UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZICA I SPORT

Pregtirea unei cltorii obiective. Echipamente. Truse

NUMELE: olca
PRENUMELE: Teodor Vasile

CLUJ-NAPOCA

n timpul liber al vacantelor, concediilor, sfrsitului de saptamna sau oricnd va puteti permite,
ndreptati-va pasii catre munte cu dorinta de a-i cutreiera potecile!
Am ntlnit pe cararile Carpatilor, aici unde orizontul se nchide de valurile ncremenite ale
crestelor sau odata ajunsi pe ele se deschide oferind o panorama ce rar ti-e dat sa ntlnesti; multi
tineri, unii ca vrsta altii ca suflet, oameni care pretuiesc asprimea si frumusetile vietii n aer
liber. Asemenea lor si dumneavoastra puteti sa ncercati sa gustati din aceasta mare placere.
Drumetia nseamna miscare, iar miscarea nseamna sanatate. Cnd aceasta este facuta la munte,
"bateria umana" a corpului se ncarca cu energie, iar mintea si sufletul cu ncntare, pentru o
lunga perioada de timp.
Numai aceia care au curajul sa se desprinda de cotidian, de viata sedentara citadina si sa nfrnga
comoditatea, pot beneficia gratuit de terapia complexa a muntelui n orice anotimp al anului.
Tuturor, tineri sau vrstnici, le adresez ndemnul de a drumetii, pentru a-si putea desfata privirea
si sufletul cu frumusetile neasemuite ale padurilor, poienelor, crestelor si piscurilor; florilor,
izvoarelor si tuturor vietuitoarelor ce traiesc n acest areal; pentru a deveni mai buni, mai
puternici si mai generosi.
Niciodata odihna activa a drumetiilor montane nu este un timp pierdut, ci un timp de recreere si
relaxare activa de care corpul nostru are nevoie ca de hrana de fiecare zi; un timp cstigat, care
da viata anilor.

"Ceea ce urmareste aceasta carte este sa-i obisnuiasca pe cei tineri, ncepatori n drumetie sa
guste frumusetea muntelui "
I.Ionescu-Dunareanu
"Aparati si bucurati-va de toate darurile binefacatoare ale naturii, ocrotiti puritatea
frumusetilor si maretia ntregului peisaj montan romnesc."
Gheorghe Suman

LEGILE MUNTELUI
Multi dintre acei care au calcat cararile muntilor sfatuiesc si ndeamna pe cei mai tineri sau
ncepatori n ale drumetiei sa respecte legile muntelui. Dar care sunt acestea si ce
"reglementeaza" ele ?
"Cine ar fi crezut ca muntele are legi ?" ar spune un neinitiat n ale drumetiei montane si totusi
"vai de acei care nesocotindu-le va simtii pe propia piele pedeapsa muntelui !"
nvatatura muntelui s-a transmis permanent prin povetele calauzelor si sfaturile montaniarzilor,
toate constituind "legile muntelui".
Cele zece porunci ale turismului de munte
(din decalogul unei calauze celebre - Luis Trenker)
1.Sa nu ntreprinzi o ascensiune ce-ti depaseste puterile. Tu trebuie sa nvingi muntele, nu el pe
tine; sa-ti fixezi un obiectiv pe care sa-l poti atinge, dar de va trebui sa renunti la el sa sti sa faci
stnga-mprejur ct mai este timp. Sa nu fi grabit si sa nu ncerci sa stabilesti recorduri de viteza.
Sa nu ai mania piscurilor, dar sa nu ocolesti dificultatea n variatele ei forme.
2.Sa pregatesti cu de-amanuntul orice drumetie fie ca mergi singur, cu prietenii sau cu ghidul. Un
ignorant sau un neputincios care are nevoie de o guvernanta alpina este, n munti, pur si simplu
ridicol. Documentarea trebuie sa fie tot att de completa ca si echipamentul alpin. Sa cunosti
mediul n care te misti si sa-i ntelegi fenomenele. Sa nu-ti ncarci stomacul si sa nu ai pretentia
sa te alimentezi cu icre negre sau stridii. Idealul tau alpin sa fie acela de a gusta cu aceeasi
placere o duminica frumoasa pe un vrf de delusor, ca si cu alt prilej un abrupt din cele mai
grele. Nu este nevoie sa fi de la nceput desavrsit catarator. Sa nu patesti ca acela care de attea
stnci si pereti nu mai vedea muntele. Sa nu uiti ca muntii sunt bogati n primejdii, dar n acelas
timp sa sti ca, cu prudenta, spirit de prevedere si inteligenta i poti nvinge.
3.Sa nu uiti ca esti o fiinta civilizata. Bucuria si puterea nu se confunda cu mitocania, brutalitatea
si grosolania. Adu-ti aminte nca de la gara si din tren, ca educatia ta n general si cea sportiva n
special sunt puse la ncercare. Daca poti sa iei cu asalt piscurile, sa nu faci asta n vagon. Ca sa se

