TEMA ANALIZA COST-BENEFICIU

CAP I
1.Definii analiza cost-beneficiu i prezentai cteva particulariti ale sale
pentru proiectele de protecia mediului.

Analiza cost-beneficiu reprezint o tehnic de evaluare a unei

investiii care i propune s msoare costurile i profiturile n termeni mult
mai largi dect o fac calculele contabile tradiionale.Analiza cost-beneficiu
(ACB), i dovedete utilitatea la ntocmirea studiilor de fezabilitate pentru
alegerea variantei optime (economic, ecologic, social, tehnologic) a
proiectelor de investiii .
Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea economic ce determin
consecinele macro-economice ale unei decizii de investiie care se ia la
nivel micro-economic. Acest tip de analiz este deosebit de important
pentru investiiile prin proiecte de protecia mediului deoarece
consecinele macro-economice sunt reprezentative, fiind coroborate cu
premizele unei dezvoltri durabile.
2. Prezentai pe scurt etapele analizei cost-beneficiu.
Etapele parcurse n cadrul analizei sunt: de pregtire i de analiz
propriu-zis.
1.Pregtirea analizei vizeaz aspecte financiare economice i tehnice cu
actiuni specifice fiecarui aspect precum :

Pt aspectul financiar se estimeaz valorile necesare obiectivului,

se precizeaz sursele de finanare (mprumuturi, aportul
partenerilor),s e estimeaz veniturile i cheltuielile.
Pt aspectul economic se compar situaia n care s-ar realiza
obiectivul cu situaia n care acesta nu s-ar realiza, se identific
veniturile i cheltuielile antrenate n cele dou situaii ipotetice.
Pt aspectul tehnic se precizeaz tehnologia i echipamentele
necesare, dup o
analiz comparativ , se cerceteaz: amplasamentele, graficele de
execuie, graficele de livrare a utilajelor, se estimeaz efectele
asupra costurilor.

2. Analiza propriu-zis este constituit din analiza financiar i analiza

economic
Analiza financiar verific rentabilitatea proiectului de investiii
prin capacitatea de a asigura acoperirea cheltuielilor i obinerea unui
profit folosind date precum venituri totale, cheltuieli totale.
Analiza economic verific rentabilitatea proiectului de investiii
prin capacitatea de a asigura acoperirea cheltuielilor i obinerea unui
profit, la nivel de macrosistem (economia naional).
3. Explicai cum se calculeaz cursul intern de revenire al obiectivului.
Cursul de revenire al obiectivului de investiii se calculeaz astfel:
Costuri totale actualizate
CR=
Profituri totale actualizate
Datorit necesitilor de actualizare, teoria i practica economic au
inclus n analiza cost-beneficiu o a treia component, alturi de analiza
financiar i cea economic, numit cursul de revenire al obiectivului
sau testul lui Bruno.
Evaluarea acestei componente a analizei cost-beneficiu folosetea ca
date de baz : valoarea extern a produciei; cheltuielile valutare necesare
desfurrii activitii n cadrul obiectivului, incluznd att cheltuielile de
investiii efectuate n valut ct i cheltuielile operative pentru eventuale
importuri; cheltuieli n moned naional att pentru investiii ct i pentru
desfurarea activitii; rata de rentabilitate economic minim admisibil
folosit n analiza economic.
n aceste condiii cursul intern de revenire se definete ca fiind
raportul dintre valoarea actualizat a cheltuielilor n moned naional
(CA) i valoarea actualizat a beneficiilor valutare nete (BA).
4. n ce const riscul i incertitudinea n deciziile de investiii n protecia
mediului.
Riscul n analiza unui proiect de protecia mediului presupune
elaborarea, n general a mai multor variante de analiz cost-beneficiu.
Aceste variante se pot constitui prin modificarea estimrilor variantei
iniiale, de baz n sens profitabil, pentru a obine o variant optimist i n
sens nefavorabil pentru a obine o variant pesimist; se pot urmri apoi
n fiecare caz, efectele asupra rentabilitii proiectului.Aceste modificri

constau n micorarea sau mrirea valorii beneficiilor i/sau a costurilor

care vizeaz proiectul.
Incertitudinea in deciziile de investitii in proiectele de protectia
mediului se refer la ignorana rezultatelor viitorului n timp ce riscul
msoar probabilitatea rezultatelor specifice. O metod ce ine cont de
incertitudine const n evaluarea unei rate a rentabilitii mai mare pentru
proiectele mai riscante (de exemplu, aplicarea unei rate de actualizare mai
mare).
5. Cum se realizeaz analiza de sensibilitate?
Metoda analizei de sensibilitate const n modificarea succesiv a
uneia sau mai multor valori n analiza investiiei i cuantificarea efectelor
pe care le-ar produce astfel de schimbri.
Pentru diverse valori ale unor elemente din mrimile de calcul
specifice analizei se determin rata intern de rentabilitate i cursul intern
de revenire( testul Bruno) pentru a se sesiza care sunt factorii cu influena
cea mai semnificativ asupra rentabilitii proiectului
Spre exemplu rentabilitatea unui proiect de protecia mediului analiza de
sensibilitate asigur obinerea informaiilor privind variaia rezultatelor la
schimbarea unei politici de mediu.

