Popa Madalina,Eftenie Cristina

Grupa 119,seria D,MAN

Constiinta umana
Pornind de la definitia oferita de DEX constiinta este definita ca fiind Sentiment, intuitie
pe care fiinta umana o are despre propria existenta;cunoastere intuitiva sau reflexiva pe care o
are fiecare despre propria existenta si despre lucrurile din jurul sau.Desi la o prima apreciere
lucrurile sunt destul de clare,pe masura ce aprofundam acest subiect vom obseva ca lucrurile
devin mult mai greu de inteles si apreciat.Aceasta idee este impartasita si de Susan Blackmore
care face urmatoarea observatie la inceputul lucrarii sale Constiinta este in egala masura cel mai
evident si cel mai dificil lucru pe care il putem cerceta.Aceasta problema nu reprezinta una
actuala ci este dezabatuta de mii de ani atat de filosofi cat si de oamenii de stiinta,fiecare gasind
cate o abordare sau explicatie asupra naturii constiintei.
Printre problemele esentiale care le ridica filosofia constiintei se numara : in ce mod un
subiect poate deveni obiect al propriei observatii si daca orice stare mentala este insotita in mod
necesar de constiinta. Constiinta sub multiplele ei semnificatii, reprezinta unul dintre conceptele
principale ale filosofiei, din antichitate si pana in perioada contemporana.Conceptul se refera la
mari enigme ce stau inca in fata gandirii: legatura spiritului, sufletului, mentalului cu materia,
corpul, creierul; comunicarea lumii umane cu lumea transcendentala, a subiectului cu obiectul.
S-ar putea spune ca de la primele mituri si meditatii asupra omului ca existent in univers, tema
dotarii sale cu spirit (constiinta) s-a dovedit esentiala. Evolutia istorica a conceptului de
constiinta produsa in cadrul filosofiei, dar si in stiinta, religie, arta si morala, a fost continua de
la inceputuri si pana astazi,si e normal sa fie asa avand in vedere cuplurile categoriale in care se
implica constiinta, ideile si teoriile stiintifice care au luat-o drept obiect, la inceput psihologia,
apoi stiintele computeriale, neurostiinta, pe de o parte, stiintele sociale si ale comunicarii.
Tema mentalului si a constiintei a reprezentat un reper esential pentru stiinta, tehnica i
filosofia mileniului al III-lea. Cele mai arzatoare probleme ale experientei constiente cu referire
la traire, qualia si la viata psihica,interna se nasc astazi din stiintele computeriale. Pe baza lor
unii cercetatori sustin ca experienta constienta este un proces fizical specific al creierului. Altii
insa considera ca ea depaseste fizicalul si nu poate fi surprinsa de stiinta actuala,si va fi
cunoscuta, in cel mai bun caz, de o stiinta viitoare extinsa. Dar aceste contradictii ce au luat
nastere in lumea stiinei au capatat o dimensiune filosofica, toate pornind de la stabilirea naturii
constiintei, subiect specific filosofiei inca de la aparitia ei. Referitor la acest subiect David
Chalmers, profesor de filozofie la Universitatea Nationala Australiana, specializat in filozofia
mintii, a formulat problema dificila a constiintei (the hard problem of consciousness) care cere
o explicatie a constiintei fenomenale din punct de vedere neurologic, cum se naste sentimentul
de a stii ca esti din ceva material (creierul i interconectarea neuronilor). Constiinta fenomenala
se refera la senzatia subiectiva de a fi, a percepe, a da o interpretare unica sinelui i experientelor
sale, ceea ce se mai numeste si qualia. Qualia (de la lat. qule, care inseamna de ce tip?)
defineste calitatea subiectiva a experientei constiente. De exemplu, o durere de masea este o

Popa Madalina,Eftenie Cristina

Grupa 119,seria D,MAN

experienta subiectiva, un mod specific de a experimenta al fiecaruia i imposibil de descris cu

precizie in cuvinte.
O problema fundamentala ridicata de filosofia constiintei este legata de lagatura dintre
minte si corp,acest aspect este desigur unul dintre cele mai dificile si cu implicatii serioase
asupra modului in care percep constiinta si modului in care aceasta functioneaza. Sub acest
aspect Ren Descartes considera orice gand o expresie a constiintei. Modelul cartezian sustine ca
cele doua categorii(minte-corp) aveau aceeasi origine si ca interdependenta si legatura intima
intre minte si corp le face sa functioneze impreuna, constituind un intreg..El a indicat o anumit
gland din creier (glanda pineal), pe care a numit-o glanda H, ca loc de interactiune intre suflet
i corp. Descartes nu considera imaginile mentale (qualia) ca fiind produsul activitatii organelor
de simt sau creierului, ci mai degraba ca fiind forme sau imagini care unesc sufletul si corpul
prin glanda pineala. Cum arata lumea exterioara pe care o interpretam cu ajutorul simturilor nu
se stie exact. Lucrurile pe care le vedem in mod constient sunt distribuite in timp si spatiu, insa
constiinta este cea care le da sens, prin reprezentare. Descartes a propus ideea ca sufletul (nonfizic) este locul din care se observa, iar continutul a ceea ce e observat este dat de activitatea
creierului (idee numita Dualismul Cartesian) .De asemenea, Descartes a identificat problema
constiintei cu cea a starilor mentale. In opozitie cu acest concept se afla monismul,care reprezinta
o conceptie filosofica potrivit careia la baza tuturor fenomenelor lumii se afla un singur
principiu. Monismul este opus dualismului i pluralismului. Exist un monism materialist (ex.:
Democrit, Hobbes,materialistii francezi ai sec. al XVIII-lea), care considera ca la baza tuturor
lucrurilor se afla materia, iar gandirea, constiinta nu constituie o substanta aparte, ci deriva intrun fel sau altul din materie, reprezinta o insuire, un atribut sau o functie a materiei; si un
monism idealist (ex.: Berkeley , Fichte, Hegel), care considera ca la baza tuturor fenomenelor se
afla un principiu spiritual (ideea, spiritul, constiinta etc.), iar materia, natura, existenta reprezinta
ceva secund, derivat in raport cu cel spiritual. In ceea ce priveste conceptia noastra asupra celor
doua idei fliosofice, noi consideram ca aspectele prezentate de monism nu constituie un punct
valid pentru existent noastra umana,deoarece aceste doua laturi diametral opuse ale fiintei umane
nu pot fi separate, ci ele functioneaza intr-o perfecta armonie.Astfel noi tindem sa consideram ca
dualismul cartezian ar reprezenta intr-o oarecare masura opinia noastra cu privire la problema
enuntata mai sus.
O alta perspectiva ce merita luata in considerare si care,in conceptia noastra,este un punct
esential in intelegrea conceptului de constiinta este cea a lui Thomas Nagel. El afirma ca ceea ce
face ca problema dintre minte i corp sa fie asa de unica si grea este constiinta..In lucrarea sa
Cum este sa fii liliac? ,Nagel critica modul de abordare al reductionistilor ,el considerand ca
experienta constienta este un fenomen raspandit, care apare la mai multe niveluri ale vietii
animale, dar e greu de spus ce anume face dovada existentei ei. El afirma ca aceasta experienta
constienta, oricat de minima ar fi ea, este cea care determina un mod de a fi al organismului
respectiv. Fiecare fenomen subiectiv e fundamental legat de un singur punct de vedere. Nagel

