6

Aspecte economico
ecologice n diferite
sectoare de activitate

6.1 Aspecte economice n alocarea apei pentru irigatii

n domeniul gestionarii resurselor de apa, exista metode variate de
tarifare a utilizarii acestora. n prezentul studiu de caz, se va ncerca
alegerea metodei de calcul pentru apa utilizata n irigatii.
Considernd interesanta analiza n paralel a doua judete - Buzau si
Sibiu, situate n zone cu caracteristici biogeografice si orografice diferite
se pleaca de la datele de intrare (tabelul 6.1) pentru a determina tarifele
pentru apa de irigat.
Date de intrare
Tabelul 6.1

Suprafata irigata
Costul (suma necesara
pentru livrarea apei)
Cantitatea de apa necesara

Unitatea
de masura
m2

BUZAU

SIBIU

7960 x 10 4

900 x 10 4

lei

301359 x 10 4

69781 x 10 4

m3

22288 x 10 4

2086 x 10 4

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Scopul acestei prezentari este analiza metodei de determinare a

tarifului optim din punct de vedere al furnizorului.
Din literatura de specialitate se cunoaste existenta a cinci programe.
6.1.1 Programul cota fixa
Exista o cota pe metru patrat, iar proprietarul suprafetei de irigat (sa i spunem generic fermier) plateste apa n functie de suprafata pe care o
detine, indiferent de cantitatea de apa pe care o foloseste. n majoritatea
cazurilor, furnizorul fixeaza cota n functie de costurile anuale si de
suprafata aflata n administrare (la nivelul unui judet).
Deci, cota fixa = venituri necesare/ suprafata totala
Aceste cote sunt stabilite la nivelul fiecarui judet de catre Regia
Autonoma a mbunatatirilor Funciare, la nivel de sucursala.
Cota fixa n Buzau: 301.359 x 10 4 /7960 x 10 4 = 38 lei/mp
Cota fixa n Sibiu: 69.781 x 10 4 /900 x 10 4 = 78 lei/mp
Aceste diferentieri ntre preturile celor doua judete se explica prin
faptul ca judetul Sibiu are o suprafata de teren agricol mult mai mica
(116.308 ha) dect judetul Buzau (255.854 ha) si care prezinta un relief mai
putin pretabil culturilor agricole.
Sursa de apa pentru Buzau este din rurile de suprafata, iar diferenta
de nivel dintre punctul de captare si punctul de irigare este pozitiva. n
schimb, judetul Sibiu se alimenteaza cu apa din subteran (cea de suprafata
fiind poluata puternic), iar sumele necesare pentru pompare, transport,
ntretinere etc. sunt mult mai ridicate.
Cota fixa este reprezentata n figura de mai jos:
lei/m 2

78

38

judetul Buzau
judetul Sibiu
Fig. 6.1 Graficul programului cota fixa

m 3/m2

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Daca furnizorul B 1 reduce cantitatea de apa livrata, fermierii nu vad

legatura directa cu pretul pe care ei l platesc. Beneficiarii nteleg ca,
platind aceasta cota fixa, ei pot consuma orict de multa apa. De aceea, acest
program demonstreaza lipsa de eficienta n administrarea apei.
6.1.2 Programul rata de apa
Beneficiarii platesc o anumita rata pe mc de apa livrata. Fiecare mc
n plus este platit. Furnizorii fixeaza nivelul ratei n functie de costurile si
obligatiile anuale pe care le necesita furnizarea apei si de cantitatea de apa
livrata. Pentru judetul Buzau, rata de apa este:
301.359 x 10 4 lei/22.288 x 10 4 mc = 14 lei/mc
Pentru judetul Sibiu, rata de apa este:
697.810 x 10 4 lei/2086 x 10 4 mc = 34 lei/mc
lei/m 3

A (5 x 34=170 lei pentru 5 m3 de apa)

