 de actiuni cu valoarea
nominala de 1 leu , trebuie sa-si reduca activitatea si deci, sa micsoreze capitalul
social cu 200 lei.
In acest scop se rascumpara 200 de actiuni de la actionari si se anuleaza.
Rscumprarea aciunilor proprii:
109 Aciuni proprii = 5121 Conturi la bnci n lei
Anularea actiunilor:
1012 Capital subris varsat = 109 Aciuni proprii

200 lei
200 lei

8 (500). Materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta in luna curenta

sunt de 200 lei, cheltuielile de transport aferente sunt in suma de 75 lei.
Inregistrarea obiectelor de inventar inclusiv transport
303 Mat. de natura obiectelor de inventar = 401 Conturi Furnizori
275 lei
Dare in folosinta a mat. de natura obiectelor de inventar
603 Ch. privind mat. de natura ob.de inventar = 303 Mat de natura obiectelor de
inventar
275 lei

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
Categoria III Expertize contabile
1 (9). Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei
contabile)?
RSPUNS:
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de
expertiz contabil, trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(ntrebare) a expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor
efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar,
actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de
informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut obiecii sau au
dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea
concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea
rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de
ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul
calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei
contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora, cu trimiteri la
anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE,
trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie
precis, consic, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat
fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor
(nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici
asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i
tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul
contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc
condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n
considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate
expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii
diferite, ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia
pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului recomandat de
parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.
2 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea
obiectivelor profesiei contabile?
Raspuns
Principiile fundamentale sunt:
integritate drept, sincer, cinstit;
obiectivitate corect, fr idei preconcepute;
competen profesional lucrri efectuate cu grij i sarguin, pstrarea la zi a nivelului
de cunotine profesionale;
confidenialitate pstrarea secretului profesional;
profesionalism comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile;

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
respectarea normelor tehnice i profesionale executarea lucrrilor conform normelor
tehnice i profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerinelor clientului
sau angajatorului i dac sunt compatibile cu exigenele integritii, obiectivitii i
independenei.
Integritatea, unul dintre pricipiile da baza ale profesiei contabile, implica nu numai
onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Un profesionist
contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa
admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in
privinta incalcarii obiectivitatii. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti
profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.
Competenta profesionala Profesionistul contabil trebuie sa indeplineasca serviciile
profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si
mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivel cerut
pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional
competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legistaliei si tehnicii.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le
divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii este prevazuta
prin lege sau norme reglementare.
Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce
atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta
obliga institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada
responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clienti, terti,angajatori, alti
membri ai profesiei, public in general.
Un profesionist contabil trebuie s-i indeplineasc sarcinile profesionale in conformitate
cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a
executa cu grij i abilitate instruciunile clientului sau patronului in msura in care sunt
compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, in cazul liber-profesionitilor
contabili, cu independena (dup cum se va vedea in Seciunea 8 de mai jos). In plus, ei
trebuie s se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC (de ex.
Standardele Internaionale de Audit), Consiliul pentru Standarde Internaionale de
Contabilitate, Ministerul Economiei si Finanelor ,C.E.C.C.A.R. i Camera Auditorilor
Financiari, legislaia relevant.

