Substantivul are ntotdeauna GEN:

masculin: der Stahl

feminin: die Lampe
neutru: das Buch
Genul gramatical se recunoate dup articolul hotrt (der, die, das) care se afl naintea
fiecrui substantiv.
n limba german genul gramatical nu concord adesea nici cu genul natural, nici cu ce
l din limba romn:
z.B.: das Brderchen (n.) - friorul (masc.)
der Lffel (masc.) -lingura (f)
die Rose (fem.) - trandafirul (m)
das Pferd (n.) - calul (m)
das Mdchen (n.) - fata (f)
Substantivul are adesea (nu ntotdeauna) NUMR. (Anzahl)
I.2. Substantivul are o DECLINARE, un CAZ. Substantivul, precedat de determinant
ul su, poate avea 4 cazuri:
NOMINATIV (N), GENITIV (G), DATIV (D) SAU ACUZATIV (AC).
Cu ajutorul cazurilor, substantivul poate avea n propoziie diferite funcii.
z.B.: Die Schlerin der Klasse 6a schenckt dem Freund das Buch.
die Schlerin Nominativ (cazul 1) Wer? Was? Cine? Ce?
der Klasse Genitiv (cazul 2) Wessen? Al, a, ai, ale cui?
dem Freund Dativ (cazul 3) Wem? Cui?
das Buch Acuzativ (cazul 4) Wen? Was? Pe cine? Ce? Pe
cine? Pe ce? etc
Numai cu o oarecare aproximaie se poate determina genul substantivului dup neles sau
dup terminaie, cci
regulile acestea au multe excepii. Este, de aceea, absolut necesar ca fiecare sub
stantiv sa fie nvat pe de rost
cu articolul su.
I.3. DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR
I.3.1. Sunt de genul MASCULIN:
I.3.1.1. Dup NELES:
a) n general numele proprii sau comune care determin fiine de sex brbtesc:
z.B.: der Mann, der Rumne, der Student, der Tischler, der Wolf, etc
b) numele lunilor, ale zilelor si prile zilei:
z.B.: der Januar, der Februar, etc
der Montag, der Dienstag, etc
der Morgen, der Mittag, etc
! Excepie: die Nacht, die Frhe
c) numele anotimpurilor:
z.B.: der Frhling, der Sommer, der Herbst, der Winter
d) numele punctelor cardinale: