PRINTELE INDULGENT

Stilul indulgent se caracterizeaz prin faptul ca printele i

permite copilului s se manifeste cum vrea el, fr s-i impun
prea multe restricii. Filosofia de via a printelui care adopt
acest stil este: ,,Copiii vor nflori singuri la timpul potrivit.
Pentru el, cea mai mare valoare o reprezint libertatea de
expresie, att verbal, ct i artistic. Printele indulgent
manifest sensibilitate la drepturile altora, se consult cu copilul
atunci cnd ia o decizie, manifest cldur i interes fa de tot
ceea ce face copilul, iar cazurile n care l pedepsete sunt foarte
rare.
Aceast atitudine i permite copilului s-i dezvolte o identitate
proprie i s aib o personalitate distinct, marcant, original.
El se simte important, special, fapt ce determin creterea
nivelului stimei de sine (care reprezint o condiie esenial n
dezvoltarea armonioas a personalitii). Un stil parental
indulgent mai st la baza dezvoltrii creativitii i a
capacitii de a lua decizii.
Pe de alt parte, copilului crescut ntr-o manier indulgent, i va
fi foarte greu s neleag rolul limitelor, al regulilor i s in cont
de ele atunci cnd situaia o va cere; de aceea, pentru foarte
muli dintre aduli, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil
problem. Prinii se pot atepta ca foarte curnd el ,,s preia
controlul familiei n sensul c nu va mai face dect ce vrea el i
nu va mai accepta sfaturi. Printele va fi ,,depit.

PRINTELE AUTORITAR
Printele care adopt stilul autoritar se caracterizeaz prin
faptul c i cerecopilului s respecte cu strictee, fr s
comenteze, regulile existente. Aceste reguli au o valoare
absolut, iar cea mai mic greeal este nsoit de pedeaps.
Filosofia de via a printelui autoritar: ,,Nimic nu este mai

presus de lege. Din aceast cauz, printele nu se simte

obligat s ofere explicaii suplimentare, justificarea fiind formulat
prin expresii de tipul: ,,De ce? Pentru c sunt mama/tatl tu! Nu
discutm!Intenia copilului de a-i manifesta independena
este interpretat ca o form de rebeliune, fapt care reprezint o
surs important a conflictelor copil-printe.
De obicei, printele este rece i detaat de
copil,impunnd respectul muncii i al efortului. Astfel, stilul
autoritar l nva pe copil s devin ordonat, disciplinat,
respectuos fa de cei de care i este fric . De asemenea, se
dezvolt spiritul critic al copilului, l nva s devin
,,perfecionist (,,Dac faci ceva, atunci f-o perfect).
Din pcate, adoptarea acestui stil, atrage dup sine
numeroase dezavantaje. n primul rnd, copilul crescut de prini
autoritari, va nva foarte greu s fie maleabil, sensibil la
dorinele altora, el va fi neierttor cu cei care greesc (,,Cum
poate fi aa proast?). De asemenea, acest copil va ntmpina
dificulti n realizarea unei comunicri eficiente, ei vor fi
frecvent lipsii de iniiativ, de curaj i venic nemulumii,
deoarece se tem n permanen c vor putea grei. Pentru ei, ,,a
grei este sinonim cu ,,a fi un ratat, de aceea preocuparea
lor major este ,,Ce va zice mama sau tata cnd va afla?
Trsturile de mai sus reflect diminuarea stimei de sine
(,,Am greit! Nu sunt bun de nimic! Niciodat nu voi putea
s.....). Unele cercetri (W. Damon, D. Hart, 1988) arat c un
nivel sczut al stimei de sine n copilrie are urmri negative
foarte marcante pe parcursul ntregii viei, asemeni unui comar
care te urmrete n permanen i de care (n cazurile fericite)
scapi cu mare greutate.

