Sunteți pe pagina 1din 1

XII.4.4.

COMPLEMENTUL
Cele mai multe propoziii pot fi nelese numai dac n afar de subiect i predicat au i co
ement. Ca i
subiectul, complementul se afl n strns legtur cu predicatul.
Complementul este partea de propoziie necesar cerut de predicat.
z.B.:
Wenzel hilft ........... (cui?)
Tanja bergibt ....... (cui? ce?)
Aceleai propoziii dobndesc sens printr-un complement:
z.B.: Wenzel hilft seiner Freundin/ seinem Freund/ ihrem Kind, etc
(cui?)
Tanja bergibt ihrer Nachfolgerin das Klassenbuch.
(cui?) (ce?)
XII.4.4.1. Complemente cauzale
Complementele cauzale - la genitiv, dativ, acuzativ - sunt n raport de dependen fa de
verb.
Urmtoarea ordine este dat de frecvena cu care ele apar:
- complement la acuzativ:- ntrebri: wen? sau was? (pe cine, pe ce, ce?, etc)
z.B.: Lars besucht seine Freundin. ntrebare: Wen besucht Lars?
rspuns: (Lars besucht) seine Freundin.
- complement la dativ: - ntrebarea wem? (cui?)
z.B.: Sie hilft ihrem kleinen Bruder. ntrebare: Wem hilft sie?
rspuns: (Sie hilft) ihrem kleinen Bruder.
- complement la genitiv: - ntrebarea wessen? (al, a, ai, ale cui?)
z.B.: Das Auto des Bruders ist neu. ntrebare: Wessen Auto ist neu?
rspuns: (Das Auto) des Bruders (ist neu).
XII.4.4.2. Complementul prepoziional:
Verbe precum suchen (nach), sprechen (mit), warten (auf) cer anumite complemente
, al caror caz este
determinat de prepoziie.
Aflm complementul prepoziional folosind cuvntul interogativ i prepoziia cerut de verbu
l respectiv:
Wonach?, Nach wem?, Nach was?, Worauf?, Auf wen?, Auf was?
z.B.: Ich suche nach seinem Bruder. ntrebare: Nach wem suche ich?

S-ar putea să vă placă și