CAP II

1.Ce relaie este ntre pre, cost i beneficiu. Analizai interdependena

dintre aceste mrimi.
Relatia dintre cele trei componente poate fi redata prin relatia:
p=c+b
unde:
p - Preul este expresia bneasc a valorii unei mrfii sum care se cere
sau care se pltete pentru o marf
c- este definit ca o sum de bani cheltuit pentru producerea sau
cumprarea unui bun, efectuarea unei lucrri sau prestarea unui serviciu
b- beneficiu reprezint ctigul realizat n form bneasc de ctre cei
care iniiaz i organizeaz o activitate economic.
Cele trei componente sunt strang legate intre ele : pretul conine
costurile antrenate de producerea bunului sau serviciului respectiv i o

component ce revine productorului pentru valoarea creat, numit profit

sau beneficiu .
2. Identificai costurile sociale determinate de poluarea mediului
nconjurtor.
Costuri sociale determinate de poluarea mediului nconjurtor:
- Taxe impuse pentru daunele provocate. Economistul englez
Pigonmpropunea ca aceast tax s fie egal cu valoarea pagubei
provocate mediului nconjurtor.
Astfel taxa devine element al costului. Aceast tax duce la creterea
preului.
- Instituirea unei taxe asupra emisiei de reziduuri poluante
- n costul total al produciei se vor introduce m determinate de procesul
tehnologic i de folosirea produsului.
3. Ce funcii ndeplinesc redevenele?
Redevenele au o dubl funcie:
1. stimulatoare n msura n care i ncurajeaz pe factorii poluani s-i
reduc deversrile att timp ct este mai ieftin s le epureze dect s
plteasc redevene;
2. financiar deoarece fondurile colectate sunt cel mai adesea afectate
finanrii de aciuni de lupt mpotriva polurii.
4. Prezentai principalele tipuri de redevene.
Redevene de deversare - plile efectuate pentru deversrile n mediul
nconjurtor
Redevene pentru serviciul prestat- pli efectuate n contrapartid
unui serviciu de evacuare sau de tratare a reziduurilor
Redevene pe produs - taxele aplicate asupra produselor care sunt
poluante n stadiul de fabricare sau de utilizare
Redevene administrative taxele destinate finanrii pariale sau totale
a funciilor de eliberare de permise i de supraveghere a titularilor acestor
permise.

5. Ce asemnri i ce diferene semnalai ntre cele patru poziii strategice

ale firmelor ce doresc s devin ecologice (leneul, compania pedepsit,
conformistul, liderul).
Asemanari
Deosebiri
Lenesul
Compania
Leneul
Compania
are o imagine gri pedepsita
Nu face nimic, pedepsita
sau
Are o imagine nu
cheltuiete Pltete pentru
murdar.
Dar gri. Este nevoit bani
pentru poluarea
odat
cu s
fac
mari protecia
mediului. Pierde
aplicarea legilor cheltuieli pentru mediului
clieni pentru c
pentru protecia mbuntirea
polueaz i sau
mediului Leneul imaginii.
livreaz produse
se poate afla n
poluante.
categoria
Pedepsiilor.
Liderul se difera de toti 3 adoptand o cale costisitoare i ctig o
imagine foarte bun.

Aceste atitudini pot fi prezentate sub forma unei matrici de forma

urmtoare:

6. Cum se poate realiza analiza costurilor ecologice.

Analiza costurilor ecologice se poate face pe baza unui grafic de forma
urmtoare:

Acest grafic indic faptul c activitile ecologice trebuie s se

situeze deasupra unui anumit prag pentru a avea impact. De asemenea
sugereaz c beneficiile au forma unei curbe n form de S ,ce reprezint
beneficii reduse la nceput, beneficii mari pe termen mediu, cu o scdere
n perioada urmtoare. Datorit apariiei cheltuielilor pentru protecia
mediului s-a modificat i contabilitatea firmelor. Astfel este necesar o
difereniere ntre urmtoarele tipuri de capitaluri:
-capitalul fcut de om (maini, infrastructur, abiliti umane);
-capitalul natural (petrol, ape);
-capitalul natural critic (ex: stratul de ozon).
7. Comentai influena factorilor de investiii asupra politicii ecologice a
managerului financiar al unei firme.
Fiecare firm trebuie s analizeze obiectivele proprii legate de
expunerea la accidente ecologice, i s-i stabileasc suma de bani pe
care o va cheltui pentru a-i asigura o bun funcionare n condiii de
respectare a legislaiei de protecia mediului. Managerii trebuie s fac o
analiz a factorilor investiiilor ce sunt determinai de dou direcii ce pot
fi abordate n managementul financiar al unei firme.
Astfel , factorii ce determin investiii pentru protecia mediului
precum pericolul litigiilor, cererile efilor de departamente, imbuntirea
ratei asigurrilor, asigurarea unor condiii bune de transport i depozitare
necesita investitii reduse, pe cand pentru o imagine bun pe pia i n
mediul economic si poziie favorabil fa de creditori firma trebuie sa faca
investitii mari.
Analiza acestor factori determin decizii diferite pe care managerii
firmei trebuie s le adopte.
8. Ce atuuri i ce piedici identificai n rezolvarea problemelor pentru o mai
bun dimensionare a costurilor ecologice?

Pentru o mai bun dimensionare a costurilor ecologice n raport cu

beneficiile ce se pot obine trebuie rezolvate urmtoarele probleme:
-evaluai costurile posibilelor mbuntiri ecologice;
-analizai beneficiile care rezult din fiecare msur. Includei previziuni
ale viitoarelor efecte externe- costul aprobrilor sau ali factori.
-clasificai msurile de protecie a mediului din punctul de vedere al
beneficiilor.
-evaluai costul proteciei mediului ca procentaj din investiiile totale.
9. Evaluai factorii analizei financiare n termenii unui proiect de protecia
mediului.
Elementele componente ale unei analize financiare ecologice sunt
urmtoarele (analiza se face in condiiile realizrii unor mbuntiri
ecologice):
-

valoarea bunurilor produse

valoarea mbuntirii calitii produselor
valoarea bunurilor reciclate vndute
valoare materiilor prime
salariile
devalorizarea monedei naionale, dobnzi, inflaia etc.(echipamentul
nou)
costurile de ntreinere
consumul de energie i ap
costurile legate de manipularea, depozitarea i tratarea produselor
Costurile aprobrilor
Costurile legate de depozitarea deeurilor, inclusiv transportul
Asigurrile