PRINTELE INDIFERENT

Printele indiferent neglijeaz copilul, nu este preocupat de

realizrile lui i nici nu manifest frecvent triri emoionale
pozitive pentru el. Mai mult chiar, n unele cazuri duse la extrem,
las de neles c acesta este ,,n plus, reprezint o povar de
care s-ar putea lipsi oricnd. Filosofia de via pe care o
sugereaz este: ,,n via nu te poi baza pe nimeni
altcineva dect pe tine nsui.
Copilul al crui printe se manifest indiferent, nva c
prerea lui nu conteaz prea mult, se simte lipsit de
importan i uneori absolvit de orice responsabilitate. El i
poate dezvolta o stim de sine redus (asemeni copilului
crescut autoritar), poate deveni timorat i urmrit n permanen
de un complex de inferioritate (,,Niciodat nu voi fi n stare s
fac ceva suficient de bun ca s-i mulumesc pe ai mei). Spre
deosebire de copilul crescut autoritar (care toat viaa se va ghida
dup regulile stricte pe care
le-a nvat n copilrie), copilul crescut de prini indifereni, se
va baza doar pe experiena lui de via. De aceea, dup ce va
ajunge la vrsta adult i se va pune problema cum s primeasc
sfaturi referitoare la cum ar trebui s se comporte, cum ar trebui
s-i educe copilul, de ce ar trebui s se fereasc etc., el nu va fi
dispus s asculte (,,Ce tii tu? Ai trit ce am trit eu? Cine eti tu
ca s-mi dai sfaturi?).
Lipsa afeciunii, chiar dac pe de o parte l face mai rezistent
la greutile vieii, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai
insensibil la sentimentele i la dorinele celorlali, mai apatic,
mai pragmatic. Unii se grbesc s-l eticheteze ca fiind un copil
,,fr suflet, ,,de ghea, fr s bnuiasc faptul c
prejudiciul afectiv pe care l resimte l determin s se ghideze pe
principiul ,,Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab.

PRINTELE PROTECTOR

Printele protector este aparent un printe model: el este

extrem de atent la nevoile copilului i se dedic cu toat fiina
meseriei de printe. Prioritatea lui este s-i ofere acestuia
securitate, deoarece contientizeaz c un copil este o fiin
foarte fragil, care are nevoie n permanen de sprijin i de
protecie, educaia pe care o acord copilului se cldete n jurul
ideii c ,,Nu tot ce zboar se mannc i are grij s i
nvee copilul n primul rnd s fie precaut i rezervat fa de tot
ceea ce vine din afara familiei.
Din pcate, uneori protecia acordat copilului este
exagerat, prinii devin venic ngrijorai, vd catastrofe i
calamiti la fiecare col de strad. Cnd i vd copilul plngnd,
devin agitai, crend, fr s i dea seama, mai mult tensiune,
odat ,,pornii sunt greu de oprit (,,Ce te doare puiule? Unde? Te
doare tare? Vai, srcuul de tine!).
Atunci cnd apare o problem, prinii exagerat de protectori
se grbesc s caute vinovaii i s in moral (,,De cte ori i-am
zis c....?), fapt care duce la scderea eficienei rezolvrii
conflictului i a nvrii unor reguli de disciplin. Asemeni
prinilor autoritari, accept greu situaia n care copilul ncepe s
i dezvolte independena, ns ei nu creeaz conflicte, ci intr n
panic ,,se consum.
Acest stil parental mai atrage dup sine numeroase alte
dezavantaje. Atunci cnd sunt mici, copiii care au prini exagerat
de protectori, pot manifesta tulburri ale somnului i ale
regimului alimentar, precum i stri de fric nejustificate.O
dat cu trecerea timpului, copilul se simte din ce n ce mai
sufocat i are tendina de a se ndeprta de printe, el
gsete c este dificil s comunice direct cu printele despre
problemele personale, de team c acesta nu l va nelege i se
va ngrijora (,,Mai bine nu-i spun mamei, c mama se
ngrijoreaz). Astfel, copilul va nva s ascund informaii,
va avea o via secret, personal, nebnuit de printe. De

asemenea, atunci cnd va fi pus n situaia de a-i exprima

frustrarea sau mnia, prefer s se exprime indirect, prin acte
de rzbunare sau de sabotaj.