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
FISCALITATE
SEM.II
1.O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri n cursul anului:
- venituri din cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor 14.000lei;
- venituri din donaii i sponsorizri 20.000 lei;
- venituri din fonduri europene nerambursabile 26.000 lei;
- venituri din activiti comerciele 15.000 lei.
Cheltuielile aferente acestor venituri sunt n sum de:
- Cheltuieli aferente activitii nonprofit 45.000 lei;
- Cheltuieli aferente activitii comerciale 8.000 lei.
Cursul de schimb este de 4,2 lei/euro
Determinai impozitul pe profit.
Total venituri scutite = 14.000 + 26.000 + 15.000 = 55.000 lei
Conditii de scutire a veniturilor comerciale:
15.000Eurox 4,2 lei/euro = 63.000 lei
10%*Venituri neimpozabile=10% x 55.000 = 5.500 lei
Rezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 5.500 lei este neimpozabil,
restul de 9500 lei fiindsupus impozitului pe profit.
Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:
8.000*(9.500/15.000) = 5.067 lei
Impozit pe profit = 16% x (9.500 - 5.067) = 709 lei
2. O societate comercial pltitoare de impozit pe profit realizeaz n perioada ianuarie
martie venituri totale n sum de 124.000 lei, din care 64.000 lei sunt venituri realizate
din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuate n scopul realizrii
veniturilor n sum de 82.000 lei, din care 31.000 lei au rezultat din activitatea de bar de
noapte.
Determinai impozitul pe profit de plat.
Calculul impozitului pe profitul rezultat din activitatea barului de noapte.
Conditii:
1. Impozitul pe profit/bar de noapte = 16% x (64.000 - 31.000) = 5.280 lei
2. 5%*Total venituri/ bar denoapte = 5% x 64.000 = 3.200 lei
Rezulta un impozit pe profitul obtinut din activit barului de noapte de 5.280 lei.
Calculul impozitului pe profitul rezultat din celelalte activiti
Impozit pe ptofit= 16% x [(124.000 - 64.000) - (82.000 - 31.000)] = 1.440 lei
Impozit total=5.280+1.440=6.720 le

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
3.O societate datoreaz dobnzi n valoare de 9.400 lei pentru un mprumut primit de la un
asociat. Rata dobnzii este de 9,25%, cu 3% mai mare dect nivelul ratei de referin a
BNR (6,25%).Gradul de ndatorare este de 3,2.
Determinai deductibilitatea cheltuielilor cu dobnda i precizai modalitatea de
reportare pentru a fi recuperate.
La nivelul ratei dobnzii aplicate de BNR cheltuiala cu dobnda ar fi fost
(9.400*7%) / 10% = 6.580 lei
Aceste cheltuieli sunt nedeductibile datorita gradului de indatorare de 3,2,
dar se reporteaz pentru a fi recuperate n perioada n care gradul de
ndatorare va fi mai mic de 3.
Cheltuieli cu dobnda definitiv nedeductibile = 9.400 6.580 = 2.820 lei
4. O persoan juridic pltitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizeaz
urmtoarele venituri i cheltuieli, conform balanei de verificare:
Trimestrul I: februarie martie:
704. Venituri din servicii prestate: 70.000 lei
707. Venituri din vnzarea marfurilor: 80.000 lei
607. Cheltuieli privind mrfurile: 70.000 lei
605. Cheltuieli privind energia i apa: 10.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului: 35.000 lei
Trimestrul II: aprilie iunie:
704. Venituri din servicii prestate: 240.000 lei
705. Venituri din studii i cercetri: 10.000 lei
707. Venituri din vnzarea marfurilor:200.000 lei
607. Cheltuieli privind mrfurile: 170.000 lei
605. Cheltuieli privind energia i apa: 30.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului: 100.000 lei
Societatea nu realizeaz
microintreprinderilor.

venituri

nesupuse

impozitului

asupra

veniturilor

Curs euro la 31 decembrie:4,4287 lei/ euro.

Determinai impozitul de plat.
Pentru a verifica daca societatea i poate menine statutul de pltitoare de impozit pe
veniturile microntreprinderilor, veniturile obinute in cursul anului fiscal nu trebuie sa
depeasc echivalentul a 100.000 euro, cursul de schimb pentru determinarea
echivalentului n euro este cel de la nchiderea exerciiului financiar precedentIn acest
context verificam daca veniturile cumulate la sfritul primului semestru depesc
echivalentul de 100.000 de euro.
Total venituri semestrul I: 70.000+80.000= 150.000 lei , aproximativ 33.869,98 euro. In
acest context pentru primul semestru societatea isi poate menine statutul de pltitoare pe
veniturile microntreprinderilor
Impozitul de plata pentru primul trimestru = 150.000*3% = 4.500 lei

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
Total venituri semestrul I: 240.000+10.000+200.000= 450.000 lei , aproximativ 101.609,95
euro
Conform Codului Fiscal i Normelor de Aplicare a Codului Fiscal, microntreprinderile
care n cursul unui trimestru ncep s desfoare activiti de natura celor prevzute la
art. 1122 alin. (6) din Codul fiscal datoreaz impozit pe profit lund n calcul veniturile i
cheltuielile nregistrate ncepnd cu trimestrul respectiv.
In acest context societatea nu va mai putea sa i pstreze statutul de pltitor pe veniturile
microntreprinderilor si ncepnd cu trimestrul II va plti impozit pe profit.
In trimestrul al doilea societatea va avea de plat:
(240.000+10.000+200.000-170.000-30.000-100.000)*16% = 180.000*16%=28.800 lei
Total Impozit de plata
4.500 lei +28.800 lei=33.300 lei
5.O societate comercial realizeaz urmtoarele operaiuni:
- Achiziioneaz materii prime de la intern n valoare de 450.000 lei(operaiune taxabil);
- Produce i livreaz produse finite la intern n valoare de 430.000 lei(operaiune taxabil);
- Produce i livreaz produse finite la intern n valoare de 120.000 lei(operaiune scutit i
fr drept de deducere);
- Import mrfuri n valoare de 40.000 euro, taxa vamal 10% (operaiune taxabil).
- Vinde importul de mrfuri aplicnd un comision de 9% (operaiune taxabil).
Cursul de schimb valutar este de 4,4 lei/euro.
Determinai TVA de plat sau de recuperat.
a)Determinarea TVA deductibil (operaiunile de achiziie):
Vom determina TVA deductibil pentru achiziia de materii prime de la intern si pt
import.n baza de impozitare a TVA deductibil vor intra:
valoarea materiilor prime, de 450.000 lei;
importul de mrfuri n valoare de 40.000 euro, cu o tax vamal de 10%.
Pentru importul de mrfuri, baza de calcul trebuie exprimat n lei i trebuie s includi toate
taxeledatorate:
Valoarea n vam = 40.000 euro x 4,4 lei/euro = 176.000 lei
Taxa vamal = Valoarea n vam x Cota = 176.000 x 10% = 17.600 lei
Deci valoarea luat n considerare pentru calculul TVA deductibil aferent importului de
mrfuri este:
Valoarea n vam + Taxa vamal = 176.000 + 17.600 = 193.600 lei.
Baza de impozitare pentru TVA deductibil va fi deci:
450.000 + 193.600 = 643.600 lei.
TVA deductibil = 24% x 643.600 = 154.464 lei
b) Determinarea pro-ratei i a TVA de dedus efectiv:
Pro-rata = Livrri supuse TVA / Total livrri = (Veniturile din vnzarea produselor finite
livrate laintern n valoare de 430.000 lei + Veniturile din vnzarea produselor importate,
aplicnd un comisionde 9%) / (Veniturile din vnzarea produselor finite livrate la intern
n valoare de 430.000 lei + Veniturile din vnzarea produselor finite livrate la intern fr
drept de deducere n valoare de 120.000lei + Veniturile din vnzarea produselor
importate, aplicnd un comision de 9%).
10

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
Pentru vnzrile aferente produciei importate, valoarea care intr n calculul pro-ratei este
egal cu:
Valoarea n vam +Taxa vamal + Comisionul aplicat.
Valoarea vnzrii importului = 193.600 + 193.600 x 9% = 211.024 lei
Pro-rata TVA = (430.000 + 211.024) / (430.000 + 120.000 + 211.024) = 84,23%.
Prin urmare, TVA de dedus va fi 0,8423 x TVA deductibil = 0,8423 x 154.464 = 130.105
lei.
c) Determinarea TVA colectat (livrrile realizate de ctre contribuabil):
TVA colectat este cea aferent tuturor livrrilor realizate de ctre contribuabil i care nu
sunt scutitede la plata acestei taxe.
Baza de calcul va fi: Produsele finite livrate la intern n valoare de 430.000 lei + Vnzarea
produselor importate, aplicnd un comision de 9%.
TVA colectat = (430.000 + 211.024) x 24% = 153.846 lei
TVA colectat > TVA de dedus => avem TVA de plat
TVA colectat-TVA de dedus = 153.846- 130.105 = 23.741 lei
6.Un agent economic produce 20.000 pachete de igarete a 20 igarete fiecare. Preul
maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 14 lei/ pachet.
Determinai acciza total, tiind c acciza unitar este de 51.49 euro/1.000 igarete,
cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19%, iar acciza
minim este de 79 euro/1.000 igarete.
Acciza ad valorem = Aa x PA x Q, unde:
Aa = acciza ad valorem = 19%
Acciza total = Acciza specific + Acciza ad valorem
Acciza specific = Au x C x ,unde:
Q-cantitatea (uniti de 1.000 buc. de igarete)
= 20.000 pachete x 20 buc./pachet/1.000 buc. = 400.
PA = preul de vnzare cu amnuntul maxim declarat (lei/pachet) = 14;
Q = cantitatea (numr de pachete din cantitatea Q) = 20.000.
Acciza specific = 51,49 x 4.5233 x 400 = 93.161,89lei
Acciza ad valorem = 19% x 14 x 20.000 = 53.200 lei
Acciza total = 146.361,90 lei

11

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
STUDII DE FEZABILITATE
SEM. II
Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe
actualizare. Care este coninutul acestei rate?
.Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici siindicatorilor
financiari ce serealizeaza in perioade diferite de timp. se realizeaza sise exprima prin 2
tehnici speciale dupa cum este luat incalcul factorul timp: 1. dacafactorul timp este luat in
calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor :seaplica tehnica de capitalizare,
fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ] 2. daca factorultimp este luat in calcul:viitor -- mai
mare prezent -- mai mare trecut: se aplicatehnica de actualizare [ se amplifica cu
1 / (1+i)n ]determinarea ratei (se calculeazade experti pentru fiecare intreprindere in
parte): Rata de baza fara riscuri(Rf) =Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% 8% ) Rata la nivelul BNR = Rf +Prima de risc Rata =Medie a dobanzilor practicate de
bancile comerciale Rata =Media tuturor dobanzilor practicate pe piatafinanciara Rata la
nivelul costului capitalului intrerinderii expertizate ( CMP
Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor
investiionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i coninutul
indicatorului?
Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumitaactiune.Rentabilitatea
medie a plasamentului financiar poate fi determinata infunctie deratele de
rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an)si de frecventalor de inregistrare
pe piata.Exemplu: Rata de rentabilitate medie pentru actiunile societatii X
exprimacresterea medie procentuala a pretului uneiactiuni de la o zi la alta sau de la o
altaperioada la alta (an, luna, saptamana).

12

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
EVALUARE
SEM.II
1. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul
bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante
400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000;
disponibilitti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 =140.000
Sau= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000
2. Obiectivul evalurii economice si financiare l reprezint:
a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a ntreprinderilor;
b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.

13

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
SEM. II
1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru
ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
4000
Producia vndut
24000
Producia stocat
500
Subvenii de exploatare
2300
Cheltuieli cu materii prime
10000
Costul mrfurilor vndute
4200
Cheltuieli salariale
5000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu chirii
200
Impozite i taxe
300
Venituri din dobnzi
100
Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de
rezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care pun in
evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de
venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. In practica franceza ,
intreprinderile au obligatia de a elabora tabloul soldurilor intermediare de gestiune ,
care constituie o sursa suplimentara de informatii pentru determinarea si analiza
rezultatelor pe diferite trepte ale formarii lor.In realitate , tabloul soldurilor intermediare
de gestiune nu constituie decat o alta varianta de prezentare a contului de rezultate.El
propune un alt mod de grupare a veniturilor si cheltuielilor , precum si evidentierea
mecanismului de formare a principalilor indicatori de rezultate si performante.Soldurile
intermediare de gestiune sunt:
-marja comerciala
-productia exercitiului
-valoarea adaugata
-excedentul brut de exploatare
-rezultatul explotarii
-rezultatul current al exercitiului
-rezultatul exceptional
-rezultatul net al exercitiului
Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute
=4.000-4.200=-200 u.m.
Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata
=24.000+500=24.500 u.m
Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala (Cheltuieli cumaterii prime
si materiale+Lucrari si servicii executate de terti)Cheltuieli cu materii prime
=10.000 u.m.
14