34

14
B (5 x 14=70 lei pentru 5 m3 de apa)
m 3/m2

0
Fig. 6.2 Graficul programului rata de apa

Cu toate ca acest program promoveaza folosirea eficienta a apei,

pentru furnizor nu se genereaza un venit stabil. Veniturile ncasate de
furnizor sunt direct proportionale cu apa consumata. Daca apa furnizata
fluctueaza de la sezon la sezon, atunci veniturile fluctueaza si ele. 2 O solutie
pentru aceasta problema ar fi proiectarea unui alt program care sa includa si
cota fixa, si rata de apa, astfel nct furnizorul sa capete o siguranta n
ncasarea veniturilor sale.
1

Pentru simplificare, consideram sucursala R.A.I.F. Buzau ca fiind furnizorul B, iar cea din
Sibiu, n mod analog, S
2
ntr-o perioada a an ului, precipitatiile pot cadea n cantitati mari (deci irigatiile scad), iar
n alta perioada seceta poate persista si cantitatea de apa pentru irigatii va creste
considerabil

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

6.1.3 Programul combinat

Acest program presupune ca o parte a ncasarilor sa fie rezultate din
cota fixa, iar celela lte prin rata de apa, ramnnd la latitudinea fiecarui
furnizor sa stabileasca procentele.
Daca fluctueaza de la an la an cantitatea de apa ce trebuie furnizata,
atunci furnizorul poate alege sa aiba un procent mai mare din ncasari
provenind din cota fixa. Sa presupunem ca procentul ar fi 52% cota fixa si
48% rata de apa, pentru ambele judete.
n Buzau, 52/100 x 38+48/100 x 14= 20 lei/mp + 7lei/mc
n Sibiu, 52/100 x 78+48/100 x 34=41 lei/mp + 16lei/mc
lei/m 3

B (41+16 x 5=121 pentru 5 m3 de apa)

41
A (20+7 x 5=55 pentru 5 m3 de apa)
20
0

m 3/m 2

Fig.6.3 Grafi cul programului combinat

6.1.4 Program complex cu gratuitati

Aceasta optiune aduce pe lnga programul combinat si un regim de
gratuitati. Presupunnd ca se ofera beneficiarilor doi mc de apa gratuit
pentru plata cotei fixe, avem urmatoarea situatie:
n Buzau, se ofera gratuit 2mc/mp x 7.960 x 10 4 mp =
= 15.920 x 10 4 mc
Cota fixa= 20lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei
Rata de apa= 7lei/mc x 6.368 x 10 4 mc = 44.576 x 10 4 lei
?
[22.288 x 10 4 -15.920 x 10 4 ]
Deci, veniturile obtinute sunt:
159.200 x 10 4 +44.576 x 10 4 = 203.776 x 10 4 lei

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Dar suma necesara este 301.359 x 10 4 lei, de unde ? furnizorul B

pierde prin aplicarea acestui program, 301.359 x 10 4 - 203.776 x 10 4 =
= 97.583 x 10 4 lei
n Sibiu:
Se ofera gratuit 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 1800 x 10 4 mc
Cota fixa : 41 x 900 x 10 4 = 36900 x 10 4 lei
Rata de apa: 16 x 268 x 10 4 = 4576 x 10 4 lei
deci veniturile obtinute sunt:41.476 x 10 4 lei? furnizorul S pierde prin
aplicarea acestui program, 69.781 x 10 4 - 41.476 x 10 4 = 28.305 x 10 4 lei
lei/m 3

B (41+3 x 16=89 pentru 5 m 3 de apa)

41
A (20+3 x 5=41 pentru 5 m3 de apa)

20
0

m 3/m 2

Fig. 6.4 Graficul programului complex cu gratuitati

6.1.5 Program cu rate suprapuse

Acest program ofera posibilitatea ca furnizorii sa nu mai suporte
pierderi si permite fermierilor sa primeasca o anumita cantitate de apa
pentru plata cotei fixe.
Ceea ce deosebeste acest program de celelalte este faptul ca
furnizorul initiaza un al doilea set de rate de apa (mai ridicat), pentru a
recupera pierderile.
Sa presupunem ca, n plus, fata de ceea ce primesc la plata cotei fixe ,
de 20lei/mp pentru Buzau si 41lei/mp pentru Sibiu, beneficiarii primesc doi
mc/mp la pretul de 2lei/mc.
Deci, veniturile generate sunt:
Din cota fixa:
Buzau 20 lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei
4
4
Sibiu 41 lei/mp x 900 x 10 mp = 36.900 x 10 lei

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Din prima rata de apa:

Buzau 2 lei/mc x 2 mc/mp x 7960 x 10 4 mp = 31.840 x 10 4 lei
Sibiu 2 lei/mc x 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 3.600 x 10 4 lei
Deci, veniturile obtinute sunt:
pentru Buzau, 159.200 x 10 4 +31.840 x 10 4 = 191.040 x 10 4 lei
pentru Sibiu, 36.900 x 10 4 + 36.000 x 10 4 = 72.900 x 10 4 lei
Lipsesc pentru Buza u 301359 x 10 4 - 191.040 x 10 4 = 110.319 x
x 10 4 lei
Pentru Sibiu 69.781 x 10 4 - 72.900 x 10 4 = -3.119 x 10 4 lei
Observam ca pentru Sibiu nu mai este necesara crearea unei rate de
apa, pentru ca s-au acoperit sumele necesare, chiar s-au depasit cu
3.119 x 10 4 lei. Numai pentru furnizorul B este necesara crearea unui al
doilea bloc de rate de apa, cu rata de apa de :
110.319 x 10 4 lei/15.920 x 10 4 mc = 6,93 7lei/mc.
Rezulta faptul ca a doua rata de apa va aduce venituri n valoare de
7lei/mc x 15.920 x 10 4 mc = 111440 x 10 4 lei.
Atunci, pentru furnizorul B, costul apei este egal cu: 20+2+7 = 29
lei/mc , iar pentru S, 43lei/mc.
6.1.6 Compararea programelor
Pentru a compara valoarea diferitelor programe pentru o zona,
avantajele si dezavantajele celor cinci tipuri de programe sunt structurate n
tabelul urmator:
Tabel comparativ
Tabelul 6.2
Tip

Cota fixa
Rata de apa
Combinarea ratelor
Combinare cu
gratuitati
Rate suprapuse

inteligibil flexibil venit ncurajeaza echitabil

stabil eficienta

masurarea
necesarului
si a sistemului
de programare

xxx
xx
x
x

x
xx
xx
xx

xxx
x
xx
xx

xxx
xx
xx

xxx
xx
xx

x
x
x

xxx

xx

xxx

xx

Cel mai bun scor (numar de puncte) se obtine n cazul programelor

rata de apa si rate suprapuse.