PRINTELE DEMOCRATIC
Printele care se comport democratic are n vedere
ntotdeauna ca drepturile copilului s fie ntotdeauna
respectate, fr a omite stabilirea unor reguli care s fie
respectate consecvent i urmate de toi membrii familiei (cu
excepia situaiilor n care este imposibil acest lucru). Impunerea
de reguli implic o anumit flexibilitate, deoarece pentru el nu
legea este cea mai important (aa cum este pentru printele
autoritar), ci omul este pe primul loc. Se ghideaz dup principiul
,,Toi suntem egali n faa lui Dumnezeu i este mpotriva ideii
,,Unii sunt mai egali dect alii.
Prin urmare, printele care mbrieaz acest stil parental
este suficient de indulgent, flexibil i deschis spre nou pentru
a accepta tot ceea ce ar putea ameliora viaa copilului i a
familiei, ns este n acelai timp suficient de autoritar pentru a
impune o disciplin riguroas, a-l nva pe copil s accepte reguli
i s ndeplineasc eficient sarcinile care i se dau.
Pe de alt parte, printele care are un stil parental
democratic este suficient de protector pentru a-i oferi copilului
securitatea de care are nevoie pentru a-l sprijini atunci cnd
situaia o cere, ns este suficient de nelegtor i ncreztor
n capacitile copilului de a lua unele decizii personale. El
ncurajeaz copilul s fie independent, respectndu-i opiniile,
interesele i personalitatea. Manifest cldur fa de copil, l
apreciaz, l consider un membru responsabil al familiei.
Ca urmare a acestei atitudini parentale, copilul i va
dezvolta un echilibru emoional care va sta la baza dezvoltrii

armonioase a personalitii, i va dezvolta deprinderi de

comunicare eficient, va manifesta creativitate, capacitate
decizional, autonomie personal. Ca urmare a ncurajrilor
fcute i a ncrederii care i se acord, copilul va avea un nivel
ridicat al stimei de sine, care i va permite s obin eficien i
productivitate n aciunile ntreprinse.
Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic l va nva
pe copil s i respecte pe alii, s ia n considerare opinia
celorlali, s accepte observaii, avnd totodat curajul s i
exprime punctul de vedere. Pe msur ce va crete,
independena care i s-a acordat l va ajuta s-i identifice propriile
atitudini i s aleag meseria care i se potrivete cel mai bine, s
i ndeplineasc propriile vise, nu pe cele ale prinilor.
Cu toate c n aparen stilul democratic are numai avantaje,
totui e bine s menionm faptul c un copil crescut n acest
mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care l poate
ntlni la coal, n grupurile de prieteni, armat etc). El ar putea
fi considerat ,,bleg pentru c nu va executa foarte promt
sarcinile solicitate, sau, dimpotriv, ,,impertinent pentru c
,,discut ordinele.

Traim in aceeasi lume, dar gandim si simtim in moduri diferite. Cu totii stim
asta bine. Cum tot la fel de bine stim ca aceeasi realitate o percepem si o
intelegem diferit, ca reactiile noastre nu sunt identice desi ne putem
confrunta cu aceeasi situatie. Ceea ce ne deosebeste pe unii de ceilalti
este personalitatea, temperamentul, caracterul pe care il avem. Auzim
adesea formulari de genul Ai un caracter urat! sau Ce temperament coleric
ai! sau Esti lipsit de personalitate! ori Ai o personalitate complexa! Folosim

de multe ori aceste expresii, desi poate nu stim ce inseamna cu exactitate

termenii 'caracter', 'temperament' sau 'personalitate'.
de Anca Neagoe
Astazi vreau sa ne oprim putin asupra personalitatii. Cu totii avem o idee
despre ceea ce este personalitatea. Dictionarul limbii romane defineste
personalitatea a fi ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane si o
distinge ca individualitate, ansamblul de trasaturi morale sau intelectuale
prin care se remarca o persoana, felul propriu de a fi al cuiva. De-a lungul
vietii personalitatea unui individ nu se schimba mult. Este adevarat ca
acesta trece prin mai multe faze care se succed la intervale mai mari sau
mai mici de timp in functie de evenimentele din viata sa. Trecerea de la o
etapa la alta poate dura pana la 2-3 ani si se traduce prin insusirea unor
noi principii. Cu toate acestea, personalitatea este considerata a fi stabila.
Probabil ca ai auzit de multe ori vorbindu-se de tipuri de personalitate. Nu
trebuie sa le confundam insa cu tipurile de temperament (coleric, sangvinic,
flegmatic, melancolic). Cunoasterea tipurilor de personalitate ne poate
dezvalui cate ceva despre cei din jurul nostru, despre interactiunea cu ei.
Ne poate ajuta sa ne cunoastem mai bine atat pe noi insine cat si pe
ceilalti. Comunicarea cu cei din jurul nostru poate capata astfel noi directii
daca cunoastem mici secrete ale personalitatii lor.
In numar de 6, tipurile de personalitate despre care iti voi vorbi astazi sunt:
empaticul, visatorul, perseverentul, promotorul, workaholicul si rebelul.
Empaticul se identifica cu celelalte persoane sau lucruri cu care intra in
contact. Este sensibil, binevoitor, milos, ii place armonia si stie sa o creeze.
Ii place sa traiasca intr-un spatiu plin de caldura si armonie. Are nevoie sa
fie acceptat, apreciat si sa i se poarte de grija. Imaginea unei familii, a unei
case, a unei muzici placute precum si a unei atmosfere linistite i se
potriveste empaticului. Probabil ca in cercul tau de amici exista un astfel de
personaj. Iti dau un mic pont pentru a-l recunoaste: cand este stresat se
simte respins si tinde a le face pe plac celorlalti tocmai din dorinta de a fi
acceptat.
Visatorul este calm, meditativ, introspectiv, cu multa imaginatie. Caminul
sau este simplu. Nu acorda atat de multa importanta acestui aspect,
esential pentru el fiind sa aiba un spatiu si un timp numai al lui. Stresul
pentru un astfel de personaj il poate face sa se simta nepotrivit pentru

sarcina pe care o are de indeplinit, ajungand chiar sa se retraga din situatia

sau contextul respectiv.
Atentia, constinciozitatea, evaluarea atenta a celorlalti sunt cateva dintre
trasaturile perseverentului. Sa nu-mi spui ca nu sti pe nimeni pe care l-ai
putea include in aceasta categorie. Daca am sa iti mai spun ca el are
nevoie de recunoastere din partea celorlalti, ca poate emite cu usurinta
judecati, opinii, iti este mai usor sa il recunosti? Casa lui va fi intotdeauna
utilata cat mai practic, lucru pe care, de altfel, il va pune in aplicare si la job.
Te poti astepta oricand de la el sa iti tina adevarate teorii sau predici, iar
daca formezi o echipa cu el, te poti astepta la o renuntare din partea lui,
pentru ca perseverentul tinde a vedea mai mult partea goala a paharului
decat partea plina.
Promotorul este proactiv, stie sa convinga, ii place actiunea, viteza. Daca
interlocutorul tau se incadreaza in aceasta categorie, vei putea observa cu
multa usurinta ca isi foloseste nu doar cuvintele pentru a comunica ci si
mimica fetei.
Dependentul de munca este usor de depistat. Il numim workaholic si il
caracterizam asa: organizat, obsedat de activitatea pe care o desfasoara si
din care nu se poate opri, responsabil, dedicat muncii sale. Acest tip de
personaj sare de foarte multe ori peste orele de relaxare si isi neglijeaza
astfel propria sanatate. Simte nevoia de a-i fi recunoscute eforturile si
meritele. Workaholicul isi doreste sa fie perfect sanctionand prin critici pe
cei care nu sunt ca el.
Rebelul stie sa observe si sa se bucure de momentul prezent. Este
spontan, are simpatii dar si antipatii. Este vesel, are umor si apreciaza
toate elementele care il pot stimula in activitatea pe care o desfasoara. In
situatii de tensiune sau stres este critic sau chiar razbunator
Cunoasterea acestor tipuri de personalitate iti poate fi de folos pentru a-ti
intelege mai bine colegii de la munca sau prietenii din grupul tau. Daca iti
incadrezi corect interlocutorul intr-una din aceste categorii, vei putea avea
placuta surpriza a unei comunicari mai bune. Si cum comunicarea este
calea cea mai scurta catre o relatie reusita, indiferent ca este vorba de o
relatie de munca, de familie, sau afectiva, rezultatul nu poate fi decat cel
dorit de tine.