vada ce catarator ndracit esti nu este absolut necesar sa faci echilibristica pe scarile sau
tampoanele vagonului. Sa nu consideri frnghia si coltarii ca o emblema a breslei tale care se
cere expusa. Sa nu periclitezi cu sculele tale: schiuri, piolet, etc. ochii si hainele vecinilor si sa nu
le umplii urechile cu trancaneli si hohote de rs. Daca ntlnesti un drumet solitar saluta-l sau
resaluta-l si daca crezi ca e cazul sa-l critici fa-o cel mult atunci cnd nu te mai poate auzii. Nu-ti
imagina ca devii alpinist utiliznd un jargon de munte artificial. De asemenea nu e cazul sa-ti
stergi nasul cu degetele numai pentru ca ai dezbracat costumul de oras.
4.Sa nu profanezi peisajul pe care-l strabati si sa nu "mpodobesti" natura cu cioburi de sticla,
hrtii, cutii de conserve si alte ramasite. Aminteste-ti ca si altii dupa tine, vor voi sa bea din
izvorul pe care-l murdaresti fara rost. Tablitele de marcaj nu sunt menite drept tinta pentru
proiectilele tale improvizate si nici nu trebuie sa le schimbi asezarea dintr-o gluma deplasata. Sa
nu lasi deschise portile stanelor si ale nprejmuirilor, caci poti provoca proprietarilor pagube si
arunci discredit asupra tuturor drumetilor. Din acelasi motiv, sa nu sari peste ngradiri si nici sa
nu te inviti nepoftit n claia cu fn ce o vezi n proprietatea ciuva. Cnta daca-ti face placere, dar
cu masura si acolo unde este locul. Chiuiturile se potrivesc de cele mai rare ori cu gtlejul tau si
nici nu fac totdeauna placere semenilor tai. Nu tipa fara rost, tulburi inutil oamenii si animalele.
Aprinde focul numai daca este absolut necesar, supravegheaza-l atent si pe urma stinge-l
complet. Nu arunca pietre si cauta sa mergi astfel nct sa nu provoci caderea lor, chiar daca ai
convingerea ca nu te urmeaza nimeni. Pe drumuri umblate si n locuri expuse sa nu faci nudism
si nici seminudism, altfel nsa profita de aer si soare ct poti mai bine. Cum te apropii de locurile
populate urmeaza regulile convietuirii sociale.
5.Fi bun camarad. Daca esti conducator evita sa fi autoritar si ncapatnat, ncrezut sau ngmfat;
da dovada de spirit de ntelegere si rabdare. Nu fi zgrcit cu avutul tau, nici cu cunostintele tale.
Hotarrile sa-ti fie determinate de capacitatea de rezistenta a celui mai slab. Abandonnd pe
cineva n munti l vei avea poate pe constiinta. Daca tu esti cel condus, adapteaza-te aceluia care
cunoaste mai bine locurile, sileste-te sa fi la naltime si cauta sa nveti. Chiar si cel mai slab
dintr-o echipa si poate face datoria. Sa sti ca un tovaras bun este tot att de rar ca si un
conducator bun. Orice strain care mparte cu tine dragostea pentru munti sa-ti fie camarad, mai
ales atunci cnd este n primejdie sau are nevoie de vreun ajutor sau o privire pe harta ta. Chiar si