Un alt factor este preul crescut. Companiile care au produse ecologice pot
ridica preul produselor lor, ceea ce se reflect n raportul profiturilor i al
pierderilor.
10.Ce tipuri de costuri i beneficii trebuie identificate i cuantificate pentru
analiza cost-beneficiu n protecia mediului?
In analiza pentru cost-beneficiu in protectia mediului trebuie identificate si
cuantificate beneficii directe ( economice, financiare), beneficii sociale,
beneficii de mediu. Costurile identificate sunt costuri de investitie , de
exploatare.
11. Comentai argumentele ce contest ipoteza solicitrii ecologice.
Solicitarea ecologica este redata prin formula

Solicitare ecologic= K . Dezvoltare economic

Pentru a nu mri solicitarea ecologic trebuie stopat creterea
economic, fapt contrazis de nsi esena existenei societii.
Societatea necesita o continua dezvoltare, o cretere economica
reprezentata prin creterea nivelului de trai a crui stopare nu se poate
accepta, nu se poate accepta blocarea creterii economice att timp ct
mai exist ri slab dezvoltate sau subdezvoltate, se pot elabora tehnologii
nepoluante, se poate aloca mai mult pentru nepoluare.
Aceste argumente arata faptul ca pt o dezvoltare solicitarea ecologica
creste.

12. Analizai relaiile dintre fluxurile ce caracterizeaz funcia polurii(F1,

.F13).

unde:
F1,F3 = fluxuri materii prime;
F2,F4,F11,F12,F13 =deeuri (rezidii);
F6,F10,F8= materiale recirculate.

Se pot stabili relatiile:

F1+F3=F2+F4+F11+F13+F12 ( suma intrarilor = suma iesirilor) si
se doreste minimizarea termenului din dreapta (minimizarea reziduurilor
returnate n natur), ct i termenului din stnga (reducerea exploatrii
resurselor terei, care nu sunt inepuizabile.
F1+F6+F10+F8=F2+F5+F7+F9
Dac ponderea materialelor recuperabile (F6+F10+F8) scade, crete
F1,solicitnd mai puin
mediul (att direct ct i prin reziduurile care se returneaz).
F5+F7+F9 = cresterea bunurilor care se poate realiza fie prin sporirea lui
F1 (soluie recomandabil), fie a fluxurilor reciclabile (F6+F10+F8), fie prin
reducerea lui F2 (valorificarea mai bun a materiilor prime).
F5=F6+F11 - Se poate minimiza F11 (retururi spre natur) prin
maximizarea lui F6.
F3=F4 -Activitile sociale sunt consumatoare de resurse materiale,
returnnd n natur rezidii, ceea ce nseamn necesitatea reducerii
consumului de resurse naturale pentru acest tip de activiti si nlocuirea
lor cu alte resurse.
F7=F8+ F12 -Principala surs a acumulrilor o reprezint fluxul de
materiale provenit de la producie, pentru diminuarea fluxului de deeuri
F12 este necesar s creasc F8, fluxul de materiale recirculabile.

CAP III

1.Prezentai caracteristicile proiectelor de mediu.

Proiectele de
caracteristici:

protecia

mediului

trebuie

aib

urmtoarele

- proiectul este un instrument al schimbrii, fiind n acelai timp unic ;

- puncte de pornire i ncheiere clare, deci un buget limitat; Pentru a
ajunge de la nceputul la sfritul proiectului, trebuie ndeplinii o serie de
pai sau faze pentru atingerea scopului precis al proiectului ;

- obiectivele propuse in proiect urmeaz o abordare planificat, organizat.

- concentrarea ctre un rezultat specific;
- proiectele folosesc resurse alocate special derulrii lor (resurse umane,
materiale, de timp i bani).
- un singur conductor, dar lucrul n echip i o sfer larg a utilizatorilor;
-datorit complexitii, dificultii i unicitii problemei se recomand o
abordare multidisciplinar;
- o combinare a abordrii de rutin cu cea intuitiv, inovativ n interiorul
i n exteriorul organizaiei;
- abordare pragmatic a problemei de mediu.
- rezultatele finale implic obiective identificabile, de calitate i
performane specificate n proiect.
2. Ce trebuie s conin propunerea de proiect pentru protecia mediului i
ce faze trebuie parcurse?
Propunerea de proiect de protecia mediului trebuie s conin
urmtoarele elemente:
- introducerea;
- obiectivele propuse i urmrite;
- activiti ce trebuie ntreprinse;
- termenele, costul i resursele pentru fiecare subactivitate i pentru
ansamblul activitii.
3. Prezentai principalele criterii care susin finanarea unui proiect pentru
protecia mediului.
Finanarea proiectelor de protecia mediului se realizeaz n principal prin
sponsorizare ceea ce determin cunoaterea i respectarea unor criterii
prestabilite:
- S promoveze dezvoltarea durabil.
- S se ncadreze n cadrul prioritilor din cadrul planificrii integrate a
politicii de mediu.
- S se ncadreze n criteriile CEE.
- S susin : administrarea mediului, infrastructura instituional,
organizaiile
ecologice
neguvernamentale,
dezvoltarea
educaiei
cooperarea transfrontier (infrastructur, probleme comune de poluare).
- Echilibrul general ntre aciunile oc i abordrile pe termen lung bine
structurate i situate n contextul general.
- Cooperarea cu inginerii consultani locali, universitile locale etc.
(diseminarea cunoaterii)
4. Care sunt principalele instrumente economico financiare specifice
politicii de mediu?

Impozitele (taxele)-au funcii stimulatoare dar i de strngere de

fonduri.
Pentru strngerea de fonduri, impozitele acioneaz mai mult sub form de
amenzi. n mod obinuit impozitele sunt prea sczute pentru a avea forme
stimulatoare;
Subsidiile asigur Un stimulent pentru agenii poluani de a-i modifica
comportamentul i/sau i ncurajeaz s se supun unor anumite
standarde.
Creaia de pia este sistemul de construire i vnzare a drepturilor de
poluare transferabile.
Stimulente pentru consolidarea financiar.
5. Alegerea instrumentelor financiare pentru politica de mediu se face
dup anumite criterii; care dintre acestea le considerai mai importante i
de ce?
Alegerea instrumentelor financiare trebuie fcut dup anumite criterii
care indic n ce msur instrumentul ales. Consider ca cele mai
importante criterii sunt urmatoarele:
-conduce la atingerea scopului propus;
-este specific problemei de poluare avut n vedere;
-permite o explicare uoar;
-permite o implementare uoar;
-definete clar responsabilitile;
-este flexibil;
Aceste criterii sunt importante in alegerea instrumentelor financiare,
deoarece permit implementarea proiectelor de mediu intr-un mod sigur si
precis.
6. Prezentai principalele idei de proiecte pentru protecia mediului pe care
apoi s le ierarhizai n funcie de importan.
Din punctul de vedere al proteciei mediului nconjurtor sunt preferabile
urmtoarele idei de proiecte, idei orientate ctre efect sau ctre surs.
1.
2.
3.
4.
5.

Realizarea proteciei mediului n plan structural (integrare n proces)

mbuntirea capacitii ecosistemului
Reducerea polurii pe plan local
Reducerea volumului polurii
Zonarea n funcie hrile polurii fonice i a atmosferei pe baza unor
scenarii alternative

7. Care este importana unui studiu de fezabilitate pentru un proiect de

protecia mediului?
Proiectele de protecia mediului , pentru a fi realizate, trebuie s urmeze o
anumit metodologie de elaborare i aprobare a documentaiei tehnicoeconomice. Din aceasta metodologie face parte si studiul de fezabilitate
care trebuie realizat. In concluzie, fara un studiu de fezabilitate nu se
poate intocmi un proiect de mediu. Studiul de fezabilitate este doar una
din numeroasele etape care jaloneaz procesul de elaborarea a unui
proiect, importana sa capital constnd n faptul c este ultima etap
nainte de luarea deciziei de investiie i de aceea trebuie s furnizeze
toate informaiile pe care le cere o astfel de decizie.
8. Ce diferene sesizai ntre ntre studiul de prefezabilitate i fezabilitate?
Studiul de prefezabilitate reprezint documentaia tehnico-economic
prin care se fundamenteaz necesitatea i oportunitatea investiiei pe
baz de date tehnice i economice.
Studiu de fezabilitate reprezinta o documentaia tehnico- economic
prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni
obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii
acestuia i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i
economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii.
Astfel, intre studiul de prefezabilitate si fezabilitate identificam
urmatoarele diferente
- Studiul de prefezabilitate se face anterior studiului de fezabilitate pt
a verifica daca proiectului justifica un studiu de fezabilitate
- Verifica compatibilitatea pretului cerut pt realizarea studiului de
fezabilitate cu interesul vizat

CAP IV

1. Ce deosebiri sesizai intre costurile directe si costurile externalitilor?

Costuri
directesunt
cele
specifice
unei
singure
destinaii,
individualizndu-se pentru fiecare produs n parte. Cu alte cuvinte,

costurile sau cheltuielile directe, nemijlocit legate de realizarea unui

anumit produs sau serviciu se pot atribui cu uurin acestuia.
Costurile externalitatilor este reprezentat prin pretul de piata si pretul
supleant.

2. Cum se realizeaz finanarea proiectelor (prezentare pe scurt)?

Un proiect poate fi finanat din imprumuturi sau din fonduri proprii, sau
prin combinaii ale acestor dou mijloace. Acest aspect al finanrii
proiectelor ii intereseaz in egal msur atat pe cumprtor cat si pe
furnizor, deoarece atunci cand sunt finanate proiecte private care
comport o mare investiie, solicitarea de oferte are ca obiect nu numai
condiiile si preul de execuie ,ci si posibilitile de finanare.
Situaia finanrii proiectelor devine mai complex in cazul instalaiilor si
procedeelor concrete de protecia mediului unde nu se inregistreaz un
beneficiu imediat cuantificabil. In aceste cazuri contribuia din fonduri
proprii va trebui s fie mai mare.
3. In ce const propunerea de investiie si cum se redacteaz ea?
Propunerea de investitii reprezinta un document realizat pentru a convinge
un potenial investitor, folosind argumente la care este mai sensibil.
Propunerea de investitii contine:
-nume ,adres, si scopul social al societii;
-valoarea investiiei propuse;
-structura capitalurilor permanente;
-momentul la care trebuie s dispun de capitaluri;
-cum vor fi folosite ele;
-nevoile ulterioare de finanare.
4. Ce se inelege prin risc al creditului?
Negocierea unui credit este intotdeauna o chestiune delicat care implic
noiunea de risc si deci pe cea de garanie. Prin risc al creditului se
inelege insolvabilitatea imprumutului. Pentru a preintampina un astfel de
risc, creditorul va contracta o asigurare, va cere
garantarea imprumutului de ctre teri si/sau se va prevala de privilegiile
prevzute de lege.

5. Ce tipuri de garanii se pot aplica pentru imprumuturile necesare

realizrii
investiiilor (prezentare pe scurt)?
Pentru imprumuturile necesare realizarii investitiilor se pot aplica garantii
reale, garantii de deficienta, garantii directe si indirecte cat si garantarea
de catre terti, aceasta din urma permite deci finanarea in majoritate prin
imprumuturi pe termen lung si este foarte indicat in cazul unor proiecte
pentru care:
-iniiatorul nu dispune de multe fonduri proprii;
-iniiatorul este cunoscut pentru calitile sale de manager si pentru
experiena sa tehnic;
-proiectul este foarte important pentru dezvoltarea rii gazd;
6. Dai exemple de organizaii creditoare pentru proiectele de protecia
mediului.
-Grupul Bncii Mondiale stabilit la Washington, cuprinde toate rile
necomuniste care fac parte din Fondul Monetar Internaional (inclusiv
Romania mai puin Cuba).
Trebuie s menionm din grupul Bncii Mondiale si Societatea Finaciar
Internaional (SFI), (in englez IFC International Finance Corpoation), care
este un organism bancar tradiional alimentat de Banca Mondial.
- Banca Interamerican de Dezvoltare (BID) de la Washington, finanat in
principal de SUA la care au aderat unele ri europene, si care are in
vedere in special America Latin
-Fondul European de Dezvoltare (FED) de la Bruxelles care pe baza
resurselor furnizate de rile europene occidentale finaeaz statele
asociate Caraibelor si Pacificului (pe baza conveniilor EAMA si LOME)
-Banca European de Investiii (BEI) de la Luxemburg
-Banca Asiatic de Dezvoltare (BAD) de la Manila; ea cuprinde 37 de ri
dintre care 23 asiatice.
7. In ce const prezentarea bugetar a investiiei?
Prezentarea bugetara a investitiei consta in estimarea bugetului pentru
urmatoarele faze
Faza prestudiu
-identificare-bugetul ordinului de mrime
-fezabilitate-bugetul preliminar
Faza realizare
-anteproiect-bugetul obiectivului

-studiu de detaliu-bugetul contractual

-construcie-control bugetar
8. Ce sunt costurile extene si de cate feluri sunt ele?
Externalitile reprezint, impactul proceselor economice asupra mediului
inconjurtor, impact privit prin prisma costurilor calitii (proteciei)
mediului si noncalitii acestuia ( pagubele economice si sociale provocate
de poluarea neanihilat.
Costurile externe sunt de 2 feluri:
-Costul mbuntirii calitii mediului
-Costul polurii
9. In ce constau costurile generate si costurile suportate?
-

costuri generate sunt costurile asociate unitilor economice care

provoac efectiv sau pot cauza degradri ale mediului ca urmare a
activitilor pe care le desfsoar.
Costurilor generate cuprind:
-cheltuielile efective angajate pentru a impiedica degradarea
mediului
inconjurtor;
-costurile imputate reflect incidentele activitilor economice
asupra
mediului inconjurtor.
- costuri suportate sunt costurile de mediu suportate de ctre
unitile economice care au cauzat sau nu degradarea mediului.
10. Definii costurile de durabilitate.
Costurile de durabilitate
constituie costurile de mediu inconjurtor
imputate suplimentar
care asociate activitilor economice ce constituie cauzele imediate ale
problemelor de mediu, conducand la o degradare calitativ si cantitativ
mediului inconjurtor natural. Durabilitatea acoper un camp mai larg,
cuprinzand apariia de noi norme despre mediul inconjurtor, in afar de
meninerea fluxului de revenire.
11. Analizai impactul principalelor probleme de mediu.
Principalele probleme de mediu sunt:
-

Eroziunea si fertilizarea solului

Degradarea pmanturilor
Desertificare
Salinitate

Despduriri
Pierderi de habitate (zone umede)
Fauna si flora slbatic
Epuizarea resurselor
Poluarea atmosferic
Eliminarea deseurilor
Deseuri periculoase
Ambuteiaje, zgomot
Epuizarea,contaminarea apelor subterane
Inclzirea globului,gaura de ozon
Biodiversitate, dispariia speciilor

Toate aceste probleme au impact asupra componentelor de mediu apaaer-sol si sunt interconectate. Ele pot avea un impact negativ asupra
productivitatii, agrementului si asupra omului. De exemplu degradarea
pamantului poate duce la pierderea productivitatii dar poate afecta si
peisajul.
12. In ce const metoda evalurii monetare a efectelor fizice (prezentarea
pe scurt a tipurilor de analiz care o compun, avantajele si limitele
metodei)?
Metoda evalurii
fundamentale:

monetare

efectelor

fizice

prezint

trei

etape

-estimarea efectului fizic al modificrii mediului inconjurtor asupra

receptorilor (mediu ambiant, masini sau persoane afectate de modificare),
de ex: despduririle terenurilor inalte pot provoca o eroziune a solului de
3% pe an;
-estimarea diferenelor pe care acest efect le va produce asupra produciei
sau costului. O eroziune de 3% a solului poate reduce randamentul
produciei de porumb cu 2% pe an, aproximativ 100 kg. pe o parcel
medie;
-estimarea valorii monetare a acestei schimbri in producie sau costuri.
Pierderea anual a 100 kg. porumb se traduce pentru un ran la o
pierdere net de ordinul a 250 dolari.
Metodele de msurare a beneficiilor si pagubelor (impactului) problemelor
de mediu propuse de literatura de specialitate sunt: metoda pieelor de
substituie, metoda pieelor ipotetice, metode indirecte.

Limitarile metodei:
-legtura dintre cauz si efect este rareori asa de simpl cum pare.
Relaiile fizice intre cauz si efect ale modificrii mediului, simptomele lor
si efectele economice asupra producie si costurile sunt uneori foarte greu
de determinat. Stabilirea unei legturi intre cauz si efect
depinde in general de formularea de ipoteze, de un transfer de informaii
asupra relaiei stabilit uneori, sau de adaptare a unei asimilri.
-o modificare observat in mediul inconjurtor poate avea diverse cauze si
este dificil de izolat efectul uneia de efectele celorlalte cauze. Aceasta este
valabil in cazul polurii atmosferei care provine din multiple surse. Este la
fel de dificil de separat efectele proceselor generate de om de procesele
naturale.
-dac modificarea mediului are un efect msurabil pe pia, este necesar
de a stabili structura complex a pieei, flexibilitatea si reacia cererii si
ofertei. Comportamentul consumatorilor trebuie introdus in analiz.
-determinarea cauzelor si efectelor implic formularea de ipoteze si cand
acestea sunt formulate in absena unei modificri reale a mediului se
poate spune de elaborarea unui scenariu cu proiect si unul fr proiect.
Uneori o cauz particular risc s fie atribuit in
mod excesiv unor daune. Problema se pune dac evenimentul in cauz se
produce in cazul unui proces in curs de derulare.
-preul, cand provine de pe o pia stabil si fr distorsiuni poate
subestima valorile economice reale.
13. In ce const si in ce condiii se aplic metoda evalurii contingentale?
Metod de evaluare contingental reprezinta o forma de studiu de
pia in care produsul este o modificarede mediu. Persoanele interogate