CREEAZA ASA NUMITUL EFECT DE FATADA- CAR CONSTA IN

TENDINTA SUB DE A SE PLASA INTR-O LUMINA FAVORABILA DE ASI
CREEA REPUTATIE BUNA. IN CIUDA FAPTULUI CA AFISEAZA O
PERSONALITATE PUTERNICA D-RA POP ESTE IN FAPT O PERSOANA
FRAGILA, SENSIBILA, MARCATEA DE TRECUTUL EI FAMILIAL , FARA
UN MODEL CONTURAT IN VIATA DE FAMILIE, TRAUMATIZATA DE
LIPSA MAMEI DIN FAMILIE, lipsa unui model stabil in cadrul familiei. Nu
este impacata nici in present cu s
Procuparea centrata pe propria persoana, cuplata in general cu lipsa de
sociabilitate

MACROTIPOLOGII EXTRAVERSIE-INTRAVERSIE
MACROTIPOLOGII
EXTRAVERSIE-INTRAVERSIE
Structura axiala extraversie-intraversie este generala si, ca tare, face
parte din macrotipologii. Acest atribut i se acorda si din cauza ca exista o
acceptanta generala fata de structurile acestei forme axiale.
Cei doi termeni se folosesc in mod curent de peste 100 de ani si in
viata curenta. Cel ce a atras atentia asupra acestei axe validandu-i
utilizarea a fost CARL GUSTAV JUNG (1875- 1961). Psihologul elvetian a
delimitat 4 feluri de extraversie si 4 de intraversie. Acestea r fi.
I. extravertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv 46333ulu64zel8i
II. introvertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv.
Extravertitul ganditor este o persoana sociabila, atractiva prin
disponibilitatea sa plina de verva si de o bogatie remarcabila de modalitati
de a sustine coeziunea unui colectiv, ca si de umorul foarte variat disponibil
si strategiile numeroase de a se integra in numeroase colective.
Introvertitul ganditor este o personalitate profunda si implicata in
activitati incarcate de ipoteze, idei, absorbit de acestea. Este o persoana ce

nu se angajeaza social, ii place mai mult singuratatea si activitatile pe care

le desfasoara.
Extravertitul sentimental este, de asemenea sociabil, dar si sugestibil,
are foarte numeroase relatii sociale si prietenii cu o tendinta mai mult sau
mai putin accentuata de a le schimba in timp. Este placut si foarte
schimbator situativ ca exprimari impresive. Pare sensibil si pentru moment
este, dar in fond sensibilitatea sa este schimbatoare si foarte situativa.
le333u6464zeel
Introvertitul sentimental este o persoana sugestibila si ea. Are
sentimente puternice si e foarte conservator in privinta acelora ce i s-au
constituit. Este conservator mai ales in privinta ideilor morale pe care le
implica in evaluarea persoanelor cu care are relatii si este foarte atent la
respectarea acestora. Are prietenii putine, dar durabile.
Extravertitul senzorial este, in genere, o persoana dominata de
senzorialitate. Ii place sa participe la reuniuni si este un perseverent
spectator de expozitii, concerte, teatru. Are o foarte dezvoltata
senzorialitate si adesea gusturi si abilitati artistice. In genere, este
nestatornic in prietenii. Este foarte atras de aventuri amoroase.
Introvertitul senzorial este o persoana ce-si domina mereu conduitelor.
Ii plac artele si le practica adesea cu insistenta. Ii place si natura. In relatiile
cu sexul invers este romantic si foarte atasat. Traieste cu mare profunzime
relatiile de dragoste, dar si cu un oarecare simt posesiv.
Extravertitul intuitiv este o persoana dornica de aventuri nu numai
sentimentale, ci si de expeditii, escaladari de munti, excursii, etc. Toti
extravertitii sunt mari amatori de sporturi.
Introvertitul intuitiv este un permanent cititor. Duce o viata interioara
foarte bogata cu filme interioare complexe. Ii plac artele, dar mai ales
literatura, poezia si metaforele, filozofia.
Precum se vede extravertitii sunt deosebiti de acrosati de viata de
fiecare zi si de trairea ei intensa, dar au implicatii efemere, dar si foarte
numeroase in relatii sociale.
Introvertitii sunt linistiti si traiesc mai mult pe plan interior, au capacitati
meditative puternice si, in genere, sunt reticenti, au un mare control si o
tendinta de stapanire a agresivitatii, mai putin a timiditatii si a starilor
depresive. Extravertitii sunt mai plini de initiativa si de o oarecare
agresivitate discreta de fond ce se poate amplifica in situatii ce le lezeaza
orgoliul.