n ghidul pe care-l platesti sa vezi un tovaras, un prieten. Nu fi autoritar fata de el, dar nici nu te
comporta de parca ati fi mncat de cnd sunteti din aceeasi strachina.
6.Respecta cabana tot asa cum ti respecti propria ta casa. Fi modest si nu cere lucruri pe care ti
le poate oferii cel mult un hotel. Nu uita ca aici, n creierul muntilor, portmoneul tau nu mai
conteaza si ca toti suntem egali. Pioletul, schiurile, gheata, noroiul n-au ce cauta n sufrageria
cabanei; leapada-te de ele prin urmare nainte de a intra. Nu transforma locul de odihna, care este
cabana, ntr-o crciuma. Nu ocupa toate bancile si mesele cu ranita, merindele, hrtile si
picioarele tale. Orict ai fi de tnar, gndeste-te ca nu este aici locul sa faci dragoste. Lasa n
pace patefonul si chelnaritele, iar pe ghitara sa nu pui mna dect daca te pricepi. Cartea de
impresii sa n-o utilizezi pentru rime proaste sau laude. Este mult mai util sa notezi de unde vii si
ncotro te duci, mai ales daca te pregatesti pentru o ascensiune grea. Urma lasata n acest fel
nlesneste trimiterea la nevoie a ajutoarelor si poate linisti pe cei ngrijorati de soarta ta. Ai
dreptul sa ceri un loc de dormit si daca esti nainte sau dupa drum sa-l alegi pe cel mai bun, dar
sa nu eziti sa-l cedezi acelui care este fie epuizat, bolnav sau mai n vrsta ca tine si are nevoie de
odihna. Nu te urca ncaltat n pat si nu alerga cu bocancii pe scari mai ales noaptea. Daca sforai
nu te culca n dormitorul comun. Fi prudent cnd umbli cu lampa si focul. Nu uita ca nu esti
stapnul cabanei, iar ngrijitorul este administratorul care ndeplineste un rol de mare interes
obstesc, te vei supune deci dispozitiilor sale. Orice loc si orice lucru ai folosit sa le lasi n aceeasi
stare n care venind ai vrea sa le gasesti; mai ales n casele de adapost sa ai grija deosebita fata de
ceilalti, fie ca-ti sunt tovarasi, fie ca-ti vor urma. Gndeste-te ca ntreaga cabana, casa de adapost
cu tot ce cuprinde, reprezinta un bun ce ti-a fost ncredintat cu buna credinta. Fii econom cu
rezerva de lemne, adesea adusa cu mari sacrificii si ai n vedere si pe cei ce vor venii dupa tine.
Paraseste casa dupa ce ai ncuiat si ai pus toate la locul lor. nchide-o bine si nu uita sa achiti taxa
acolo unde este cazul.
7.Nu fura ! Nu fura, altora nici linistea, nici singuratatea ce o cauta, nici perspectivele. Dar sa nu
furi nici betele de schi, curele, frnghii, nici fnul sau lemnele strnse cu multa truda. Nu fura
nici florile pe care natura le-a creat pentru toata lumea. Cmpul, iarba, arborii trebuie crutati;
vitele si vnatul sa nu fie speriate. Nu taia jepi si arbori pentru a-ti cheltui prinosul de energie
neconsumata. Nu distruge furnicarul, nici chiar din curiozitate stiintifica, iar melcul, sarpele sau