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
Lucrari si servicii executate de tertii=200 u.m.
Valoarea adaugata=24.500-200-(10.000+200)=14.100 u.m.
Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozite si taxeCheltuieli salariale
=14.100+2.300-300-5.000=11.100 u.m.
Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea
=11.100-1.000=10.100 u.m.
Rezultatul curent=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare
=10.100+100-0=10.200 u.m.
Rezultatul exceptional=0
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit
=10.200-0=10.200 u.m.
Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa
implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducerea costurilor privind personalul si
economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport.Valoarea adaugata evidentiaza
performanta comerciala a intreprinderii , respective capacitatea sa de vanzare si
productie.Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentru
finantarea activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati ,acestea
sunt folosite pentru remunerarea asociatilor si actionarilor.Excedentul brut de exploatare
studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor sitaxelor asupra acestui sold
intermediar de gestiune.Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si
financiare ale unei intreprinderi , independent de politica financiara si fiscala.Spre
deosebire derezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si
constituirea provizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare ,
dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si a
riscurilor de exploatare.Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile
normale , obisnuite ale intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului
politicii financiarea intreprinderii asupra rentabilitatii.Diferenta dintre rezultatul curent si
cel al exploatarii este expresia politicii financiare a intreprinderii , a deciziilor luate pe
acest plan.Rezultatul net contabil corespunde sintezei rezultatului curent si
exceptional,corectat cu urmatoarele elemente:
-participarea salariatilor la rezultate
-impozit pe profit
Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna a interprinderea
este rentabila.Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a
intreprinderii , adica ceea ce ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor
din anul respectiv

15

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII
SEM. II
1. Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia patrimoniului conform
bilanului contabil la data nceperii lichidrii se prezint astfel:
1 Construcii 30.000 lei
2 Amortizarea construciilor 20.000 lei
3 Echipamente tehnologice 15.000 lei
4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
5 Materii prime 3.000 lei
6 Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
7 Clieni 2000 lei
8 Clieni inceri 700 lei
9 Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
10
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
11
Furnizori 7000 lei
12
Provizioane 1.250 lei
13
Capital subscris vrsat 11.000 lei
14
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea rmas neamortizat
de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de valoarea rmas
neamortizat de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de 2.500 lei;
d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost acordate sconturi
n valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate, restul fiind
irecuperabile;
f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat
sconturi n sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum de 900 lei.
Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la acionari
OPERATIILE DE LICHIDARE EFECTUATE DE LICHIDATOR AU FOST:
A) CONSTRUCTIILE AU FOST VANDUTE CU 11.000 LEI, FATA DE VALOAREA
RAMASA NEAMORTIZATADE 10.000 LEI;
A* Valorificarea elementelor de activ:
1. vanzarea constructiilor
461= %
13.090
7583 11.000
4427 2.090
2. scoaterea din evidenta a constructiilor

16

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
%
2812
6583

212

30.000
20.000
10.000

3. incasare creante din vanzare constrcuctii

5121=461
13.090
(4111=7583 11.000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121 =4111

11.000)

B) ECHIPAMENTELE TEHNOLOGICE AU FOST VANDUTE CU 7000 RON FATA DE

VALOAREA RAMASA NEAMORTIZATA DE 5.000 RON;
4. vanzarea echipamentelor tehnologice
461= %
8.330
7583
7.000
4427
1.330
5. scoaterea din evidenta a echip.tehn
%
=
213
15.000
2813
10.000
6583
5.000
6. incasare creante din vz.echip.tehn
5121=461
8.330
(4111= 7583 7000 ; taxare inversa ... nu se aplica tva 5121=4111

7.000)