Pe plan moral extravertitii sunt atasati unei atitudini de discretie,

egocentrism si tendinta de a cauta placerea in societatea mai larga ce-i
satisface placerea de a se implica in tot felul de relatii si momente de
exprimare de sine.
Introvertitii evita aglomeratiile si agitatia. I-au in serios toate
intamplarile. Controlul conduitelor, a sentimentelor si impulsurilor ii
caracterizeaza. Nu sunt agresivi, dar sunt reticenti, siguri pe ei, seriosi, si
adesea, pesimisti, si totdeauna atasati valorilor morale.
In genere, tipuri accentuat introvertite sau extravertite sunt foarte rare.
In schimb, fiecare persoana are tendinte latente mai mult sau mai putin
exprimabile pentru una din laturile axei intraversie- extraversie, aproape
niciodata in toate cele patru paliere de exprimare prezentate mai sus.
Aceasta inseamna ca o persoana poate fi mai accentuat extravertita ca
gandire, mai mult introvertita ca intuitie si nuantat introvertita sau
extravertita pe paliere senzoriale si intuitive (dupa GUSTAVE JUNG).
Tot psihologul elvetian semnaleaza faptul ca studiile pe gemeni arata
ca tendintele introsi extravertite au o natura genetica relativ stabila in
decursul vietii, discret corelata la evenimente, cu efecte legate de
succesele si insuccesele din viata.
Tot JUNG a facut unele observatii interesante privind patologizarea
potentiala a celor doua tipuri axiale. Daca introversia se asociaza cu un
nevrotism accentuat se poate ajunge la manifestari isterice, psihopatice
sau la delincventa grava. (procent de criminali evident mai mare exista la
introvertiti).
In schimb, introvertitii sunt mai buni in timpul scolarizarii, pe cand
extravertitii sunt sportivi, dornici de antrenamente si de competitii, in care
sa se afirme. Tot extravertitii sunt mai multi in profesiile militare, de risc,
precum aviatia, parasutismul si comandourile.
Lucrarea lui C.G. JUNG in care acesta face referiri la problemele de
mai sus se intituleaza Uber Konflikte der Kiblischen Seele Gesammelte
Werke, Zurich, 1910, 1958.
Am mai adauga faptul ca extravertii se casatoresc si divorteaza
statistic de mai multe ori decat introvertii.
Din cele de mai sus reiese ca structurile axiale introversie-extraversie
sunt foarte diferite. Se considera ca la femei domina, mai adeseori, valori
latente de introversie. Tot din cele de mai sus reiese ca in diferite profesii
au mai mare succes potential extravertitii, iar in altele introvertitii. Asa, de

pilda, in profesiile ce solicita relatii cu publicul, extravertitii au mai mari

sanse de reusita, chiar daca au un grad mai crescut de iritabilitate. In
acelasi domeniu, si mai ales al tranzactiilor, din comert, introvertitii au, in
genere, mai multe succese din cauza atentiei la probleme si nu la
persoane, si din cauza ca mentin o atitudine de evitare a starilor de
tensiune si a manifestarilor agresive.
In stiinta persoanele introvertite au o mai profunda abordare, dar si mai
mare precautie si prelungire a testarilor de ipoteze ceea ce prelungind
procesul de cercetare, poate crea riscuri de a se ajunge la aceleasi
rezultate in alta parte, unde persoane cu accente extravertite mai
numeroase si care vor sa-si afiseze mai repede rezultatele. Deoarece
profesiile moderne tind sa se intelectualizeze, dar in acelasi timp,
competitiile se internationalizeaza tot mai mult, exista o foarte mare
absorbtie, relativ complementara a personalitatilor cu diferite forme de intro
si extraversie. Sa nu ignoram si implicatia de caracteristici intro si
extraverse la aceeasi persoana, pe planurile structurilor psihice diferite, ale
personalitatii lor.
Frontal, aceasta problema a mai fost studiata de psihologul englez de
origine germana HANS JURGEN EYSENCK (1916- 1934). Acesta a lucrat
in diferite spitale si a fost director al departamentului de psihologie al
Institutului de psihiatrie, incepand cu anul 1950. Si la Universitatea din
Londra, EYSENK a efectuat prin anii 1959 un chestionar pornind de la unii
itemi dintr-un chestionar psihiatric si din lucrarile lui GUIFORD privind axa
IE sau I-E (introversie- extraversie).
EYSENCK a cunoscut ideile lui JUNG. In 1959 a pus in lucru varianta
MPI (Maudsley Personality Inventory), in 1965 imbunatatind mult
chestionarul, acesta a dat varianta EPI (EysenCk Personality Inventory).
De fiecare data a efectuat si o varianta pentru copii.
In fine, in 1975 a publicat o varianta si mai largita a chestionarului sau.
Afara de prima varianta, toate au fost efectuate pe baza de analiza
factoriala in cate doua variante. Fiecare varianta de chestionar a fost
aplicata cel putin pe 1000 subiecti de catre echipa lui EYSENCK. Ultima
varianta a fost folosita de catre ROMULUS CRACIUNESCU intr-o
cercetare ale carei rezultate figureaza intr-o lucrare aparuta in 1991
(Introversie- extraversie, ed. Stiintifica). Prin aceasta cercetare se pune in
evidenta faptul ca cele doua caracteristici: introversia si extraversia sunt, in
genere, active la fiecare persoana, date fiind solicitarile vietii care le
antreneaza fie pe una fie pe alta.