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

n zonele unde exista cerinta de apa, acest factor de mediu, dar si

resursa n acelasi timp, este necesara irigarea pentru a creste productia
agricola sau pentru a mari productia ce se putea obtine numai cu apa din
precipitatii. Apa este unul din elementele necesare pentru procesul de
crestere al plantelor, alaturi de calitatea solului, munca, ngrasaminte
chimice etc. Irigarea se realizeaza pentru a mari productia si pentru a asigura
un profit ridicat. Dar exista o limita n beneficiile pe care fermierii le pot
obtine aplicnd irigatii, deoarece, de la un anumit punct, apa n exces
conduce la scaderea productiei.
Cnd apa este disponibila fara a plati vreun pret, fermierul este tentat
sa foloseasca mai multa apa, pna cnd nu va mai exista beneficiu aditional.
Oricum, comportamentul sau de maximizare a profitului propriu 3 i poate
afecta pe alti fermieri de exemplu, lund din apa pe care cei din urma ar fi
folosit-o.
n schimb, cnd apa suplimentara nu este gratis, fermierul trebuie sa
compare profitul pe care l va obtine n plus cu costul acestei ape. De
exemplu, daca aplica suplimentar 1mc de apa cu costul de 15 u.m., atunci
valoarea acestui metru cub de apa n productia agricola trebuie sa fie de
15 u.m.; iar daca apa l costa 10 u.m./mc, el va trebui sa obtina un profit
suplimentar de 5 u. m. pentru metrul cub suplimentar de apa. Daca viitorul
metru cub de apa scade productia cu 8 u.m., atunci valoarea apei este mai
mica dect pretul (8 fata de 10 u.m.), iar fermierul pierde banii pe care i-a
aplicat pe metrul cub suplimentar.
Concluzia este aceea ca aceste programe urmaresc utilizarea
eficienta a resursei de apa, lund n calcul si aspectul de management al
agentului economic ce furnizeaza apa.
6.2 Analize teoretice pentru conservarea optima a solului
Controlul eroziunii reprezinta o problema clasica de echilibrare a
veniturilor imediate cu pierderile pe termen lung. Adncimea de cultivare a
solului are un efect pozitiv asupra recoltei, deoarece i da posibilitatea
plantei sa aiba suficient spatiu pentru a prinde radacina. Dar conserva rea
solului cere sacrificii n cstigul pe termen scurt. Productia agricola poate fi
sporita n viitorul apropiat prin cultivarea pe coastele de deal, conditia fiin d
sa se construiasca terase pentru a preveni eroziunea.
Fermierii influenteaza dinamica solu lui prin alegerea culturilor pe
care le planteaza, rotatia acestora si terasarea. Mc. Conell (1983) uneste
aceste actiuni ntr-o singura variabila Rt , care reprezinta intensitatea
3

externalitate sub forma unei non-economii de consum

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

cultivarii solului si descrie dinamica de transformare a solului prin

urmatoarea ecuatie:
dSt / dt = M R t ,
unde: St
este adncimea solului la timpul t
dS t / dt este rata de schimb pentru adncimea solului
M
este o constanta reprezentnd adaugarile de la suprafata
solului
Cu ct este mai intensa cultivarea (R t), cu att este mai mare
deteriorarea solului. De aceea pare mai rezonabil sa rescriem ecuatia
adncimii solului:
dSt /dt=M-RtF(Ct),
cu F(0)=1, F'(C) = 0 ,s F''(C) = 0,
unde Ct este valoarea de conservare.
Prin aceasta, un fermier poate mentine constanta adncimea solului
chiar si atunci cnd se efectueaza o forma intensiva de cultivare, datorita
folosirii crescnde a valorii de conservare.
De asemenea, fermierul trebuie sa aleaga un nivel de intensitate a
cultivarii (R), sa foloseasca diverse elemente (N) si o actiune de conservare
(C) la fiecare moment, pentru a maximiza valoarea operatiei.
max

[ PQ(Rt,St,Nt)-uNt-vC t]e -rt dt

{Rt,Nt ,C t}
S t = 0 , S0 > 0
Urmatoarele ecuatii prezinta faptul ca schimbarile n preturile de
intrare si de iesire nu au nici un efect asupra adncimii solului daca QR/QS
este independent de R si N:
QR(R*,S*,N*) = Q S(R*,S*,N*)F(C*)/r
M = R*F(C*)
Daca conditia nu este satisfacuta, S* va fi afectat. Considernd ca R
este marit usor pentru o perioada scurta de timp si ca devine egal cu M/F(C),
unde C este elementul fix de conservare, grosimea solului este redusa
permanent dar valoarea profitului ramne neschimbata. Desi efectul indirect
al schimbarii preturilor poate evolua n ambele directii, se sugereaza ca o
crestere a pretului de iesire va ncuraja conservarea solului.
Parerea unanima este ca alegerea culturilor este foarte putin
variabila. Dar daca preturile diferitelor culturi se schimba, atunci fermierii
vor dori sa-si schimbe recolta. Si Banca Mondiala a argumentat faptul ca
politicile de preturi pot agrava eroziunea solului prin ncurajarea fermierilor
de a planta culturi care pot afecta mediul. Cum opereaza dinamica acestor
schimbari? De exemplu, sa presupunem ca avem elemente ce nu tin de sol
(Nt=0) si elemente ce nu tin de conservare (Ct=0) stiind ca la preturile
actuale este avantajos din punct de vedere economic pentru fermieri sa