broasca sa nu fie pentru tine fiare salbatice care trebuie strpite. Sa vezi n munte un paradis n
care te-ai asezat ca un nou Adam; ajuta-l sa-si pastreze originalitatea si sfintenia.
8.Nu minti ! Nu exagera, nu fi laudaros. Chiar si ascensiunea cea mai dificila este putin lucru fata
de alte realizari omenesti. Nu-ti da o importanta prea mare si nu cauta sa micsorezi pe altii chiar
daca sunt ncepatori, mosnegi sau membrii altor cluburi. Nu critica si nu njura timpul (vremea),
gazduirea (la cabana), tovarasii de drum sau legatura de schi. Nu trebuie sa te legi sau sa-ti bati
joc de credintele, datinile locuitorilor de la munte. Adu-ti aminte ca nu esti dect un oaspete
trecator pe aceste meleagurica si n lumea aceasta.
9.Apara onoarea clubului tau si nu numai a aceluia a carui insigna o porti, ci si a acelei mari
comunitati care ti-a facut accesibila lumea muntilor si care serveste o mare idee, nu numai
confortul tau. Fi mandru ca faci parte din aceasta comunitate si ca poti sa participi la viata ei.
Onoreaza pe cei care au creat pentru tine, pe maestrii care au cucerit prima poteca si primele
prize spre vrf, precum si pe cei care au pus ultima piatra.
10.Nu profana muntii prin mania recordurilor, ci cauta sa le intelegi sufletul !
Legile muntelui
(din Omul si muntele - Ion Preda)
1.Sa nu calatoresti niciodata de unul singur pe munte.
2.ntotdeauna la munte nu se pleaca dect cu echipament corespunzator.
3.Este contraindicat sa te avnti pe trasee necunoscute.
4.Turismul de munte nu este compatibil cu consumul de tutun si bauturi alcoolice.
5.La munte trebuie sa sti: ce, ct, cum si cnd sa mannci.
6.Toti pentru unul si unul pentru toti.
7.Cnd ntlnesti alti oameni pe munte da-le "Buna ziua!

8. Pe munte nu se vorbeste mult, nu se tipa si nu se face zgomot.

9.Cine iubeste muntele trebuie sa-l ocroteasca.
10.Nu deteriorati indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare.
11.Refugiile alpine sunt loc sfnt pe munte.
12.Cnd ajungeti la o cabana notati n registrul de evidenta a circulatiei turistice, locul de unde
ati venit, iar cnd plecati, viitoarea etapa a calatoriei.
13.Regulamentul de ordine interioara al fiecarei cabane trebuie respectat cu strictete.
14.Circulati numai pe traseele marcate.
15.Iarna pe muntii acoperiti cu zapada, pericolul avalanselor este prezent n fiecare zi.
16.ncepatorii ntr-ale drumetiei la munte sa-si faca o lunga ucenicie pe lnga montaniarzii cu
mare experienta.
17.Cnd se cere sprijin de catre cabanier, grup de turisti sau echipa salvamont, pentru a ajuta
oameni aflati n primejdie sau a prevenii o nenorocire, oricine trebuie sa raspunda chemarii.
18.Este obligatoriu pentru orice drumet, ghid sau conducator de grup sa urmeze cu strictete
sfaturile si indicatiile salvamontistilor.
19.Codul de semnalizare in caz de pericol trebuie cunoscut si nsusit de toti drumetii montani.
20.Drumetul e bine sa stie sa acorde la nevoie primul ajutor.

Recomandari generale
(din Prevenirea accidentelor turistice n munti - SALVAMONT)