sunt invitate s indice suma pe care ele consimt s o plteasc pentru o

ameliorare ipotetic a mediului sau pentru a inltura o
deteriorare sau ceea ce este gata s accepte in compensare.
Metoda se aplica in urmatoarele conditii:
- survine in cazul modificrii bunurilor publice
- evaluarea contingental se poate aplica si in cazul valorilor de folosin
( de exemplu: calitatea apei, observarea animalelor slbatice, sau plcerea
unui peisaj), cat si valorilor de nefolosin (valorile existenei);
14. Care sunt metodele de evaluare care fac parte din grupa metodelor
preferinelor revelatoare, analizai modul lor de aplicare?
Metodele de evaluare care fac parte din grupa metodelor preferintelor
revelatoare sunt:
-Metoda costului de transport
Metoda estimeaz dorina de a plti pentru a vizita o zon specific.
Aceast metod poate fi util in urmtoarele situaii: parcuri pentru timpul
liber, rezervaii naturale, parcuri naionale, pduri si zone umede pentru
timpul liber, baraje, lacuri artificiale, pduri avand si o funcie pentru
timpul liber, aprovizionarea cu lemn pentru inclzit, transportul apei
potabile.
-Metoda comportamentului de evitare si a cheltuielilor de protecie
Metoda se bazeaz pe comportamentul de evitare ceea ce este relativ
simplu si las liber intuiia. Datele obinute prin aceast metod sunt
puin fiabile si dificil de prelucrat. In particular metoda se bazeaz pe
ipoteza c oamenii cunosc amploarea riscului la care sunt expusi in planul
mediului inconjurtor.
15. Analizai corespondena dintre metodele de evaluare si impactul
specific.
Corespondenta dintre metodele de evaluare si impact este prezentata in
tab de mai jos:

Metodele de evaluare exercita impact asupra productivitati, sanatatii

umane, agrement . Aceste metode sunt selectate in functie de informatiile
disponibile si calitatea lor, de scopul urmarit, de resursele disponibile.
Astfel pt evaluarea impactului se alege una sau mai multe metode.Toate
sunt strans conectate intre ele, fiecare oferind rezultate cu privire la
impactul specific.
CAP V

1. Care sunt nivelele de structurare a contabilitii mediului?

Conform sistemului conturilor integrate economie-mediu, contabilitatea
mediului este structurat pe patru nivele:
Nivelul
Nivelul
Nivelul
Nivelul

A-extinderea sistemului conturilor naionale

B conturi fizice
C costuri adiionale de natura costurilor de mediu
D extinderea sferei produciei

2. Definii cele trei tipuri de fluxuri informaionale care asigur realizarea

contabilitii mediului?

Exista trei tipuri de fluxuri informaionale care asigur realizarea

contabilitii de mediu:
- fluxul informaional necesar realizrii analizei cost-beneficiuinformaiile
necesare determinrii costurilor aferente msurilor de protecie a mediului
care au generat beneficii ce la randul lor trebuie identificate si calculate.
- fluxul informaional necesar analizei cost-eficacitate necesar comparrii
efectelor cantitative si calitative, pozitive si negative asupra mediului cu
costurile programelor si proiectelor de conservare a mediului.
- fluxul informaional necesar unui demers coerent de evaluare a evoluiei
cauzale, cantitative si calitative a mediului ca sistem si a resurselor
naturale; pentru aceasta cercetrile se deruleaz in dou direcii
complementare: elaborarea conturilor resurselor si ajustarea
conturilor naionale .
3. Care sunt elementele pe care se axeaz SCEM?
Obiectivul SCEM este stabilirea unei baze de date adaptate pentru
punerea n practic a politicilor de dezvoltare durabil, care fac din
aciunea n favoarea mediului nconjurtor un element central.
SCEM se axeaz pe urmtoarele elemente:
-Tranzaciile si alte fluxuri si stocuri economice ale sistemului de
contabilitate economic stabilite de Sistemul de contabilitate naional
(SCN) care manifest un interes particular pentru msurarea impactului
asupra mediului inconjurtor, a activitii economice,
trebuie s fie aprofundate mai mult pentru a pune in eviden fluxurile si
activele monetare legate de utilizarea mediului inconjurtor natural si/sau
realizate in cadrul SCEM .
-Stocurile si fluxurile de mediu, altele decat evalurile monetare
(necomerciale) sunt aplicate in viziunea de mediu inconjurtor.
-Datele fizice despre fluxurile de resurse naturale ale mediului natural
ctre economie si transformarea lor in cadrul economiei, precum si
fluxurile de reziduuri ale activitilor, pornind de la activitile economice
ctre mediul natural.
-O descriere a mediului inconjurtor natural in termeni fizici, in msura in
care aceasta este necesar pentru analiza implicaiilor utilizrii de ctre
om.
4. Prezentai pe scurt structura conturilor patrimoniului natural.
1.Conturile elementelor- suntstabilite pentru fiecare categorie de

resurs - ap, sol, faun, flor,resurse subsol si reprezint un bilan

material respectand corespondenadestinaie-resurs, trecerea de la un
stoc iniial la unul final ca urmare a
fluxurilor si operaiilor generate de activitatea uman dint-o zon bine
determinat.