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

produca recolta A. Sa mai presupunem ca adncimea solului este initial la

nivelul optim pentru recolta A. La timpul t=0, pretul culturii B (pB) se ridica
la pretul culturii A (pA). Fermierul are doua optiuni: fie sa continue sa
cultive recolta A sau sa se schimbe la recolta B. Sa marcam adncimea
solului pentru recolta A cu S* si pentru B cu S**. Stim ca aceste niveluri
sunt independente de pretul recoltelor. Deci, daca fermierul continua sa
cultive recolta A dupa ce pretul se schimba, va fixa Rt=M, t=0. Daca B
afecteaza mai mult solul, atunci S*>S**. Cnd S0 = S* este optim sa se
cultive recolta B, iar R trebuie sa depaseasca M.
n majoritatea economiilor n curs de dezvoltare, hrana nca se
produce de catre agricultura traditionala si fertilitatea solului este mentinuta
nu prin aplicarea ngrasamintelor artificiale , ci prin cultivarea recoltei care
urmeaza , timpul necesar pentru refacerea productivitatii solului la nivelurile
initiale variind n functie de clima si de caracteristicile solului. n padurile
tropicale, restaurarea dureaza pna la 12 ani, iar n zonele uscate pna la 15
ani.
Practica schimbarii culturilor este stabila ecologic , datorita faptului
ca productivitatea solului poate fi mentinuta. Dar, sub presiunea cresterii
populatiei, perioadele de destele nire s-au scurtat, iar, ca o consecinta,
fertilitatea solului a scazut. Acest lucru pare sa fie o mare problema de
mediu n multe tari cu un venit scazut. Cnd fermierii adauga ngrasaminte
pentru a mari perioada de cultivare, pretul marit va ncuraja folosirea
acestora, perioadele de destelenire se vor scurta, iar fertilitatea solului va
creste.
Pna acum nici o analiza empirica nu a stabilit legatura dintre preturi
si conservarea solului. Oricum, cercetarile au dovedit ca impactul productiei
asupra schimbarilor n politicile de preturi n multe tari cu venit scazut este
mic. Un recent numar de analize empirice ncearca sa estimeze costul
eroziunii solului. De exemplu, Magrath si Arens (1989) estimeaza valoarea
costului pe an a eroziunii solului n Java la 323$ milioane, iar Bishop si
Allen (1989) estimeaza valoarea costului n Mali la 123$ milioane.
Amndoua studiile estimeaza eroziunea solului n conditii naturale,
reducerea profitului fiind asociata cu reducerea recoltei. De asemenea , se
compara recoltele obtinute pe soluri erodate si pe cele neerodate. Amndoua
studiile ajung sa recunoasca faptul ca profitul poate fi mai mic pe termen
scurt daca solul este conservat. Atunci ntrebarea ar fi daca sursa problemei
consta n faptul ca fermierii au de-a face cu stimulente gresite sau ca ei au
protejat prea putin solul.
Relatiile dintre reformele politice si conservarea solului sunt mult
mai complicate dect s-a prezentat. Ideea ca veniturile mai mari vor ncuraja
conservarea este respinsa de catre stimulentele create pentru fermieri pentru
a cauta resurse prin distrugerea treptata a solului. De aceea, reformele ar