1.Nu programati o drumetie n munti daca nu dispuneti de o sanatate buna, daca nu aveti starea
psihica potrivita si daca nu v-ati asigurat toate mijloacele materiale necesare.
2.nainte de a va hotar pentru o drumetie n munti consultati prima data un ghid turistic si
identificati-va traseul ales, daca acesta corespunde posibilitatilor dumneavoastra fizice si psihice.
3.Altitudinea pretinde efort si pregatire fizica.Nu neglijati antrenamentul.
4.Un echipament incomplet sau neadecvat va poate periclita viata. Sa aveti ntotdeauna haine
calduroase si de schimb, n functie de anotimp si ncaltaminte corespunzatoare.
5.Nu faceti drumetia singur. Chiar si n grup nu prezinta o garantie sigura pe traseu, fara o
calauza experimentata.
6.ncercati pe ct posibil sa va deplasati pe munti numai ziua si urmarind strict marcajele.
Consultati nainte buletinul meteo.
7.Nu ezitati sa va ntoarceti din drum daca conditiile atmosferice au devenit nefavorabile.
8.La ntoarcerea spre cabana, casa de adapost sau refugiu, respectati mersul n coloana. Orice
alunecare sau mpiedicare la altitudine nu iarta, va pericliteaza viata.
9.Alimentati-va des, dar rational. Nu consumati bauturi alcoolice !
10.Nu va fortati pna la epuizare. Evitati deshidratarea.
11.Fiti curajosi dar nu imprudenti, veseli dar nu galagiosi, iar pe munte si la cabana sa aveti un
comportament civilizat. Pretutindeni fiti un ocrotitor al naturii.

13.nvatati codul de alarma (semnalizare) n munti, care consta n 6 (sase) semnale luminoase
sau acustice pe minut, adica la fiecare 10 secunde cte un semnal, dupa care urmeaza un minut
pauza. Semnalul de raspuns consta n 3 (trei) semnale luminoase sau acustice pe minut si un
minut pauza.
14.Respectati-va tovarasii de drum, iar n caz de pericol nu-i parasiti.
15.Nu uitati sa luati cu Dv. n rucsac o mica trusa de prim ajutor cu farmacia de excursie.
16.Foarte important este ca nainte de a pleca ntr-o drumetie sa aveti n rucsac polita de
asigurare turist contra accidentelor.
17.Nu plecati de la cabana pe trasee turistice de creasta nainte de a nscrie n registrul de
evidenta ce itinerar urmati; fiindca numai asa n caz de accident ajutati farmatiunile
SALVAMONT sa intervina mai operativ.
18.Luati informatii de la cabanier, daca traseele pe care vreti sa le parcurgeti sunt practicabile,
care este gradul lor de dificultate, eventual evolutia vremii la data aceea, pentru a evita
expunerea la suprasolicitare a organismului, fapt ce conduce la extenuare fizica - epuizare.
19.Circulati numai pe traseele marcate cu semne turistice care au fondul alb. Nu urcati si nu
coborti pe scurtaturi, riscati sa va rataciti si sa va accidentati.Daca ati fost surprinsi pe traseu de
intemperii (viscol, furtuna, ceata) este de preferat sa va napoiati pe acelas drum la locul de unde
ati pornit (cabana, casa de adapost sau refugiu). A continua drumul n asemenea conditii
nseamna o accidentare sigura.
20.Surprinsi n golul alpin pe timp de furtuna cu descarcari electrice, parasiti creasta la pas, sub
sau lnga o stnca plata. n aceleasi conditii atmosferice, daca sunteti n padure nu va adapostiti
sub trunchiurile de copaci; altfel riscati sa va electrocutati.
21.Respectati indicatiile de pe sageti si tablele de orientare (poteca accesibila numai vara, poteca
interzisa iarna, loc periculos expus declansarii avalanselor si lavinelor.

22.Iarna si primavara, chiar n zilele frumoase, senine, schiati numai dimineata pna la ora 9 n
caldarile si pe fetele laterale ale vailor alpine, evitnd zonele marcate ca periculoase prin
rostogolirea avalanselor si lavinelor. Pe zapada abundenta, prafuita, nghetata si pe ceata este
interzis a schia pe fetele laterale ale caldarilor alpine toata ziua.
23.Primavara cu vnt cald - foen, din SV si SE este foarte periculos a schia sau circula pe
traseele alpine, riscnd la orice ora a zilei sau noptii sa fiti surprinsi si ngropati n avalanse.
24.Cnd traversati o panta cu zapada nghetata si sunteti n grup, se va pastra o distanta ntre
drumeti de 10 m, unul de altul, mergnd pe aceeasi urma, dar nu direct pe curba de nivel, ci
oblic. A traversa panta lipit unul de altul sau n formatie evantai nseamna a taia zapada n
scnduri, care va porni la vale mpreuna cu dv.