C) MATERIILE PRIME AU FOST VANDUTE CU 2850 RON FATA DE VALOAREA DE

2.500 RON;
7. trecerea materiilor prime la marfuri
371
=
301
2.500
8. vanzarea marfurilor
4111 =
%
3.391,50
7072. 850
4427 541,50
9. destocarea marfurilor
607=371
2.500
10. incasare creante din vz.marfuri
5121=4111
3.391,50
601= 301
3.000;
391=7814
500 ;
4111=708; 2.850 taxare inversa ... nu se aplica tva
5121= 4111
2.850
D) IN VADEREA INCASARII INAINTE DE SCADENTA A CREANTELOR CERTE AU
FOST ACORDATESCONTURI IN VALOARE DE 100 RON;
11. incasare creante
%
=
4111 2.000
5121
1.900
667
100

17

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
12. inreg.TVA aferent scontului acordat
667=4427-16
E) DIN SUMA CLIENTILOR INCERTI DE 700 RON SE INCASEAZA JUMATATE,
RESTUL FIINDIRECUPERABILE;
13. inreg sume irecuperabile
654=4118
350
14. incasare creante incerte
5121=4118
350
(5121=4116 350 ;
496=7814
400;
654=4116
350)
F) PENTRU PLATA INAINTE DE TERMEN A DATORIILOR CATRE FURNIZORI,
ACESTIA AU ACORDATSCONTURI IN SUMA DE 350 RON;
15.plata datorii furnizori
401= %
7.000
5121 6.650
767
350
16. inregistrare TVA aferent scont. obtinute
4426= 767 -56
G) CHELTUIELILE EFECTUATE CU LICHIDAREA SOCIETATII AU FOST IN SUMA DE
900 RON.
17.inregistrare servicii lichidare
628=401
900
18. plata lichidator
401=5121
900
19. anulare ajustari pt deprecierea mat.prime
391=7814
500
2.Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor
creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori,
dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup
caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este
nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar,
notificarea va fi trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur
civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie
i n Buletinul procedurilor de insolven

AUDIT
18

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
1. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:
a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare.
2. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile
financiare, opinia va fi:
a) fr rezerve;
b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii;
c) procedai la extinderea controlului.
3. Orientarea i planificarea auditului.
Aceasta activitate este o etapa importanta in cadrul misiunii de audit, deoarece este etapa
care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit financiar contabil.
Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea de informatii
cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit financiar
contabil.
Etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt urmatoarele:
culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea desfasurata
de catre intreprindere;
determinarea si studierea domeniilor si sistemelor semnificative ale intreprinderii;
alcatuirea planului de misiune al auditului financiar contabil;
alcatuirea programului de lucru al auditului financiar contabil;
supervizarea misiunii de catre conducatorul acesteia, care, potrivit cadrului teoretic,
conceptual si legal, trebuie sa fie auditor financiar autorizat de catre Camera Auditorilor
Financiari din Romania (CAFR).
Culegerea si prelucrarea de informatii
In cadrul acestei etape, obiectivele auditorului constau in cunoasterea activitatii desfasurate
de catre intreprindere, cum ar fi: informatii despre activitatea si domeniul de activitate al
intreprinderiicereri de consultare a documentelor intreprinderii, studierea organigramei si
examinarea analitica a indicatorilor statici si dinamici ai acesteia. Auditorul va pune
accent pe studierea politicilor financiare si manageriale utilizate, modul de organizare a
contabilitatii, practicile si politicile contabile proprii, sistemul de contabilitate si de
control intern.
Domeniile si sistemele semnificative
Aceasta etapa presupune identificarea zonelor de risc ale intreprinderii, identificarea
elementelor pentru care auditorul trebuie sa puna un accent deosebit, stabilirea
procedeelor si tehnicilor care trebuie aplicate in vederea analizarii acestor elemente.
Domeniile si sistemele semnificative ale unei intreprinderi se refera la principalele
activitati desfasurate de catre aceasta, cum ar fi: activitatea de aprovizionare, productie,
comercializare si alte activitati preponderente. Pornind de la aceste domenii
semnificative, auditorul trebuie sa identifice conturile care evidentiaza tranzactiile
19