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

trebui sa recunoasca ca nu totul se rezuma la costuri si beneficii. Solul are si

el un pret, iar politicile trebuie sa asigure ca rezultatele economice ale
acestor impacturi nu se nasc prin deteriorarea solului.
6.3 Dezvoltarea umana durabila la nivel national
Conceptul de dezvoltare ofera o analiza care ar putea promova un
progres mult mai realist, pozitiv si durabil pentru viitor. Cea mai importanta
parte a acestui aspect este cea referitoare la Strategia Nationala de
Dezvoltare. La nivel national, se calculeaza indicele dezvoltarii umane
(IDU), pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economica si sociala pe care l
au locuitorii Romniei, dupa urmatoarea metodologie:
Cele trei elemente de baza: longevitatea ( masurata prin speranta
de viata la nastere), nivelul de educatie (calculat ca medie aritmetica
ponderata ntre gradul de alfabetizare al populatiei si gradul de cuprindere n
nvatamntul de toate nivelurile) si standardul de viata (exprimat prin
nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii
de cumparare n dolari SUA).
ntr-o astfel de analiza , n mod indirect intra si calitatea mediului,
aceasta reflect ndu-se n speranta de viata a populatiei.
Etapele de calcul al IDU pentru Romnia n anul 1998 sunt
urmatoarele:
- speranta de viata 69,2 ani
- gradul de alfabetizare 97%
- gradul de cuprindere n nvatamnt 63,9%
- produsul Intern Brut pe locuitor =3679 dolari SUA
Fiecare componenta este comparata cu valori minime si maxime
fixe, stabilite de PNUD, acestea fiind: 25, respectiv 85 de ani pentru
speranta de viata; 0 si 100% pentru gradul de alfabetizare si pentru gradul de
prindere n nvatamnt; 100 si 40.000 de dolari pentru PIB.
Indicele sperantei de viata=(69,2-25)/(85-25)=0,737
Indicele gradului de alfabetizare=(97-0)/(100-0)=0,970
Indicele gradului de cuprindere n nvatamnt=(63,9-0)/(100-0)=0,639
Indicele nivelului de educatie calculat din cei doi indici
anteriori=(2*0,970+0,639)/3=0,860, deoarece ponderea gradului de
alfabetizare este de 2/3, iar cea a gradului de cuprindere n
nvatamnt este de 1/3
Indicele PIB pe locuitor (log3679-log100)/(log40000-log100)=0,602
Indicele dezvoltarii umane = (0,737+0,860+0,602)/3 = 0,733

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

Calculul IDU
1995

1996

1997

Tabelul 6.3
1998

PIB pe locuitor n:
- preturi curente
318.044 4.817.827 11.109.777 15.050.125
- dolari la paritatea puterii
de cumparare
4.070
4.244
3964
3.679
Gradul de alfabetizare al
populatiei adulte(%)
96,9
97,0
97,0
97,0
Rata bruta de cuprindere n
toate
nivelurile
de
61,6
62,0
62,9
63,9
nvatamnt (%)
Speranta de viata la nastere
69,4
69,1
69,0
69,2
(ani)
Indicele
0,619
0,626
0,614
0,602
- produsului intern brut
0,851
0,853
0,856
0,860
- educatiei
0,740
0,735
0,733
0,737
- sperantei de viata
Indicele dezvoltarii
0,737
0,738
0,734
0,733
umane (IDU)
Structura indicelui dezvoltarii umane se identifica cu vectorii
dezvoltarii umane, dar evolutia sa are un grad ridicat de dependenta de
crearea de valoare adaugata n procesele economice (evaluata prin produsul
intern brut). La acest factor se adauga capacitatea societatii de a stapni
starea de sanatate a membrilor sai, exprimata prin speranta de viata, precum
si functionarea unui model cultural, sustinut de institutii adecvate de
educatie.
Cu exceptia anului 1996, tendinta indicelui dezvoltarii umane (IDU)
este descrescatoare fata de 1995 si se coreleaza cu aceeasi evolutie a PIB.
Evaluat n dolari S.U.A., prin metoda paritatii puterii de cumparare, P.I.B.
pe locuitor, dupa o crestere conjuncturala n 1996, a nregistrat o scadere
substantiala, de -391 dolari pe locuitor n 1998 fata de 1995. Radacinile
acestui declin sunt mai adnci si caracterizeaza cei noua ani de tranzitie n
Romnia.
Ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. a fost de -2.7% n perioada
1990-1998. Speranta de viata la nastere de 69 de ani n intervalul 1995-1998
(pentru barbati de 65 de ani) este un avertisment pentru starea de sanatate a
populatiei. Rezultate satisfacatoare a avut functionarea modelului
educational, gradul de alfabetizare al populatiei adulte ridicndu-se la 97%
n aceasta perioada. n schimb, rata de cuprindere n toate nivelurile de

ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

nvatamnt este cu mult mai mica , datorita posibilitatilor restrnse de

finantare, organizare si a altor factori de complexitate mai mare.
Cu dificultati, perioade de stagnare si chiar evolutii inverse se
confrunta si vectorul urbanizare si habitat, care nu este cuprins n indicele
dezvoltarii umane, dar caracterizeaza acest proces. Starea respectivilor
factori nu este att de grava , daca se tine seama de disparitatile mari urbanrural si de dimensiunile, putin obisnuite n tarile dezvoltate, ale mediului
rural n Romnia (45% din populatia tarii). Totusi, rata medie anuala de
crestere a populatiei urbane n intervalul 1995 - 2000 are semnul minus (0.25). n buna parte , fenomenul marcheaza scadenta industrializarii fortate
din anii de comanda, nsotita de migratia n valuri de la sat la oras n conditii
nesustenabile. Ponderea populatiei urbane n total a crescut cu 22 puncte
procentuale n 1990 fata de 1960 (32.1% n 1960, 54.3% n 1990), pentru ca
dupa aceasta data sa scada.
Spre deosebire de sanatate, situatia locuintelor n mediile urban si
rural, exprimata prin indicatori agregati, nu este alarmanta. Suprafata medie
pe locuitor a crescut de la 10.6 mp n 1990 la 12.0 mp n 1998. Ea este mai
mica n mediul urban dect media pe tara (11.4 mp n acelasi an de referinta
si 11.7 mp n 1998). De asemenea, gospodariile urbane care ocupa
apartamente cu 2 si 3 camere detin o pondere, cu mici diferente de la un an
la altul, de 59% din total n tot intervalul analizat.
Semne de ngrijorare apar o data cu observarea calitatii constructiilor
si a confortului locuintelor.
Calitatea constructiei blocurilor ridicate n perioada avntului
demolarii cartierelor urbane si a sistematizarii satelor (anii `70 si `80) este
foarte scazuta, ca si gradul de confort si salubritate al locuintelor. Pondere a
gospodariilor cu locuinte construite din paianta sau alte materiale
neadecvate a fost n perioada analizata - cu unele diferente anuale - de 41%
pe an n mediul rural si de 7% n mediul urban. Aceleasi gospodarii rurale
erau aprovizionate cu apa din interior sau din reteaua publica n proportie de
numai 7%.
Starea de disconfort a locuintelor, slaba izolare termica cu efecte de
igrasie si materialele de constructie necorespunzatoare au generat o avalansa
de cereri adresate autoritatilor, n mare parte avnd drept scop schimbarea
spatiilor de locuit detinute n prezent.
Corolarul declinului vectorilor dezvoltarii umane l constituie
agravarea procesului de saracire a populatiei. Indicele saraciei umane a
crescut de la 15,78 n 1995 la 17,02 n 1997.
Unele forme concrete de manifestare a fenomenului sunt
ngrijoratoare. Rata saraciei cu prag de 60% din cheltuielile medii pe
persoana a crescut de la 16,20 n 1995 la 19,06 n 1997. Ponderea

ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE

persoanelor care nu se asteapta sa supravietuiasca vrstei de 60 de ani este

mai mare de o cincime, ajungnd n 1997 la 23.3%.
Notiunea de dezvoltare durabila trebuie sa ia n considerare si aceste
aspecte sociale, n conexiunea lor cu latura ecologica. Nivelul si
dimensiunea integrarii economico-ecologice n contextul dezvoltarii umane
durabile trebuie sa se realizeze si la scara nationala.
Analize ca cele prezentate mai sus se impun a fi efectuate anual la
scara judeteana si desigur nationala.
Vor putea fi astfel identificate sectoarele deficitare si caile prin care
poa te fi mbunatatit indicele dezvoltarii umane n care latura economica,
sociala si ecologica se abordeaza integrat.