conturile centrale ale elementelor-relaioneaz pentru zona de

referin stabilit, stocul iniial si final al fiecrui element cu un
nomenclator al fluxurilor (cuprind secvenele de conturi: contul
reinnoirii naturale, contul amenajrii resursei, contul destinaiei
finale si utilizrii, contul de acumulare si de patrimoniu, contul
exporturilor);
conturile de legturelemente- ecozone- reflect miscarea
stocurilor si fluxurilor elementelor in funcie de diferite sectoare
ecologice de care aparin;
conturile de legtur elemente-ageni- marcheaz agenii
care intervin in gestionarea, utilizarea elementelor;
bilanurile calitative ale elementelor-descriu modificrile
stocurilor de elemente pe clase de calitate.
2. Conturile ecozonelor-reflect modificrile survenite la nivelul unei
ecozone privind: amenajarea spaiului, poluarea, diversitatea biologic etc.
conturile centrale ale ecozonelor-se compun din:
-conturile elementelor ecozonelor- inventarierea elementelor componente
ale ecozonelor si reflectarea evoluiei acestora in timp;
-bilanurile sintetice ale ecozonelor-tablouri sintetice care conin principalii
factori de evoluie a ecosistemelor.
3. Conturile agenilor-inregistreaz impactul activitii economicosociale asupra patrimoniului natural
conturi fizice-cuprind:
-contul gestionrii elementului-inregistreaz
rezultatul conectrii elementului natural la activitatea economicosocial;
-contul destinaiilor produsului-reflect diversele destinaii economice
(consum, livrare, acumulare) ale resurselor;
conturi monetare evaluarea monetar a componentelor naturale,
precum si fluxul cheltuielilor finanate de ageni pentru gestionarea
mediului, sunt formate din:
-conturi derivate din contabilitatea naional (conturile prelevrii si
utilizrii resurselor primare, conturile evalurii economice a patrimoniului
natural)
-conturile satelit ale mediului;
conturile relaiilor de mediu-urmeaz a fi constituite, ele ar
putea conine indicatori ai frecventrii diferitelor spaii naturale si

date sociodemografice si bugetul de timp pentru activiti recreative

si turistice.
5. De ce se face afirmaia contabilitatea mediului- suport al analizei costbeneficiu?
Corelaia contabilitatea mediului- analiza cost beneficiu const n
elaborarea unor conturi de mediu n expresie monetar, prin care s fie
reflectate bneste att costurile conservrii (si/sau prezervrii) mediului,
ct si beneficiile acestor eforturi.
6. Prezentai principalele cerine pe care trebuie s le indeplineasc
contabilitatea patrimoniului natural?
Cerinele pe care trebuie s le indeplineasc contabilitate patrimoniului
natural sunt:
-nregistrarea coerent a datelor fizice despre mediu, a factorilor
(activitilor) de impact, precum si evaluarea monetar a activelor
naturale;
-definirea si promovarea unui limbaj minim adecvat ( nomenclatoare,
reguli de evaluare, forme de inregistrare a operaiunilor in conturi),cu
scopul interconectrii bazelor de date;
-descrierea evoluiilor trecute si furnizarea bazei de calcul a indicatorilor
necesari elaborrii scenariilor prospective;
-furnizarea bazei de calcul a indicatorilor sintetici necesari actului
decizional si comunicrii in managementul mediului.
7. Considerai utile elementele de contabilitate de mediu in aprecierea
politicilor si proiectelor de mediu?
Elementele de contabilitate de mediu sunt utile in aprecierea politicilor si
proiectelor de mediu, deoarece prin indicatorii pe care ii ofer in mod
direct, sau la a cror determinare contribuie, contabilitatea patrimoniului
natural faciliteaz evaluarea politicilor de mediu in corelaie cu politicile
economice globale si sectoriale.
8. Analizai soluiile adoptate de firma Ajax Petroleum.
Compania Ajax Petroleum a avut o iniiativ care atingerea dou obiective
ecologice:
-Obinerea unei cantiti mai mari de benzin, pri utilizarea aceleiasi
cantiti de petrol brut ( economisirea resurselor naturale), prin reciclarea
unor produse reziduale ale procesului de fabricaie.

-Economisirea resurselor energetice si reducerea polurii atmosferice prin

recircularea produsului gazos CG .Soluiile contabile adoptate prezint atat
avantaje cat si limite.
CAP VI

1. Prezentai pe scurt metodele de evaluare a investiiilor.

Principalele metode de evaluare a investiiilor cu aplicabilitate si pentru
investiiile din protecia mediului sunt:
-metoda coeficientului de rotaie;
Metoda permite calculul investiiei pornind de la preul de vanzare a
produsului (ex: ap epurat) , de la capacitatea anual de producie a
instalaiei in proiect si de la coeficientul de rotaie - adic raportul dintre
cifra vanzrilor anuale si capitalul investit.
I = V*r/ t
unde: I-investiia pe care o calculm
V - preul de vanzare al produsului
r-producia anual
t-coeficientul de rotaie
-metoda global sau de similitudine;
Aceast metod se aplic in acelasi domeniu ca si metoda precedent,
deci pentru determinarea ordinului de mrime in vederea iniierii unui
studiu de fezabilitate si a orientrii unei strategii de dezvoltare.
In ceea ce priveste metoda propriu-zis, ea se numeste global sau bazat
pe similitudine pentru c se poate aplica de la instalaii pan la complexe
industriale. Ea se bazeaz pe urmtoarele constante:
-costurile a dou uniti care folosesc procedee identice dar au capaciti
diferite:

unde: I1 siI2- sunt investiiile celor dou uniti

C1 si C2 -capacitile lor
F- factor de extrapolare (valoare medie = 0,6)
-metoda modular.

