Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
la copiii cu autism
1. ECOLALIA:
Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim despre ecolalie
atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza sau chiar toata fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea
ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a
intentiona sa comunice.
Strategii:
Furnizarea de modele verbale adecvate (In loc de: Vrei sa mergi la baie, Mark?, mai bine:Vreau sa merg
la baie. )
2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:
Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta,
sau de anumite parti ale corpului - fluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism,
lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc.
Strategii:
Ocupati-i timpul
Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita unor probleme de integrare
senzoriala
Micari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Lucrurile cunoscute.
Activitatile de lung durat.
Strategii:
asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de spatiile cu alta functie (de
joaca)
asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli pentru a-i distrage atentia si ca
locul copilului nu este in apropierea unor surse de distractibilitate.
Strategii:
acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort pentru copil, prin care isi
alina stresul;
discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-i ajuta sa inteleaga si sa le
accepte;
6. OBSESIILE IN AUTISM:
Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in totatlitate si care persista in timp, uneori
pana la excluderea altor subiecte, domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si
dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care necesita o cunoastere detaliata aproape
la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar un domeniu de interes precum orarele. Aceste interese nu
presupun integrarea informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita interactiunea cu alte persoane care
sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc adeseori despre interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa
impuna subiectele de conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata timp cat
acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane nu le impartasesc neaparat pasiunile.
Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/ inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt
interesati.
Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist dar
pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le considera dificile.
Strategii:
Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda subiectele/activitatile preferate;
Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care o desfasoara atunci cand el
doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte;
Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile conversationale, incluzand chiar
unul, doi copii;
Strategii:
8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:
Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.
Forme:
auto-agresivitate;
fizica.
Este de obicei:
un semn de frustrare,
amandoua.
Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa reactionati violent la astfel de reactii.
Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si pentru ceilalti, copilul in cauza are
nevoie de mai multa atentie si supraveghere.
Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este medicatia.
In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi capabile sa se opreasca si sa se
gandeasca la o alternativa potrivita pentru a rezolva situatia.
Strategii:
Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau fuga copilului;
Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care s-ar putea lovi copilul;
Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate, redirectionati-i atentia, activitatea;
Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este de intensitate mica si nu
dauneaza.
Strategii:
Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei, calendare, jurnale etc)
Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul, urmatorul, intai etc pentru a
sprijini orientarea spatio-temporala
Secventializati activitatile
Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la momentele organizatorice, sa aiba
grija de obiectele personale la scoala etc).
Strategii:
Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum etc;
Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes neprevazutului.
Strategii:
5. ANXIETATEA IN AUTISM:
Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita de schimbari/tulburari
fiziologice si comportamentale.
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de anxietate. Fiecare copil are propriul
mod de a manifesta si de a face fata anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in general anxietatea:
ecolalia;
volumul vocii nepotrivit;
agresivitatea;
interese obsesive;
manifestarea stereotipiilor.
Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care apar datorita necunoasterii a ceea
ce se asteapta de la ei in diferite situatii sociale, din neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt
aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si teama de schimbare.
Strategii:
Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are probleme in a face fata
anumitor momente sau situatii;
Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare despre cand va incepe sic and
se va termina o activitate;
Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru inspaimantator) stati mai degraba
alaturi de copil decat in fata sa, cand vreti sa ii vorbiti.
6. FRUSTRAREA IN AUTISM:
Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu ce sa faca/ nu pot, cand sunt
suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand apar situatii neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de
frustrare- o emotie negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere, insingurare
etc.
Strategii:
Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum);
sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in mod deosebit frustrante sau
generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu i-au pregatit
nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu
Strategii:
Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia;
Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism pentru a-si putea planifica
raspunsurile in limita capacitatilor sale de intelegere.
O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in considerare a nivelului de
dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socioemotionala al unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul in care se poarta
si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.
De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente precum refuzul de a indeplini
comenzi simple, incapatanare si egoism. La nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani modul de gandire
este foarte concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi varsta si va fi inca destul
de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii de
joaca mai mari sau pe adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in intelegerea exceptiilor de la
reguli.
Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism; si acest lucru poate duce
la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana autista. Acest lucru se intampla atunci cand asteptarile
adultului se bazeaza pe nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe nivelul de functionare
socio-emotionala.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Nu poti sa nu comunici.
PASI IN INTERVENTIE
1.
2.
3.
Nu poate?
Nu stie?
Nu vrea?
Ii este teama?
Invata-l abilitati
Ofera-i siguranta
Simplifica
Respecta-l
Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente pentru probleme precum agitatia
psihomotrica, concentrarea atentiei etc)
5. Evaluare si adaptare
DE RETINUT!!
E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate comportamentele! (sa nu ne preocupe
mai mult decat necesarul/pe mai multe persoane decat ar trebui)
Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici)
1.
2.
3.
4.
5.
Nu presupune nimic.
6.
7.
8.
9.
Nu inrautati o situatie.
Critica-ma in mod bland.