Recomandari pentru drumetie

(din Publiturism)

1.nainte de plecare n excursie sau drumetie documentati-va asupra itinerarului propus.

2.Alegeti traseele turistice n functie de experienta si pregatirea fizica.
3.Busola si harta bine utilizate va sunt de real folos, ele sunt cei mai siguri prieteni ai Dv.
4.Informati-va la cabanieri si padurari asupra starii potecilor, marcajelor pentru traseele pe care
doriti sa le strabateti.
5.Urmati cu atentie poteca, nu parasiti marcajele.
6.Calculati cu atentie timpul ce va este necesar pentru parcurgerea traseului ales n functie si de
gradul Dv. de pregatire fizica si teoretica.
7.Informati-va asupra prognozei meteo pentru urmatoarele 24 de ore.

8.Nu porniti singur la drum.

9.Nu ncarcati rucsacul peste limitele rezonabile de volum si greutate.
10.Nu consumati bauturi alcoolice nainte si n timpul drumetiei.
11.Nu fumati n timpul drumetiei.
12.Nu faceti focul n padure, nu aruncati chibrituri sau tigari aprinse.
13.Ocrotiti flora si fauna, monumentele naturii, apele.
14.n caz de furtuna sau ploaie nsotita de descarcari electrice, parasiti imediat culmea; nu va
adapostiti lnga copaci izolati, nalti sau lnga stnci.
15.Nu patrundeti n pestera fara ghid autorizat acolo unde acesta este desemnat, sau fara un bun
cunoscator al pesterii. Asigurati-va echipament corespunzator si sursa de lumina individuala pe
durata integrala a vizitei.
16.n drumetia montana luati cu Dv. o mica trusa cu medicamente.
Sfaturi practice pentru iubitorii de drumetii montane
(din MUNTELE spatiu de viata si lupta - Gheorghe Suman)
1.Pretuiti si iubiti muntele, frumusetile acestuia, florile, padurile, poienile, vaile, izvoarele,
piscurile mpreuna cu toate vietuitoarele care le populeaza, care ne apartin, de care trebuie sa ne
bucuram, pentru a devnii mai buni, mai puternici, mai ntelepti si mai generosi cu noi nsine si cu
cei care ne nconjoara.
2.Procurati din timp, naintea plecarii la munte o vestimentatie adecvata. Din tinuta turistului nu
trebuie sa faca parte palaria, cravata, geamantanul, pantofii cu toc nalt; cararile muntilor strabat
n special iarna, troiene de zapada; drumetul nfrunta viscole si furtuni, strabate creste si vai
adnci care presupun un echipament special, din care nu trebuie sa lipseasca: bocancii, scurta cu
gluga, flanela etc., toate acestea chiar si pe vreme buna. Pe langa acest echipament de stricta

necesitate, turistului nu trebuie sa-i lipseasca sacul de spate cu o pelerina de ploaie, un schimb de
rufe, o lanterna, o cutie de chibrituri, unele medicamente si materiale sanitare, un termos cu apa
(ceai, cafea), alimente, busola, harta, o cordelina, ciorapi de schimb, fes si manusi.
3.Evitati drumetia de unul singur; plecnd pe munte de unul singur va puteti primejdui viata;
mergeti pe munte numai n grupuri de minimum 2 - 3 oameni.
4.ngrijiti si ntretineti marcajele existente pe traseele alpine si pe potecile muntilor; prin
distrugerea acestora puneti n pericol viata turistilor care se deplaseaza n urma, n special
noaptea si n alte conditii dificile.
5.Manifestati grija deosebita fata de flora, fauna, fata de frumusetile naturale ale muntilor nostrii;
ele nu sunt numai ale noastre, ci si ale generatiilor viitoare.
6.Nu aruncati pe pante sau abrupturi pietre, bucati de stnca, lemne, blocuri de ghiata, bulgari de
zapada sau alte obiecte care n cadere pot sfarma sau antrena altele, adevarate avalanse,
periculoase pentru oamenii din vale sau de la baza muntelui.
7.Admirati n liniste frumusetile noastre naturale, respirati cu nesat aerul ozonat si curat, sorbiti
cu sete apa izvoarelor cristaline; nu admiteti sub nici o forma poluarea muntelui si transformarea
lui n depozit de gunoaie.
8.Nu prezentati celorlalti povesti stranii despre munte; nu exagerati ntmplarile si trairile cu care
v-ati confruntat; ele pot ngrijora pe ascultatori sau i pot ncarca de teama, le pot rapii placerea
drumetiilor, le pot ucide dorinta de a se deplasa la mari distante de zgomotele cotidiene si ale
locurilor de munca.
9.Salutati si raspundeti la salutul celor care va dau binete pe trasee si poteci.
10.Ajutati cu toate fortele si priceperea pe cei aflati n dificultate pe munte, nu-i abandonati pe
cei aflati n imposibilitatea de a se deplasa, transportati-i grabnic la punctele de prim ajutor cele
mai apropiate sau la cabane, chemati (anuntati) specialistii la fata locului, pentru a acorda
ajutorul calificat.

11.Folositi n mod civilizat cabanele turistice (refugiile), casele pastorale, stnele (saivanele) si
alte constructii montane; ele ne apara de stihiile naturii si de alte primejdii; nu le transformati n
locuri pentru distracti (chefuri); pastrati n permanenta curatenia, linistea si ordinea necesara att
n interior, ct si n exterior.
12.Nu transportati si nu consumati sub nici un motiv bauturi alcoolice; ele constituie mari
pericole pentru toti cei ce pleaca pe munte.
13.nsusiti-va codul international de semnalizare si alarmare, pentru a putea comunica celor din
preajma nevoia de ajutor ivita n mprejurari grele.
14.Nu abandonati, nu parasiti traseele cunoscute n favoarea altora mai scurte, dar mai putin
stiute; respectati semnificatiile nscrisurilor si semnelor de avertizare de pe marcaje si
indicatoare, n special pe timp de iarna si n conditii de vizibilitate redusa.
15.Nu va angajati pe tresee turistice care depasesc puterile oamenilor din compunerea grupului
din care faceti parte; fixati-va numai obiective si itinerare care sa poata fi ndeplinite si strabatute
pe timp de zi, numai cu propriile forte.
16.Antrenati-va sistematic pentru a nu consuma excesiv apa, care duce la slabirea prematura si la
epuizarea fortelor, poate tocmai cnd este cea mai mare nevoie de ele.
17.Alimentati-va rational si ponderat, nu abuzati de mese copioase; consumati fructe si alimente
care contin mult zahar si grasimi.
18.Asigurati si transportati n propiile bagaje mici cantitati de zahar, ciocolata, cafea, glucoza,
etc.
19.Evitati situatiile conflictuale, autoritatea excesiva, cnd sunteti lideri, ncapatnarea rau
nteleasa; n toate situatiile dati dovada de rabdare si ntelegere.
20.Stabiliti obiectivul drumetiei si traseul n functie de capacitatea de rezistenta a celor mai slabi
din grup.

21.Adaptati-va la cerintele si indicatiile conducatorului de grup; nu-l sicanati, blamati si

subestimati nici macar n gluma.
22.Pastrati si ngrijiti, nu distrugeti covorul vegetal al pamntului, interziceti cu desavrsire
scoaterea de brazde, saparea de rigole, amenajarea de vetre de foc la ntmplare, mprastierea de
acizi (sare), spalarea masinilor n apele rurilor si lacurilor de munte, instalarea la ntmplare a
corturilor.
23.Alegeti locul de popas n puncte care sa nu fie expuse vntului, amplsate n apropierea unor
surse de apa curgatoare, cu locul de instalare a cortului n teren orizontal, n apropierea unor
surse de combustibili, lnga poteci si drumuri de acces, n afara zonelor poluate.
24.Nu lasati la plecarea din locurile de stationare, focuri aprinse, n special n paduri, jnepenisuri,
iarba uscata din pajistile alpine sau n apropierea acestora.
25.Informati-va din toate sursele si prin toate mijloacele posibile, nainte de plecarea la drum
asupra starii timpului, traseului, locului unde veti nopta, cabanelor mai apropiate, surselor de
apa si posibilitatilor de anuntare si de salvare n caz de pericol.
"Drumetia cere rabdare, convingere, hotarre, pasiune Noi nu batem recorduri. Cautam
sanatate si frumusete, aer si privelisti, lumina si libertate."
Dumitru Almas

mbrcminte i nclminte
Chiar dac se arat vreme bun, un pantalon lung pe lng perechea de pantaloni scuri te va
apra de frig seara sau de arsuri, dac soarele e prea puternic. O bluz clduroas sau un polar n
plus niciodat nu sunt de prisos, mai ales la munte, unde frigul se las brusc, iar aerul este tot mai
rece pe msur ce urci la altitudine mai mare. Sub polar e bine s mbraci un tricou de bumbac.
Pentru ploaie, cea mai bun soluie rmne pelerina de ploaie. Ideal este o pelerin mai mare
care ajunge pn la pmnt, care s acopere i rucsacul. Hainele de ploaie din Gore-Tex, te
protejeaz de transpiraia excesiv. Dac te porneti pe drumuri forestiere, fr greutate n spate,
poi s pori doar tenii. n schimb, pe un teren accidentat, este obligatoriu s ncali nite ghete
pentru drumeie, cu o bun aderen.
n bagaj e bine s avem mereu o pereche de pantofi uori, de schimb. osetele ar trebui s fie
dou, prima pereche de bumbac i a doua de ln, astfel piciorul i va fi mai bine ferit de
rosturi, susin experii de la Descoper Natura (descopera-natura.ro).
Rucsacul
Volumul su depinde de tipul de drumeie pe care vrei s o faci. Pentru o drumeie de o zi, alege
un rucsac de 20-30 l. Pentru o drumeie de mai multe zile alege un rucsac de 40 pn la 60 l.
Bidonul de ap
E de preferat un model din metal. Doar c trebuie bine limpezit i lsat deschis ntre 2 utilizri,
astfel va prinde un gust i un miros neplcute. Foarte util este i un rezervor de plastic prevzut
cu un tub ce i permite s bei din mers.
Trusa de prim ajutor
Pentru o zi, e suficient s ai un antiseptic local, cteva pansamente i cteva pastile mpotriva
durerii. De mare folos sunt un ulei esenial de roini mpotriva cpuelor i o alifie de
glbenele pentru rosturi.
Cortul i sacul de dormit
Cel mai rspndit este cortul de tip igloo, cu o structur din 2 arcuri de fibr de carbon sau chiar
corturile care se desfac automat. l vei alege n funcie de temperatura menionat de productor
i de greutate.
Busola i harta
Este indispensabil n teren. i permite s poziionezi corect harta n teren. Alege un model
transparent care are pe margine o rigl cu o scar comun 1/25.000. Mai exist i GPS-ul un

dispozitiv de aproximativ 400 g care, datorit semnalului emis de satelii, i determin n 2

minute poziia pe planet. El i ofer i posibilitatea de a memora traseul parcurs i de a-l ncrca
pe internet. Nu uita nici de batistele de hrtie, briceag, lantern de buzunar sau frontal, batoane
energizante etc.
Semnalele de comunicare:
1 semnal sonor sau luminos = chemare;
2 semnale sonore sau luminoase = rspuns;
3 semnale sonore sau luminoase = alert;
S.O.S. (Save Our Souls salvai sufletele noastre) transmis n cod Morse = 3 semnale scurte, 3
semnale lungi, 3 semnale scurte.