Popa Madalina,Eftenie Cristina

Grupa 119,seria D,MAN

numeste acest lucru caracterul subiectiv al experientei, cel care nu este surprins de analizele
reductive ale mentalului deoarece toate sunt logic compatibile cu absenta lui. Totodata autorul
relateaza ca el nu neaga faptul ca starile i evenimentele mentale determina comportamentul, ci
neaga doar faptul ca ele pot oferi o explicatie exhaustiva. Astfel pentru intelegerea conceptiei
acestui filosof este necesar sa incercam sa explicam la ce se refera intrebarea care este continuta
in titlul lucrarii si anume, "Cum este sa fii un liliac?". Noi consideram ca filozoful vrea sa
sublinieze faptul ca nu exista nicio cale de a afla cum este sa fii un liliac sau cum se simte un
liliac, oricat de puternica ar fi imaginatia omului. Aceasta este, in esenta, dificultatea centrala a
constiintei. La un nivel abstract am putea considera ca aceast ilustreaza de fapt relatia dintre
subiectivitate si obiectivitatate
Analiza modului in care intereactioneaza constiinta cu cele doua componente esentiale
ale omului,mintea si trupul reprezinta,in opinia noastra,un studiu amplu si in care nu exista o
definite sau o opinie corecta asupra acestui proces,dar ce se intampla in momentul in care
constiinta nu are exista de fapt? Ar mai fi posibila existenta umana? Desigur este o situatie
ipotetica iar demonstrarea lipsei constiintei este un lucru la fel de imposibila ca si explicarea
existentei constiintei.In lucrarea Constiinta ,Susan Blackmore aduce in discutie posibilitatea ca
in randul oamenilor sa existe astfel de persoane care ar avea acelasi comportament, aspect dar
carora sa le lipseasca constiinta(numiti de autor zombie). La nivel ipotetic acest lucru este
oarceum posibil deoarece noi nu am avea puterea de a ne da seama daca acele persoane poseda
constiinta, deoarece acestea ar avea un comportament normal. De asemenea, avand in vedere
evolutia tehnologiei in ultimii 10 ani am putea spune ca omenirea a ajuns sa fie capabila sa
creeze acesti zombie si aici ne referim la inteligenta artificiala,robotii care indeplinesc si imita
comporatamentul uman.Asadar problema existentei umana fara constiinta ramane o problema
deschisa si ingrijoratoarea deoarece in lipsa acestei parti esentiale nu am stii de ce sunt capabili
acesti zombie si cum ar reactiona acestia in anumite circumstante.Si pana la urma am
considera ca daca acesti zombie ar existra printre noi atunci ei si-ar pierde latura sau
dimensiunea umana si le-am putea considera doar niste simple instrumente/masinariimenita sa
excecute comenzi,exact ca robotii din ziua de azi.
In concluzie :
Tema constiintei umane reprezinta un subiect extreme de dens si abstract,ce a fost,este si
va fi dezbatut atat in domeniul filosofie cat si in cel al stiintei,psihologiei,samd. Determinarea
sau intelegearea constiintei umane este aproape imposibila. Pinker sustinea ca suntem capabili
sa intelegem aspecte de cum functioneaza mintea, insa intelegerea constiintei este imposibila.Dar
este posibil ca in timp,odata cu progresul tehnic,descoperirile in materie de stiinta si evolutia
societatii aceste intrebari si neclaritati legate de constiinta sa-si gaseasca un raspuns.
Bibliografie

Popa Madalina,Eftenie Cristina

Grupa 119,seria D,MAN

Filosofi ai mentalului despre constiinta de Angela Botez. http://www.noema.crifst.ro/

Comitetul Roman pentru Istoria si Filosofia Stiintei Tehnicii
Constiinta ultima frontier a cunoasterii? http://www.scribd.com/doc/24284836/Constiinta
Constiinta umana intre minte si spirit de Razvan Alexandru Petre ,Colectia Educatie prin
Paranormal ,2011