De asemenea, se evidentiaza faptul ca exista o oarecare

independenta a axei I-E, de nevrozism, anxietate si emotivitate, dar factorii
sunt corelati intre ei. In genere, exista forme specifice de combinatii ale
celor doua forme de implicatie existentiala cu discrete dominatii.
EYSENCK a efectuat o raportare a caracteristicilor bidimensionale I-E
la clasificarea temperamentala clasica HIPPOCRATICA, preluata de
PAVLOV si prezentata printre altii si de KANT. Schema prezinta o sinteza
utila si semnificativa privind caracteristicile de implicatie mai mica sau mai
mare a extraversiei si introversiei in tipurile: melancolic, flegmatic, sanguin,
coleric. Fara indoiala, structurile I si E se pot raporta la problemele modului
in care se implica atentia ori constiinta si trairile emotionale in existenta de
sine sau in aceea de oferta sociala. In acelasi timp intereseaza si implicatia
preferentiala spre lumea interioara cu seismele ei sau spre lumea
exterioara cu evenimentele ce o caracterizeaza si implicatia intre ele.
Atitudinile generale creeaza o experienta interioara ce se foloseste
diferentiat , fara indoiala. Nici temperamentul nu poate fi ignorat din
explicatiile cauzale ale dominatiilor mai de frecventa ale accentelor
preferentiale din relatia I-E. La personalitatile accentuate dominatia
preferentiala este mai marcanta. Intereseaza insa, desigur, si diferentele de
identitate interioara, si cele ce se manifesta ca structuri de identitate
exterioara. De altfel, cercetarile mai noi efectuate la Universitatea din
OTTAVA asupra filmului interior ce creeaza coerente ale implicatiei sociale
exterioare, chiar daca in interior se deruleaza variante diverse, pun in
evidenta o foarte mare dezvoltare la omul modern, atat a introversiunii ce-si
valideaza in permanenta mecanismele de aparare si cele de proiectie si
extroversia cu fortele ei captative si de identificare cu activitati, idealuri,
aspiratii si grupuri sociale responsabile de acestea. In genere, cu varsta
are loc o crestere a introversiei care in anii copilariei este adesea
suspendata de atractia foarte mare a ce se intampla? de ce? cum, etc.
Mai putin a fost studiata implicatia I-E la femei. Nu este greu de
presupus ca exista o tendinta de apropiere de profile, ca tendinte intre
acestea si barbati. Pe profesii, de asemenea, se creeaza conditionari de
antrenare si accentuare a uneia sau alteia dintre cele doua caracteristici
axiale. Se pun, desigur, numeroase probleme legate de faptul ca omul
modern are foarte numeroase statute si roluri, fiecare cu anumite
caracteristici, inclusiv rolurile profesionale. Aceste conditionari ale vietii cu
solicitarile pe care le implica largesc mereu capacitatea personala de a
face trecerea de la cerintele si implicatiile introversiei cu universul pe care

aceasta si l-a creat , la lumea reala cu dimensiunile pe care le creeaza

istoria si progresul cu solicitarile lor foarte diverse si numeroase.