Spre deosebire de celelalte metode care vizau un ordin de mrime,

aceast metod se aplic la calcularea bugetelor preliminare la nivelul
unui studiu de fezabilitate final si detaliat sau la nivelul definirii valorii
maxime alocate unui post din buget, stabilit pe baza unui anteproiect
sumar.
La acest nivel, estimarea se realizeaz pe baza datelor proprii ale
proiectului. Estimarea presupune existena unor studii tehnice care vor
permite:
-determinarea echipamentelor principale in funcie de instalaia aleas
-alegerea aproape definitiv a procedeelor
-determinarea infrastructurilor, facilitilor, a tipurilor de utiliti si stocare
necesare proiectului.
2. Care sunt principalele fluxuri si parametri financiari in evaluarea unui
proiect de investiii?
Principalii parametri financiari in evaluarea unui proiect de investitii sunt :
Capitalurile investite. Aceast variabil desemneaz capitalurile
angajate pentru a dobandi activele cerute de proiect; ea reprezint deci
estimarea fondurilor consacrate relizrii materiale a investiiei.
Durata de via- a unei investiii este destul de greu de determinat,
deoarece criteriile dup care o putem fixa sunt numeroase: durata de via
fizic normal a produsului, perioada pentru care se pot face previziuni
rezonabile.
Valoarea rezidual- a unei investiii se ia de obicei in calcul la captul
celui de al doilea an al duratei de via estimat a acestei investiii si
const intrun venit suplimentar care se adaug fluxului de venit din acest
an.
Indicele de actualizare sau costul capitalului. Indispensabil pe plan
economico-finaciar,
actualizarea
reflect
principiu
conform
cruiaindependent de inflaie- banul are o valoare diferit dac il folosim
astzi sau mai tarziu.
Principalele fluxuri sunt :

Fluxul de venituri se calculeaz astfel:

Vnzri (cifra de afaceri)-Cheltuieli variabile (directe) Cheltuieli

fixe (fr amortizri) =Excedent brut de exploatare Amortizri
anuale = Rezultat impozabil- Impozite (directe pe beneficii) =
Rezultat net +Amortizri din an = Fluxul net de venituri

Fluxul de venituri este numit si cash flow sau marj brut de

autofinanare sau capacitate de autofinanare.

Fluxul net de revenire se calculeaz astfel:

Excedent brut de exploatare x (1-rata impozitului)=Excedent brut

de exploatare dup impozitare(1)
Amortizrile din an X (rata impozitului)= Economia fiscal asupra
amortizrii (2)
(1)+(2)=Fluxul net de revenire

3. Definii rata de rentabilitate medie.

Rata de rentabilitate medie sau rata randamentului contabil a unui proiect,
este un criteriu de evaluare a rentabilitii care reprezint raportul dintre
profitul contabil estimat si capitalul care trebuie investit.

unde: RI-randamentul investiiei;

PN-profitul net dup amortizare estimat din exploatarea proiectului;
CI-capitalul investit.
4. Cum se determin VAN si care este rolul ei in alegerea unui proiect?
Valoarea actual net VAN se determina cu formula:

unde: n-perioada estimat de via a investiiei;

It valoarea capitalurilor investite la timpul t ;
Ft fluxul de venituri scontat pentru timpul t;
k-indicele de actualizare;
t o perioad de timp (sau ani), cuprins intre 0 si n ( ot n).

Rolul VAN in alegerea unui proiect este cel de a identifica daca proiectul
este rentabil sau nu. Daca VAN este pozitiv, atunci toate capitalurile
investite sunt rambursate prin veniturile obinute din investiia pe
perioada n.

5. Definii RRI si explicai conceptul care st la baza ei.

Rata de randament intern este rata de actualizare la care costurile si
beneficiile sunt egale. Cu cat rata de randament intern este mai mare, cu
atat proiectul este mai valabil si proiectele cu o rat a randamentului
intern mai mare sunt mai cutate decat cele cu rat a randamentului
intern sczut.
Ea se calculeaz prin rezolvarea urmtoarei ecuaii:
RRI=r astfel incat

Pentru a explicita conceptul de RRI, putem afirma:

- este indicele pentru care-dac am fi imprumutat cu acest indice
capitalurile cerute pentru finanarea proiectului - ar face nul rezultatul
operaiunii de investiie;
- pentru o durat de via n a investiiei, este rata pe care am percepeo in
medie pe perioada considerat-echivalent cu randamentul care ar putea
fi atins cu un plasament ale crui venituri ar varia de la un an la altul-ceea
ce inseamn c s-ar atinge in fiecare an acelasi randament.
6. Ce este si cum se calculeaz perioada de rambursare?
Perioada de rambursare- pentru o investiie este o msur esenial
pentru a sti in ce perioada se vor face incasri pan la finalizarea
investiiei.
Indic numrul de ani si/sau de luni care sunt necesari pentru recuperarea
valorii capitalurilor investite pan in acel moment. Contrar a ceea ce se
face adesea in practic, este mai corect s o calculm inand cont de
actualizare, cu ajutorul urmtoarei formule:

7. In ce situaii apare riscul unui proiect; identificai riscuri posibile ce pot

apare la proiectele de mediu?

Riscurile pot aparea in urmatoarele cazuri:

- cand ansamblul de date comerciale, tehnice, sociale etc. privind proiectul
de mediu include scpri: cutarea unor echipamente alternative s-a fcut
superficial, s-a evaluat superficial relaia precheltuieli- beneficii de mediu
etc.
- cand interpretarea acestor date si transformarea lor in fluxuri financiare
este eronat sau abuziv;
- cand implementarea proiectului si funcionarea lui se realizeaz cu
variaii;
- cand cadrul in care se insereaz investiia este susceptibil de schimbri.

8. Care sunt principalele tehnici de analiz a riscului?

Principalele tehnici de analiza a riscului sunt:
-

Analiza sensibilitii
Analiza probabilistic
Metoda simulrii probabilistice
Metoda arborilor de decizie