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
realizate din urmatoarele puncte de vedere: in primul rand, auditorul trebuie sa verifice
tot fluxul informational al acestor domenii semnificative, iar in al doilea rand, trebuie sa
fie studiate cu atentie suplimentarea acelor sume care au valori foarte mari, frecventa lor
si influenta acestora in situatiile financiare. Acest punct de vedere este justificat pentru ca
aceste valori mari pot influenta deciziile utilizatorilor externi ai situatiilor financiare.
Planul misiunii de audit
Acest instrument este util pentru demararea efectiva a misiunii de audit financiar contabil,
avand ca obiectiv stabilirea etapelor de desfasurare a misiunii, dar si a riscurilor care
trebuie gestionate cu ocazia desfasurarii acesteia. Prin intermediul acestui instrument se
poate determina:
natura si dimensiunea verificarilor realizate;
organizarea misiunii astfel incat la finalizarea acesteia auditorul sa poata exprima o
opinie rezonabila privind situatiile financiare auditate ale intreprinderii.
Planul misiunii de audit are la baza programul de munca, principalele elemente ale acestui
document fiind: alegerea membrilor echipei de audit, repartizarea lucrarilor de audit
pentru fiecare membru in parte, apelul la experti externi pentru activitati care nu tin de
competenta membrilor echipei de audit, coordonarea misiunii de audit intre membrii
echipei, obtinerea unui calendar al sedintelor AGA si CA, termenul de finalizare a
misiunii si data predarii raportului de audit.
Principalele elemente componente ale unui plan de audit financiar contabil sunt:
prezentarea intreprinderii, paragraful privind informatiile contabile obtinute, prezentarea
obiectivului misiunii, prezentarea sistemelor si domeniilor semnificative, orientarea
programului de lucru, prezentarea echipei si a bugetului de misiune, termenul de
finalizare a misiunii.Programul de munca este util pentru a stabili natura, derularea si
intinderea procedurilor de audit necesare misiunii. El reprezinta un ansamblu de
instrumente care permit un control mai bun al executarii lucrarilor. De asemenea, prin
intermediul acestui instrument se permite detalierea obiectivelor auditului, prezentarea
bugetului de timp necesar fiecarei etape din planul realizat si cuantificarea acestor
indicatori pentru fiecare membru al echipei de audit.
Supervizarea misiunii
Aceasta etapa este importanta deoarece, dupa repartizarea lucrarilor in timp si pe fiecare
membru al echipei de audit, seful misiunii care este auditorul financiar trebuie sa
supravegheze si sa verifice toate activitatile desfasurate de fiecare membru al echipei de
audit, pentru ca responsabilitatea unei misiuni de audit financiar eficiente revine sefului
misiunii, adica auditorului financiar.
4. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune
de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.El ntocmeste
n mod simplu
un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei
care trag propriile concluzii din
lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu
clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
20

Stagiar:Pop Silvia
An 1 Sem 2
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru.
5. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de cumprri i de
furnizori.
1.

De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea cumparaturilor si

de determinat daca ele au constituit obiectul unor remize sau ristorno
2.
De analizat variatiile importante ale soldului contului furnizori cu cel al exercitiilor
precedente sau al nivelului asteptat si de obtinut explicatiile despre aceste variatii
3.
De obtinut balanta furnizorilor si de determinat daca totalul corespunde cu soldul
contului din balanta generala
4.
De informat pentru a sti daca soldurile sunt comparate cu extrasele de cont ale
furnizorilor si de comparat cu soldurile perioadei precedente
5.
De cercetat despre existenta datoriilor neanregistrate
6.
De determinat daca datoriile fata de actionari, administratori si alta parti legate sunt
prezentate separat
7.
De cercetat cauzele si justificarile intarzierilor la plata
8.
De examinat soldurile vechi si a celor ce par prea mari
9.
De verificat corecta contabilizare a datoriilor, in special a celor exprimate in devize
10. De analizat corecta regularizare a avansurilor acordate furnizorilor

21